Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 21, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.134/01-10-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 21-09-2010 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 21, 2010

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 15,05.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistați de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu au mai făcut parte domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului.

*

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule președinte Traian Băsescu,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Distinși reprezentanți ai Corpului diplomatic,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul de 470 deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 419 și sunt absenți 51.

Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit.

(Grupurile parlamentare reunite ale PNL din Camera Deputaților și Senat nu au participat la această parte a ședinței.)

Birourile permanente, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au aprobat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru.

Dacă sunt observații în legătură cu acest proiect pentru ordinea de zi?

Intervenție, domnul Victor Ponta, vă rog.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc domnișoarei Roberta Anastase pentru faptul că-mi dă cuvântul la ordinea de zi.

Stimați colegi,

Am adresat o scrisoare Președintelui României, cerându-i ca, în baza art.80 alin.(2) din Constituția României, să își îndeplinească atribuțiile de a asigura, de a veghea la buna funcționare a autorităților publice.

Din păcate, săptămâna trecută, în această încăpere în care se află astăzi și domnul Traian Băsescu și dumneavoastră, a avut loc o fraudă fără precedent: 80 de parlamentari aflați în dreapta au votat Legea pensiilor, iar președintele de ședință - doamna Anastase - a numărat ca fiind 170.

Astăzi, printr-un vot la fel de fraudulos, s-a respins propunerea grupurilor parlamentare din opoziție, de a se relua votul.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Ponta,

O să vă rog să faceți completarea la ordinea de zi, da? Dacă aveți această completare.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnișoara Anastase,

Completarea Grupurilor parlamentare reunite, din Camera Deputaților și Senat, ale Partidului Social Democrat, este următoarea: atât timp cât Președintele României în funcție nu își exercită atribuțiile prevăzute de art.80 alin.(2), de a asigura buna funcționare a instituției Parlamentului, din punctul nostru de vedere nu avem Președinte al României și nu ne simțim obligați să participăm la punctul 1.

Vă mulțumesc.

(Aplauze. Grupurile parlamentare reunite ale PSD+PC din Camera Deputaților și Senat părăsesc sala de ședință.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă în legătură cu programul de lucru și ordinea de zi există observații? Nu sunt.

Vă supun la vot ordinea de zi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Prin urmare, a fost aprobată ordinea de zi.

În legătură cu programul de lucru, dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat și programul de lucru.

Îi așteptăm pe colegi să lipsească din nou din plen, este ceea ce știm că fac în mod obișnuit. Nu este nimic nou în comportamentul lor. Și văd că orice vot se dă în plen, din punctul lor de vedere, este un vot fraudulos. Probabil că aceasta este mulțumirea pe care le-o arată românilor pentru votul pe care dânșii l-au luat.

În prima parte a ordinii de zi de astăzi, avem Mesajul președintelui României, adresat Parlamentului, pe probleme actuale de politică internă.

Îl invit pe domnul Traian Băsescu, președintele României, să ia cuvântul.

Domnule președinte, aveți cuvântul, vă rog. (Aplauze.)

 
Mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, pe probleme actuale de politică internă.

Domnul Traian Băsescu (președintele României):

Vă mulțumesc.

Este interesant, nu găsesc articolul constituțional prin care președintele face ordine în Parlamentul României. Probabil în noua Constituție, pe care chiar și domnul Victor Ponta o s-o semneze, o s-o voteze și o s-o susțină, ar putea să apară așa ceva.

Deocamdată, voi rămâne același președinte corect în relația cu instituțiile statului și nu mă voi amesteca în dezbaterea parlamentară sau în atitudini parlamentare.

Din câte știu, doar Curtea Constituțională poate arbitra o dispută de constituționalitate, așa că nu numai în calitate de președinte, dar și în calitate de fost parlamentar, timp de 8 ani, recomand domnului Victor Ponta să citească propriul Regulament.

Domnule președinte al Senatului României,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Ne aflăm într-un moment cu adevărat important, un moment în care trebuie să înțelegem că suntem în fața unei alegeri decisive. Vrem un stat european, cu instituții puternice, care să lucreze pentru bunăstarea și prosperitatea tuturor cetățenilor sau vrem un stat de tranziție, cu instituții slabe, care servesc politicienii și clientela lor.

Ceea ce trebuie să facem acum, fără întârziere și fără ezitare, în fața valului de populism cu care ne confruntăm în această perioadă, este să punem capăt complicității politicienilor și partidelor în relele practici de guvernare. Este cea mai importantă misiune a Guvernului și a Parlamentului.

Românii sunt pe bună dreptate revoltați, pentru că au fost mințiți. Mulți au primit în perioada 2007 - 2008 mai mult decât se putea da, din considerente electorale, și acum se văd în situația grea de a li se lua înapoi.

Cu toții trebuie să avem curajul să le spunem că statul român nu-și mai poate permite să plătească salarii și funcționarilor incompetenți, și bolnavilor închipuiți, și nu mai poate aloca ajutoare sociale celor care pot să muncească, dar nu vor.

România nu se mai poate împrumuta doar pentru a consuma. Avem nevoie de bani pentru a investi în dezvoltare. Este singura cale de a crea locuri de muncă și a genera o creștere economică sănătoasă.

Exercițiul puterii în orice democrație este, în primul rând, un exercițiu de responsabilitate. Cu toții avem o responsabilitate față de viitorul țării, și ea trebuie să fie mai presus de loialitățile de partid sau de interesele de grup.

Criza economică și financiară la nivel internațional nu a cruțat pe nimeni. Creșterea șomajului, încetinirea ritmului de creștere economică, criza de lichidități și încredere pe piețele financiare sunt consecințe care s-au propagat în toate țările și în toate straturile sociale.

Pentru România, această criză a fost și o oportunitate. Ne-a arătat vulnerabilitățile noastre. Trebuie doar să avem curajul și tăria să le corectăm. Corecțiile presupun inevitabil o perioadă de austeritate, în care fiecare dintre noi trebuie să renunțe la ceva, dar și să se gândească la binele comun. Austeritatea nu poate fi traversată fără solidaritate. Este clar că unii au fost loviți mai mult decât alții de actuala criză. Unii îi suportă mai ușor efectele, alții le resimt în mod dramatic.

În aceste momente este nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate socială. Adevărata solidaritate socială se construiește în vremuri grele. Din păcate, în 2007 și 2008 s-a construit în vremuri bune o falsă solidaritate, bazată pe clientelism, minciuni economice și nemuncă, dar, în același timp, o așa-zisă solidaritate aducătoare de voturi, ce-i drept, insuficiente pentru menținerea la guvernare.

Domnilor parlamentari, doresc să vă dau o cifră exactă și o exemplificare a ceea ce înseamnă utilizarea banului public, a bugetului de stat pentru voturi.

În 2004, România avea în asistență socială, de la nivel central, 6,4 milioane de cetățeni. Din 2004 până în 2008, Guvernul condus de domnul Tăriceanu a ajuns la 13,9 milioane de asistați, o dublare a numărului celor asistați social. Este evident că avem dificultăți uriașe în a suporta financiar asemenea utilizare a bugetului. Dramatic este că nici acum politicienii care au guvernat în 2004 - 2008 nu par a fi conștienți de ce au făcut.

Lupta noastră cu criza economică a fost îngreunată de existența unei crize de încredere. Avem un deficit de încredere în noi înșine, care este provocat, întreținut și încurajat.

Eu, ca președinte, ca și ceilalți lideri politici, am datoria să nu las disputele politice să degenereze într-o limitare a șanselor României de a progresa.

Discursul public negativ de azi mă obligă să reamintesc unora că România este o țară europeană, România este o țară democratică, România este o țară cu un uriaș potențial de dezvoltare. Dincolo de toate acestea, știu că mai avem un drum dificil de parcurs până ne vom recăpăta cu adevărat încrederea în noi, în statul român, în viitorul României. Pentru aceasta este nevoie de mult curaj politic, este nevoie de sacrificiul interesului politic imediat. În momente de criză nu se poate guverna cu gândul la alegerile viitoare.

Încrederea va deveni o realitate când discursul economic de tip populist va fi marginalizat așa cum se cuvine. Nimic nu alimentează mai mult neîncrederea decât corupția și conflictele de interese. Încrederea vine pe măsură ce nimeni nu este privilegiat în fața justiției. Încrederea va veni atunci când Guvernul va dovedi mai multă coerență și o mai bună capacitate de a explica politica sa. Încrederea va veni odată cu rezultatele politicii economice chibzuite, atunci când datorită reformei cetățeanul nu va mai plăti ineficiența aparatului de stat.

Doamnelor și domnilor,

România va avea în 2010 un deficit bugetar de 6,8% din produsul intern brut.

În primele trei luni ale anului 2010, deficitul atingea aproape 10% din produsul intern brut. Aceasta, în condițiile în care anul trecut Guvernul a început să ia primele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, prin blocarea angajărilor în administrație și reducerea salariilor prin zilele de concediu neplătit, în lunile noiembrie și decembrie. Nu a fost suficient. Din păcate, la începutul anului s-au făcut excese, cum ar fi acordarea celui de-al 13-lea salariu sau a unor prime și stimulente în ministere, dar și creșteri cu peste 20% a cheltuielilor administrației publice locale.

În primăvara acestui an, prin Memorandumul încheiat cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială s-a stabilit un set de măsuri care să reducă în continuare cheltuielile bugetare. Acest acord înseamnă întoarcerea la realitate. Iar realitatea este una singură: nu mai putem cheltui peste nivelul de resurse generat de economia României. Nu mai putem împrumuta bani doar pentru consum.

S-au redus salariile bugetarilor cu 25%. Știu că o asemenea măsură a generat nemulțumiri și frustrare. Sunt salarii în sectorul bugetar foarte mici, pentru cei care se află la început de drum. De asemenea, sunt salariați în sectorul bugetar care au experiență și vechime și care merită salarii mai mari.

Dar trebuie să fim conștienți că avem un aparat administrativ supradimensionat. Avem ghișee care nu fac decât să consume inutil timpul și nervii cetățeanului. Obiectivul nostru nu este să avem mulți funcționari cu salarii mici, ci să avem un corp de funcționari de elită bine plătiți.

Profesionalizarea administrației este un obiectiv esențial pentru România următorilor ani. Aceasta înseamnă ca analiza de structură să fie însoțită de o selecție a personalului pe criterii de performanță și nu pe criterii politice. Este un proces în desfășurare, dar care trebuie accelerat de Guvern.

Politizarea excesivă este dușmanul performanței în administrație. Înlocuirile periodice pe criterii politice, la toate nivelurile, au făcut ca astăzi să avem instituții slabe, cu performanțe modeste, incapabile să dezvolte viziune și programe pe termen lung, incapabile să absoarbă banii europeni.

În ceea ce privește sistemul de educație și sistemul sanitar, vreau să arăt din nou că cele două sisteme sunt încă nefinanțate corespunzător. Dar înainte de a discuta despre subfinanțare, ar trebui să ne asigurăm că resursele existente sunt corect utilizate. Mare parte din resurse se găsesc în interiorul sistemelor și nu este nevoie decât de o onestă realocare a acestor resurse.

Este inadmisibil să constați că în ultimii zece ani alocarea bugetară pentru sistemul sanitar a crescut de aproximativ patru ori, iar calitatea serviciilor nu s-a îmbunătățit. Ce dovadă mai bună avem că subfinanțarea sistemelor nu este prima problemă, ci risipa resurselor și administrarea ineficientă.

Guvernul trebuie să continue reforma acestor sisteme, să descentralizeze, să optimizeze, să redimensioneze și să clasifice unitățile de învățământ și unitățile sanitare, în așa fel încât banii pe care îi avem la dispoziție să ajungă acolo unde putem avea performanțe, altfel nu vom face decât să risipim resurse, fără a avea rezultate.

În același timp, trebuie eliminate inechitățile din sectorul public, printr-o lege care să stabilească raporturile corecte de salarizare, între diferitele categorii de bugetari. Iar dacă astăzi discutăm despre austeritate, atunci ea trebuie să fie pentru toți.

Cheltuielile sociale trebuie și ele reduse. Ponderea acestora, de 46% din veniturile bugetului de stat, este îngrijorătoare. Și vă rog să faceți un exercițiu simplu: din veniturile pe care le obținem din economia românească 46% merg pe programele sociale, pe toată asistența socială, inclusiv pensii, iar alți 30% merg pe salariile sectorului bugetar. Deci, 76% din veniturile bugetului de stat se duc în cele două zone de plăți bugetare: asistență socială și salarii pentru aparatul bugetar.

Cu ce se mai pot face investiții? Cu ce se pot face cheltuieli materiale pentru sănătate? Cu ce se pot face cheltuieli materiale pentru educație, pentru interne, pentru Ministerul Apărării, pentru tot ceea ce avem nevoie în viața de zi cu zi?

O analiză atentă arată că nu avem atât de multă sărăcie în România, cât avem nemuncă și abuzuri în sistem. Constatările Ministerului Muncii din ultima perioadă, cu mii de pensionați fără justificare, cu zeci, sute de mii de alocări de ajutoare sociale fără justificare sunt relevante.

Prin menținerea acestui nivel al cheltuielilor sociale sacrificăm nevoile de dezvoltare ale României, pentru că avem prea puțini bani pentru investiții și în același timp punem în dificultate cele 3,5 milioane de angajați din sectorul privat, care își plătesc contribuțiile.

În perioada 2007-2008, deși România înregistra o creștere economică puternică, paradoxal, crește numărul asistaților sociali. Și v-am dat cifrele exacte ale trecerii de la 6,4 milioane de asistați la 13,6 milioane de asistați, într-o perioadă de mare creștere economică. Acesta este un indiciu că s-au plătit ajutoare sociale pentru voturi.

Trebuie să regândim întreg sistemul de asistență socială și să eliminăm abuzurile prin întărirea controlului, dar și prin modificări legislative. Trebuie să-i ajutăm pe cei care au cu adevărat nevoie să fie ajutați, trebuie eliminată orice formă de ajutor social care îi încurajează pe cei apți de muncă să nu-și mai caute slujbe.

În 2007 am atras atenția Guvernului de atunci că în doi sau trei ani efortul cu plata pensiilor mărite la 45% din salariul mediu brut este prea mare.

Deficitul bugetului de pensii a crescut de la an la an. În 2009 a fost de 1,5 miliarde euro. În 2010 ne așteptăm la un deficit de 1,7 miliarde euro pe bugetul de pensii. Iar anul viitor estimarea este a unui deficit între 3,1 și 3,6 miliarde de euro.

Așadar, în vreme ce numărul contribuabililor este aproape același, alocările de la bugetul de stat la bugetul de pensii cresc. Presiunea pe care o punem asupra sectorului privat, afectat de criza economică, devine deja insuportabilă.

Măsura de creștere progresivă, până în 2030, a vârstei de pensionare până la 65 de ani, precum și de egalizare a acesteia la femei și bărbați este necesară, având în vedere tendințele demografice îngrijorătoare din România și nu numai, inclusiv în Uniunea Europeană.

Îmbătrânirea populației și scăderea ratei natalității ne pot aduce în situația în care un număr foarte mic de salariați trebuie să susțină o populație majoritar îmbătrânită.

Avem datoria, ca oameni politici responsabili, să nu ne jucăm cu speranțele actualilor și viitorilor pensionari, să nu le promitem mai mult decât se poate oferi, să le explicăm situația dramatică în care se află acum fondul de pensii și variantele realiste prin care putem reduce și acoperi deficitul. Scopul nostru este să salvăm și să garantăm sustenabilitatea actualului sistem de pensii de stat.

Creșterea veniturilor în bugetul de stat poate fi făcută prin diminuarea evaziunii fiscale și lărgirea bazei de impozitare. Sunt încă prea multe categorii de venituri exceptate de la impozitare. Sunt încă prea mulți angajați și firme care eludează legile fiscale.

Faptul că suntem într-o perioadă de criză, nu poate fi o scuză pentru cei care nu-și plătesc obligațiile către stat. Așa cum statul, la rândul lui, trebuie să-și plătească datoriile către agenții economici.

Solidaritatea socială înseamnă și acest tip de egalitate între stat și agenții economici, în fața autorității fiscale.

O regândire a sistemului de taxe și impozite trebuie să aibă la bază o viziune integrată, pe termen mediu și lung, care să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

România are nevoie în continuare să împrumute resurse financiare, pentru că trebuie să ne continuăm dezvoltarea. Acesta este motivul pentru care în 2011 vom semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional.

Aici permiteți-mi, vă rog, să fac o paranteză pentru clarificare. Chiar ieri auzeam un profesor de renume mondial, susținând că România trebuie să împrumute bani pe termen lung. Aceasta este problema și ea nu poate fi servită ca soluție. Problema României este că, datorită deficitelor, datorită lipsei de reforme structurale, nimeni în momentul de față nu împrumută România pe termen lung. Sigur că orice minister de finanțe ar vrea să se împrumute pe termen lung, pe 10 ani, cu scadență la 15 ani, chiar la 5 ani.

România, în momentul de față, are probleme uriașe să contracteze împrumuturi cu scadență la trei ani. Deci, bine ar fi ca având în vedere titlurile universitare pe care ni le arogăm și calitățile politice, să știm măcar ce vorbim când ne adresăm românilor. România ar vrea, dar datorită dezechilibrelor macroeconomice, nimeni nu o împrumută pe termen lung.

Împrumuturile reprezintă o soluție numai dacă sunt direcționate către investiții și nu către consum. Dar cea mai mare resursă nefolosită acum o reprezintă fondurile europene nerambursabile.

Din păcate, după aderarea la Uniunea Europeană din 2007, ritmul accesării fondurilor a fost foarte lent. Avem un grad de absorbție redus al fondurilor europene nerambursabile. Pe lângă lipsa resurselor de cofinanțare avem, totuși, probleme serioase de management al proiectelor. Poate fragmentarea unităților de coordonare și împrăștierea acestora în diverse ministere nu s-au dovedit eficiente. Ar fi, poate, mai util să avem gestionarea fondurilor europene într-o singură instituție a statului.

Doamnelor și domnilor,

România nu poate merge înainte dacă investitorii își pierd încrederea în capacitatea noastră de a face reforme. Noi toți, împreună, putem să trecem proba încrederii, asigurând stabilitatea socială și politică în această perioadă.

Menținerea într-un acord cu Fondul Monetar Internațional este legată direct de credibilitatea noastră pe piețele financiare și în fața investitorilor străini și este un sprijin ca, la orizontul anului 2012, să avem un rating de țară în categoria A.

Jocurile politice, care până la urmă fac parte din democrație, trebuie să aibă ca limită interesul național.

Orice guvern ar veni în acest moment, ca rezultat al regulilor democrației parlamentare, are nevoie de o majoritate care să sprijine reformele structurale. Reformele acestea nu sunt de stânga sau de dreapta. Este vorba de responsabilitate pentru reformarea statului, despre responsabilitate pentru reforma economică și bugetară, despre respectarea angajamentelor asumate de România, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Avem nevoie de o continuitate a reformelor, indiferent ce guvern ar conduce țara.

Parlamentul poartă o mare responsabilitate. Aveți varianta populismului economic, care ne va duce la ratarea obiectivelor de dezvoltare și varianta reformelor susținute.

Orice guvernare responsabilă, în actualul context, va promova o politică de austeritate, tocmai pentru a pune bazele unei dezvoltări economice și sociale durabile.

Nemulțumirea populară nu poate fi ignorată. Dar cei care o exploatează într-un mod populist nu au înțeles că reprezintă un mod falimentar de a face politică.

Partidele de opoziție care în orice țară democratică au vocația de a reveni la guvernare la un anumit moment sunt primele interesate să fie pusă ordine în economie și în finanțele publice. În aceste condiții, apelul meu la responsabilitate este adresat tuturor.

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Știm pe ce drum vom merge înainte în următorii ani: este drumul Europei unite. Este drumul deschis de Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, este drumul deschis prin cele șapte programe operaționale, finanțate de Uniunea Europeană, dar și prin noile angajamente care definesc perspectiva următoarei decade.

Două noi oportunități se deschid în fața noastră pe drumul european. Este vorba de Strategia Europa 2020, pentru creșterea competitivității economice și procesul de consolidare a guvernanței economice, la nivelul Uniunii Europene. Două procese fundamentale pentru următorii zece ani. Ambele reprezintă șanse reale ca în următorii zece ani să reducem decalajele față de celelalte țări membre, dar și să evităm posibile derapaje macroeconomice.

În fapt, Strategia Europa 2020 fixează câteva ținte ambițioase la nivel european și național. Sunt ținte pe care avem obligația să le realizăm. De altfel, sunt ținte asumate deja de Guvernul României.

Prima dintre ele se referă la rata de ocupare a populației active din România. Aceasta trebuie să ajungă la 70% în 2020, față de 57% în prezent.

A doua țintă se referă la investițiile în educație și cercetare și în mod deosebit pentru cercetare și dezvoltare România și-a asumat ca obiectiv să aloce 2% din produsul intern brut până în 2020 pentru cercetare, față de 0,6% din produsul intern brut, în momentul de față.

O a treia țintă se referă la energie și schimbări climatice. Până în 2020 emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 20%, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final trebuie să fie de 24%, iar intensitatea energetică trebuie să crească cu 19%.

O a patra țintă se referă la rata sărăciei. Numărul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei trebuie redus în România cu 25% până în 2020.

Toate țările europene s-au angajat să atingă propriile ținte pentru că, în fapt, ele înseamnă un obiectiv mai înalt, înseamnă o uniune mai integrată și mai competitivă. Pentru România, însă, înseamnă mai mult, înseamnă reducerea decalajelor istorice care ne separă de celelalte țări europene.

Strategia fiscal bugetară 2011 - 2013 trebuie să ia în calcul și aceste ținte stabilite la nivel european. Succesul acestei strategii înseamnă, în primul rând, alocarea de resurse; resurse naționale și resurse europene.

Strategia Europa 2020 este șansa României de a accelera procesul de integrare europeană în următorii zece ani.

Din această perspectivă, cred că întreaga clasă politică trebuie să fie solidară în a susține eforturile executive și legislative pentru atingerea acestor ținte naționale.

Alături de cele șapte programe operaționale, finanțate de Uniunea Europeană, de finanțarea agriculturii din politica agricolă comună a Uniunii Europene, obiectivele asumate prin Strategia Europa 2020 reprezintă reperele fundamentale ale dezvoltării României în decada viitoare și trebuie să facă parte dintr-un plan național care să identifice atât mijloacele, cât și resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.

Permiteți-mi încă o paranteză. Sunt foarte mulți care caută programe naționale pentru România. Avem aceste programe. Sunt cele șapte programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană, este Strategia 2020 care alocă alte cinci mari obiective la nivel național pentru România și mai ales cuantifică evoluțiile. De aceea, este greu de înțeles cine vrea să producă planuri, proiecte, programe suplimentare, dar nesusținute financiar. Cele despre care eu vorbesc și pe care noi toți le avem la îndemână sunt programe parțial, aș spune, în cea mai mare parte finanțate de Uniunea Europeană.

Guvernanța economică este un alt nou concept la nivel european, care va introduce mai multă disciplină și rigoare în procesele macroeconomice din țările membre și va preveni viitoarele crize.

În ceea ce privește moneda euro, trebuie să rămânem ferm angajați pe acest drum. Prin respectarea criteriilor programului de convergență, România se angajează să devină pe deplin parte integrantă a spațiului economic european.

În același timp, trebuie să stabilim o dată realistă, repet, o dată realistă de aderare la moneda euro, ținând cont în primul rând de nevoile noastre de dezvoltare, dar și de nivelul de pregătire a economiei românești pentru a trece la moneda unică europeană.

Indiferent de majoritatea care va guverna România în următorii zece ani, oamenii politici vor trebui să țină cont de parcursul stabilit prin Strategia Europa 2020 și de constrângerile guvernanței economice europene.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea doar o scurtă explicație pentru guvernanța economică. Spre exemplu, începând din aprilie anul viitor România trebuie să transmită Comisiei Europene proiectul bugetului de stat pentru anul 2012. Fără avizul Comisiei Europene nu se poate adopta bugetul de stat. Nu este valabil numai pentru România. Lucrurile sunt valabile de la Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Bulgaria, toate cele 27 de state membre trebuie să-și supună bugetele avizului Comisiei Europene, un aviz care va deveni imperativ.

Acum, marea problemă este nu neapărat avizul, ci să respecți cifrele pe care le-ai pus în buget. Și atunci, în momentul de față, se analizează soluțiile de penalizare a țărilor. Nu s-a luat încă o decizie definitivă. Vă pot spune ce s-a discutat la ultimul Consiliu: statele din zona euro vor fi penalizate prin amenzi reprezentând procente din produsul intern brut. Că va fi 0,5, că va fi 0,3, că va fi 1, nu știm. Se discută, dar aceasta pare a fi soluția către care ne îndreptăm pentru statele membre ale zonei euro.

Statele care nu se află în zona euro vor fi penalizate prin reducerea alocărilor Uniunii Europene. Nu e stabilit încă mecanismul, dar putem să ne imaginăm, spre exemplu, că o depășire cu un procent a deficitului înseamnă că România ar fi sancționată cu o reducere de 1,3 miliarde de euro din fondurile nerambursabile.

Deci nu se mai joacă nimeni cu nerespectarea criteriilor de la Maastricht. Și principalele două criterii care vor fi în analiza sancțiunii statului care nu îndeplinește criteriile de Maastricht vor fi deficitul bugetar și nivelul de îndatorare publică. De aceea, ați văzut în obiectivele Guvernului că până în 2012 trebuie să trecem la un deficit maxim de 3% pentru că așa ne-am angajat, aceasta este regula pentru toate statele Uniunii. Sigur, față de multe alte state europene, stăm foarte bine, cel puțin acum, și dacă vom avea grijă vom sta și în continuare, în ceea ce privește datoria publică, care la sfârșitul acestui an, va fi de maxim 37% din produsul intern brut, ceea ce ne lasă o marjă până la 60%, suficientă. Scuzați-mă că vă dau aceste detalii, dar este bine ca Parlamentul să le știe.

Indiferent de majoritatea care va guverna România în următorii 10 ani, oamenii politici vor trebui să țină cont de parcursul stabilit prin Strategia Europa 2020 și de constrângerile guvernanței economice europene. Aș îndrăzni să spun că ambele sunt medicamentele cu cea mai bună eficiență împotriva populismului și a demagogiei, dar și cel mai bun stimulent pentru dezvoltare.

În plus, Strategia Europeană a Dunării, ce va fi adoptată de Comisia Europeană în prima parte a anului 2011, creează premise excepționale pentru dezvoltarea economică și socială de-a lungul celor 1.075 de kilometri pe care Dunărea îi străbate pe teritoriul României.

Ceea ce ne-am propus încă din acest an, și anume: reforme structurale, reducerea cheltuielilor bugetare pentru diminuarea deficitelor, accelerarea atragerii fondurilor europene și scăderea nivelului împrumuturilor pentru 2011, precum și orientarea banilor împrumutați spre investiții, sunt deja pași pe care-i facem în drumul Strategiei Europa 2020.

Doar în acest mod putem genera resurse pentru dezvoltare și inovare și ne putem menține în limitele macroeconomice decente pentru a fi credibili și competitivi pe plan european. Credibilitatea pe plan european o putem câștiga doar respectând angajamentele luate prin Tratatul de aderare.

Numai cele câteva fraze, doamnelor și domnilor parlamentari, ne arată că România are program de urmat. Foarte important este să avem voința politică, decizia de a urma aceste programe pe care le avem în primul rând ca membri ai Uniunii Europene.

O Românie competitivă din punct de vedere economic trebuie să aibă un sistem judiciar reformat în care în primul rând românii să aibă încredere, dar și partenerii europeni.

Menținerea mecanismului de cooperare și verificare în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției reprezintă un semn că România nu își îndeplinește încă toate angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeană.

S-a făcut un efort extraordinar prin adoptarea a patru coduri: Codul penal, Codul civil, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă, în mai puțin de un an. Este meritul Guvernului, dar și al Parlamentului, deopotrivă. Pentru acest lucru, vă mulțumesc.

Sper însă într-o colaborare strânsă și în ceea ce privește adoptarea celorlalte legi care așteaptă votul dumneavoastră. Mă refer, aici, în primul rând, la legile privind mica reformă în domeniul justiției, dar și la Legea privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.

Vreau să subliniez că Legea micii reforme este aproape determinantă pentru îmbunătățirea Raportului Comisiei Europene legat de evoluțiile în justiția din România și cu accente către accesul în spațiul Schengen. Sigur, nu acceptăm amestecul a două probleme, dar asta e realitatea politică.

Vă felicit, de asemenea, și pentru adoptarea unei forme acceptabile a Legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate. Aici, mai mult decât respectarea unui angajament față de Uniunea Europeană, vorbim despre un angajament de încredere și solidaritate al elitei politice în fața românilor.

Permiteți-mi, însă, să vă adresez rugămintea să dați prioritate și noii Legi a educației naționale, precum și reexaminării Legii parteneriatului public-privat. Amândouă sunt esențiale. Dacă s-a votat deja, ați făcut un lucru extraordinar. Iată că președintele nu-i întotdeauna la curent cu tot ce face Parlamentul.

Intrarea în spațiul Schengen în aprilie 2011 este un deziderat al nostru, al tuturor. Ne-am dorit libertatea de circulație. O putem avea pe deplin, odată cu intrarea definitivă în spațiul european fără granițe.

Știm că trebuie respectate anumite criterii, dar, să recunoaștem, aici avem de trecut și obstacole de ordin politic, obstacole ridicate de unele state membre. Nu vom accepta să amestecăm criterii specifice reformei din sistemul judiciar cu criteriile de aderare la spațiul Schengen.

Ne dorim să rezolvăm în mod european și democratic, în colaborare strânsă cu partenerii noștri europeni, orice probleme cauzate de unii cetățeni români în afara granițelor României.

România nu este și nu va fi un exportator de infracționalitate. Respingem orice încercare de a transfera probleme punctuale ale comunităților de emigranți de origine română asupra tuturor românilor.

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Dacă rămânem solidari până la capăt și ne păstrăm încrederea în forța noastră de a continua pe drumul reformelor, atunci putem fi optimiști în legătură cu viitorul. Chiar eu sunt optimist.

Datele statistice arată încurajator. În primul rând, putem spune că am depășit vârful crizei economice, dar nu și pe cel al crizei sociale. Încet, încet, economia noastră iese din recesiune. Producția industrială este deja în creștere de câteva luni. Putem vorbi despre un optimism prudent atunci când ne gândim la relansarea economică.

Pentru 2011, prognozele arată că putem intra în zona de creștere pozitivă de aproximativ 2%, cu condiția să accelerăm reformele structurale. Pentru următorii ani, 2012 și 2013, această creștere ar putea să atingă 3-4 procente. Din păcate, astfel de creșteri nu ne sunt suficiente. O creștere de 2-3% nu poate asigura dezvoltarea. Pentru ca România să se înscrie în reducerea decalajelor, este nevoie de o creștere medie de cel puțin 5% pe an.

În plus, trebuie redus progresiv deficitul bugetar. Dacă anul acesta el se va situa undeva la 6,8%, la anul ne-am angajat să atingem o țintă de deficit de 4,4%, iar pentru anul 2012, deficitul bugetului consolidat al statului nu va putea să depășească 3% din produsul intern brut. Aceasta înseamnă că în 2011 va trebui să împrumutăm aproximativ 5,7 miliarde de euro, doar pentru a acoperi deficitul bugetar.

Sunt necesare în continuare reforme serioase care să creeze spațiu fiscal pentru investiții și posibilitatea de a accesa fondurile europene care să ducă la realizarea proiectelor prioritare de infrastructură, crearea de noi locuri de muncă, stimularea IMM-urilor și a investițiilor străine, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor.

Pe termen mediu sunt necesare măsuri de creare de facilități de împrumuturi pentru IMM-uri prin contribuția comună a băncilor și a sectorului public la finanțarea europeană. Aceasta contribuie la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea comunităților locale.

Cea mai mare resursă de ocupare de care dispunem însă se află în mediul rural, unde avem nevoie de politici coerente care să susțină dezvoltarea depozitării și a procesării în industria alimentară la nivelul comunităților locale.

Iar fac o paranteză. România are ca obiectiv asumat ca până în 2020, 70% din forța de muncă aptă să fie angajată. De aceea, fac referire la mediul rural, unde avem cea mai mare resursă de creștere a nivelului de ocupare, de la 57% la 70%.

Un nivel de ocupare de 70% ar fi un nivel optim pentru România, care ne-ar permite dezvoltare, ar lăsa în afara zonei ocupaționale copiii, pensionarii. Dar această cifră o putem realiza dacă dăm atenție dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii în mediul rural, acolo unde este imperioasă nevoie să creăm locuri de muncă pentru tineri, pentru femei - care în mediul rural își găsesc mult mai greu un loc de muncă.

Flexibilizarea Codului muncii și accentul pe performanță ar permite angajatului mai multe opțiuni pe piața muncii, iar angajatorului încurajarea unei competiții bazate pe performanță și calitatea resursei umane. Flexibilizarea legislației muncii ar duce pe termen scurt la scăderea ratei șomajului cu mai bine de un procent.

Aici trebuie să obținem cooperarea sindicatelor, pentru că flexibilizarea forței de muncă prin modificări la Codul muncii este în primul rând în avantajul salariaților.

Trebuie să regândim și rolul statului în economie pentru viitor. Trebuie să privatizăm societățile care nu sunt performante de ani de zile și cărora statul le plătește pierderile și ineficiența pe considerente de cele mai multe ori politice.

Trebuie să gândim la dezvoltarea pieței de capital ca soluție de a asigura lichiditățile pentru companii și investitori, prin listarea acțiunilor minoritare - fapt care va responsabiliza investitorii și va aduce venituri bugetului statului, care să fie folosite pentru dezvoltare, nu pentru consum.

Trebuie să gândim la atragerea investițiilor și a capitalului privat, în parteneriat cu cel public, pentru marile proiecte de infrastructură și energie, întrucât statul nu are resursele necesare finanțării priorităților din aceste domenii.

Până la sfârșitul anului, trebuie să punem la dispoziția cetățenilor și a firmelor un sistem informatic care să reducă la maxim nevoia de a intra în contact direct cu instituțiile și funcționari ai statului.

Aici vă informez că există de mai bine de o lună o hotărâre a CSAT prin care toată infrastructura de comunicații și transmisie de date deținută departamental - Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Termoelectrica, Transelectrica, Romgazul, toate vor fi unificate, dându-se în același timp acces cetățenilor la informații plus la plăți direct prin sistemele informatice. Sper că domnul ministru a preluat această hotărâre a CSAT și va deveni o realitate până la 31decembrie.

Bugetul anului 2011 trebuie să reflecte și o prioritizare a investițiilor și iată de ce: în momentul de față sunt deschise peste 46 de mii de obiective de investiții. Repet, în momentul de față, în România, cu finanțare de la bugetul de stat, sunt deschise peste 46 de mii de obiective de investiții. Finalizarea lor ar necesita alocarea a 40 de miliarde de euro. Este evident că s-a ajuns la această situație datorită incoerenței guvernelor care s-au succedat la putere. Este evident că nu dispunem de resurse pentru a le finaliza, și atunci singura soluție este prioritizarea acestor investiții.

Acesta este efectul incoerenței guvernelor, dar și al opțiunilor politice înaintea opțiunilor de eficiență. Fiecare Guvern a deschis investiții acolo de unde credea că vin voturi. A venit Guvernul următor, a deschis alte investiții. Toate cele 46 de mii de investiții le alimentăm din bugetul de stat cu sume modice, pentru a le ține în viață și pe ele și pe client. Deci, va trebui Guvern și Parlament să stabilească, din cele 46 de mii de investiții deschise, care se finanțează în 2011.

Începând din 2011 se va aplica reforma finanțelor publice locale, deja legiferată, și vă mulțumesc din nou, în așa fel încât autoritățile locale să includă în bugetele proprii arieratele și nu vor putea angaja credite sau cheltuieli noi înainte de rambursarea vechilor datorii.

Guvernul s-a angajat în revizuirea sistemului de ajutoare sociale prin modificări legislative, întărirea controlului asupra solicitărilor de ajutoare sociale și limitarea nivelului de ajutoare sociale pe care le poate primi o persoană.

Adevăratele motive de optimism trebuie să fie legate de înfăptuirea obiectivelor de reformă.

Renunțarea la practicile statului asistențial, la practicile clientelare și populiste nu se poate face în mod durabil decât printr-un acord al tuturor forțelor politice parlamentare.

De asemenea, ar trebui să avem în vedere posibilitatea unui program legislativ de lucru pe care Guvernul să-l prezinte în Parlament înainte de începutul fiecărui an și asupra căruia să dea seamă la sfârșitul fiecărui an.

Nu este doar un mod de a crește colaborarea între Executiv și Legislativ, dar și o soluție de planificare coerentă, care ar face instituțiile democratice mai eficiente și mai predictibile.

Convingerea mea este că trebuie continuată și modernizarea sistemului politic.

Avem nevoie de un sistem electoral generator de majorități ferme, iar acesta nu poate fi asigurat decât de votul uninominal într-un singur tur sau în două tururi.

Pornind de la voința majorității românilor, exprimată la referendumul din noiembrie 2009, cred că a sosit momentul ca și Parlamentul să arate solidaritate, să participe activ la procesul de reformare a statului, regândindu-și propria structură.

Vă reamintesc, în proporție de peste 80%, românii au votat pentru Parlament unicameral.

Este și un bun început pentru o discuție privind revizuirea constituțională.

Nu putem concepe modernizarea statului în viitorii ani, fără a ne gândi la o Constituție înnoită, adaptată realităților vremii.

Instituțiile nu pot acționa coerent dacă nu au un cadru constituțional care să le definească cu precizie rolul, atribuțiile și limitele.

O Constituție modernă trebuie să pună instituțiile cu adevărat în slujba cetățeanului și a binelui public.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice.)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumim domnului președinte Traian Băsescu pentru Mesajul adresat Parlamentului României și vă propun o pauză de cinci minute, pentru ca domnul președinte să se poată retrage.

 
  Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Declarației privind situația cetățenilor români de etnie roma care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză și din alte state europene.

- după pauză -

Lucrările au fost conduse în a doua parte de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu au mai făcut parte domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum observați, o schimbare de garnitură.

Salut cu multă prietenie colegii deputați și senatori, colegele noastre din Cameră și din Senat.

Aș dori să invit toți colegii să revină în sala de plen, pentru a continua lucrările noastre. Avem o agendă destul de masivă de parcurs în restul acestei după-amieze încinse din punct de vedere politic.

Rog colegii să-și ocupe locurile în sală, pentru a putea să intrăm în continuarea ordinii de zi de astăzi.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Intrăm în partea a doua a ordinii de zi de astăzi.

Dați-mi voie ca la primul punct pe ordinea de zi să-l invit pe domnul senator Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat, care ne va prezenta proiectul Declarației privind situația cetățenilor români de etnie roma care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză și alte state europene.

Este un demers pe care birourile reunite l-au întreprins și sunt absolut convins că acest mesaj, acest text vor fi bine primite de către Parlamentul României și de către partenerii noștri interni și europeni.

Domnule președinte Corlățean, vă rog.

 
 

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat, în baza mandatului birourilor permanente reunite ale celor două Camere, comisiile pentru politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite astăzi, au adoptat textul unui proiect de Declarație, pe care vi-l voi prezenta în continuare. Menționez că pe acest subiect atât de discutat și sensibil, am avut un dialog corect, bun, chiar dacă nu am avut păreri similare sută la sută cu colegii de la Camera Deputaților, dar aș vrea să mulțumesc în același timp și președintelui Korodi și colegilor deputați și senatori pentru efortul depus.

Voi prezenta proiectul de Declarație și, separat, dacă-mi permiteți, domnule președinte, voi face un scurt comentariu pe singurul punct litigios al textului Declarației, care a fost tranșat prin vot de o majoritate și voi face aceste declarații în calitate de reprezentant a grupurilor PSD+PC.

Declarație privind situația cetățenilor români de etnie roma care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză și din alte state europene

  1. Luând act cu îngrijorare de acțiunile recente ale autorităților din Franța și din alte state europene, îndreptate împotriva unor grupuri de cetățeni de etnie roma din România, concretizate în expulzarea sau repatrierea și colectarea de date biometrice ale acestora, în cadru unor acțiuni discriminatorii, susținute prin discurs instituțional;
  2. calificând aceste acțiuni drept o încălcare gravă a drepturilor și libertăților cetățenești, printre care dreptul la liberă circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și egalitatea de tratament a cetățenilor comunitari, fără deosebire de rasă sau origine etnică;
  3. subliniind că acțiunile de expulzare sau repatriere îndreptate împotriva etnicilor roma contravin flagrant prevederilor tratatelor și directivelor Uniunii Europene, Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Convenției Europene a Drepturilor Omului;
  4. evidențiind obligativitatea respectării de către toate statele membre ale Uniunii Europene a prevederilor Directivei 2004/38 a Parlamentului European și Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora și Directivei Consiliului nr.2000/43 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică din 29 iunie 2000;
  5. considerând că apariția unei situații de criză de genul celei actuale impune o reacție politică imediată la nivel înalt din partea autorităților române pentru identificarea de soluții rapide și eficiente, care să împiedice agravarea situației cetățenilor români aflați în străinătate, precum și un impact negativ pe relația bilaterală a României cu alte state ale Uniunii Europene;

Parlamentul României

  1. reamintește că Uniunea Europeană reprezintă o comunitate de state și cetățeni bazată pe înalte valori democratice, precum: toleranța și dreptul la diferență, respectarea spiritului multiculturalității, plurietniei și libertății religioase, libertatea de alegere a locului de reședință, nediscriminarea, inclusiv pe criteriile de ordin etnic;
  2. salută poziția principială de condamnare fermă a campaniilor de repatriere sau expulzare a unor grupuri de etnici roma, adoptată de Parlamentul European prin votarea Rezoluției din data de 9 septembrie 2010, precum și poziția și recomandările Comisiei Europene, exprimate la Bruxelles în data de 14 septembrie 2010, prin comisarul european pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, respectiv ale, președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei și Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale;
  3. reamintește că, în conformitate cu reglementările comunitare, orice măsură de natură administrativă sau judiciară luată împotriva unui cetățean al Uniunii Europene trebuie să reprezinte rezultatul unei evaluări individuale și să fie proporțională cu gravitatea faptelor și gradul în care acestea reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de serioasă la adresa societății;
  4. ia notă cu satisfacție de hotărârile unor instanțe civile franceze, care au dispus anularea măsurilor administrative luate cu nerespectarea prevederilor legilor comunitare și franceze;
  5. consideră că problematica etniei roma, pe lângă caracterul ei național trebuie să facă obiectul unei strategii la nivel european, reiterând întreaga disponibilitate de a participa activ în cooperare cu alte instituții ale statului român, cu actori ai societății civile și cu parteneri europeni la promovarea unor soluții viabile și durabile de integrare socială a etniei roma, în deplin respect cu legislația europeană și normele de drept internațional;
  6. respinge categoric orice încercare politică de conectare artificială a problematicii etniei roma sau a celei privind funcționarea sistemului judiciar din România, la perspectivele de aderare a țării noastre, în martie 2011, la spațiul Schengen;
  7. reafirmă angajamentul Parlamentului României pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Republica Franceză pe baza respectului reciproc și în interesul comun al celor două țări și națiuni;
  8. cere Președinției și Guvernului României să întreprindă toate măsurile de ordin politic, diplomatic și administrativ pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor români în calitatea lor de cetățeni europeni, precum și pentru promovarea și implementarea unor strategii la nivel european și național pentru integrarea socială a cetățenilor de etnie roma în statele în care trăiesc sau se deplasează liber.

Acesta este proiectul de declarație pe care vi l-am prezentat, adoptat astăzi cu majoritate de voturi de plenul reunit al celor două comisii pentru politică externă.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte. Pentru eventuale intervenții, dacă doriți, dincolo de capacitatea dumneavoastră de președinte al comisiei, să faceți un comentariu de natură politică.

Dacă sunt alți colegi din partea grupurilor parlamentare care ar dori să intervină, vă rog să vă înscrieți la cuvânt.

Domnul Corlățean, vă rog.

 
 

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Un scurt comentariu, așa cum spuneam, în numele Grupurilor parlamentare ale PSD+PC. Și acest comentariu vizează următoarele aspecte.

Subiectul acestor evoluții legate de cetățeni români, indiferent de culoarea pielii, de apartenența etnică, în Franța, a fost cazul anterior în Italia și este posibil să se întâmple și în alte țări ale Uniunii Europene, a ridicat și ne-a ridicat nouă, ca stat, două genuri de probleme.

Prima problemă, extrem de importantă, se referă, de fapt, la rolul, statutul României în familia europeană, la modul în care în realitate este tratat statul român în relațiile cu membrii - unii dintre ei membri importanți, cu greutate - ai Uniunii Europene și, respectiv, modul în care statul român știe să se bată prin instituțiile de reprezentare, prin decidenții politici pentru promovarea intereselor cetățenilor români, cetățeni europeni, cetățeni comunitari.

Și cel de al doilea aspect, de asemenea, extrem de important, se referă la necesitatea prezervării și consolidării unui parteneriat strategic pe care România îl are cu Franța.

Din acest punct de vedere, poziția Parlamentului, care, sunt convins, astăzi se va manifesta printr-un vot prin adoptarea acestei declarații, este o poziție necesară, pentru că este necesar să reafirmăm și la nivelul Parlamentului României necesitatea pentru toți membrii Uniunii Europene de a respecta setul de valori democratice de tip european care stă la fundamentul proiectului politic al Uniunii Europene. Și acest respect trebuie să fie valabil, opozabil pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru un stat așa de important cum este Franța.

În al doilea rând, modul în care instituțiile românești, decidenții politici trebuie să știe să promoveze interesele cetățenilor români, spunând, acolo unde este cazul, da, dorim să cooperăm pentru combaterea unor fenomene infracționale, individuale și nu colective, pentru promovarea unor proiecte de interes comun, lucrurile astea sunt importante.

Și, nu în ultimul rând, este vorba de modalitatea în care știm să spunem partenerilor noștri strategici așa cum este Franța, atunci când simțim că România nu este tratată corespunzător, ca un partener strategic, pentru considerente de ordin intern, politic, electoral. Aceste lucruri au fost comentate, discutate în aceste zile.

Din păcate, și acesta este comentariu pe care voiam să-l fac în mod explicit, dincolo de ce înseamnă o încălcare flagrantă și clară a unor directive europene legate de libertatea de circulație în spațiul Uniunii Europene, dincolo de ce înseamnă încălcarea unor norme europene privind nediscriminarea pe fundament etnic (Circulara șefului de cabinet al ministrului de interne francez a arătat foarte clar că acțiunea a avut un fundament etnic inacceptabil în punct de vedere al normelor europene de tip democratic), dincolo de aceste aspecte, trebuie să remarcăm faptul că reacția la nivel politic înalt în România a fost absentă cu desăvârșire cel puțin în prima săptămână.

Or, în astfel de situații, lucrurile nu se tratează la nivel tehnic, nu se tratează prin intermediari, este nevoie de o reacție politică la nivel înalt, nici Președinția, președintele României, nici primul-ministru și nici ministrul afacerilor externe nu au acționat corespunzător pentru promovarea intereselor statului român și ale cetățenilor români.

Acesta a constituit, de altfel, punctul de contencios în cadrul Comisiilor de politică externă, formularea inițială a paragrafului e) din prima parte era diferită și punea în evidență acest lucru. S-a ajuns la o așa-numită formulă de compromis, în realitate printr-un vot majoritar.

Una peste alta, este un vot necesar astăzi asupra unui text care, cel puțin Parlamentului României să-i dea un anumit rol în a spune politic partenerilor europeni că cetățenii români trebuie respectați, că libertatea de circulație și nediscriminarea cetățenilor români sunt valori valabile și pentru noi, așa cum sunt valabile și pentru ceilalți și că dorim, pe baza respectului mutual, să consolidăm un parteneriat strategic cu Franța, acolo unde avem interese politice comune, interese economice comune mai importante pentru statul francez și autoritățile franceze, poate, și acolo unde avem și o întreagă istorie culturală, o istorie care este comună și pe care o dorim consolidată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul președinte Korodi, președintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, coautor al acestui text prezentat de domnul președinte Corlățean.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatoare și deputate,

Stimați domni senatori și deputați,

În primul rând, aș dori să mulțumesc tuturor colegilor din cele două comisii de politică externă care s-au implicat foarte mult în a găsi o formulă concisă, clară și fără echivoc în această problematică, care exprimă poziția celei mai importante instituții a democrației din România, Parlamentul României.

Această declarație comună este și un mandat foarte precis și foarte clar pentru cei care, în diplomația românească, în instituțiile statului român sau în alte foruri internaționale iau decizii cu privire la problematica romă, cu privire la cum, în cazul acesta, Franța, abordează total discriminatoriu această problemă, împingând o problemă de la o graniță la alta.

Stimați colegi,

Aceste zile, în care am reușit să găsim o formulă utilă privind Declarația Parlamentului României, ne-au dat și prilejul ca foarte mulți colegi, să-și manifeste un punct de vedere foarte clar și foarte precis în diferite forme, conferințe, conferințe de presă, întruniri organizate chiar și de Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților, de către domnul președinte Păun și alți colegi și toate acestea s-au întâmplat pentru că ceea ce s-a întâmplat în Franța, în ultima lună, este de neacceptat în Uniunea Europeană.

Și aș dori să fac un mic istoric pe care trebuie să-l spunem și pe care trebuie să-l știm. Poziția Franței, la începutul verii, a fost una proactivă, de cooperare, în care s-a dorit să existe atât în România, cât și în Franța politici, programe de finanțare pentru comunitatea romă pentru ca incluziunea lor socială să fie una benefică și una bună.

Din păcate, la sfârșitul lunii august, poziția Franței s-a schimbat radical, fără ca utilizând și elemente de relații bilaterale sau utilizând mecanisme europene să existe o consultare.

Și cum și domnul președinte Corlățean a precizat, prin diferite documente, care au apărut prin presă și a luat la cunoștință opinia publică, Franța a abordat o metodologie și o metodă care este discriminatorie, care a însemnat expulzare, care a însemnat expulzarea membrilor comunității rome.

Este de neașteptat și mulțumesc pentru că astăzi, prin această declarație, afirmăm ferm că aceste soluții nu sunt binevenite, nu sunt acceptate în Uniunea Europeană, că trebuie să existe la nivelul Uniunii Europene o abordare pragmatică, o abordare care chiar vine în ajutorul comunității rome și a comunităților etnice și nu poate această problemă să fie aruncată de la o capitală la alta, pentru că fiecare dintre noi avem responsabilități.

Eu mulțumesc și închei cu o singură precizare. Cred că acest document este clar și pentru a mandata Guvernul României ca pe această problemă a programelor către comunitatea romă să existe transparență, eficiență, ca banii oferiți de Uniunea Europeană să fie permanent regăsiți în programe foarte bune și eficiente, pentru că și noi trebuie să ne facem temele, ca toată lumea în Uniunea Europeană să-și facă temele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Domnul deputat Pambuccian, vă rog, urmat de domnul deputat Nicolae Păun.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o chestiune care depășește, după părerea noastră, și cadrul relațiilor bilaterale dintre România și Franța și cadrul Uniunii Europene. Este o problemă a lumii în care trăim și cred că ea trebuie abordată prin această prismă.

Domnul Păun o să vă vorbească, pentru că o să vă rog să-i dăm cuvântul imediat după mine, despre aspectele legate de comunitățile de romi din Franța.

Eu aș vrea să vă vorbesc într-un limbaj ceva mai puțin diplomatic. Înaintea mea au vorbit doi oameni pentru care am un deosebit respect în ceea ce privește pregătirea lor diplomatică - eu nu o am. Și am să vă spun următorul lucru. În momentul în care, într-un grup de 100 de oameni, 99 de oameni trebuie condamnați pentru că au făcut diverse lucruri opozabile legii, nu are nimeni niciun drept să-l condamne și pe cel de-al o sutălea. În momentul în care așa ceva se întâmplă, ieșim din orice logică naturală și ne întoarcem în logica anilor '30 și o spun cu toată responsabilitatea. Trăim, ca și atunci, o perioadă de depresie economică, apar, ca și atunci, idei care, iată, sunt promovate de către oficialități de prim rang ale unor state puternice, idei care încep să trateze oamenii prin prisma apartenenței lor la un anumit grup uman, etnic sau de altă natură.

Este un fenomen care poate crea un precedent periculos nu doar pentru relațiile bilaterale dintre România și Franța, nu doar pentru Uniunea Europeană, ci și pentru întreaga lume.

Ceea ce s-a întâmplat cu romii din Franța seamănă izbitor de mult cu deportări care au premers toate crimele masive ale secolului XX. Și eu sper ca lucrurile să se oprească aici. Sper ca cei care le-au pornit să realizeze eroarea în care sunt, s-o recunoască public și să se oprească. Pentru că dacă lucrurile nu se opresc aici, ele pot continua așa cum au continuat de fiecare dată într-un secol pe care, din acest punct de vedere, ar trebui să-l uităm.

În Germania nazistă, prima acțiune politică îndreptată împotriva evreilor a plecat de la ideea de deportare și s-a sfârșit în lagăre de exterminare. Cred că este un lucru pe care nu doar noi, cei de aici, nu doar cei din alte parlamente naționale, care gândesc ca noi, ar trebui ca toți cei care pot decide, oricât de puțin în lumea asta, să-l înțeleagă și să-l oprească în momentul în care el se naște în capul cuiva, nu în momentul în care se transformă într-o circulară care are putere de lege, pentru că asta este, până la urmă, și o circulară și o lege, este un mijloc legitim de acțiune în interiorul unei societăți organizate.

În Franța, lucrul acesta a ajuns prea departe. De aceea cred că este important ca el să fie recunoscut ca o eroare, oprit și nerepetat niciodată, nicăieri.

Am să-i dau cuvântul, cu permisiunea dumneavoastră, domnului Nicu Păun și o să-l rog să ne spună din perspectiva comunității dânșilor (eu am încercat să vă vorbesc din perspectiva Grupului parlamentar al minorităților naționale) să vă spună câteva cuvinte despre această temă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Eu îi dau cuvântul domnului Nicolae Păun, cu multă plăcere, cu acceptul dumneavoastră, bineînțeles. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Păun, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Păun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt sincer când afirm că această declarație este binevenită și, din punctul meu de vedere și nu numai al meu, și al comunității de romi, pe care o reprezint, o apreciem și o apreciez ca un gest de maturitate din partea clasei politice românești.

Vreau să mulțumesc, cu acest prilej, mai multor persoane importante din scena politică românească, care, în ultima vreme, au apărut pe posturile de televiziune sau în presa scrisă sau de la tribuna Parlamentului, din ambele zone politice ale Parlamentului și care au simțit nevoia să spună câte ceva în ceea ce privește minoritatea romă și, nu în ultimul rând, cu privire la evenimentele care au avut loc în această vară privitoare la expulzarea romilor sau readmisia romilor, cum îmi place mie să spun, expulzare este un cuvânt greu, nici nu vreau să mi-l întipăresc în vocabular, dar readmisia romilor către România.

Le mulțumesc din suflet, le mulțumesc în numele meu, le mulțumesc în numele comunității de romi din România pe care o reprezint.

Domnule președinte,

Stimate și stimați domni parlamentari,

Pentru mine foarte important este cum va arăta Europa viitorilor ani. Sunt tot mai multe voci care spun că ba este nevoie de o strategie și de o abordare a problematicii romilor în context european, ba nu. În continuare, cred, în opinia mea, că există o confuzie de atitudine politică la nivelul Uniunii Europene, ceea ce, în curând, înseamnă că ne putem aștepta la acțiuni asemănătoare celor din Franța întreprinse și de alte state, cum ar fi Italia, Spania etc.

Vreau să afirm de la această înaltă tribună un lucru care pentru mulți reprezintă o noutate și anume că minoritatea romă din România este mai dornică ca oricând de a se integra în societate, nu de a fi asimilată, și de a trăi pașnic alături de populația majoritară. Dar, înainte să-i criticăm, e bine să le oferim și alternative.

Închei prin a spune că așa de mult discutatele fonduri venite către comunitățile de romi nu știu cum au fost dirijate, nu știu cum au fost consumate, nu știu cum vor fi consumate pe parcurs, dar, după câte știu eu, un proiect sau un program se raportează unui grup țintă. Aici vorbim de o populație de peste un milion și ceva de persoane care are nevoie de o intervenție categorică din partea clasei politice românești, fapt ce pare că s-a împlinit începând cu data de astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Sper ca, în următorii ani, împreună, să construim o nouă generație de cetățeni români europeni, care să aibă o altă mentalitate, nu cea de care a dat dovadă domnul Sarkozy, cu toată stima și cu tot respectul pentru domnia sa.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Domnul lider Toader, vă rog.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente comune.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte, cu scuzele de rigoare că n-am intervenit atunci la ordinea de zi, aș vrea să fiți de acord să facem o înlocuire la Comisia pentru afaceri europene, în locul doamnei senator Anca Boagiu, să-l propunem pe domnul Marian Iulian Rasaliu, comisia să-și poată desfășura activitatea și să fiți de acord să introducem în ordinea de zi acest schimb la nivelul Partidului Democrat Liberal.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Voi supune votului plenului reunit această propunere imediat după ce vom încheia procedura de adoptare a acestei declarații, moment politic important.

Vreau și eu să mulțumesc în numele conducerii Parlamentului colegilor din Senat și Camera Deputaților care au redactat acest text, colegilor care au intervenit în plen și, de asemenea, în dezbaterea din Senat pe această temă pe care am avut-o în urmă cu câteva zile, să mulțumesc domnilor Teodor Meleșcanu și György Funda pentru intervențiile din Senat pe această temă la momentul respectiv.

În acest moment, dacă nu sunt comentarii și propuneri de modificare a textului Declarației Parlamentului României, dați-mi voie să vă supun atenției și votului declarația, în ansamblul său. Vom vota prin ridicare de mână. Rog toți colegii care sunt încă pe holuri să revină în sală pentru a putea să fim în număr cât mai bun.

Cine este pentru această declarație în textul său?

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, Parlamentul României a adoptat această declarație. Ea va fi comunicată pe canale diplomatice partenerilor internaționali ai țării, inclusiv partenerilor din Uniunea Europeană.

Domnule senator, doriți să veniți cu o propunere? După aceea vom reveni și la propunerea domnului Toader.

 
 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem și noi o modificare de anunțat, vă rugăm mult. În locul ocupat de domnul Ioan Timiș, dorim în Comisia pentru regulament și statut, comisia comună a Camerei și Senatului, să vină domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bun! Deci avem practic două propuneri de modificări în comisiile comune ale Parlamentului României. O primă propunere avansată de liderul Grupului PDL din Cameră, domnul senator Marian Rasaliu s-o înlocuiască pe doamna senator și ministru Anca Boagiu în Comisia pentru afaceri europene.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

De asemenea, propunerea avansată de Grupul parlamentar al PNL, ca în Comisia pentru regulament și statut domnul deputat Timiș să fie înlocuit de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate și la acest punct.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Mergem în continuare la punctele 2 și 3 de pe ordinea de zi, în care vom avea ceremonia depunerii jurământului de către unii membri supleanți în consiliile de administrație la Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv de Televiziune. În conformitate cu art.22 din Legea nr.41/1994 privind funcționarea acestor instituții, depunerea jurământului de către membrii consiliului de administrație este obligatorie în fața Plenului reunit al Parlamentului.

Rog ca fiecare dintre cei care sunt astăzi prezenți aici, la strigarea numelui, pe care am s-o fac imediat, să vină la tribună unde, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, să rostească textul jurământului pe care îl vor semna și îl vor depune la noi spre consemnare și îndeplinirea tuturor procedurilor legale.

Doamna Sima Oana Mădălina, dacă este prezentă?

Vă rog, de la microfonul central, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, pe care le aveți la îndemână.

 
Depunerea jurământului de către unii membri supleanți în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Doamna Oana Mădălina Sima: (Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Sima Oana Mădălina, desemnată în calitatea de membru supleant al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!"

(Doamna Oana Mădălina Sima semnează jurământul și îl depune la președintele Senatului, domnul senator Mircea-Dan Geoană.)

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc mult și succes în activitate.

Domnule Josef Klein, vă rog.

 
 

Domnul Josef Klein: (Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Josef Klein desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!"

(Domnul Josef Klein semnează jurământul și îl depune la președintele Senatului, domnul senator Mircea-Dan Geoană.)

 
Depunerea jurământului de către unii membri supleanți în Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim foarte mult domnului Josef Klein și-i urăm succes în activitate. Fostul nostru coleg, domnul Radu Podgorean.

 

Domnul Radu Podgorean: (Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Podgorean Radu, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune,

"Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.

Așa să îi ajute Dumnezeu!"

(Domnul Radu Podgorean semnează jurământul și îl depune la președintele Senatului, domnul senator Mircea-Dan Geoană.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Urez succes domnului Radu Podgorean.

Domnul Alin Teodor Ciocârlie. Cu prietenie îl invităm la tribuna Parlamentului.

 
 

Domnul Alin Teodor Ciocârlie: (Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Alin Teodor Ciocârlie, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune,

"Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!"

(Domnul Alin Teodor Ciocârlie semnează jurământul și îl depune la președintele Senatului, domnul senator Mircea-Dan Geoană.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2008 (L166/2010, PL-x 112/2010), împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2008.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Felicitări și succes în activitate.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, stimate colege și stimați colegi, Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului anual al datoriei publice aferente anului 2008.

Din partea Comisiilor pentru buget-finanțe ale celor două Camere? Vă rog.

 

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Raport comun la Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2008.

Comisia pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget finanțe și bănci a Camerei Deputaților, prin Adresele L166/2010, respectiv PL-x 112/2010, au fost sesizate pentru dezbatere în fond și întocmirea raportului comun la Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2008.

Menționăm că în luna octombrie 2009 comisiile au fost sesizate cu un alt proiect de lege care a fost retras de guvern în urma modificărilor efectuate asupra contului datoriei publice, dispuse de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr.9/15.12.2009.

Raportul public al Curții de Conturi privind execuția bugetară pe anul 2008 a fost transmis Parlamentului la data de 3 martie 2010.

Analizând proiectul de lege, precum și raportul public al Curții de Conturi, comisiile au reținut următoarele.

Contul general de execuție al bugetului de stat pe anul 2008.

Elaborarea contului anual de execuție al bugetului de stat și a contului de execuție a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008 s-a făcut în conformitate cu prevederile art.56 și art.57 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, pe baza situaților financiare anuale prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, respectiv bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a conturilor privind execuția de casă prezentate de Trezoreria statului.

Din execuția bugetului de stat pe anul 2008 a rezultat un deficit de 19.735,4 milioane lei care reprezintă 3,9 din produsul intern brut, față de 2,3, cât a fost stabilit prin prevederile bugetare definitive.

În raport cu prevederile bugetare definitive, la cheltuieli s-a înregistrat o economie de 4.158 milioane lei, iar la venituri un minus de 12.510,6 milioane lei.

Execuția veniturilor bugetului de stat

Veniturile realizate în anul 2008 însumează 61.151 de milioane lei, exclusiv cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale, în sumă de 32.876,2 milioane lei și prezintă un grad de realizare de 83% față de prevederile bugetare definitive, având o pondere în produsul intern brut de 12,1%.

Execuția cheltuielilor bugetului de stat

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008 au fost în sumă de 80.886,4 milioane lei, cu o pondere de 16,1% din produsul intern brut. Acestea reprezintă 95,1% față de prevederile definitive, ceea ce înseamnă o economie de 4.158 milioane lei.

Finanțarea deficitului bugetar

Ținta de deficit a bugetului de stat pe 2008 a fost stabilită inițial la 2,7% din PIB, iar execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 3,9% din PIB. Deficitul a fost finanțat în proporție de 90,8% din surse interne, iar diferența din surse externe.

B. Execuția bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate funcționează în conformitate cu prevederile din Legea nr.95/2006 privind reforma din domeniul sănătății. Veniturile încasate însumează 15.780,5 milioane lei, iar cheltuielile efectuate sunt în sumă de 16.636,3 milioane lei.

Veniturile încasate la bugetul Fondului național unic de sănătate s-au constituit în proporție de 90,2% din contribuții de asigurări, 2,1% din subvenții de la bugetul de stat, iar diferența din alte venituri.

Contul general al datoriei publice a statului la data de 31 decembrie 2008

Ca rezultat al verificărilor Curții de Conturi s-a consemnat faptul că soldul datoriei publice a statului la 31 decembrie 2008 a fost diminuat în mod eronat cu suma de 43,1 milioane lei. Curtea de Conturi a constatat că există neconcordanțe între datele raportate de unitățile administrativ-teritoriale, beneficiarii de leasing financiar, garanții guvernamentale și locale și datele înscrise în contul general de execuție a datoriei publice la data de 31.12.2008.

După corectarea soldului datoriei publice, aceasta s-a diminuat de la 109.752 milioane lei la 109.795,1 milioane lei, din care datoria publică guvernamentală 100.556 milioane lei, iar datoria publică locală 9.238,7 milioane lei.

Concluzii

Activitatea Curții de Conturi s-a desfășurat având ca obiect urmărirea modului de încasare a veniturilor bugetare, principala sursă de finanțare a cheltuielilor bugetare.

Analizând evoluția principalelor categorii de cheltuieli, Curtea de Conturi a constatat o multiplicare a tuturor cheltuielilor, creșterile cele mai mari fiind înregistrate la cheltuielile social-culturale și la cele pentru servicii publice generale. Ritmul de creștere acestor cheltuieli fiind superior ritmului de creștere a produsul intern brut în perioada 2004-2008.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Comisia pentru sănătate publică a Senatului și Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern și supun Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, atât raportul de admitere, cît și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit prevederilor art.76 alin.(2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnul secretar de Stat Gherghina. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori numai să subliniez față de raportul prezentat de către comisiile de specialitate, ansamblul. Veniturile bugetului general consolidat pe anul 2008 au fost de 165,5 miliarde de lei, din care buget de stat - ce aprobăm noi astăzi - 61,1, iar bugetul asigurărilor sociale de sănătate 15,8.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 190,3, din care buget de stat - 80,9, bugetul asigurărilor sociale de sănătate 16,6.

Deficitul a fost de 24,8, din care 19,7 a fost deficitul bugetului de stat.

Vă propunem să aprobăm Proiectul Legii privind aprobarea contului de execuție a bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de sănătate, precum și contul de execuție a datoriei publice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă există eventuale intervenții la dezbaterile generale cu privire la acest text? Nu.

Am să trec atunci la dezbaterea pe articole.

Dacă la art.1 sunt probleme? Dacă nu, vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc.

Art.2.

Voturi pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc.

Art.3.

Voturi pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Și dați-mi voie ca acum să vă supun votului proiectul de lege, în ansamblul său.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008 (L536/2009, PL-x 397/2009), împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2008.

Punctul 5 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe 2008.

Domnule vicepreședinte, dacă doriți, succint, să prezentați raportul comun al comisiilor?

 

Domnul Adrian Henorel Nițu:

O să încep direct cu textul.

Contul general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 și contul general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008 au fost întocmit în structura bugetului aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.387/2007, așa cum a fost modificată prin ordonanțele de rectificare a bugetului.

În ceea ce privește execuția bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile încasate însumează 32.832,6 milioane lei, iar cheltuielile efectuate sunt în sumă de 33.704,6 milioane lei.

Execuția asigurărilor pentru șomaj

Din execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru 2008 a rezultat un excedent de 579,8 milioane lei, la cheltuieli s-a înregistrat o economie de 196,9 milioane lei, iar veniturile au fost cu 8,2 milioane lei mai mari decât prevederile bugetare definitive.

Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj încasate în anul 2008 sunt în sumă de 1.966 milioane lei, iar cheltuielile realizate însumează 1.386,2 milioane lei.

În vederea înlăturării abaterilor și recuperării prejudiciilor constatate în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi s-au dispus măsurile corespunzătoare potrivit legii.

Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru muncă familie și protecție socială a Senatului și Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților supun Parlamentului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit prevederilor art.76 alin.(2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnule secretar de stat Gherghina, vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aș dori să subliniez numai atât. Bugetul asigurărilor sociale de stat în anul 2008 a beneficiat de o subvenție de la bugetul de stat de 1,38 miliarde lei, bugetul fondului de șomaj nu a avut subvenție de la bugetul de stat, a avut chiar un excedent care s-a acumulat la excedentele din anii anteriori.

Vă propunem să aprobați și acest proiect de lege pentru aprobarea execuției conturilor de execuție a bugetului asigurărilor și a bugetului fondului de șomaj.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt intervenții pe dezbaterea de fond a acestui text? Nu.

Vă supun votului proiectul de lege pe articole.

Art.1.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc.

Art.2.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Art.3.

Pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

Vă supun votului ansamblul textului acestui proiect de lege.

Cine este pentru?

Abțineri? O abținere.

Împotrivă? Nu sunt.

Proiectul de lege pentru a fost aprobat, menționând în stenogramă această abținere care a fost formulată.

 
Numirea unui membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în funcția de vicepreședinte.  (Nefinalizarea procedurii.)

Punctul 6 pe ordinea de zi, numirea unui membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în funcția de vicepreședinte.

Vreau să vă informez că în conformitate cu Regulamentul ședințelor noastre comune, votul pentru numire este secret și se exercită prin buletine de vot. Am să dau cuvântul reprezentantului Comisiilor pentru buget-finanțe.

Domnule vicepreședinte, dacă doriți să ne prezentați raportul comun cu privire la această nominalizare.

 

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Aviz comun.

În conformitate cu prevederile art.9 și 10 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și ale art.3 alin.(1) și (2) și art.4 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM, aprobată cu modificări prin Legea nr.514/2002, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, împreună cu comisiile similare ale Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente ale celor două Camere cu audierea candidatului propus pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Grupurile parlamentare al Partidului Național Liberal din Senat și Camera Deputaților, conform prevederilor legale, l-au desemnat pe domnul Alexe Gavrilă pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Potrivit art.12 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, cele patru comisii s-au întrunit în ședință comună în ziua de 28 iunie 2010, în vederea audierii candidatului propus și a întocmirii avizului comun.

În urma opiniilor exprimate de către membrii celor patru comisii, s-a hotărât cu majoritatea de voturi avizarea favorabilă a domnului Alexe Gavrilă pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Anexat este cv-ul domnului Alexe Gavrilă, candidat pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al CNVM.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale, cu privire la acest punct? Nu sunt intervenții.

Aș dori să rog colegii secretari ai Senatului, respectiv ai Camerei Deputaților, ca în paralel cu lecturarea listei alfabetice a parlamentarilor să verificați și existența cvorumului, pentru a putea fi siguri că votul pe care îl vom da prin buletine, printr-un vot de tip secret, întrunește toate condițiile regulamentare pentru exercitarea acestuia.

Pentru că ultima dată cred că au fost colegii deputați care au fost chemați primii, conform unei cutume de alternanță, am să-l invit pe domnul senator Gheorghe David, secretarul Senatului, să dea citire listei senatorilor. Evident, chestorii doresc să-și ocupe locurile, un chestor de la Senat, un chestor de la Cameră, pentru a putea să înmâneze buletinele de vot și rog să se ia măsuri pentru exercitarea votului într-o urnă care are inscripționat... Procedura de vot este cu buletine de vot.

După cum știți, domnul Motreanu, poate, din partea Camerei.

Din partea Senatului, un coleg chestor. Sau un alt coleg chestor din partea Camerei, pentru a putea să avem doi chestori. Preferabil și cineva din partea arcului guvernamental, dacă se poate.

Evident, după cum știți, exercitarea votului prin buletine de vot presupune: numele neșters înseamnă un vot în favoare, numele tăiat înseamnă un vot împotrivă.

Până când sosește și cel de-al doilea chestor, vă supun atenției demararea procedurii de lecturare a listei alfabetice.

Rog, de asemenea, cei doi secretari să ne ajute ca la finalul fiecărei liste să putem să avem prezența, pentru a putea fi siguri că suntem în cvorum de ședință.

Vă rog, domnule senator David.

 
 

Domnul Gheorghe David:

- Albert Almos - prezent
- Andrei Florin-Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - Guvern
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Badea Viorel-Riceard - absent
- Banias Mircea-Marius - absent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - absent
- Berceanu Radu-Mircea - absent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe-Pavel - absent
- Bîgiu Marian-Cristinel - absent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Boitan Minerva - absentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
- Calcan Valentin-Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Chivu Sorin-Serioja - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Cibu Constantin-Sever - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - absent
- Constantinescu Viorel - absent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - Guvern
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Feldman Radu-Alexandru - absent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Filip Petru - delegație
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyórgy - prezent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - absent
- Grosu Corneliu - absent
- Günthner Tiberiu - absent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - învoire
- Humelnicu Augustin-Daniel - absent
- Ichim Paul - absent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - absent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardare Radu-Cătălin - absent
- Marian Ovidiu - delegație
- Marian Valer - prezent
- Marko Bela - Guvern
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar-Mircea - absent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - absent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius-Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - absent
- Nicoară Marius-Petre - absent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - absent
- Nicula Vasile-Cosmin - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - absent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina-Luminița - absentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - învoire
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasfaliu Marian Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - absent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan-Radu - absent
- Rușeț Ion - absent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Șova Dan-Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian-George - absent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - absent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Verestoy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator David, dacă ați încheiat lecturarea listei alfabetice a senatorilor și aveți o concluzie pentru noi.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Da. Imediat, domnule președinte.

Vasilescu Lia Olguța, prezentă

Vă rog, doamna senator, dacă doriți să votați.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator David.

Îl invit pe domnul deputat Georgian Pop, secretarul Camerei Deputaților. Alert, în spiritul vârstei domnului Pop.

 
 

Domnul Georgian Pop:

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - absent
- Alecu Valeriu - absent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - absentă
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - absent
- Antal István - absent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
- Arion Viorel - absent
- Atanasiu Teodor - absent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - absentă
- Balan Ioan - absent
- Balcan Viorel - absent
- Banu Mihai - absent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - absent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - absent
- Béres Ștefan Vasile - absent
- Blaga Iosif Veniamin - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - absent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - absent
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - absent
- Bordeianu Dan - absent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - absent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - absent
- Buda Viorel-Vasile - absent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - absent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - absent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ion Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - absent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - absent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - absent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - absent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András-György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - absent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - absent
- Fuia Stelian - absent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - absent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - absent
- Giurgiu Mircia - absent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - absent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob Strugaru Stelică - absent
- Ialomițianu Gheorghe - absent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - absent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Jolța Nicolae - absent
- Kelemen Atilla Béla-Laszlo - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - absent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - absent
- Leșe Doru Brașoan - absent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - prezent
- Luca Ciprian-Florin - absent
- Lup Silvestru Mircea - absent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - absent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - absent
- Mircovici Niculae - absent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - absentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - absent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - absent
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - absent
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Daniel Vasile - absent
- Olar Corneliu - absent
- Olosz Gergely - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - absent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - absent
- Plăiașu Gabriel - absent
- Pocora Cristina-Ancuța - absentă
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - absent
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Cosmin Mihai - absent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
- Postolachi Florin - absent
- Potor Călin - absent
- Preda Cezar-Florin - absent
- Prigoană Vasile-Silviu - absent
- Radan Mihai - prezent
- Rățoi Neculai - absent
- Rebenciuc Neculai - absent
- Resmeriță Cornel-Cristian - absent
- Riviș-Tipei Lucian - absent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - absent
- Roman Ioan Sorin - absent
- Roșca Lucreția - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - absent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - absent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - absent
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroe Radu - absent
- Stroian Toader - absent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Șandru Mihaela Ioana - absentă
- Ștefan Viorel - absent
- Știrbeț Cornel - absent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - absent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe-Mirel - absent
- Tărâță Culiță - absent
- Teodorescu Horia - prezent
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toader Mircea-Nicu - absent
- Trandafir Teodora Virginia - prezentă
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - absent
- Turcan Raluca - absentă
- Tușa Adriana Diana - prezent
- Țaga Claudiu - absent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - absent
- Udrea Elena Gabriela - absentă
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - absent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vișan Gelu - absent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Vreme Valerian - absent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - absent
- Zgonea Valeriu Ștefan - absent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat Georgian Pop.

Îl rog pe domnul senator David să ne comunice forma finală a listei senatorilor și după aceea o să fiu informat cu privire la aritmetica prezenței.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Pentru prezență și vot au mai ajuns domnii senatori Sârbu Ilie, Cordoș Alexandru, Igaș Traian Constantin și doamna senator Andronescu Ecaterina.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimate colege și stimați colegi,

Cu regret constat faptul că, în urma apelului nominal făcut de colegii noștri, nu suntem într-un cvorum de ședință. Suntem 215 colegi și colege care au participat la acest început de procedură de vot. Sunt obligat să constat absența cvorumului de ședință.

Doresc să vă informez că, în colaborare cu conducerea Camerei, vă vom propune o reprogramare a acestei ședințe la o dată foarte apropiată, poate mai aproape, tot într-o zi de marți, eventual, mai aproape de plenul Camerei Deputaților, care reprezintă grosul membrilor plenului reunit, pentru a putea să parcurgem și restul agendei de astăzi.

Îmi cer scuze față de invitații noștri care au fost prezenți aici, dar a fost o zi foarte intensă politic în Parlament și sper că veți înțelege rațiunile acestei situații.

Declar închisă ședința plenului reunit de astăzi, 21 septembrie 2010.

Vă mulțumesc.

 
 

*

Ședința s-a încheiat la ora 18,15.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 16 november 2019, 1:59
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro