Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 28-09-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.50 Gheorghe Ciobanu - declarație politică: "Cum stăm cu atragerea fondurilor europene și ce trebuie să facem";

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Cum stăm cu atragerea fondurilor europene și ce trebuie să facem"

În ultimii ani, atragerea fondurilor europene a devenit un stereotip extrem de obositor, perpetuat și de clasa politică, dar și de către mass-media. Indiferent cine s-a aflat la putere, ritmul de absorbție a fondurilor europene nu a crescut considerabil. Ceea ce înseamnă fie că există o problemă structurală la nivelul instituțiilor care trebuie să atragă aceste fonduri, fie că întreaga clasă politică și economia, alături de ea, nu erau pregătite pentru intrarea în Uniunea Europeană. E foarte greu de stabilit un diagnostic real al motivațiilor care ne aduc în acest punct, dar se poate ușor observa că nu utilizăm acești bani europeni și că, implicit, nu reușim să ieșim din criza economică.

Avem o problemă, și asta o recunosc din postura de parlamentar al Puterii, cu modul în care s-a construit bugetul de stat în acești patru ani de când suntem în UE. Niciodată nu am alocat bani special pentru cofinanțarea proiectelor europene. Or, eu cred că acesta trebuie să fie primul pas pentru care să folosim bugetul pe anul 2011. Să ne luăm cu toții responsabilitatea de a redirecționa banii către cofinanțarea acestor proiecte.

E adevărat și că multe dintre fondurile structurale sunt direcționate către administrațiile locale. Birocrația este destul de mare, iar ritmul de executare al lucrărilor este lent. Așa se face că, deși există bani alocați pentru diverse proiecte, aceștia nu pot fi plătiți pentru că proiectele efectiv nu au ajuns în stadiul de plată. Există semne evidente ale acestui blocaj dacă privim la ceea ce se întâmplă pe Măsura 3.2.2, cât și în cadrul Programului Operațional Regional.

La nivel intuitiv, e greu de crezut că toate administrațiile locale din țară au specialiști pentru implementarea respectivelor proiecte. Ministrul dezvoltării regionale și turismului a alocat peste 2,5 miliarde de euro către aceste proiecte europene, dar plățile efective sunt foarte puține, în comparație. Ceea ce înseamnă că problema, încă o dată o spun, se află și la nivel local.

Ce ne doare pe noi este faptul că nu există proiecte majore pe zona de infrastructură. La Ministerul Transporturilor, rata de absorbție este foarte mică, iar acest lucru este cauzat de procedurile preliminare începerii proiectului. Pe scurt, până să ne apucăm să construim o autostradă, trebuie să facem exproprieri la care avem nevoie de bani proprii. Nu știu cum se face că, în România, exproprierile costă cam tot atât cât autostrada. Perspectivele absorbției de fonduri comunitare pe această zonă rămân, din punctul meu de vedere, la un nivel jos. Nu vreau să fiu pesimist. De aceea, îi urez mult noroc doamnei Anca Boagiu și o felicit privind decizia înlocuirii directoarei CNADNR.

Avem și un minister care a reușit o rată de absorbție foarte bună. Mă refer aici la Ministerul Muncii. Există explicația, pe de o parte, a eficienței AMPOSDRU, pe de altă parte, a felului mult mai facil în care se implementează proiectele în această zonă. Din păcate, însă, efectele atragerii acestor bani sunt minime pentru economie. Eu nu am văzut să apară mai mulți specialiști sau personal substanțial mai bine calificat, ca urmare a proiectelor pe resurse umane. Sigur, aici trebuie luată în calcul și variabila șomajului.

Am încercat această analiză, ce-i drept, succintă, pentru a scoate în evidență niște lucruri care nu sunt neapărat vizibile în mass-media, dar care grevează asupra dorinței de a beneficia de fondurile comunitare.

Ceea ce trebuie făcut pe mai departe, iar un asemenea pact național trebuie semnat de toate partidele politice, este să construim un buget de stat orientat către cofinanțare. Eventual, multianual, pentru ca primăriile să știe de ce fonduri ar putea să aibă parte pe o perioadă de doi-trei ani. Iar asta este sarcina noastră, a Parlamentului.

Și pentru că tot suntem la capitolul dezbateri privind un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional, eu cred că trebuie să construim o corelare între cele două elemente. Am mai spus-o și acum două săptămâni - dacă tot e nevoie să luăm un împrumut de la FMI, trebuie să-l folosim într-un mod constructiv, iar acesta nu este consumul, ci realizarea unui fond de cofinanțare a proiectelor europene. Fie pentru Guvern, în ansamblu, fie pentru administrațiile locale. Este o idee care trebuie luată în seamă și sper să ajungem la un consens.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 23:12
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro