Ionuț-Marian Stroe
Ionuț-Marian Stroe
Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 28-09-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.60 Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: "Cea de-a doua sesiune a bacalaureatului, un dezastru în Dolj";

 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Cea de-a doua sesiune a bacalaureatului, un dezastru în Dolj!"

Cea de a doua sesiune de bacalaureat din acest an s-a finalizat cu rezultate mai slabe decât în vară. În județul Dolj, bilanțul este următorul: din 2.560 de înscriși, 229 au fost absenți, 3 candidați au fost eliminați, 1.622 de elevi au fost declarați "respinși", procentul de promovabilitate fiind de 29, 68%; 1.273 de absolvenți de clasa a XII-a, reprezentând 78,48% din numărul prezenților, au note sub 5; 349 de elevi au medii între 5 și 5,99, minimum necesar pentru promovare fiind 6.

Din 686 de elevi reușiți, 571 au medii între 6 - 6,99; 106 candidați între 7 și 7,99 și 9 între 8 și 8,99. Nu a existat nicio notă de 9 sau 10.

În acest an, s-au înregistrat cele mai mici procente de promovabilitate la bacalaureat, în comparație cu alte sesiuni. În 2009, examenul din iulie a fost promovat în proporție de 77,39% cu 10% mai mult decât în acest an, iar în toamnă procentul a crescut, fiind de 89,60%. Și în 2008 rezultatele au fost mai bune. În vară au fost "reușiți" 70,91% dintre candidați, iar în septembrie 54,9%.

La a doua sesiune de bacalaureat participă în general elevi care au picat una sau mai multe probe în sesiunea din vară. Metodologia de organizare a examenului menține intervalul de o lună jumătate între cele două sesiuni de examen. Fiind un examen de final al unui ciclul de studii, acest interval dintre cele două sesiuni este insuficient pentru o pregătire temeinică.

O altă cauză a procentului mic de promovabilitate este eliminarea notelor de la probele orale și înlocuirea lor cu certificatele de competență, acestea nemaicontribuind la media finală. Această schimbare a intervenit însă brusc la începutul anului școlar trecut, nu la începutul ciclului de studii, cum ar părea normal. Elevul să știe cum se va finaliza ciclul de studii pe care îl începe, nu în fiecare an să afle de schimbări, nu toate în interesul lui.

Examenul de bacalaureat pare a fi diferit de ceea ce se dorește a fi: un examen de maturitate. La finalul ciclului liceal, absolventul nu este motivat, nu dobândește maturitatea necesară evoluției lui intelectuale pe întreg parcursul vieții (Long Life Learning). El gândește adesea pe termen scurt: de ce încă un examen dacă nu are oricum nicio șansă în plus la integrarea pe piața muncii. Aceasta este slab motivantă pentru absolventul de liceu, nu le oferă acel entuziasm și implicare în propria educație. Adesea consideră că nu au de ce să învețe, de ce să piardă timpul la școală dacă nu îi aduce niciun beneficiu, mai bine muncesc, adesea la negru, pentru a-și ajuta financiar familia.

O altă cauză este infrastructura școlară care nu permite elevului din mediul rural accesul la educație în liceu. Lipsa unui sistem de burse de stat sau private care să asigure cheltuielile cu masa și cazarea elevilor duc la scăderea frecvenței elevilor la cursuri. Ei sunt totuși menținuți în sistem datorită sistemului de finanțare "per elev" nu cum ar fi normal "per curriculum". Fără o finanțare corespunzătoare nu există educație de calitate. O școală pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare trebuie să aibă un număr cât mai mare de elevi. Pentru mediul rural și nu numai, va implica mediocritatea, elevii vor fi promovați pentru supraviețuirea școlii. Restructurarea rețelei școlare ar trebui însoțită de extinderea transportului școlar și la nivelul ciclului superior al liceului, sub forma unor burse de studiu condiționate de performanța școlară. Finanțarea de la bugetele locale în mediul rural determină o școală slab dezvoltată într-o comună săracă, ceea ce face imposibilă dezvoltarea la nivel local.

Crearea de campusuri școlare care asigură ofertă educațională atractivă, cazare, cantină sau sistem de transport suportate parțial de comunitatea locală din care provin elevii ar crește calitatea educației. Creându-se comunități de elevi mai mari și cadrele didactice ar fi motivate să se stabilizeze pe aceste posturi mai stabile, motivarea lor ar fi mai mare.

Motivarea cadrelor didactice, mai corect spus, demotivarea care se aplică în ultimii doi ani este o cauză. Adesea se spune că un cadru didactic muncește 18-24 ore pe săptămână - total greșit. Norma de predare este de 18-24 ore, norma de muncă este ca a oricărui angajat de 40 ore alocate pregătirii materialelor necesare pentru desfășurarea orelor de curs: planșe, proiecte, programe, lucrări, dar și propriei perfecționări pentru a fi la curent cu cele mai moderne metode de predare, cele mai noi informații științifice.

Acest sistem a primit încă o palmă prin legea salarizării unitare și tăierile de salarii cu 25% din vară. Profesorii, cu salarii și așa mici, au veniturile diminuate cu 25%, debutanții la catedră ajungând să încaseze doar 645 de lei pe lună, din care vor avea de suportat și cheltuielile de navetă ce ajung și la 300 de lei. Cum poți cere atunci performanță în aceste condiții?

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 10:30
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro