Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/22-10-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 12-10-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Ioan Oltean - "Protecția socială a tinerilor în țara noastră, proces continuu de adaptare la regulile impuse de noul cadru al Uniunii Europene":

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Oltean:

"Protecția socială a tinerilor în țara noastră, proces continuu de adaptare la regulile impuse de noul cadru al Uniunii Europene"

În țara noastră, necesitatea și obligativitatea existenței reglementărilor în ceea ce privește protecția tinerilor la locul de muncă reprezintă o prioritate, având în vedere condițiile de desfășurare a proceselor de muncă de către acest segment al populației, în general. Mă refer aici la protejarea tinerilor față de orice muncă susceptibilă să dăuneze securității, sănătății sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale sau sociale, sau care le-ar putea periclita educația. Chiar și în condițiile actuale se impune continuarea adaptării întregului sistem legislativ la cerințele reglementărilor Uniunii Europene, inclusiv a celui privind securitatea și sănătatea în muncă a tinerilor.

Îmbunătățirea condițiilor de lucru și respectarea drepturilor celor care muncesc au rămas două dintre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene. Acesta este un proces permanent, în plină desfășurare și dezvoltare. Prin aceasta, Europa urmărește ca extinderea pieței unice să nu fie însoțită de scăderea standardelor de lucru și de distorsiuni cauzatoare de dezechilibre. Prioritățile Comunității în domeniul legislației muncii se îndreaptă spre definirea cerințelor minime de lucru, prin intermediul legislațiilor naționale.

La protejarea angajaților în general au contribuit directivele adoptate, referitoare la: concedierile colective de personal (Directiva nr. 98/59/CEE), transferul întreprinderilor (Directiva nr. 2001/23/CEE), protecția femeilor însărcinate (Directiva nr. 92/85/CEE), protecția tinerilor angajați (Directiva nr. 94/33/CEE) etc.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 94/33/CEE referitoare la protecția tinerilor în muncă, directivă care reglementează aspectele legate de definirea conceptelor de tânăr, copil, adolescent, munci ușoare, timp de lucru și perioadă de repaus, precum și interdicția muncii copilului, și derogări posibile de la această interdicție, obligații generale ale angajatorilor referitor la angajarea tinerilor, în special în ceea ce privește normele de securitate și sănătate în muncă, timpul de lucru, munca de noapte, repausul legal, activități care implică expunerea tinerilor la factori nocivi din punct de vedere chimic, biologic sau fizic.

Stimați colegi, știm cu toții că învingând toate piedicile și depășind toate sincopele, actuala majoritate parlamentară a adoptat legi relevante în domeniul muncii, legi foarte utile azi, prin care se realizează transpunerea unor directive europene în legislația națională.

Principalele prevederi se referă la aspecte precum: definirea noțiunilor de tânăr, copil, adolescent, munci ușoare, timp de lucru și perioadă de odihnă pentru tineri, concediu de odihnă; interdicția muncii copilului și excepții de la aceasta; obligații generale ale angajatorilor, în special în ceea ce privește aspectul normelor de securitate și sănătate în muncă, timpul de lucru, munca de noapte, repausul legal, activități care implică expunerea tinerilor la factori de risc generatori de boli cronice; îmbunătățirea condițiilor de muncă și în mod deosebit a mediului de lucru, pentru a garanta un nivel mai bun de protecție a sănătății și securității tinerilor; introducerea de măsuri care să vizeze promovarea îmbunătățirii securității și sănătății tinerilor la locul de muncă; obligația angajatorilor de a crea locuri de muncă în măsură să permită tinerilor efectuarea sarcinilor în condiții de securitate și sănătate; supravegherea tinerilor la locurile de muncă de către personal competent și calificat. Deseori, riscurile fiziologice sunt aceleași atât pentru adulți, cât și pentru tineri. Totuși, există anumite domenii în care tinerii lucrători au nevoie de o protecție mai mare decât adulții, din cauza diferențelor fiziologice, de dezvoltare fizică inerente vârstei. Conform legii, fiecare loc de muncă trebuie să aibă un sistem adecvat de management al sănătății și siguranței, oferind protecție oricui își desfășoară activitatea acolo.

Protecția tinerilor la locul de muncă are ca scop asigurarea acestui segment al populației împotriva exploatării economice a oricărui tip de muncă posibil dăunătoare securității, sănătății sau dezvoltării lor. Trebuie menționat că prevederile legislației românești în vigoare se aplică persoanelor în vârstă de până la 18 ani care au încheiat un contract individual de muncă. Încadrarea în muncă a copiilor este interzisă. Copilul este definit ca orice persoană cu vârsta de până la 15 ani sau orice tânăr cu vârsta între 15 ani, cel puțin, și 18 ani, cel mult, care face obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege.

În România, prin derogare, copiii în vârstă de cel puțin 16 ani pot încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfășurarea unor munci considerate a fi ușoare. Munca ușoară este reprezentată de activități care, prin natura sarcinilor pe care le presupun și a condițiilor în care sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului și tânărului și nu sunt de natură să prejudicieze frecvența școlară, participarea la programe de orientare sau formare profesională sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită. Dar, pe de altă parte, copilul care face obiectul școlarizării obligatorii poate încheia un contract individual de muncă și la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru desfășurarea de activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și viitoarea pregătire profesională.

Trebuie spus și că angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protejarea sănătății tinerilor, ținând seama în special de riscurile specifice care rezultă din lipsa de experiență, din conștientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potențiale sau din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare. Angajatorul este obligat să informeze tinerii în scris asupra eventualelor riscuri și asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce privește securitatea și sănătatea lor. De asemenea, este obligat să informeze în scris părinții sau reprezentanții legali ai copiilor angajați asupra tuturor acestor măsuri.

Iată, stimați colegi, că legislația românească transpune în totalitate prevederile Directivei europene referitoare la protecția tinerilor în muncă, directivă de mare importanță, care are ca scop asigurarea protecției tinerilor împotriva exploatării economice și împotriva oricărei munci care ar putea să dăuneze sănătății sau dezvoltării lor fizice, psihice, morale, sau să compromită educația acestora. De aici mai departe, depinde doar de noi să aplicăm corect această legislație pentru protejarea actualei generații tinere, dar și a generațiilor viitoare.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 4:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro