Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 16, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.172/26-11-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 16-11-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 16, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău, Georgian Pop și Sever Voinescu-Cotoi, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Ce e de făcut?;

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Ne revedem la o nouă zi de muncă.

Declar deschisă ședința de astăzi consacrată prezentării declarațiilor politice.

O să începem astăzi cu opoziția. Ne bucurăm de prezența ei în sală, o salutăm și-i urăm o zi plină de "succesuri", aici, în plenul Camerei Deputaților, și putere de muncă.

Am să îl invit pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să-și prezinte declarația, și am s-o rog pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, din partea Grupului parlamentar al PDL, să se pregătească.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Ce e de făcut?"

Moldova rămâne în continuare o regiune izolată, din toate punctele de vedere, în pofida promisiunilor guvernanților. Deși aici înregistrăm cel mai mare grad de sărăcie a populației, cei mai mulți șomeri, cele mai puține firme și cele mai reduse investiții, nu avem încă o strategie coerentă de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est.

Și din acest motiv, investitorii străini ocolesc Moldova. Avem și dovada! Datele oficiale oferite de Banca Națională a României arată că soldul investițiilor străine directe, la nivel național, este de aproape 50 miliarde de euro. Din această sumă, regiunea de Nord-Est a beneficiat de numai 975 milioane euro, adică de un procent de nici 2%. Este ultima din regiunile de dezvoltare a României, dar nu acest lucru deranjează cel mai mult, ci diferența colosală dintre nivelul investițiilor străine din Moldova și cel din Regiunea București-Ilfov, cea mai dezvoltată regiune a țării. Pentru știința tuturor celor interesați, Regiunea București-Ilfov a atras până la 31 decembrie 2009 investiții străine directe de 31,69 miliarde euro, adică aproape două treimi (63,4%) din soldul investițiilor străine realizate în România.

Comparați 64% cu 2%! Cum se poate așa ceva?

Recent, un studiu sociologic atrăgea atenția asupra decăderii economice pe care au suferit-o în ultimii ani localitățile Moldovei. Subiectul studiului - orașul Negrești din județul Vaslui, chiar la granița cu județul Iași - oferea niște statistici foarte interesante: astfel, populația orașului numără 10.232 de suflete, cu o populație activă de 6.520 de oameni, din care doar 2.064 de cetățeni sunt încadrați în muncă. Din aceștia, 595 lucrează la stat, iar restul de 1469 activează în mediul privat. Orașul mai deține 869 de asistați social, dar și 1.000 de romi, care trăiesc în condiții mizerabile. După cum se vede, se înregistrează un dezechilibru ocupațional major care grevează asupra dezvoltării localității.

Și este doar un singur caz din miile din Regiunea de Nord-Est. Și tocmai aici lipsesc investițiile majore.

Ce e de făcut?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

 
Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică având titlul SOS, stimați guvernanți;

O invit pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu și-l rog pe domnul Marius Neculai să se pregătească.

 

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi, "SOS, stimați guvernanți".

Vă supun din nou atenției dumneavoastră o problemă serioasă, generata de acest adevărat flagel cu care societatea românească se confruntă astăzi într-un ritm crescendo: comercializarea și consumul de produse etnobotanice.

Din ce în ce mai mulți tineri ajung la spital în urma consumului acestor substanțe așa-zis legale, distribuite legal și consumate sub ochii neputincioși ai părinților și educatorilor, sfidând orice lege morală, orice principiu educativ, orice indicație medicală.

Salutăm evenimentul care a marcat lansarea Raportului național privind situația drogurilor în România, eveniment desfășurat chiar sub cupola Parlamentului României, săptămâna trecută. Din păcate, a fost un trist eveniment care confirmă, printre altele, creșterea alarmantă a consumului de produse etnobotanice în rândul copiilor și tinerilor din România.

Cred că am ajuns deja în al 12-lea ceas! Cred că a venit momentul ca toți factorii cu atribuții în domeniul consumului de droguri să identifice și să aplice măsuri coerente și unitare privind combaterea acestui fenomen. Gestionarea eficientă stă în primul rând într-o conlucrare eficientă a tuturor autorităților cu atribuții în prevenirea și combaterea consumului de droguri.

Stimați colegi parlamentari,

Este nevoie ca Agenția Națională Antidrog să fie reînființată, iar odată cu aceasta, să fie reactivate Centrele județene de prevenire, evaluare și consiliere antidrog. Desființarea Agenției Naționale Antidrog a condus la întârzieri semnificative în elaborarea și aprobarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog în perioada 2009-2012, nereușindu-se, până în acest moment, depășirea stadiului de consultări. Și ne mor copiii și tinerii!

A fost desființată instituția cu rol decisiv în fundamentarea politicilor naționale antidrog și în coordonarea instituțională a partenerilor guvernamentali implicați în implementarea Strategiei Naționale Antidrog.

Pe de altă parte, se resimte din ce în ce mai acut nevoia îmbunătățirii cadrului legislativ existent. Soluționarea acestei probleme nu mai suportă amânare. Un prim pas care trebuie făcut este impunerea interdicției comercializării acestor substanțe cu efect halucinogen și interzicerea "magazinelor de vise" pe întreg teritoriul României. Știm că a interzice înseamnă, de fapt, a stârni curiozitatea, a incita comportamentul rebel al tinerilor. A interzice aceste locuri ale pierzaniei este însă un prim pas, absolut necesar, în manifestarea atitudinii societății românești față de acest fenomen.

Aspectul esențial al luptei antidrog îl reprezintă însă activitățile de prevenire. Prevenirea este esențială și implică costuri mult mai reduse decât tratamentul bolnavilor. Este nevoie de constituirea urgentă a fondurilor de luptă antidrog.

Dragi colegi,

Limitele de toleranță ale acestui fenomen au fost deja depășite! Vrem toleranță zero în fața acestei triste realități! Ajutați-ne, prin legiferare, să ne ajutăm copiii și tinerii pradă tentației consumului substanțelor morții!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, stimată colegă.

 
Marius Neculai - declarație politică având ca subiect Țara își alege oamenii care fac istorie;

Domnul Neculai este invitat la microfonul Camerei, și se pregătește domnul deputat Niculae Mircovici, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Marius Neculai:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată: "Țara își alege oamenii care fac istorie" și este dedicată unui om deosebit, arhiepiscopul Eftimie Luca.

Născut pe data de 9 noiembrie 1914, în comuna Hangu, județul Neamț, IPS Arhiepiscop Luca Eftimie este cel mai vârstnic ierarh din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În fiecare an, la o zi după sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului îl serbează pe Înaltpreasfințitul Eftimie Luca, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, care a împlinit venerabila vârstă de 96 de ani. Născut în timpul primului război mondial, la 9 noiembrie 1914, ierarhul de la Roman a fost hirotonit monah în anul 1947. Cel care l-a uns în acest înalt grad călugăresc a fost mitropolitul Irineu Mihălcescu, unul dintre cei mai importanți ierarhi români din perioada interbelică. A fost coleg de seminar cu Patriarhul Teoctist, dar și cu episcopii Gherasim, Cristea, Emilian Birdaș și Roman Stanciu. După ce a condus, ca stareț, mănăstirile Bistrița-Neamț (1949-1966) și "Sfântul Ioan cel Nou" de la Suceava (1966-1971), în anul 1972 i s-a acordat demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor.

La 23 aprilie 1978, a fost ales și instalat ca Episcop titular al Eparhiei Romanului și Hușilor. Din anul 1994, cele doua Eparhii s-au separat, Preafericitul Eftimie rămânând episcop titular al Eparhiei Romanului. În ziua de 13 septembrie 2009, ziua ridicării oficiale în rang a Episcopiei Romanului, la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a înmânat episcopului Eftimie Luca, însemnele arhiepiscopale. În același an a fost vizitat și felicitat de Președintele României, Traian Băsescu, dar și de numeroase alte personalități

Eftimie Luca este cunoscut ca fiind unul dintre acei ierarhi care începând din anul 1998 a apelat la arheologie în descifrarea unor necunoscute din istoria arhiepiscopiei pe care o conduce, precum și din istoria regiunii.

La acest ceas de sărbătoare din viața IPS Eftimie Luca îi urăm un sincer "La mulți ani!" și îndelungată păstorire a celor care astăzi îl admiră, îl încurajează și îl pomenesc în rugăciunile lor pe cel mai vârstnic ierarh din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Dumnezeu să îl întărească!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc foarte mult.

 
Niculae Mircovici - declarație politică intitulată «Voința militarilor disponibilizați: Dreptul la muncă și respectul față de lege»;

Domnul Mircovici, și se pregătește domnul Kerekes Karoly, din partea UDMR.

 

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează: «Voința militarilor disponibilizați: "Dreptul la muncă și respectul față de lege"»

Ea este motivată de faptul că o adresă a Parlamentului European zace undeva în sertarele Parlamentului nostru.

Pentru a putea intra în NATO, una din condițiile pe care trebuia să le îndeplinească România a fost reducerea efectivelor militare. Acest lucru nu a fost posibil decât prin desființarea unui mare număr de unități militare și trecerea în rezervă cu mult înaintea vârstei de pensionare a multor cadre militare; astfel a apărut Ordonanța Guvernului nr.7 pe 1998, care stipulează: "art.24. Personalul militar pensionat în condițiile prezentei ordonanțe poate cumula pensia cu salariul obținut, în cazul în care își continuă activitatea ca angajat, sau cu veniturile suplimentare realizate prin activități în scop lucrativ"; cu drept de pensie incompletă (penalizările mergând până la 40 %), dar și cu drept de muncă. Calculul pensiilor militare, inclusiv pentru cei disponibilizați, s-a făcut conform Legii nr.164 din 2001 privind pensiile militare de stat.

În decembrie 2009 a apărut Legea nr.329 care, printre altele, a interzis și cumulul pensiei (indiferent de felul acesteia) cu salariul din sectorul bugetar. Prin prevederile Cap. IV din Legea nr. 329/2009 au fost încălcate următoarele:

I. Prevederile Constituționale: art.15 alin.(2) (Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile); art.16 alin.(1) (Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări); art.20 alin.(1) și (2) (Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte); art. 41 alin.(1) (Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă); art. 44 (Dreptul de proprietate privată); art. 53 alin.(l) și alin.(2) (Interzicerea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți); art. 148 alin.(2) și (4) (Prioritatea prevederilor tratatelor Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne);

II. Prevederi ale actelor internaționale pe care România le-a ratificat și care sunt parte din dreptul intern, Legea 329/2009 încalcă:

- art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la interzicerea oricărei discriminări. Or, Legea nr.329/2009 face deosebire între angajații din sistemul bugetar și cei din sistemul privat, dintre cei care au "peste" un anumit cuantum al pensiei și cei care au "sub" acest cuantum, cei care "cumulează" și cei care "nu cumulează";

-art.1 din Protocolul-adițional nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Interzicerea generală a discriminării);

- art.1 alin.(1) din Primul Protocol - adițional la Convenție (20.03.1952) privind protecția proprietății (Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional). A obliga un pensionar militar sa "opteze" între pensie și salariu, in condițiile în care acesta nu a împlinit încă vârsta legală de pensionare, a dobândit dreptul de a munci și de a cumula pensia incompletă cu salariul reprezintă o nesocotire gravă a dreptului de proprietate (CEDO, 2002, Cauza Buchen contra Cehiei, finalizat prin condamnarea Cehiei.);

- art.6 pct. (1) din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă ("Statele-părți la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă, ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obține posibilitatea să-și câștige existența printr-o muncă liber aleasă sau acceptată și vor lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept");

-art.1 punctele (2) și (4), art.20, 23 și art.24 din Carta Socială Europeană din 3 mai 1996;

- art.6 din Tratatul Uniunii Europene

"(1) Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor.

(2) Uniunea aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Competențele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare.

(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și astfel cum rezultă din tratatele constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii)".

Stimați colegi,

Astăzi, la vot, avem posibilitatea să corectăm această greșeală a Guvernului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, stimate coleg.

 
Kerekes Karoly - exprimarea câtorva idei personale legate de interpretările posibile ale contextului ce a marcat înmormântarea lui Adrian Păunescu;

Domnule Kerekes Károly, sunteți invitat la microfonul Camerei, și îmi face plăcerea să-l anunț pe domnul profesor Vasile Popeangă, profesor universitar doctor, deputat de Gorj, să se pregătească pentru a-și prezenta declarația.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

În declarația mea politică de astăzi aș dori să exprim câteva idei personale legate de morala, de interpretările posibile ale cotextului ce a marcat înmormântarea lui Adrian Păunescu.

Trupul neînsuflețit al celui numit, chiar dacă neoficial, "bardul națiunii" a fost expus la Ateneul Român, acordându-i-se onoruri militare.

Urmărind discursul media dominant al acelor zile, am impresia că România tinde să fie cuprinsă de un val de nostalgie față de comunism, un fenomen nou și deopotrivă îngrijorător, mai ales din perspectiva discursului prezidențial de condamnare al acestui regim, discurs ce a marcat trecutul apropiat.

Pentru mine, cel care am trăit cea mai mare parte a vieții sub teroarea comunistă, și sunt convins că pentru mulți cetățeni ai acestei țări, "marele" Adrian Păunescu a fost și va rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai cultului lui Ceaușescu.

Cred, alături de intelectualul de excepție Andrei Cornea, (autor, Revista "22"), pe care îmi permit să-l citez, că: "Reprezentațiile Cenaclului Flacăra, săptămânal preluate de televiziune, nu erau simple supape oferite unui tineret în criză de distracții, ci erau canalele mistice pe altarul unui regim care se pretindea ateu și științific. Păunescu n-a fost decât un poet sentimental minor, iar a-l face egalul lui Eminescu sau al altor mari poeți români, cum s-a făcut zilele acestea e o blasfemie. Dar a avut geniu de histrion melodramic și de conducător de mase. Știa să contamineze cu un entuziasm debordant mulțimile de tineri și știa să convertească energiile adolescentine în adorarea Conducătorului-Dumnezeu, a divinității false a Partidului, Neamului, Strămoșilor și, nu în ultimul rând, în autoadorare".

Privind fețele plânse ale unora care i-au adus ultimul omagiu, m-a cuprins un sentiment de înfiorare. Este dezamăgitor și la fel condamnabil că poți să faci mulțimi de oameni să ovaționeze pe stadioane libertatea, chiar dacă ei trăiesc ca într-o închisoare. Că poți să închini ode păcii, iar oamenii să creadă că e pace, chiar dacă războiul împotriva lor a început de mult. Iar la moartea ta să fii omagiat ca un erou al limbii române, și nu ca un trădător al ei, nu ca un agent dublu care a pus-o în slujba agresorului.

În percepția mea, Adrian Păunescu a reușit performanța de a fi cel mai zelos menestrel al unui regim criminal, la moartea căruia s-a spus că a fost un geniu literar, și nu un geniu al duplicității.

Eu însumi fac parte dintr-o comunitate etnică împotriva căreia s-au îndreptat nu de puține ori gândurile patetice și pline de ură ale acestui mare Pontif al național-comunismului. De aceea mă îngrijorează profund să constat cum o mare parte a concetățenilor mei privește pasiv, anesteziată la televiziuni, ascultând mută elogiile omagiatorilor lui Păunescu.

Aceasta în condițiile în care nu este deloc neglijabil că un mare număr de lideri politici, miniștri, în frunte cu șeful statului, au ținut să exprime condoleanțe, în stilul prezentat mai sus.

Îmi pun întrebarea: cum poate fi interpretat acest gest al lui Traian Băsescu, care în urmă cu numai cinci ani, de la rostirea Raportului Tismăneanu în Parlamentul României, l-a nominalizat pe Adrian Păunescu printre susținătorii declarați ai regimului "criminal și ilegitim".

Ne îngrijorează că elita politică este iarăși în urmă cu un pas, chiar dacă acest val de nostalgie nu este favorabil marii majorități, ea preferă să nu conștientizeze acest fenomen. În schimb, se grăbește să se alăture masei amorfe care idolatrizează falsitatea și care ridică lipsa demnității la rang de virtute.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

 
Vasile Popeangă - declarație politică având tema Reforma interesului național;

Îl invit pe domnul profesor Vasile Popeangă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să ia cuvântul, și-l rog să se pregătească pe domnul doctor Tudor Ciuhodaru, din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, independent de independenți.

Vă rog, domnule profesor.

 

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Declarația mea politică se intitulează: "Reforma interesului național".

Face ce face marinarul rătăcit pe la Cotroceni și plictisește lumea cu interesul național! Nu că nu ar fi de interes public, interesul național, ca să zic așa, însă de când această sintagmă, pentru care și-au vărsat sângele atâția și atâția din strămoșii noștri, venind din gâtlejurile portocalii asta sună, în cel mai bun caz, plictisitor, ca să nu se spună că sună chiar a înjurătură! A ajuns să ne vorbească de interesul național marele său autodeclarat "exponent", confundătorul persoanei cu funcția, cel care a reformat sistemul ticăloșit transformându-l, prin subordonare, în sistemul băsist, reforma cea mai mare în acest domeniu fiind aceea că "ticăloșii mei sunt mai buni decât ticăloșii voștri, iar dacă ticăloșii voștri cei răi vin la mine, devin ticăloși taman buni de pus miniștri!".

Ultima găselniță în domeniul interesului național portocaliu o reprezintă bubele clientelare, pe care le-a descoperit că sunt la finanțe: deh, mai sunt câte unii, mai recalcitranți, care își iau meseria în serios, și mai deranjează câte o firmă a clientelei portocalii, așa că trebuie eliminați din sistem... fără a se gândi că de fapt bubele clientelare ce-ar trebui eliminate sunt tocmai la ministerele ce-mpart banii publici către clientela portocalie.

Un alt interes național depistat de președinte este faptul că România poate pierde, din primăvară, accesul liber la spațiul Schengen, iar pentru asta, bineînțeles, de vină sunt ba șeful de coloană de la Coloana Infinitului, ba ospătarul de la Masa Tăcerii, ba portarul de la Poarta Sărutului... în nici un caz vreun ministru, vreun portocaliu de la Externe sau Interne, ori - ferească Dumnezeu! - însuși Președintele României! Pentru că nu e de vină cine are atribuții în domeniul arătat cu degețelul prezidențial (vă dați seama ce nasol ar fi fost ca proprietarul degețelului respectiv să fie șef de grup parlamentar...), oricine altcineva, toată șmecheria fiind ca Prezidentul să îl depisteze!

Culmea e că au ajuns străinii să fie mai interesați de interesul național românesc decât însuși Președintele României! Jean Valvis, patronul unei societăți de produse lactate de renume, i-a atras atenția domnului Traian Băsescu că se simte nevoia ca în România să se elaboreze o strategie agricolă pe termen lung, iar cea mai inteligentă replică a cotrocenistului-șef a fost: "Mai bine vedeți că aveți probleme la Rapid și ați deraiat!", ceea ce arată cu deasupra de măsură, cât preț pune pe adevăratul interes național cel care e toată ziua cu această sintagmă în gură!

Și, ca să se lămurească definitiv și cel mai neinițiat despre ce preț pune președintele pe interesul național, să ne reamintim că este cel care-o ține-n brațe pe Miss Furtul 2010, blocând astfel activitatea celui mai important for legislativ al țării - Camera Deputaților!

Ultima găselniță a președintelui este atacul asupra Curții Constituționale, clădită chiar la indicațiile sale, care acum nu-i mai convin, ceea ce demonstrează că Băsescu dorește cu ardoare instaurarea a ceea ce dorește dumnealui în România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Două secole;

Îl invit pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru la microfon, deputat independent de independenți.

Îl rog să se pregătească pe domnul Iosif Blaga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Două secole"

Două secole a așteptat primul spital de urgență din viața ieșenilor să-și găsească o locație. Alta decât un grajd al unui vechi conac boieresc. Alta decât o locație cu un risc seismic 2A. Alta decât o funcționare într-o cutie de tablă în care pe două paturi sunt tratați peste 30 de mii de pacienți în fiecare an. Alta decât cea în care plouă peste pacient sau ninge. Alta decât cea în care în sălile de operație plouă și în care instrumentarul este vechi de aproape 50 de ani.

După aproape un an, pe Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților a ajuns și Legea cu Spitalul de Urgență. Este la punctul 11 pe ordinea de zi și pentru că eu cred că rolul nostru în Parlament este de a asigura sănătatea celor mulți, vă rog pe toți, pe cei de la UDMR, pe cei de la PDL, pe cei de la PSD, pe cei de la PNL, dacă ar fi aici, să votăm această lege. Este o lege care asigură sănătatea pentru 6 milioane de locuitori ai Moldovei.

Astăzi, în Parlamentul României se poate întâmpla un lucru bun. Și sper să fim cu toții de acord că sănătatea nu are culoare politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

 
Iosif Veniamin Blaga - declarație politică având ca subiect O gură de oxigen sub semnul întrebării;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Blaga și se pregătește doamna deputat Anna Farkas, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "O gură de oxigen sub semnul întrebării."

Situația în care s-a aflat și se află economia românească, de câțiva ani, este catalogată ca fiind una în recesiune.

Subiectul a fost și este mult discutat. Guvernul, prin reprezentanții lui, a pus și pune accentul prin afirmațiile sale și unele acțiuni, pe factori care pot scoate economia din această stare.

Un astfel de factor, bine cunoscut, este cel privitor la importul de capital străin pentru punerea în funcțiune a unor capacități de producție.

Documentele și discursurile sunt, de cele mai multe ori, pline de intenții bune.

Problemele apar însă, atunci când aceste intenții bune, planuri importante, demersuri de tot felul, se lovesc de o anumită birocrație, de un anumit stil de lucru, de o anumită mentalitate, de lipsa de voință și responsabilitate a unor "actori" din sfera economică sau politică.

Și uite așa, constatăm că o serie de "guri de oxigen", pentru economia românească, care ar crea noi locuri de muncă, ar aduce sume importante la mult discutatul PIB, se transformă în baloane de săpun, spulberând speranțele românilor.

O astfel de "gură de oxigen" ar putea fi repunerea în funcțiune a "Liniei de producere a țevilor din fontă ductilă" la Întreprinderea Mecanica Orăștie.

Cu o "tinichea de coadă" de circa 50 de milioane euro, datorată modului în care guvernele ultimilor 10 ani au știut să gestioneze o întreprindere din subordine, cu Ministerul de Finanțe și Ministerul Economiei care își pasează de câțiva ani responsabilitatea luării unei decizii favorabile Întreprinderii Mecanica Orăștie și până la urmă nației române, este normal ca economia să arate așa cum arată.

În acest timp, un investitor german așteaptă, de circa patru ani, o soluție pentru a putea investi în repunerea în funcțiune a acestei "linii", cu importante influențe pozitive asupra economiei naționale, dar mai ales, asupra unei comunități locale lovite drastic de o economie în tranziție, dar mai ales în recesiune.

Comunitatea orăștiană așteaptă cu sufletul la gură ca o astfel de investiție să repornească - ea fiind oprită, din nu știu ce rațiuni, de guvernele anterioare. Acest lucru ar crea circa 300 noi locuri de muncă, ar aduce sume importante de bani la bugetul local și la cel al statului. Ar duce la creșterea nivelului de trai al multor familii din zonă.

Stimați colegi și colege, membri ai Parlamentului,

Multe sunt întrebările pe care le punem, puținele sunt răspunsurile favorabile pe care le primim. Am speranța că ultimele măsuri în legătură cu Uzina mecanică Orăștie, pe care nu le cunosc, dar aud că s-ar lua, să nu transforme "gura de oxigen" într-un balon de săpun, ci să devină o reală investiție.

Incapacitatea de a-ți asuma responsabilitatea propriei existențe ca individ sau nație și plasarea acesteia altora este periculoasă.

Cred în posibilitatea de a ne reveni.

Cred că fenomene ca sindromul depresiv, care dă multor români o mimică sugerând tristețea, cu gesturi reduse, cu umerii coborâți și fruntea încrețită, vor dispărea din cotidianul românesc.

Cred că resursele umane responsabile și capabile își vor găsi locul în societatea românească. Să nu compromitem generațiile care urmează prin incapacitatea de a le furniza resurse adecvate de dezvoltare.

O societate bine organizată și prosperă va oferi membrilor ei condiții optime de dezvoltare a personalității umane. Am speranța că un asemenea efort necesar, dorit și normal se va face pentru a împlini dezideratul de mai sus.

Cu stimă și mulțumiri.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Farkas Anna-Lili - declarație politică legată de semnificația zilei de 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței;

O invit la microfon pe doamna deputat Anna Farkas. Și-l rog pe domnul deputat Constantin Severus Militaru să se pregătească.

Doamna colegă aveți cuvântul.

 

Doamna Farkas Anna-Lili:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se dorește a fi o expunere legată de semnificația acestei zile de 16 noiembrie. Poate unii dintre dumneavoastră știu. Este vorba de Ziua internațională a toleranței.

Actualitatea zilei de astăzi, nevoia imperativă de toleranță s-ar putea să ne fie tuturor foarte clară. Însă dorința de a o respecta trebuie să fie și mai puternică. Nu necesită o demonstrație aprofundată faptul că lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanității, epurare etnică, discriminarea minorităților și a imigranților, cu o multitudine de alte abuzuri împotriva ființelor umane.

Toate acestea se întâmplă. Ar fi o ipocrizie să le negăm. Tocmai de aceea promovarea valorilor educative care stau la baza toleranței capătă astfel o importanță primordială. Spun asta gândindu-mă totodată cu puțină îngrijorare la unele reacții legate de noua lege a educației. În calitate de membru și reprezentantă a comunității maghiare care a participat la elaborarea și perfecționarea acestui act normativ, pot afirma că am dorit să promovăm educația multiculturală și cultivarea valorilor sociale europene, precum toleranța și respectul diversității.

Interpretările conform cărora noua legislație promovează segregarea pe criterii etnice și izolarea copiilor aparținând comunităților minoritare, mi se pare o abordare lipsită de bună-credință și de toleranță. Aceste spaime nejustificate, vibrând de multe ori de violență, ură și chiar xenofobie, mi se par deosebit de periculoase. Consider că temerile pe care unii le formulează în discursul cotidian prin care definesc dreptul de studiere în limba maternă ca fiind un mijloc de dezintegrare socială și un real pericol al conviețuirii pașnice, sunt condamnabile și trebuie să fie tratate ca atare.

În această ordine de idei, astăzi, de Ziua Internațională a Toleranței, îmi permit să adresez un mesaj tuturor formatorilor de opinie, liderilor politici și nu numai față de această grijă falsă pentru relația comunităților etnice în raport cu populația majoritară. Toleranța însăși prin definiție este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii, a felurilor noastre de expresie și a manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Toleranța nu constituie nici concesie, nici indulgență. Ea este mai ales o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și a libertăților fundamentale ale altora. În niciun caz toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, stimată colegă.

 
Constantin Severus Militaru - declarație politică intitulată Bugetul are nevoie de strategie multianuală;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Severus Militaru și o rog să se pregătească pe doamna deputat Pető Maria.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Constantin Severus Militaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bugetul are nevoie de strategie multianuală."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au trecut două decenii de când românii au reușit să înlăture un regim care dicta ce, cum, când și la ce preț să se producă și de aceeași manieră centralizată, cum să fie împărțite veniturile naționale.

În tot acest răstimp, tranziția la economia de piață nu și-a pus amprenta și asupra reformării politicilor bugetare, rămânând în continuare cu povara unor bugete în permanență nerealiste și ale căror alocări nu s-au făcut aproape niciodată după o strategie de dezvoltare pe termen lung a țării noastre. În acest context, nici nu este de mirare că guvernele care s-au succedat la conducerea țării au considerat bugetul public ca un adevărat buget de campanie electorală, împărțind discreționar din resursele acestuia către salariați de care domeniul public nu avea nevoie, către asistați sociali nedreptățiți.

Am ajuns în situația de neconceput în care mai bine de trei sferturi din bugetul statului are în mod obligatoriu destinația de plată a salariilor și prestațiilor sociale. În aceste condiții, oare cum mai putem asigura educației 6% din produsul intern brut? Cum putem finanța minimal serviciile de sănătate? Despre investiții sau mari lucrări de infrastructură nici nu se mai pune problema.

Timp de douăzeci de ani niciun guvern nu a avut curajul să rupă acest cerc vicios al stagnării dezvoltării și modernizării economice și sociale a României. Criza economică ce s-a abătut și asupra noastră pare să fie cea care nu ne mai acordă nicio circumstanță atenuantă în reformarea politicilor macroeconomice, fie că e vorba de cele fiscale sau bugetare.

Instaurarea disciplinei fiscale, înlăturarea definitivă a deficitelor cvasi-fiscale și drămuirea resurselor bugetare după obiective strategice de dezvoltare reprezintă ultima șansă pentru o țară care are în continuare un enorm decalaj economic de recuperat.

Vreau să cred că vremea în care bugetul public este folosit pe post de buget electoral s-a terminat o dată pentru totdeauna.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

 
Petö Csilla-Maria - declarație politică legată de situația personalului din creșe;

O invit la microfon pe doamna Petö Csilla-Maria. Și-l rog pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului de parlamentari independenți, să se pregătească.

Doamna deputat, microfonul este al dumneavoastră. Cu mult drag. Sărut mâna!

 

Doamna Petö Csilla-Maria:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația personalului din creșe.

Legea nr.263 din 2007 este actul normativ ce reglementează înființarea, organizarea și funcționarea creșelor căreia i s-au adus o serie de modificări anul trecut. În luna septembrie 2009, Camera Deputaților a înaintat Senatului Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor. Punctul de vedere al Guvernului a fost negativ fără să se țină cont și de părerea părinților și a personalului din creșe. Personalul din creșe ar trebui să fie specializat atât din punct de vedere medical, cât și pedagogic, însă în aceste instituții există numai personal medical, asistenți și infirmieri, iar personalul didactic, educatorul specializat, asistentul puericultor este pe cale de dispariție.

În urmă cu zece ani, școlile postliceale aveau secții ce formau educatori, puericultori. Spre deosebire de educatori și asistenți medicali, educatorii puericultori aveau o formare profesională bazată pe dezvoltarea copilului până la trei ani. În prezent, posturile de educatori puericultori ce au fost scoase la concurs au sfârșit prin a fi ocupate de asistenți medicali.

Această categorie de personal a rămas a nimănui, nefiind în subordinea vreunui minister și nici în cea a autorităților locale, ceea ce înseamnă că nici până în momentul de față nu au fost aprobate normele metodologice de aplicare a legii creșelor, în acest moment personalul din creșe neavând norme de funcționare.

O altă problemă vizavi de aceste instituții este următoarea: în ultimii ani au crescut solicitările părinților în ceea ce privește locurile disponibile în creșele de stat, respectiv serviciile oferite de acestea.

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, rata natalității în România anului 2010 este în scădere. Cu toate acestea, cererile de înscriere la creșele din marile orașe depășesc cu mult numărul locuirilor disponibile. Foarte multe familii tinere sunt înscrise pe liste de așteptare, aceștia fiind nevoiți să depună cererile de înscriere cu cel puțin un an înainte pentru a se asigura că vor avea un loc pentru cei mici. Mulți copii rămân pe dinafară, iar un loc la o creșă privată sau angajarea unei bone costă între 600 și 1000 de lei pe lună. Părinții preferă să se întoarcă la muncă după nașterea copiilor. Soluția cea mai puțin costisitoare este creșa de stat. O zi la creșa de stat costă aproximativ 5 lei, contravaloarea meselor primite de cei mici.

Scopul nostru trebuie să implice sprijinirea și încurajarea natalității în sânul familiilor tinere prin suplimentarea locurilor și serviciilor din creșe. Va trebui analizat fiecare caz în parte punând accent pe încurajarea creșterii natalității. Se impune reanalizarea cu celeritate și cu maximă atenție a statutului personalului din creșe, respectiv suplimentarea locurilor din aceste instituții pentru beneficiarii direcți ai acestor servicii, copii cu vârste de până la trei ani, astfel încât să se ajungă la o soluție optimă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Și noi vă mulțumim foarte mult, doamna deputat, și vă dorim o zi frumoasă să aveți astăzi.

 
Mircea Irimescu - declarație politică intitulată Sistemul nostru electoral;

Domnul deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului de parlamentari fără apartenență. Îl invit la microfon. Și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Irimescu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Sistemul nostru electoral."

Discuțiile despre eficiența și utilitatea sistemului de promovare în Parlamentul României sunt departe de a se fi încheiat și în perioada următoare cred că se vor intensifica. Unii vorbesc chiar de necesitatea renunțării la actualul vot uninominal și de revenirea la sistemul votului pe listă de partid. Experiența celor aproape 2 ani de funcționare ai actualului Parlament (ales prin vot uninominal într-un singur tur) ar trebui să fie baza dezbaterii în cauză.

Prima lacună a actualului mecanism de alegere a fost considerată aceea a redistribuirii voturilor la nivel național. Faptul că s-a ajuns în Parlament de pe locul doi, trei sau chiar patru al clasamentelor rezultatelor la vot din colegii este o nepermisă deturnare a voinței electoratului. Așa este, numai că și cealaltă fațetă a problemei este valabilă. Un partid care ar fi obținut 33% din voturile dintr-o circumscripție electorală (egală cu un județ), dar nu ar fi avut niciun candidat situat pe primul loc în vreun colegiu, nu ar fi câștigat niciun loc în județul respectiv lăsând fără reprezentare parlamentară o treime dintre alegători. Ar fi fost corect acest lucru? Evident că nu, pentru că, spre exemplu, un alt partid, care ar fi obținut 45% dintre voturile județului respectiv, având toți candidații săi pe primul loc, și-ar fi adjudecat toate mandatele din circumscripție, fără să fi obținut majoritatea voturilor.

A doua deficiență a sistemului ține de împlinirea scopurilor care s-au avut în vedere la adoptarea lui. Inițial s-a urmărit ca, pe lângă interesul nedeclarat al eliminării partidelor mici de pe scena politică a țării, să se întărească legătura deputaților și senatorilor cu oamenii din colegiile în care au fost aleși. Se miza astfel pe o mai eficientă promovare a intereselor locale în forul legislativ al țării și pe creșterea interesului cetățenesc pentru activitatea parlamentarilor. Realitatea arată că dezideratele au rămas doar pe hârtie.

În Parlamentul României, în toate fazele funcționării procesului legislativ, primează interesele partidelor politice și nu problemele locale din colegii, indiferent care ar fi acestea. Cât privește interesul cetățenilor pentru activitatea ce se desfășoară în biroul parlamentar din colegiul din care fac parte, constat că este surprinzător de mic. Practic oamenii nu folosesc cum se cuvine această pârghie legală pe care o au la dispoziție pentru promovarea intereselor lor și a comunităților de care aparțin. Dintr-un complex de motive ei rămân mult prea mult la dispoziția inițiativelor guvernamentale și ale formațiunilor politice parlamentare.

Cei doi ani scurși din actuala legislatură arată că parlamentarii partidelor care nu au ajuns la putere se află într-o ilegală inferioritate față de cei ai coaliției care sprijină guvernul. Mijloacele lor de a rezolva problemele care li se ridică din colegiile pe care le reprezintă sunt considerabil mai reduse. Se văd puși într-o dilemă: să accepte sau nu ademenirile celor de la putere de a le întări efectivele? Dacă rămân în opoziție, cum ar fi moral (peste subiectul moralei în politică deocamdată sar...), nu pot obține fonduri, la putere șansele se amplifică simțitor. Este simplu de înțeles: banii pentru investiții îi împart reprezentanții guvernului și, ca la români, sunt și ei imparțiali...

Pentru destul de numeroși parlamentari ieșirea din încurcătură se face prin părăsirea băncilor opoziției și îngroșarea rândurilor celor de la putere. Să ne-nțelegem, nu numai din dorința de a servi interesele publice din colegii, ci, uneori, din conjugarea acestora cu blamabile interese personale. Fiind aleși uninominal, legea le permite astfel de manevre, dar prin asta se distorsionează din nou voința electoratului. Alegătorii care au votat pentru un candidat sau pentru un partid tocmai pentru că se opuneau, de exemplu, PDL-ului, se pot trezi în situația de a vedea că cel pe care l-au ales, dimpotrivă, sprijină acest partid, actualmente de guvernământ și nu pot face nimic pentru impunerea dorinței pe care și-au exprimat-o prin votul dat. Ba s-a ajuns la situația incredibilă în care un partid are reprezentare parlamentară, deși nu a participat la alegeri!

Afectate de disfuncțiile sistemului electoral, spre deosebire de cele de la putere, partidele politice din opoziție protestează cu vehemență și se opun recunoașterii și oficializării migrației politice parlamentare. Ele ar vrea să dispună discreționar de mandatele care au fost obținute sub siglele lor. Cu alte cuvinte și-ar dori să poată retrage mandatul parlamentarului care dezertează din partid și, eventual, să-l încredințeze altei persoane din cadrul formațiunii. Este corect acest lucru, în condițiile în care, în multe colegii, nu a fost vorba despre un vot politic ci de un vot acordat unei persoane?

Așa cum se prezintă astăzi, compoziția forului legiuitor al țării nu reprezintă voința electoratului din alegerile care l-au propulsat. De aici decurge o serie de întrebări, unele subliniate în cele de mai sus. De răspunsurile care se vor da acestora va depinde în mare măsură viitorul politic al țării. Cetățenii, societatea civilă, societatea în ansamblul ei, trebuie mobilizați la dezbaterea acestei importante chestiuni pentru că al lor cuvânt ar trebui să fie cel hotărâtor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircea Lubanovici - declarație politică legată de îmbunătățirea legislației pentru exprimarea votului cetățenilor din diaspora;

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și se pregătește domnul deputat Cornel Ghiță, din partea aceluiași grup.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitatea de deputat ales în Colegiul 3 Diaspora, doresc să-mi exprim cu fermitate convingerea că românii din diaspora merită pe deplin respectul și o atenție sporită din partea concetățenilor lor rămași pe pământul natal al patriei și a parlamentarilor români.

Proiectul de Lege privind organizarea și desfășurarea votului prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, pregătit de Ministerul Afacerilor Externe cu concursul mai multor colegi din PDL, este nu numai bine-venit pentru legislația română, dar mai ales mult așteptat de conaționalii noștri din diaspora.

Nu trebuie uitat că mulți dintre românii din Statele Unite ale Americii, Canada și Australia pe care-i reprezint în Parlamentul României - țări care au reunit 35 de secții de votare la recentele alegeri prezidențiale - trebuie să se deplaseze de la mii de kilometri depărtare pentru a-și exercita dreptul democratic de a vota, în semn de respect față de patria-mamă, cheltuind mulți bani și timp prețios.

Tocmai din considerentele arătate mai sus, acești compatrioți nu trebuie jigniți de reprezentanții Partidului Social Democrat respectiv fostul ministru de interne, domnul Dan Nica - care a afirmat, într-o emisiune a unui post de televiziune, că motivul introducerii votului prin corespondență ar fi fraudarea alegerilor viitoare!

Reamintim că acest vot se practică de mult atât în Statele Unite ale Americii, cât și în alte țări civilizate, cu bune rezultate și că determină nu numai economii de resurse materiale pentru cetățeni, cât și pentru stat, permițând totodată descongestionarea secțiilor de votare aglomerate din ambasadele și misiunile diplomatice ale României în străinătate. În Statele Unite ale Americii acest vot prin corespondență se practică de foarte multă vreme și nu am auzit să fie contestat, ba, dimpotrivă, funcționează cu succes.

Este relevant, în sensul celor de mai sus, că în proiectul de lege al Ministerului Afacerilor Externe se stipulează că se introduc, pentru controlul votului atât un "Registru al alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate", cât și "certificatul de alegător", ceea ce face ca acest vot să fie mai sigur chiar decât votul direct, unde s-a scos obligativitatea cărții de alegător, care a existat anterior în legea privind alegerile parlamentare.

În încheiere, diaspora românească pe care o reprezint, salută cu deosebită satisfacție acest proiect de lege și are tot sprijinul meu și al colegilor mei deputați și senatori care reprezintă diaspora. Avem speranța că acesta va întruni votul reprezentanților tuturor partidelor din Parlament și că va fi adoptat cât mai repede, constituind un deziderat vechi al românilor din afara granițelor țării!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cornel Ghiță - declarație politică: Verificarea concediilor medicale trebuie să respecte drepturile și libertățile garantate de Constituție;

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Cornel Ghiță, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Ghiță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi are tema următoare: "Verificarea concediilor medicale trebuie să respecte drepturile și libertățile garantate de Constituție."

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la susținerea unui important proiect de lege ce a fost dezbătut săptămâna trecută în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială. Mă refer la propunerea legislativă privind Legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr.36/2010 pentru modificarea Ordonanței de Guvern nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale și de sănătate.

În urma dezbaterilor purtate de membrii comisiei cu ministrul sănătății asupra prevederii că "verificarea prezenței asiguraților aflați în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau reședință să se facă de către plătitorii de indemnizații, însoțiți de un reprezentant al poliției" s-a ajuns la decizia unanimă că trebuie eliminat din contextul prevederii participarea organului de poliție la acestea pentru a respecta astfel drepturile și libertățile persoanei, garantate de Constituție. Astfel, reprezentatul Casei Județene de Asigurări de Sănătate va fi însoțit de reprezentantul angajatorului (dacă dorește), înlocuind reprezentantul Poliției. În acest fel, controlul va fi făcut de cei interesați, cei care plătesc sumele respective, iar bolnavul nu va mai fi intimidat și nu se va simți potențial infractor.

Având în vedere că în urma verificărilor deja efectuate Ordonanța de Guvern nr.36/2010 și-a atins scopul, numărul concediilor medicale reducându-se cu 30% și pentru a nu aduce atingere libertății persoanei, garantate de Constituție, consider că parlamentarii Camerei Deputaților trebuie să valideze cât mai repede această propunere legislativă, care aduce ordine și transparență în relația angajat-angajator fără a atenta la demnitatea oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Înțeleg că nu mai avem colegi care s-au trezit mai de dimineață pentru a-și susține declarațiile politice. Îngăduiți-mi să dau citire celor care le-au trimis prin poștă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, au depus declarațiile în scris următorii colegi: Samoil Vîlcu, Cătălin Buhăianu-Obuf, Marius-Sorin Göndör, Silviu Prigoană, Claudia Boghicevici, Marius Rogin, Eugen Constantin Uricec, Florian Daniel Geantă, Alin Silviu Trășculescu, Doinița-Mariana Chircu, Marius Cristinel Dugulescu, Daniel Buda, Petru Călian, Constantin Chirilă, Ioan Oltean, Cosmin Mihai Popescu, Stelică Iacob Strugaru, Andrei-Valentin Sava, Viorel Arion și Gheorghe Ciobanu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii deputați: Mircea-Gheorghe Drăghici, Ștefan Valeriu Zgonea, Ion Călin, Ion Burnei, Laurențiu Nistor, Vasile Popeangă, Gheorghe Ciocan, Aurel Vlădoiu, Florin-Costin Pâslaru, Bogdan-Liviu Ciucă, Gheorghe Ana, Dorel Covaci, Cristian Rizea, Manuela Mitrea, Oana Niculescu-Mizil, Neculai Rățoi, Ion Dumitru și Marian Ghiveciu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, următorii deputați: Cristian Buican, Horea-Dorin Uioreanu, Relu Fenechiu, Mihăiță Calimente, Ionel Palăr, Bogdan Radu Țîmpău, Radu Stroe, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, George Dumitrică, Andrei Dominic Gerea, Titi Holban, Virgil Pop, Dan Ștefan Motreanu și Viorel Buda.

Din partea minorităților naționale: domnul deputat Miron Ignat. Iar din partea Grupului de deputați fără apartenență la un grup parlamentar, domnii deputați: Tița-Nicolescu Gabriel și Cătălin Cherecheș.

Statistic, astăzi, 14 deputați și-au prezentat declarația politică de la microfonul Camerei și 58 le-au depus în scris.

Stimați colegi,

Cu acestea, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice. Ne revedem în plen la ora 10, atunci când va începe ședința pentru dezbaterea proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi.

Tuturor, o zi bună și să auzim numai de bine.

Doamne ajută!

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Aledin Amet - declarație politică cu referire la O sărbătoare religioasă pentru lumea musulmană;

Domnul Aledin Amet:

"O sărbătoare religioasă importantă pentru lumea musulmană"

Astăzi, 16 noiembrie, lumea musulmană sărbătorește prima zi a unui important eveniment religios, Kurban Bayramul. Alături de un alt eveniment tradițional, Ramazan Bayramul, și această sărbătoare reprezintă o componentă esențială pentru păstrarea identității spirituale.

Carnea animalelor sacrificate este dăruită familiilor cu posibilități materiale reduse. Dimineața, bărbații participă, în geamii, la slujbele religioase, după care se merge, pentru a se face curățenie, la mormintele rudelor apropiate. Vizitarea persoanelor în vârstă, vizitarea prietenilor întregesc atmosfera sărbătorii de Kurbam Bayram.

Religia, pentru comunitatea pe care o reprezint, a însemnat, înseamnă și, indiscutabil, va însemna un reper esențial al identității noastre. Iată de ce, reprezentanții Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România sprijină inclusiv învățământul religios islamic, considerând disciplina ca fiind prioritară. Interesul este unul major, dovadă fiind creșterea calitativă a actului educațional.

Nu trebuie omis nici faptul că ne preocupă, în mod deosebit, consolidarea vechilor unități de cult, dar și construirea unor noi geamii în localități unde există comunități semnificative de musulmani. Pot fi oferite, în acest sens, câteva exemple de construcții recente, unele aflate aproape de finalizare: geamia din cartierul Tomis Nord (municipiul Constanța), geamiile din localitățile Ovidiu și Năvodari, geamia din comuna Cumpăna, geamia din comuna Castelu.

Doresc tuturor musulmanilor din România să aibă parte de o sărbătoare tihnită și îmbelșugată.

Kurban Bayramînîz Kairlă Bolsîn!

  Alin Silviu Trășculescu - declarație politică cu tema Etnobotanicele continuă să facă victime;

Domnul Alin Silviu Trășculescu:

"Etnobotanicele continuă să facă victime"

Produsele etnobotanice continuă să facă victime și trebuie luat în considerare acest fenomen care reprezintă o problemă de sănătate publică și care ia amploare pe zi ce trece. Chiar dacă Guvernul a adoptat OUG nr.6 în februarie 2010 prin care se interzicea comercializarea acestor produse, proprietarii acestor magazine de vise continuă să aducă în România alte ierburi și substanțe care nu apar pe lista celor 36 interzise de Ministerul Sănătății.

Ce fac acești proprietari? Eludează legea fără niciun fel de scrupule, aduc sau produc alte produse, le comercializează prin mica publicitate sau online, ignoră pericolul la care sunt supuși tinerii. Majoritatea celor care consumă aceste produse sunt minori și trebuie să ne pese pentru că aceste produse sunt mult mai periculoase decât cocaina sau heroina. Există cazuri în care acești copii se sinucid sau devin violenți.

Medicii din spitalele țării se confruntă aproape zi de zi cu alte cazuri grave în rândul copiilor, cauzate de consumul plantelor cu efecte halucinogene. Mai grav este faptul că de cele mai multe ori aceste magazine se află chiar în apropierea școlilor și liceelor.

Legislația în domeniu este în continuare destul de permisivă. Trebuie elaborată de urgență o lege mai drastică asupra producerii și comercializării substanțelor etnobotanice.

Nu în ultimul rând, fiecare instituție publică cu sarcini în domeniul sănătății publice are obligația de a face campanii de informare asupra pericolului consumului acestor substanțe.

  Marin Almăjanu - declarație politică intitulată Premierul Boc depășește orice limită a incredibilului!;

Domnul Marin Almăjanu:

"Premierul Boc depășește orice limită a incredibilului!"

Curtea Constituțională consideră nejustificată angajarea răspunderii pe Legea educației și acest lucru se întâmplă pentru a doua oară, în decurs de un an.

Premierul Emil Boc, specialistul numărul unu al guvernelor portocalii în drept constituțional, recidivează cu încălcarea legii și vine din ce în ce mai des cu aceeași ofertă ilegală. Adică dumnealui are, mai nou, atât de puțină imaginație și chiar și-a epuizat în asemenea măsură resursele încât orice ar inventa și oricât s-ar strădui să mai gândească, nu mai reușește să găsească o alternativă pentru a rămâne la guvernare alături de UDMR. Domnul Boc, cel disperat, are o singură soluție pentru a mulțumi UDMR: continuarea asumării, indiferent de consecințe și împotriva deciziei Curții Constituționale!

Curtea Constituțională arată că demersul Guvernului de angajare a răspunderii pe Legea educației este neconstituțional. Magistrații își motivează decizia cu aceleași argumente cu care au mai respins o dată, în 2009, asumarea răspunderii pe aceeași lege. Premierul Emil Boc susține însă că decizia Curții Constituționale permite Guvernului să continue procedura angajării răspunderii, aceasta fiind și singura soluție de supraviețuire luată în prezent în calcul, după ce UDMR a amenințat cu ieșirea de la guvernare și cu boicotarea Legii bugetului. Domnul Boc, cel incredibil, a mai susținut că procedura asumării este în derulare și nu poate fi oprită, iar opoziția are la dispoziție varianta moțiunii de cenzură.

Motivarea Curții Constituționale este foarte explicită și nu lasă în niciun caz loc de interpretări: "Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii Educației naționale, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu își găsește nicio motivare. (...) Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivități parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuție. (...) Astfel fiind, angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale încalcă prevederile art.114 din Constituție, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale. (...) Curtea observă și reține că acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce privește atribuția de legiferare." Și, mai mult decât atât, până acum toate deciziile Curții Constituționale, de altfel obligatorii, au fost respectate întocmai, de toată lumea.

Premierul Boc a făcut atât de multe greșeli în cei doi ani de guvernări haotice pe care-i împlinește în aceste zile și a utilizat pe post de coerențe atât de multe bâlbâieli, unele mai neconstituționale decât altele, încât faptele sale din ultimele săptămâni, din ce în ce mai incredibile, nu mai pot fi salvate de veșnica justificare mincinoasă: facem totul pentru țară și doar în binele românilor.

Prostia și incompetența utilizate în mod excesiv au devenit deja prea apăsătoare și sunt oricum transpuse acum în cele mai slabe rezultate posibile ale economiei. Nimic, nici măcar un colac improvizat pe ultima sută de metri, nu-i mai poate salva pe portocalii de la pieirea sortită de propriile lor fapte.

  Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu subiectul Prețul gazelor livrate populației trebuie să rămână neschimbat;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Prețul gazelor livrate populației trebuie să rămână neschimbat"

Doresc să iau cuvântul pe tema posibilității scumpirii gazelor începând cu această iarnă și să-mi argumentez poziția față de eventualitatea acestui lucru. De asemnea, țin să atrag atenția asupra unor aspecte importante de care consider că Guvernul Boc trebuie să ia seamă când se face referire la consumul de gaze în România atât la nivel industrial, cât și la nivelul gospodăriilor individuale.

Dat fiind contextul tăierilor de salarii și al situației economice actuale, consider inoportună, dar și nejustificată o majorare de prețuri la gaze, chiar ministrul economiei, Ion Ariton, declarând recent faptul că rezervele de gaze sunt suficiente până la primăvară. Avem o magazie de 3 miliarde de metri cubi, însumând totalul consumului din iarna trecută. Asigurarea domnului ministru de faptul că Transgaz și Romgaz au stocuri pentru întreaga perioadă de iarnă, inclusiv perioada de avarie, mă determină să afirm faptul că nu este momentul unei alinieri a prețului gazelor din producția internă la cel de import, care este de două ori mai mare.

La momentul de față, prețul gazelor naturale livrate către gospodăriile românilor este cu aproximativ 30% mai mare în România decât în Bulgaria sau Estonia, iar cel mai apropiat preț pentru gaze livrat către consumatorii casnici de către furnizori este cel din Marea Britanie, în condițiile în care, comparativ cu media europeană, România este mai puțin dependentă de importuri, reușind, din resurse proprii să acopere 46% din necesarul anual de petrol, spre deosebire de Uniunea Europeană, care importă 86% din petrolul utilizat.

De cealaltă parte, țara noastră are o industrie care înregistrează un consum ridicat de gaze, petrol și cărbune, iar date statistice arată faptul că furnizorii români de gaze au fost nevoiți să cumpere cantități mai mari din import față de cât ar fi trebuit, după ce consumatorii industriali intreruptibili, precum combinatele chimice, au beneficiat, din iunie 2009 pana la 31 octombrie anul curent, doar de gaze din producția internă. Consider că o prelungire a acestui termen ar crește ponderea importului în coșul de gaze naturale destinat celorlalți consumatori, cei mai afectați fiind consumatorii casnici.

Este adevărat faptul că, la ora actuală, prețul gazelor din producția internă este mai ieftin decât cel din import, dar anticipând începerea liberalizării pieței de anul viitor și obligația UE ca statele membre să introducă posibilitatea circulației gazelor în ambele sensuri (import-export), ca o măsură de creștere a securității aprovizionării, până în 2015, vor duce în scurt timp prețul gazelor din producția internă la nivelul celui din import. De aceea, este de o importanță vitală o pertinentă evaluare a impactului pe care îl va avea asupra populației această liberalizare a prețului și identificate măsuri de contrabalansare a acestui fapt. Astfel, problema nu trebuie tratată doar la modul scumpirilor de gaze, ci trebuie avută în vedere o abordare strategică. Administrația trebuie să își reevalueze politica energetică și să dezvolte mecanisme de control și reacție. Spre exemplu, centralizarea companiilor din domeniul energetic pentru a ușura reorganizarea și retehnologizarea facilităților de producție, dar și asigurarea fluenței resurselor, încercându-se, în același timp, diversificarea zonelor de proveniență (internă, rusă, zona caspică).

În final, sper că nu doar vremea frumoasă din ultimul timp a ținut cu românii, scutindu-i de o factură încărcată la întreținere, ci și domnul Boc va avea în vedere nevoile cetățenilor, prin deciziile viitoare, astfel ca, opțiunea debranșării celor care beneficiază de resurse materiale reduse să nu prindă contur.

  Angel Tîlvăr - declarație politică privind modul defectuos de exercitare a controlului parlamentar;

Domnul Angel Tîlvăr:

Indiferența guvernanților nu este doar față de oamenii ale căror interese ar trebui să le servească, ci și față de legislativ. Executivul uită adesea să răspundă întrebărilor sau interpelărilor pe care noi, parlamentarii, le adresăm. Singurul nostru interes, în momentul în care facem acest demers, este acela de a încerca în acest fel să mai rezolvăm o parte dintre problemele cetățenilor pe care aceștia nu le pot rezolva singuri și care țin de competența Executivului.

Le reamintesc guvernanților că întrebările și interpelările pe care noi, parlamentarii, le adresăm domniilor lor sunt doar în folosul cetățenilor, iar răspunsurile pe care le primim, de cele mai multe ori evazive, nu fac cinste autorității pe care domniile lor ar trebui să o reprezinte.

Nu de puține ori am trimis întrebări și interpelări în urma audiențelor de la biroul parlamentar. Oamenii vin cu probleme a căror rezolvare e de competența stimabililor guvernanți, însă, din motive doar de dumnealor știute, uită adesea să dea o mână de ajutor sau pasează problema de la un minister la altul până când răspunsul primit nu mai are nicio valoare, indiferent dacă este pozitiv sau negativ.

Din păcate, modalitatea prin care Executivul decide să răspundă la niște instrumente parlamentare consacrate în democrațiile consolidate (întrebări și interpelări) riscă să le arunce pe acestea în derizoriu. Nu de puține ori, miniștrii preferă să-și delege secretarii de stat, directorii sau chiar consilierii pentru a răspunde acestor mecanisme de control parlamentar, minimizând astfel importanța lor, dar și a răspunderii politice care ar trebui să o exercite răspunsul dat.

Este adevărat că textul de lege permite miniștrilor să nu vină personal la tribuna Parlamentului, ceea ce, din punctul meu de vedere, înseamnă că exercitarea funcției de control asupra executivului are de suferit. Faptul că guvernanții nu iau contact absolut deloc cu problema semnalată duce la diminuarea responsabilizării față de cetățeni.

Poate tocmai aici este problema actualului Guvern! Poate că nu a luat contact cu problemele oamenilor, cu adevărata situație care este în țară, cu salariile mizere, cu medicamentele scumpe, cu marea de oameni care stă la cozi pentru ajutoare comunitare... cu toate aceste probleme pe care noi, parlamentarii, încercăm adesea să le prezentăm pentru ca, pornind de la cazuri reale, să poată fi găsite soluții cu aplicabilitate.

Înțelegerea esenței și rolului mecanismelor unui sistem democratic, cât și practica parlamentară din democrațiile consolidate ne arată importanța unei culturi politice democratice. Astfel că, în alte țări din Europa, răspunderea Executivului în fața Legislativul chiar există. În Marea Britanie, spre exemplu, este prevăzut zilnic, de luni până joi, un interval de o oră pentru întrebări și răspunsuri, iar premierul este chemat în fiecare săptămână la tribuna Parlamentului pentru a da curs solicitărilor parlamentarilor și pentru a justifica politica Guvernului. Întrebările formulate inițial pot fi dublate de întrebări suplimentare, fiecare zi fiind o ocazie pentru dezbatere între reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului.

În Marea Britanie, fiecare membru al Camerei Comunelor poate solicita întrunirea forului pentru a discuta probleme legate de circumscripția pe care o reprezintă sau probleme de interes public, pe când în România, după cum știm cu toții, subiecte ce pot afecta întreaga societate fie nu ajung niciodată în discuție, fie se discută prea târziu. Astfel, Guvernul ia decizii în necunoștință de cauză, decizii care mai apoi trebuie modificate iar și iar.

În Germania, Bundestagul are la dispoziție, pe lângă mecanismele clasice, un tip de procedură inexistent în România. Este vorba despre întrebările cu dezbatere, care pot fi inițiate de orice grup parlamentar și care sunt înscrise pe ordinea de zi imediat după înștiințarea Guvernului cu privire la acestea.

În Polonia, în afara procedurii obișnuite care acordă un termen de 21 de zile pentru formularea unui răspuns la întrebări și interpelări, primul-ministru și membrii Consiliului de Miniștri sunt obligați să răspundă pe loc chestiunilor urgente ridicate în fiecare ședință a Seimului. Întrebările cu privire la probleme curente și importante pot fi adresate oral, sub obligația responsabililor vizați de a răspunde pe loc.

Un mijloc de control suplimentar este stipulat în Constituția Ungariei, potrivit căreia Guvernul "este obligat să furnizeze Parlamentului rapoarte regulate cu privire la activitatea sa."

Îmi permit să spun că nu de puține ori ni s-a întâmplat să primim răspunsuri tardive la problemele pe care le-am semnalat Executivului sau la fel de dezamăgiți am fost atunci când răspunsurile primite au fost evazive, fără o analiză pertinentă a problemei, generând astfel o nemulțumire la fel de mare.

Probabil, colegii puterii vor spune că avem posibilitatea sancționării Guvernului. Da, o moțiune simplă sau de cenzură nu rezolvă, în opinia mea, în acest caz problema responsabilizării guvernanților. În plus, șansele ca o moțiune să fie adoptată sunt aproape minime. În concluzie, singura măsură punitivă împotriva Guvernului își pierde din importanță. Moțiunea ar trebui să fie o excepție și nu o regulă, iar cu o dezbatere reală pe problemele semnalate de noi, parlamentarii, și cu o responsabilitate mai mare din partea guvernanților, exercitarea controlului parlamentar din România ar fi un succes.

Din păcate, premierul vine în parlament doar atunci când ne comunică niște decizii care au fost deja parafate, sau când se depune o moțiune de cenzură, ocazii care nu ne permit sub nicio formă exercitarea controlului parlamentar, necesar pentru buna funcționare a democrației în România.

  Teodor Atanasiu - declarație politică cu titlul Guvernanții portocalii - groparii economiei românești;

Domnul Teodor Atanasiu: "Guvernanții portocalii - groparii economiei românești"

Situația economică a României din trimestrul al treilea al anului 2010 nu are nicio legătură cu perioada de refacere prin care trece Europa și nici vreo tangență cu unda de prosperitate a economiei europene, în ansamblu.

România este, din păcate, doar sora mai mică a Cenușăresei Europene, Grecia, la nerealizări în masă, haotism legislativ și, mai ales, fiscal, dar și la blocaje interminabile, pe toate planurile posibile.

În egală măsură, tot România este și cea mai faimoasă Primadonă a Europei atunci când vine vorba de măsuri grele de austeritate și de inovații privind implementarea sărăciei pe post de bunăstare promisă prin campanii și uitată definitiv.

Până și Guvernatorul Isărescu, din ce în ce mai deranjat de gafele guvernamentale interminabile, transpuse în măsuri de relansare economică de către faimoșii guvernanți bocieni, a ajuns la concluzia că este foarte necesar ca o dată la două, trei zile să mai tragă câte un semnal de alarmă: "Arieratele (n.r.: restanțe de plată ale statului mai lungi de 90 de zile) sunt una dintre explicațiile pentru care avem și recesiune și inflație încă ridicată. Oricum este o problemă majoră a României, pentru că este ca o boală contagioasă care se răspândește și denaturează fondul economiei de piață, care este disciplina monetară, fiscală, plățile la timp. Determină un lanț de întârzieri de plată mai rele decât deficitele".

Spre deosebire de economia românească, economiile țărilor membre ale Uniunii Europene au crescut în acest trimestru, per ansamblu, cu 0,4% față de trimestrul al doilea și cu 2,1% față de anul 2009. România devine un caz particular, a cărei economie rămâne pe minus, alături de cea a Greciei. Până și țările baltice, considerate oile negre ale Europei la debutul crizei, au avut creștere economică, în cazul Estoniei PIB-ul avansând cu nu mai puțin de 4,7% față de al treilea trimestru al anului 2009.

De ce avem noi parte de cele mai proaste rezultate? Motivele sunt evidente, deși invocarea moștenirii este singurul refren utilizat, dar cântat din ce în ce mai fals. Guvernele domnului Boc nu au făcut până în prezent niciun efort de a debloca financiar economia, ci chiar și-au dat toată silința să încurce și să destabilizeze absolut tot ce mai avea o oarecare coerență sau urmă de vitalitate. În loc să plătească datoriile guvernamentale către firmele private și să se apuce de investiții generatoare de locuri de muncă, competenții și responsabilii miniștri ai domnului Boc au cheltuit în mod nesăbuit toată vistieria aflată la dispoziție, și în 2009 și în 2010, fie pe evenimente aducătoare de voturi și campanii luxoase, fie pe investiții aiuritoare, nefolositoare nimănui, în afară de magneticele buzunare portocalii.

  Cătălin Ovidiu Obuf-Buhăianu - declarație politică despre Achitarea arieratelor ca măsură anticriză;

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf:

"Achitarea arieratelor ca măsură anticriză"

Doresc să îmi manifest în fața dumneavoastră îngrijorarea față de întârzierile majore în plata arieratelor pe care statul român le are față de firmele private din România.

În primul rând, ca politician cu orientare de centru dreapta, consider că șansa relansării economice constă în revitalizarea și susținerea mediului de afaceri, deoarece astfel se pot înființa noi locuri de muncă, condiție vitală pentru obținerea de fonduri suplimentare la buget.

În al doilea rând, este absolut incorect ca statul să ceară întreprinzătorilor privați achitarea datoriilor la buget în condițiile în care statul nu se achită de aceste obligații.

În al treilea rând, ca membru al principalului partid politic din România, aflat în coaliția de guvernare, consider că achitarea datoriilor către firmele private reprezintă un angajament asumat atât în campaniile electorale, cât și în fața organismelor internaționale.

Neachitarea acestor arierate, foarte multe dintre ele mai mari de 90 de zile, a declanșat și întreține un lanț cauzal cu efecte dezastruoase pentru economia României. Înțeleg, ca și dumneavoastră, situația financiară extrem de gravă în care se află țara, însă achitarea cu prioritate a datoriilor către firmele care au executat lucrări reprezintă în sine o măsură de luptă anticriză.

Susțin măsurile pe care actualul guvern a fost nevoit să le ia pentru restructurarea unor domenii aflate în stare critică. Totodată, însă, sunt dator să iau atitudine și să sprijin în egală măsură orice inițiativă și proiect care să contribuie la ieșirea cât mai urgentă din situația financiară actuală a României.

  Călin Potor - declarație politica cu subiectul «Copiii nimănui sunt părăsiți și de statul ocrotitor»;

Domnul Călin Potor:

«Copiii nimănui sunt părăsiți și de statul "ocrotitor"»

Mii de copii din România trăiesc o adevărată dramă, suferind traume înfiorătoare deoarece părinții lor sunt plecați la muncă în străinătate. Deși de regulă sunt lăsați în grija rudelor, există numeroase situații de copii abandonați de către părinți, care nu mai privesc înapoi în goana după asigurarea unui trai mai bun. Recent am avut ocazia să vizitez o clasă dintr-o școală rurală din Alba, 10 din cei 16 elevi recunoscând că părinții lor nu sunt în țară. Singurătatea acestor copii este alarmantă, ei trăiesc o dramă traumatizantă, devin instabili din punct de vedere moral și psihic, iar cazurile în care unii dintre ei și-au pus capăt zilelor sunt de notorietate. Este evident că veniturile părinților plecați la muncă în străinătate nu pot înlocui golul lăsat în sufletele copiilor, iar părinții nu pot fi înlocuiți de bunici sau mătuși, oricâtă afecțiune ar avea aceștia.

În ultima perioadă, opinia publică a asistat stupefiată la situații de sinucideri ale unor copii din familii bune, care însă nu au rezistat departe de unul dintre părinți plecat la muncă. Singurătatea este cauza exclusivă pentru care acești copii și-au curmat viețile, la vârsta jocurilor cu păpuși și mașinuțe. Tot mai mulți adolescenți și copii ajung la psihiatru din cauza părinților plecați la muncă în străinătate, majoritatea celor care au nevoie de consiliere și tratament fiind copii mici, aduși de bunicii exasperați, ori adolescenți la care sunt descoperite probleme grave, cu efecte dintre cele mai nefaste pentru viitor - alcoolism, delicvență -, care ar putea duce în viitor la consum de droguri și alte probleme psihice greu de vindecat.

Potrivit psihologilor, dramele copiilor se consumă în interior, ei simțind că sunt abandonați și ajung chiar să urască țările de "adopție" ale părinților. Cu cât perioada de despărțire de părinți este mai mare, cu atât problemele miilor de copii lăsați în grija bunicilor sau rudelor se agravează. În aceste condiții, consider că după desființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale trebuie să intervină de urgență, în primul rând pentru a conștientiza dimensiunea reală a acestui fenomen, care, din punctul meu de vedere, este mult mai profund decât vrem noi să recunoaștem. De asemenea, trebuie să inițiem un program național în scopul salvării acestor copii care rămân în țară după plecarea părinților în străinătate. Ei trebuie incluși în proiecte comunitare de asistență specială, iar părinții responsabilizați, pentru diminuarea dramele copiilor rămași aproape ai nimănui.

  Călin Potor - declarație politica cu subiectul Până când tratament preferențial pentru Televiziunea Română?;

Domnul Călin Potor:

"Până când tratament preferențial pentru Televiziunea Română?"

După cum se știe, Televiziunea Română reprezintă poarta comunicării naționale cu privire la subiecte de larg interes, iar concurența media este din ce în ce mai acerbă. Din păcate, este continuat tratamentul preferențial acordat Televiziunii Române, prin achitarea de către fiecare cetățean al acestei țări a taxei tv, sume care sunt vărsate în contul acestei societăți pentru ca să beneficiem de servicii de calitate și de emisiuni realizate la nivel european.

Cu toate acestea se pare că direcția de destinație a acestor fonduri, modul de atribuire a diverselor proiecte, conflictele de interese existente, nu sunt tocmai în regulă, deși toate acestea sunt suficient de bine alimentate din buzunarul bugetarului sau al pensionarului amărât.

Așteptăm din partea noului președinte-director general al TVR să facă precizări cu privire la conflictele de interese existente între angajați, interesele lor private sau poate ale companiilor în care unii dintre ei sunt acționari sau manageri. Un gest de transparență în privința procesului de atribuire a diverselor proiecte ale Televiziunii Române ar fi binevenit, tocmai pentru a înlătura suspiciunile. De asemenea, pentru o mai bună imagine a televiziunii publice se impune și un control din partea organelor specializate pentru o verificare riguroasă a cheltuirii banilor publici.

Consider că românii nu trebuie să suporte prostul management al unei importante instituții publice care are rolul de a-l informa corect, iar cei din fruntea acestor instituții să-și umple buzunarele și să "trăiască bine". Când vom avea o televiziune națională cu programe care să atragă publicul telespectator, când vom avea un management competitiv care să gestioneze cât mai bine și eficient banul luat din buzunarul cetățeanului, atunci vom putea discuta și de o eventuală mărire a taxei TV pentru realizarea de noi proiecte competitive. Până la un asemenea ideal, însă, ar fi de dorit un control al organismelor abilitate pentru ca opinia publică și Parlamentul să dețină un raport corect al situației de fapt din TVR, iar cei ce au greșit de-a lungul anilor să răspundă.

  Călin Potor - declarație politica cu subiectul Autonomia Ținutului Secuiesc se organizează cu complicitatea statului român și a PDL!;

Domnul Călin Potor:

"Autonomia Ținutului Secuiesc se organizează cu complicitatea statului român și a PDL!"

Pas cu pas, reprezentanții minorității maghiare ai UDMR reușesc să pună la cale declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, beneficiind de ochii închiși ai partenerilor de la guvernare, PDL. Declarațiile de enclavizare ale Ținutului Secuiesc, demersurile neconstituționale, antinaționale și antistatale, care trebuiau să dea de gândit întregii clase politice, s-au materializat cu complicitatea statului român, incapabil să pună ordine în acțiunile minorităților din județele Mureș, Covasna și Harghita. Dacă e să ne reamintim declarația liderului UDMR, în cadrul unei adunări a secuilor de la Lutița, care spunea că "Nici Bucureștiul, nici Budapesta, nici Bruxelles-ul nu vor oferi secuilor o viață mai bună, numai maghiarii din Transilvania pot înfăptui acest lucru prin autonomie", intențiile minorității aflate perpetuu la guvernare sunt clare. Principalul artizan al acestor instigări la nerespectarea legilor și Constituției României este însuși președintele UDMR, Marko Bela, care, ignorându-și funcția de viceprim-ministru în Guvernul României, a "binecuvântat" autonomia administrativă și culturală a secuimii.

În calitate de deputat independent, dar și de român adevărat, reprezentant al capitalei de suflet a tuturor românilor, Alba Iulia, solicit clasei politice să nu permitem nimănui să agreseze interesul național, să atenteze la suveranitatea și integritatea teritorială sau să sugereze federalizarea și o nouă concepție administrativă, contrară legilor în vigoare. Deși Guvernul și Administrația Prezidențială au fost sesizate față de încercările extrem de periculoase ale minorității maghiare de a proclama autonomia Ținutului Secuiesc, precum și de comportamentul și ieșirile anticonstituționale ale domnului Marko Bela, puțini români au fost dintre cei care au luat atitudine. Din păcate, situația a scăpat de sub control, iar liderului UDMR i s-a adăugat și pastorul-europarlamentar Tokes Laszlo, care vrea ca și Oradea să facă parte din enclavizarea României, tot ca un fel de ținut secuiesc. Din nou, cei abilitați să intervină atât politic, cât și guvernamental, au tăcut mâlc sau au avut reacții dintre cele mai palide.

Consider că statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc reprezintă un atentat grav la adresa siguranței naționale a României, documentul precizând: "Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă", și că "Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României". În fapt, statutul prezintă teritoriul regiunii autonome formate din actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș, ca fiind o regiune care are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice, inclusiv exercitarea unei politici proprii regiunii, precum și cu o autoritate administrativă autonomă, respectiv Consiliul de Autoadministrare. Extrem de grav este și articolul 10 din acest statut, în care se afirmă că "În Ținutul Secuiesc, limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului", care intră în contradicție flagrantă cu articolul 13 din Constituția României, potrivit căruia "În România, limba oficială este limba română".

Ca deputat și român dezavuez lipsa de reacție de până acum a autorităților statului, în frunte cu președintele și premierul, în legătură cu acest caz deosebit de periculos de forțare a autonomiei pe criterii etnice. În loc să se ocupe de escaladările legii din așa-zisul Ținut Secuiesc și să ia măsuri de prevenție din timp, Băsescu și Boc au preferat tăcerea, una complice... Deoarece autoritățile îndrituite ale statului au fost sesizate, dar nu au reacționat în niciun fel, ar trebui ca directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, să prezinte în fața Camerei Deputaților situația reală cu privire la aceste manifestări antiromânești care se perpetuează în așa-numitul Ținut Secuiesc. Până atunci însă, situația în care ne aflăm în prezent este rezultatul guvernării falimentare și ipocrite din ultimii șase ani în ceea ce privește problemele românilor și românismul.

  Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică: «Boc și PDL sabotează implementarea proiectelor europene»;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

«Boc și PDL "sabotează" implementarea proiectelor europene»

Pe data de 26 mai 2010 am depus la Camera Deputaților o interpelare în care atrăgeam atenția în legătură cu absorbția fondurilor europene a Guvernului Boc, în contextul în care premierul declara că în 2010 se va face simțit un impact pozitiv al nivelului de contracte al fondurilor europene ca urmare a faptului că Executivul lucrează la îmbunătățirea procedurilor de absorbție.

În interpelarea la care făceam referire vorbeam despre proiectele europene depuse pentru obținerea finanțării de către Primăria Panciu, o primărie care are depuse la Organismele Intermediare de Evaluare 34 de astfel de proiecte, majoritatea fiind declarate eligibile, așa cum este și cazul "EDU - PANCIU, Educație și Cunoaștere", proiect care prevede extinderea, dotarea și reabilitarea Liceului teoretic "Ioan Slavici". Acest proiect, în valoare de milioane de euro, a primit avizul favorabil de la instituțiile abilitate să îl evalueze și urma să fie semnat, așa cum prevăd procedurile legale.

La trei luni după depunerea interpelării, respectiv la data de 16 august 2010, am primit răspunsul pe care l-am solicitat. Răspunsul a venit prin intermediul Ministerului de Finanțe, sub semnătura secretarului de stat Bogdan Drăgoi. Vreau să vă citesc câteva rânduri din acest răspuns: "Proiectul EDU - PANCIU, Educație și Cunoaștere" a fost depus pentru finanțare în cadrul Domeniului Major de Intervenție 1 - PIDU. Proiectul a fost selectat pentru finanțare și în vederea semnării contractului, conform procedurii, a fost efectuată, în data de 25 mai 2010, o vizită la fața locului. Ca urmare a acestei vizite, ADR Sud-Est a elaborat și transmis la AMP POR două rapoarte de analiză care vor fundamenta decizia finală privind finanțarea. AMP POR estimează că în cursul lunii iunie va fi semnat contractul de finanțare între ADR Sud-Est și Primăria Panciu.

Aceste lucruri erau scrise la finele lunii august 2010. La acea dată, proiectul "EDU - PANCIU, Educație și Cunoaștere" nu era semnat. Astăzi, la 15 noiembrie 2010, proiectul "EDU - PANCIU, Educație și Cunoaștere" nu este semnat! Adică la aproape jumătate de an de la data la care premierul Emil Boc declara că în 2010 se va face simțit un impact pozitiv al nivelului de contracte al fondurilor europene ca urmare a faptului că Executivul lucrează la îmbunătățirea procedurilor de absorbție. Un proiect care vizează reabilitarea unui liceu teoretic pe banii Uniunii Europene stagnează ca urmare a faptului că nu este semnat contractul de finanțare.

Din punctul meu de vedere, răspunsul Ministerului Finanțelor, care poartă numărul de înregistrare 6.212, este dovada faptului că Executivul condus de Emil Boc sabotează proiectele cu finanțare europeană care nu sunt implementate de autorități locale PDL. Mă tem că aceste proiecte vor fi semnate la începutul anului 2011 și vor fi finalizate în 2012, exact în an electoral. Și, din această perspectivă, mă tem că fondurile europene sunt transformate, în România, în agent electoral pus să tragă la locomotiva intereselor PDL. Fac aceste acuzații și ca urmare a faptului că am primit mai multe informații din diverse ministere unde, se pare, că există funcționari publici a căror singură activitate este aceea de a monitoriza proiectele europene derulate de PSD și PNL și care, mai mult, au ordin să pună piedici în implementarea acestora.

  Claudia Boghicevici - declarație politică cu referire la Prima ludotecă pentru copiii rromi în Arad;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Prima ludotecă pentru copiii rromi în Arad"

Declarația mea de astăzi se referă la un eveniment recent din Arad: inaugurarea primei ludoteci pentru copiii rromi.

Momentul inaugural a însemnat un obiectiv îndeplinit prin efort propriu, conjugat cu cel al partenerilor care au crezut în acest proiect.

Ludoteca funcționează pe lângă Biserica "Oaze de viață" și este deservită de doi voluntari, cadre didactice cu experiență în activitatea cu copiii rromi. În cadrul celor trei întâlniri săptămânale cu copiii, în cursul după-amiezelor, educatorii urmează o programă cu teme de educație școlară și civică.

Ludoteca a fost concepută în așa fel încât să-i țină inclusiv pe părinții copiilor rromi aproape, prin lansarea și punerea în practică a conceptului de educație a adulților prin copii.

În ideea diversificării serviciilor oferite în cadrul ludotecii, în baza unui parteneriat cu câteva școli din oraș, Fundația Pro Prietenia, o fundație ce a susținut și susține astfel de proiecte, va colecta laptele și cornul de la copiii care dăruiesc această gustare copiilor rromi, ajutând totodată la dezvoltarea proiectului. Totodată, prin Direcția de Asistență Comunitară Arad se vor face demersuri pentru obținerea unei mese calde pentru copiii rromi care provin din familii cu situație materială precară.

Oricum, demersurile mele legate de comunitatea rromă nu se vor opri aici și intenționez ca în parteneriat cu Autoritatea pentru rromi să găsim surse de finanțare pentru copiii aflați în dificultate. Să nu uităm că natura ne aseamănă, dar educația ne deosebește, iar această comunitate trebuie susținută.

  Constantin Eugen Uricec - declarație politică despre Investițiile străine directe în România;

Domnul Constantin Eugen Uricec:

"Investițiile străine directe în România"

La aproape douăzeci de ani de la căderea comunismului asistăm în continuare la un apetit destul de scăzut al investitorilor străini pentru mediul economic din România.

Nu este nicidecum vorba despre lipsa atractivității factorilor ieftini de producție românești, a forței de muncă superior calificate sau la capacitatea țării noastre de a penetra piețe externe Uniunii Europene, precum cea a Rusiei, Caucaz sau Orientul Mijlociu. Aceste avantaje comparative sunt în continuare dorite de majoritatea marilor companii europene.

Ceea ce demontează aceste avantaje și sperie orice proiect de delocalizare străină în România este în continuare instabilitatea legislației care reglează activitățile economice de piață și politica fiscală a statului român în raporturile cu agenții economici.

De asemenea, investitorii străini sunt îngrijorați de lipsa concurenței loiale reale și nu declarate pe piața românească, de mecanisme incorecte deja înrădăcinate în economia noastră, care nu dau nicio șansă altor agenți economici să se desfășoare.

Nici procedurile cu ajutorul cărora statul român și administrațiile locale desfășoară achizițiile publice nu le conferă garanția unei competiții reale. Grație implementării sistemului de licitații electronice, un procent semnificativ din anomaliile produse prin achizițiile publice au putut fi corectate.

La toate acestea se mai adaugă incapacitatea clasei politice din România de a se coaliza asupra unui proiect comun de reformă a structurilor statului român, supradimensionate și ineficiente. Această lipsă de voință politică se traduce în blocarea reformării politicilor publice de dimensionare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, componenta investițională publică fiind în cele din urmă cea care are de suferit.

Pentru cei care încă mai critică rolul investitorilor străini în economie le-aș aminti că aceștia sunt cei care oferă cele mai multe locuri de muncă în sectorul privat din România, asigură transferul de tehnologii de ultimă generație, de know-how și sunt principalii contributori la bugetul statului român.

  Costică Macaleți - declarație politică intitulată Inflație, agricultură și vinovați;

Domnul Costică Macaleți:

"Inflație, agricultură și vinovați"

Declarația mea politică de azi se referă la situația economică precară pe care o au românii.

Peste jumătate dintre români reușesc cu greu să-și acopere cheltuielile curente și aproape unul din patru are datorii, potrivit indicelui de încredere a populației măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat de compania de cercetare a pieței GfK. În ceea ce privește inflația, atât cea trecută, cât și cea viitoare, declarațiile românilor sunt cele mai pesimiste din ultimele 12 luni. Aproape 77% dintre conaționalii noștri estimează o creștere a prețurilor în 2011, în vreme ce 83% au resimțit în ultimul an o creștere a inflației pentru majoritatea produselor.

BNR a revizuit în urcare prognoza de inflație pentru acest an de la 7,8% la 8,2%, deși țintește o rată anuală de 2,5 - 4,5% în luna decembrie 2010. Banca centrală nu s-a încadrat în ținta de inflație în ultimii trei ani și estimează că rata anuală va depăși intervalul țintit și la finele acestui an, ca urmare a majorării TVA de la 19% la 24% începând cu luna iulie.

În acest context, așa cum reiese și din datele publicate de Institutul Național de Statistică, prețurile de consum au crescut cu 0,55% în octombrie față de septembrie, iar rata anuală a inflației a urcat la 7,88%, după ce au fost înregistrate scumpiri importante la unele alimente (INS). Inflația anuală din octombrie reprezintă un nou maxim al ultimilor doi ani.

În octombrie față de septembrie, creșterea inflației a fost determinată în cea mai mare parte de scumpirea alimentelor cu 0,82%, dar și de deprecierea ușoară a leului, care a contribuit la creșterea costurilor cu serviciile de 0,67%. Potrivit cursurilor medii afișate de banca centrală, moneda națională s-a depreciat luna trecută cu aproape 0,4% în raport cu euro, de la 4,2642 lei/euro în septembrie la 4,2798 lei/euro în octombrie.

Inflația reprezintă unul dintre criteriile fixate în cadrul acordului de finanțare externă semnat de România, în valoare de 20 de miliarde de euro, și coordonat de FMI. Și atunci ne întrebăm: unde este capacitatea actualului guvern de a oferi condiții de viață decente cetățenilor? Și tocmai când ne străduim să răspundem la această întrebare, domnul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, face o declarație conform căreia rezolvarea problemei prețurilor nu ține doar de administrațiile centrale, locale și de Ministerul Agriculturii, ci și de companii, afirmând că produsele alimentare românești sunt excesiv de scumpe din cauza nenumăraților intermediari de pe traseul parcurs de produs, de la fermă până la raft. Totodată, domnia sa crede că agricultorii români ar trebui să fie mai prompți și mai tranșanți în ceea ce înseamnă interesele lor în sectorul agricol european și prezența pe piețele europene.

Așadar, noi, românii, suntem de vină, nu guvernanții! Noi avem autoritățile competente să managerieze, dar nu știm să muncim cu folos. În sfârșit, s-a găsit vinovatul: poporul român! Autoritățile își fac treaba, dar inflația crește în special de la mărfurile agricole pentru că românii sunt de vină. Ce am putea comenta la asemenea afirmații? Demisia guvernanților sau "demisia" poporului român? Să lăsăm cetățenii să judece.

  Cristian Buican - declarație politica cu titlul O autostradă pe măsura conducătorilor;

Domnul Cristian Buican:

"O autostradă pe măsura conducătorilor"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi despre un eveniment petrecut în weekendul trecut care, fiind considerat moment istoric de către conducătorii acestei țări, a fost sărbătorit, preaslăvit și adus la cunoștință tuturor cetățenilor din România. Astfel, cu o nonșalanță și cu un tupeu ieșite din comun, premierul României s-a deplasat în inima Ardealului pentru a tăia panglica la cea mai mică bucată de autostradă construită vreodată în orice alt colț al planetei. Vă dezvălui că rămân stupefiat de tupeul celor care astăzi ne conduc, iar gestul premierului Emil Boc de a inaugura cu surle și trâmbițe 10 km de autostradă îl pot cataloga doar ca jenant. Acest gest de a inaugura "marea realizare" a Guvernului Boc din anul 2010 a ajuns, așa cum era de bănuit, subiect de amuzament, afirmându-se că coloana de mașini a oficialităților prezente la tăierea panglicii, în frunte cu Emil Boc și Anca Boagiu, depășea lungimea autostrăzii inaugurate.

Nesimțirea lui Boc nu s-a oprit însă aici. Cu un aer de superioritate pe care din ce în ce mai mulți portocalii slugarnici ajunși șefi peste noapte îl etalează, același Emil Boc ne-a spus bancul toamnei: "Toamna se numără kilometrii de autostradă". De parcă am avea ce număra! Nu-i nimic, din cei peste 1000 de kilometri de autostradă promiși de Emil Boc în campania electorală din anul 2008, ar mai trebui făcuți 990. Asta, da realizare!

Un al doilea aspect pe care aș dori să îl semnalez ține de același important eveniment de inaugurare a celor 10 km de autostradă și se referă la foamea de imagine a politicienilor prezenți la această tăiere de panglică. Având un profesor expert în tăierea panglicilor, în persoana lui Traian Băsescu, cel care atunci când era ministru al transporturilor inaugura de cel puțin 3 ori același obiectiv de investiții, Emil Boc și Anca Boagiu nu puteau rata un nou moment de a ajunge în presa națională și internațională, chiar dacă pentru penibilul situației de a inaugura 10 km de autostradă. Principiul după care se ghidează portocaliii care ne conduc, conform căruia publicitatea negativă tot publicitate rămâne, nu este neapărat greșit, însă funcțiile pe care aceștia le ocupă vremelnic îi obligă la decență și bun-simț, calități care au dovedit de atâtea ori că le lipsesc.

Vă spun sincer că aștept cu nerăbdare momentul inaugurării toaletei publice la care va participa Emil Boc. Presimt că acest moment nu este departe și că foamea de imagine a acestui om politic și a vuvuzelelor portocalii îi va determina să facă și acest lucru. Îi propun domnului prim-ministru să ne dezvăluie public care este lungimea totală a panglicilor tăiate de dumnealui la evenimentele la care a participat de când este premier pentru a ne convinge că sub stricta și atenta sa coordonare s-au finalizat multe investiții. Însă, de această dată, să ne ofere cifra în centimetri sau milimetri, fără a ne preciza unitatea de măsură pentru a nu rămâne consternați de incapacitatea care îl caracterizează.

Stimați colegi, în timp ce la noi primul-ministru inaugurează o autostradă de 10 km, chinezii se laudă cu peste 3.000 de km construiți în ultimii doi ani. De când este Boc premier la noi, administrația publică locală din Berlin a aprobat construcția unui munte artificial de 1.000 de m înălțime, adică a zecea parte din autostrada lui Boc. Acestea sunt fapte demne de a fi făcute publice. Vă las pe dumneavoastră și opinia publică să trageți concluziile.

  Cristian Buican - declarație politica cu titlul Mesaje economice pe înțelesul tuturor;

Domnul Cristian Buican:

"Mesaje economice pe înțelesul tuturor"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra semnalelor pe care doi ambasadori importanți din România, cel al Germaniei și cel al Statelor Unite ale Americii, le trag alarmant. Știu că poate părea cel puțin ciudat că doi diplomați de carieră, trimiși ai unor mari puteri economice mondiale, dau declarații explicite asupra unor măsuri economice ce trebuiesc întreprinse în România, ambii pe același subiect: plata arieratelor și a datoriilor pe care statul Român le are la diferiți agenți economici, unii din ei germani sau americani.

Pentru unii poate părea natural că ambasadorii acelor state susțin public firmele din țara lor de origine, însă dacă urmărim faptul că nivelul investițiilor străine, implicit al firmelor din Statele Unite și Germania, a scăzut în ultimii doi ani la sub jumătatea valorii din 2008, putem trage concluzia că cei doi ambasadori fac de fapt referire, într-un mod cât se poate de elegant, la neseriozitatea față de investitorii străini și întârzierile de plată pe care statul român le are către întreprinzătorii privați, principalele cauze ale scăderii cuantumului investițiilor străine în România.

Coincidența stranie care m-a determinat să vin astăzi în fața dumneavoastră cu acest subiect este că aceste întârzieri și, implicit, comportamentul economic nestimulativ din partea statului român sunt specifice în special în ultimii doi ani de zile, de când la conducerea României se află Emil Boc și clica portocalie. Nici nu mai pun la socoteală impozitul forfetar, care a distrus majoritatea IMM-urilor, evaziunea fiscală care a ajuns la nivel de politică de stat sau modificarea taxelor de la o zi pe alta. Concluzia poate fi doar una singură: indiferent de cine s-a perindat pe la Ministerul de Finanțe în ultimii doi ani, Emil Boc este incapabil să înțeleagă mecanismele economice.

Nivelul arieratelor este de asemenea un subiect abordat de o bună bucată de timp și de doi actori economici implicați în viața noastră: Fondul Monetar Internațional și Guvernatorul Mugur Isărescu, reprezentantul Băncii Naționale a României, voci avizate să vorbească și să dea sfaturi în materie de politică economică. Atât pentru reprezentanții FMI, cât și pentru Mugur Isărescu, nivelul arieratelor a reprezentat o preocupare. Singurul care nu înțelege însă nimic și implicit nu acționează în acest sens este același Emil Boc, fără de care sunt sigur că viața noastră ar fi mult mai bună.

Personal, cunosc o sumedenie de firme care au grave probleme financiare din cauza datoriilor pe care statul le are către ele. Fie că vorbim de întârzieri destul de mari la restituirea TVA-ului, fie că vorbim de diferite alte facturi pe care statul le are de achitat pe lucrări de investiții sau pentru achiziția de bunuri și servicii, toți susțin unanim că statul e un rău-platnic. De fapt, nu unanim, căci, nu știu cum se face, dar pentru firmele portocalii se găsesc mereu bani.

Dacă la acest tablou adăugăm și declarațiile ambasadorului german referitoare la faptul că Mercedes nu a investit în România din cauza lipsei infrastructurii, sau cea conform căreia este destul de scump să fim "cuceriți" din punct de vedere economic, avem în fața ochilor priveliștea României în perioada codului portocaliu instaurat de Boc și ai lui, când firmele dau faliment, șomajul crește, investițiile străine și salariile scad, iar nivelul împrumuturilor atinge cote alarmante.

  Cristian Rizea - declarație politică cu referire la Ordonanța de urgență pentru plata retroactivă a contribuțiilor la pensie;

Domnul Cristian Rizea:

"Ordonanța de urgență pentru plata retroactivă a contribuțiilor la pensie"

Guvernul a aprobat pe data de 28 octombrie 2010 Ordonanța de urgență privind unele măsuri care vizează asigurarea unor categorii de persoane în sistemul public de pensii. Actul normativ oferă posibilitatea persoanelor care nu dețin statutul de pensionar, din diverse motive, să efectueze retroactiv plata contribuției de asigurări sociale, până pe data de 31 decembrie 2010. Această Ordonanță de urgență nu este altceva decât dovada clară a colapsului din sistemul public din România.

Această măsură pare să vină în ajutorul românilor care muncesc în străinătate, în special al celor care muncesc "la negru", însă în niciun caz în condițiile în care ea este propusă acum. Statul român nu s-a gândit la românii plecați în străinătate niciodată, până în momentul în care guvernanții și-au dat seama că aceștia reprezintă o bună sursă de venituri pentru fondul de pensii.

O primă problemă care împiedică derularea acestei ordonanțe o reprezintă informarea. Nu a existat o campanie puternică de informare nici în România, nici în afara granițelor pentru că această posibilitate de plată a contribuțiilor să fie cunoscută.

O a doua problemă este termenul foarte scurt, 31 decembrie 2010. Nu toți românii care lucrează în străinătate vor avea posibilitatea să vină în România pentru a încheia contractul cu casa teritorială de pensii. Faptul că a fost lăsată o portiță în această direcție și persoana interesată își poate delega un mandatar nu rezolvă problema termenului foarte scurt, deoarece pentru a numi un mandatar e nevoie de prezența într-un birou notarial a ambelor persoane, de bani, de timp etc., lucruri ce complică astfel situația. Asociația Românilor din Italia semnalează și ea lacunele acestei măsuri, care este luată doar pentru a nu i se reproșa Guvernului că nu ia în calcul și necesitățile românilor care lucrează în afara granițelor.

Sună ironic faptul că o parte din românii care lucrează în străinătate trebuie să plătească niște sume de bani retroactiv, pentru a primi în viitor ceea ce în acest moment nu este sigur, și anume se află în dispute extreme, se recalculează, se scade, se dorește a fi impozitat. Solicit Guvernului Boc să nu mai ia măsuri de suprafață, să ia decizii care să rezolve problemele românilor din diaspora, să facă cu adevărat ceva pentru ei, nu să lanseze soluții pentru nevoi reale încleștate însă de condiții aberante, care fac imposibilă accesarea lor.

  Dan-Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul Statul de drept - o noțiune ignorată de Guvernul Boc;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

"Statul de drept - o noțiune ignorată de Guvernul Boc"

Pozițiile vârfurilor puterii, după 3 noiembrie 2010, când Curtea Constituțională a decis, fără echivoc, că "Angajarea răspunderii de către Guvern în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituție, asupra proiectului Legii educației naționale, este neconstituțională și a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională" reprezintă nu doar o premieră în materie vizavi de o decizie a Curții Constituționale, ci și un început al ignorării statului de drept.

Într-o primă instanță, președintele României, Traian Băsescu, a afirmat că are rezerve față de decizia Curții Constituționale, după care i-a catalogat pe judecătorii Curții ca fiind "penibili". Acesta a fost semnalul prin care premierul Emil Boc (susținut interesat de liderii UDMR) și-a permis să conteste Decizia Curții Constituționale.

Deși finalul dispozitivului CCR este clar ca bună ziua, și este însoțit de formula "Definitivă și general obligatorie", premierul Emil Boc - care este și profesor de drept constituțional! - susține că decizia Curții nu constituie un impediment în continuarea procedurii de asumare.

Argumentele primului ministru sunt de-a dreptul hilare. Domnul Emil Boc consideră că între momentul depunerii sesizării privind existența unui conflict între puterile statului (Guvern și Parlament) și pronunțarea Deciziei Curții Constituționale au avut loc două evenimente care au condus la stingerea conflictului, nominalizând în acest sens discursul de angajare a răspunderii și înregistrarea unei moțiuni de cenzură. Cele două acte politice nu pot fi considerate în nici un caz drept acte care să ducă la stingerea conflictului dintre cele două puteri ale statului, ci doar două acte care s-au desfășurat conform unui calendar prestabilit. Mai mult, premierul Emil Boc ignoră solicitarea opoziției care a cerut în plen amânarea angajării răspunderii până la momentul pronunțării Curții Constituționale. Iar a considera depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului ca fiind un act de conciliere, reprezintă un nonsens. Nu în ultimul rând, depunerea moțiunii de cenzură a fost condiționată de reglementările constituționale care prevăd termene stricte în acest sens.

Din păcate, actualii guvernanți, susținuți de majoritatea conjuncturală din Parlament, țin morțiș să adopte o lege care va dăuna învățământului românesc, o lege care va influența negativ instrucția mai multor generații, încălcând chiar și o decizie a Curții Constituționale, o decizie care prin natura ei nu se comentează, ci doar se pune în aplicare. Domnul Emil Boc și-a permis ceea ce nu și-a permis niciun premier din perioada postdecembristă, niciun politician în ultimii 20 de ani: să interpreteze motivarea Curții Constituționale.

Paradoxal, premierul Emil Boc s-a referit la foarte multe afirmații din motivarea Curții Constituționale, dar a omis exact pasajele prin care se arăta că "nu există" un blocaj al dezbaterilor asupra proiectului aflat în Senat. Și este normal ca primul ministru să ignore acest pasaj esențial din motivare, ținând cont că mașina de propagandă a PDL anunța aproape zilnic că legea este blocată în Senat. În timp ce senatorii din Comisia pentru învățământ stăteau ore întregi aplecați asupra celor peste 300 de articole, mașina de propagandă își făcea datoria. Chiar dacă era contrazisă de către președintele comisiei, membru al PDL.

Dacă contestările deciziei Curții Constituționale s-ar fi limitat doar la nivelul declarațiilor, poate că subiectul nu ar fi fost de o gravitate maximă. Dar, ieri, primul ministru a remis o scrisoare judecătorilor Curții Constituționale prin care le cere un punct de vedere privind posibilitatea sau nu a continuării procedurii de asumare. În scrisoare, primul ministru reia pseudoargumentele expuse în declarații. Practic, se poate spune din acest moment că premierul Emil Boc nu recunoaște oficial o decizie a Curții Constituționale.

Din acest moment, ne putem aștepta la orice pe scena politică din România. Fraudele de la voturile din Camera Deputaților, revotarea proiectelor de legi sau a hotărârilor ale căror rezultate nu au ieșit în favoarea majoritarilor, încălcarea regulamentelor nu au reprezentat decât un început. Un început care poartă un nume: disoluția statului de drept în România.

  Daniel Buda - declarație politică: Un pas important pentru normalizarea Europei de Est;

Domnul Daniel Buda:

"Un pas important pentru normalizarea Europei de Est"

Experiența anilor trecuți ne-a demonstrat că un efort comun în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate, a traficului de persoane, de droguri, de arme, a problemelor de mediu, a dat rezultate concrete, iar o politică de cooperare transfrontralieră este, fără doar și poate, soluția indispensabilă pentru rezolvarea acestora, dar și pentru un real progres în ceea ce privește stabilitatea economică și socială. În același timp, toate aceste inițiative și acțiuni care implică cooperarea au menirea de a sprijini statele foste comuniste să depășească problemele trecutului, dar au și un rol esențial pentru pregătirea viitorului european la care am convingerea că aspiră.

Recenta decizie bilaterală de semnare a tratatului de graniță dintre România și Republica Moldova este un pas important în vederea consolidării democrației în zona balcanică și, evident, crearea premiselor pentru aderarea la "marea familie europeană". Cooperarea în domeniul securității trebuie privită ca un aspect care depășește nivelul militar și diplomatic, fiind una mult mai complexă care cuprinde planul demografic, geopolitic, istoriografic, dar și pe cel economic și social, iar în acest context este evident că o colaborare, o cooperare transfrontalieră este esențială pentru integrarea în structurile euro-atlantice și cele ale Uniunii Europene.

În perioade de incertitudine, în situații în care cetățenilor le sunt prezentate forme și idei greșite despre democrație, este nevoie de un model de referință, pe care Uniunea Europeană îl oferă la ora actuală. Astfel, statele europene, prin acțiunile lor de cooperare, nu fac altceva decât să realizeze și să faciliteze trecerea peste perioada postcomunistă și de subdezvoltare și să se îndrepte către o nouă etapă de prosperitate economică și politică.

Transformările în ceea ce privește importanța geopolitică și geostrategică pot fi, de asemenea, puncte de reper în conturarea unei ideologii și a unui efort juridic și economic pentru asigurarea siguranței cetățenilor ei. Avem, la ora actuală, exemple clare și concrete în ceea ce privește efectele unei bune cooperări transfrontaliere, respectiv regiunea Balcanilor de Vest, unde țările au înregistrat progrese însemnate, stabilind relații mult mai strânse cu structurile europene, în timp ce unele au rămas cu mult în urmă. Acest fapt nu evidențiază decât diferențele de necontestat care există între statele din zona balcanică, deși ele împart, oarecum, același spațiu geografic, însă, din păcate, nu împart și același ritm de dezvoltare și modernizare.

România, ca stat european, are datoria morală, dacă pot să spun așa, să contribuie și să întărească cu fiecare ocazie ivită, caracterul complementar al politicii de cooperare tocmai pentru a stimula participarea activă a statelor la o reală politică de stabilizare, de modernizare și de dezvoltare. Este, de asemenea, cunoscut faptul că Uniunea Europeană a investit enorm în strategii de dezvoltare și programe pentru reconstrucție și dezvoltare tocmai pentru a crea premisele unei bune colaborări în vederea obținerii unor rezultate în ciuda tuturor provocărilor pe care țările balcanice, în general, le oferă. Semnarea acestui tratat este, de fapt, un pas important în ceea ce privește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și este un act de maturitate politică și de curaj al actualului Guvern care a demontat, încă o dată, afirmațiile și acuzele nefondate ale unor cercuri politice privind agenda "expansionistă" a țării noastre. România, ca stat membru al Uniunii Europene, prin actualii guvernanți, nu face decât să contribuie la buna vecinătate din zona Europei de Sud-Est și la funcționarea statelor de drept din întreaga regiune.

  Doinița-Mariana Chircu - declarație politică cu titlul Mame de pe băncile școlii;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"Mame de pe băncile școlii"

România deține locul întâi în Europa la numărul de nașteri înregistrate la categoria mame minore, care provin în general din familii dezorganizate, ce trăiesc în mediul rural, dar și din rândul minorităților rome.

Organizația Mondială a Sănătății a adus la cunoștința opiniei publice că la nivel mondial există peste 14 milioane de minore care au adus pe lume copii, care de cele mai multe ori sunt dați spre adopție.

Este foarte adevărat că pubertatea se instalează mult mai devreme și crește alarmant numărul adolescentelor care își încep viața sexuală de la 13-14 ani, iar în majoritatea cazurilor atât societatea, cât și familia nu fac altceva decât să adopte o atitudine de negare a acestui fenomen.

Venirea pe lume a unui copil ar trebui să fie un moment de bucurie. Acest lucru ar trebui să se întâmple în cadrul unei familii constituite și nu oricum, pentru că tinerele care rămân însărcinate la vârste fragede încep viața cu stângul.

Recent, în Spania, o fetiță de numai 10 ani a devenit mamă, cazul ei provocând critici dure la adresa românilor. Știm cu toții că romii au un stil de viață tradițional, care au ca referință căsătoria timpurie, iar tinerele devin mame foarte devreme, de aceea este absolut necesară elaborarea unor politici de educare și prevenție în acest sens.

Educația precară în ceea ce privește problemele sexuale și prevenirea sarcinilor, lipsa informării, dar și proasta comunicare dintre părinți și copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, dar și al avorturilor.

Există un consens total în lumea medicală asupra riscurilor pe care îl presupune sarcina pentru minore și faptul că nou-născuții înșiși pot dobândi malformații permanente.

Problema este foarte serioasă și este de datoria noastră să ne implicăm mai mult, iar autoritățile să găsească soluții urgente pentru a stopa acest fenomen. În orice stat care respectă familia și copilul, politicile preventive sunt orientate către supravegherea familiilor cu risc ridicat, iar agențiile guvernamentale pentru protecția minorului reprezintă mai mult decât o simplă condiție formală îndeplinită de guvernanți în fața alegătorilor.

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată Consumul ucis, economia muribundă - fapte portocalii;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Consumul ucis, economia muribundă - fapte portocalii"

Sunt deja date oficiale cele privind creșterea fulminantă a inflației în trimestrul III al acestui an, scăderea dramatică a economiei și reintrarea ei în recesiune, dar și derapajul consumului, intrat aproape în comă.

Și toate aceste rezultate de coșmar, care fac din economia românească un bolnav incurabil, aflat aproape în metastază, sunt consecințe ale măsurilor incompetente și extrem de incoerente luate de guvernanții portocalii timp de doi ani.

În loc să stimuleze consumul și să încurajeze inițiativa privată prin cât mai multe demersuri guvernamentale, premierul Boc și ale sale cinci guverne s-au străduit să devină cei mai huliți doctori ai economiei românești, administrându-i acesteia tocmai cea mai puternică otravă, menită să distrugă, încet dar sigur, tot ce mai rămăsese sănătos.

Tăierea salariilor cu 25% și creșterea prea mare a TVA nu au avut în niciun caz rezultatele invocate și mai ales scontate de guvernanții pdl-iști, ci, dimpotrivă, aceste măsuri dure și nefolositoare economiei pe timp de criză nu au făcut altceva decât să ucidă din fașă timida revenire a acesteia. Rezultatele foarte proaste din trimestrul III sunt dovada vie a greșelilor uluitoare, utilizate drept panaceu total de către premierul Boc.

Inflația a luat-o razna, iar consumul s-a deteriorat atât de tare, încât falimentele nu mai contenesc să se înmulțească.

Avertismentele tot mai dese ale specialiștilor economiști privind deteriorarea economiei și persistarea în greșeli flagrante ale guvernanților domnului Boc, nu mai contenesc să apară, aproape zilnic, în prime-time. În aceste zile a ieșit la rampă, cu declarații în acest sens, și economistul-șef al băncii centrale, domnul Valentin Lazea, care apreciază că salvarea economiei poate veni, anul viitor, doar din stimularea consumului: "Majorarea salariilor pentru creșterea consumului e formula care ar putea aduce anul viitor creșterea economică prognozată la 1,5%. (...) Consumul reprezintă cam 80% din PIB, din acest motiv este crucial în România. Nu e normal să reprezinte atât de mult, dar, până să-l aducem la niveluri de 60%-65% cât ar fi normal, noi cu asta trăim - cu un consum care e 80% din PIB. E vital ca el să nu scadă dacă vrem să avem creștere".

Și ce face domnul Boc în toată această perioadă de eșecuri pe bandă rulantă? Are doar grijă să mai scoată la rampă câte-un mincinos din dotare, promițător de salarii mărite din nou, în 2011, oferind tot felul de variante, care mai de care mai controversate, ba de tăiere, ba de creștere sau, mai bine, de concediere a tuturor bugetarilor.

  Emil Radu Moldovan - declarație politica cu titlul Guvernarea haosului și a bunului plac;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Guvernarea haosului și a bunului plac"

În aceste zile în România cetățenii află cu stupefacție că nu mai au drepturi deoarece puterea cenușie Băsescu-Boc nu mai respectă hotărârile instanțelor, ducând în derizoriu și puterea judecătorească, consfințită de Constituție, legea fundamentală a țării, dar care este călcată în picioare cu o nonșalanță uluitoare de puterea PDL-istă de câte ori are ocazia.

Deciziile instanțelor judecătorești sunt luate în derâdere. În loc să fie respectate și puse în aplicare de Executiv, ele sunt comentate. Premierul anunță încă înainte de existența unor decizii definitive privitoare la reducerile salariale din sectorul bugetar că, având în vedere faptul că nu s-au încălcat drepturile cetățenilor, nu va pune în aplicare eventualele decizii de eliminare a măsurii reducerilor salariale.

Ba, mai mult, premierul în tandem cu președintele Băsescu vor să continue procedura asumării răspunderii pe Legea educației, deși Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională, neținând cont astfel nici de interesele românilor din Ardeal și nici de cele ale generațiilor actuale și viitoare de elevi care vor avea de pătimit de pe urma unei legi total defectuoase.

Puterea actuală, prin reprezentanții săi, premierul Boc și președintele Băsescu, nu mai respectă nicio lege, nicio decizie judecătorească, distrugând ordinea constituțională și punând în pericol grav ordinea socială.

Românilor nu li se mai respectă niciun drept deoarece puterea clientelară PDL-istă nu mai respectă nicio regulă, nicio lege, nici măcar pe cea a bunului simț, nimic nu mai contează, important este doar ceea ce știu sau cred că știu membrii PDL care au ajuns să conducă România după propria lor voință discreționară instaurând dictatura voinței proprii în disprețul legii.

Astfel, cetățenii în relația cu statul nu se mai simt apărați deoarece reprezentanții puterii portocalii nu mai respectă nimic și au instaurat haosul și guvernarea bunului plac încât ne putem aștepta ca Guvernul să dea o ordonanță de urgență prin care să interzică românilor să dea în judecată statul, apărându-și astfel drepturile.

  Emil Radu Moldovan - declarație politica cu titlul Guvernul Boc și PDL-ul îngroapă România;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Guvernul Boc și PDL-ul îngroapă România"

Cu fiecare zi ce trece românii sunt tot mai umiliți și batjocoriți de un partid PDL inconștient și irațional, care a ajuns la o beție a puterii rar întâlnită în epoca modernă, încât consideră România propria sa moșie.

Tot ce le-a oferit puterea Băsescu-Boc românilor în ultimii ani au fost doar niște sloganuri care în cele din urmă s-au dovedit doar niște vorbe goale aruncate în vânt.

"Să trăiți bine" pentru români s-a transformat în timpul puterii portocalii în "să trăiți dacă puteți", în timp ce pentru camarila de partid a însemnat un îndemn la înfruptarea fără margini și limită din avuția națională.

Mesajul anticorupție a devenit o glumă, deoarece instituțiile statului acaparate de oameni servili tandemului Băsescu -Boc, precum Parchetul General, în loc să aplice legea sancționând derapaje flagrante ce au avut loc în Parlamentul României, forul legislativ suprem al țării, lasă dosarele în așteptare în sertare bine ferecate, deoarece interesul camarilei nu este aplicarea legii, ci ocolirea ei.

Astfel, în timp ce reprezentanții PDL prosperă în aceste vremuri grele devenind tot mai veseli, românii sărăcesc și devin tot mai triști și mai apăsați de problemele tot mai mari cu care se confruntă de la o zi la alta.

Nici măcar gesturile disperate ale unor cetățeni care și-au pus viața în pericol intrând în greva foamei nu îi înduplecă, niciun argument al specialiștilor, sindicaliștilor, partidelor de opoziție și chiar al cetățenilor care le atrag atenția că duc țara la dezastru nu este luat în seamă, în schimb contează opiniile membrilor PDL care susțin sus și tare că nu există alternative și populația trebuie să fie înfometată pentru a scoate țara din criză.

Nu contează nici măcar semnalele internaționale care prin neacceptarea României la termenul stabilit inițial în spațiul Schengen, conform presei europene, sancționează lipsa de performanță internă și implicit decalajul care se mărește între România și Europa Occidentală datorită guvernării dezastruoase Băsescu-Boc.

Toate aceste semnale care relevă situația gravă în care se află țara datorită PDL-ului și Guvernului Boc nu sunt luate în seamă, încât pentru a nu desăvârși opera de îngropare a României, Guvernul Boc și PDL-ul ar trebui să treacă pe tușă pentru a mai rămâne o urmă de speranță pentru români.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - referire la petiția online comunicată de Grupul parlamentar al PNL în plenul Camerei Deputaților;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

În plenul Camerei Deputaților am comunicat că Grupul parlamentar al PNL a lansat o Petiție online, astfel:

Petiție: Cerem demiterea Robertei Anastase

După 20 de ani de la Revoluție, democrația și statul de drept sunt batjocorite de către PDL.

Camera Deputaților este condusă prin minciună și furt.

Roberta Anastase, președintele acestei instituții, al treilea om în stat, săvârșește abuzuri după abuzuri, încălcând Constituția și legea de funcționare a Camerei Deputaților, iar actuala majoritate parlamentară PDL-UDMR face zid în jurul ei, girându-i toate aceste ilegalități.

Furtul de la votul pe Legea pensiilor nu este singura ilegalitate. Este cea mai cunoscută datorită mediatizării subiectului.

Roberta Anastase este o recidivistă patentată. Astfel:

  1. fură voturi, iar în cazul adoptării Legii pensiilor este cu atât mai grav cu cât numărul persoanelor prejudiciate este de ordinul milioanelor;
  2. protejează corupții PDL: la dezbaterea raportului Udrea a blocat lucrările Camerei Deputaților pentru a o feri pe aceasta de trimiterea în judecată;
  3. măsluiește voturi atunci când deputații PDL chiulesc de la ședință când se votează legi importante, de exemplu modificarea Statutului funcționarilor publici, pentru a da banii țării pe mâna clientelei politice PDL-iste;
  4. nesocotește voința electoratului și încurajează corupția politică, ajutând la crearea de partide politice în Parlament, deși nu au participat la alegeri.

Pentru toate aceste fapte foarte grave care reprezintă un atentat asupra democrației, noi, deputații liberali, cerem demiterea președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase. Nu acceptăm în fruntea Camerei Deputaților o persoană care, deși fură, nu plătește pentru fapta sa, ca orice cetățean.

Semnează pentru ca hoții să plece!

Eu, cetățean român, nu vreau să fiu reprezentat de un hoț!

Textul petiției va fi postat pe site-ul:

http://petitiionline.ro/142/cerem-demiterea-robertei-anastase

  Florian Daniel Geantă - declarație politică privind Reforma administrativ-teritorială a României;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Reforma administrativ-teritorială a României"

În primii 18 ani scurși de la revoluția română, agenda parlamentară a fost afectată în cea mai mare parte de acte normative ce vizau transformarea unor sate, cătune sau ulicioare în comune, unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare, a unor comune în orașe și a unor orașe în municipii.

Acest lucru se întâmpla nu dintr-o necesitate pur administrativă, ci fie din motive electorale ale inițiatorilor, fie pentru ca acele localități să dobândească alocări bugetare independente și mult mai semnificative. Inițiatorii unor astfel de propuneri au pierdut din vedere că o astfel de fărâmițare administrativ-teritorială duce și la ineficiența actului administrativ, la sporirea numărului de angajați în administrația publică locală, precum și la o presiune suplimentară asupra bugetului statal.

Ca urmare a unor astfel de decizii iraționale, proiectele ample de modernizare a satelor românești au întârzieri sau nici măcar nu s-au prefigurat ca proiecte. Administrarea școlilor, a unităților sanitare, dar și a altor servicii publice care cad în sarcina administrațiilor publice locale au avut de suferit în mod substanțial.

Consider că toate eforturile prezente de descentralizare vor fi extrem de costisitoare și greu de ajuns la obiective, în condițiile actuale ale organizări administrativ-teritoriale.

Reforma statului român, puternic contestată, dar așteptată de douăzeci de ani, trebuie să aibă în vedere și acest aspect extrem de important pentru eficientizarea administrațiilor publice locale.

Știu că nu-i simplu să reorganizăm administrativ țara. Mai știu că o astfel de decizie nu trebuie făcută în grabă și trebuie să aibă în vedere atât criterii demografice, economice, teritoriale, geografice, tradiționale, dar și altele. Cu toate acestea, toate criteriile enunțate trebuie să se subsumeze obiectivului de eficientizare a administrației publice locale, de eficientizare a cheltuirii banului public, de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare regională durabilă.

De modul în care este organizat teritoriul și administrația publică locală din România depinde modernizarea efectivă a orașelor și, mai ales, a satului românesc. Să nu uităm că mai mult de jumătate din populația României locuiește în mediul rural, în sate și comune care nu au cunoscut încă beneficiile integrării europene, ale dezvoltării infrastructurii minimale, ale utilităților minimale pentru secolul XXI.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politica: Moratoriul politic;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

" Moratoriul politic"

Moratoriul politic nu este o idee greșită. Dar nu cu oameni care nu știu ce înseamnă dialog și care nu știu ce înseamnă solidaritate. Surprinzătoarea propunere a președintelui de instituire a unui moratoriu în Parlament pentru adoptarea unor legi este o invitație deschisă la favorizarea infractorului. Președintele României cere tuturor parlamentarilor un moratoriu, adică să uite pentru o clipă că al treilea om în stat este un hoț. Se comportă ca un reprezentant al legii, care cere victimei să-l ierte pe infractor. Un soi de mediere de tip mafiot făcută chiar de cel abilitat să ia atitudine, cu interese ce calcă în picioare legea și dreptatea.

Anastase e un simbol al abuzului întregii puteri. Roberta Anastase este o problemă de interes național, pentru că nu poți ține în funcție o persoană care a fraudat votul la o lege de maximă importanță, în văzul a milioane de oameni.

Inițiativa președintelui statului este absolut revoltătoare. Protecția oferită unei infracțiuni grave îl face și pe Traian Băsescu vinovat. Dacă există o minimă legalitate și un respect infim pentru prezent și viitor, cei care au furat trebuie să plătească. Penal și politic. După 6 ani de mandat, Traian Băsescu e cloșca infractorilor, cel care cere țării să închidem ochii în fața legii. Să o luăm cu toți în brațe pe Roberta Anastase.

Suntem într-un moment dramatic în care statul, prin câțiva reprezentanți de vârf, a devenit infractor. E statul acela ticăloșit despre care vorbeau cinstiții de ieri, hoții de azi, iar milioane de cetățeni sunt victime ale abuzului inimaginabil săvârșit în numele "interesului național".

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politica: Situația reală a românilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Situația reală a românilor"

Guvernul pare nu doar indiferent, dar, prin măsurile aberante pe care le ia, accentuează sărăcia populației.

Rata anuală a inflației a ajuns la 7,9% în octombrie, potrivit INS, iar scumpirile vor continua, după cum susțin patronatele din industria alimentară.

Prețurile au crescut și vor mai crește. Taxele și impozitele vor fi tot mai mari. Peste toate acestea vine o reducere a salariilor nu cu 25%. Reducerea reală, resimțită în buzunarele oamenilor este de 50-60%.

În jur nu vedem decât sărăcia omului de rând, ajuns în pragul disperării, domenii de interes vital subfinanțate, deficit de personal în unele instituții de interes public și o infrastructură rutieră și feroviară la pământ.

O constatare reală a celor care ajung în spitalele românești și sunt nevoiți să-și achiziționeze singuri medicamentele, stend-ul pentru perfuzii sau banalul leucoplast, ori sunt plimbați de la o unitate medicală la alta, din lipsă de aparatură sau de personal, a celor care-și trimit copiii spre a fi educați în școli insalubre și, nu de puține ori, de către profesori suplinitori.

Străzile pline de gropi sau întârzierile înregistrate pe Căile Ferate Române vorbesc despre acuta lipsă de investiții în infrastructură, îndreptățindu-ne să afirmăm că nici aici nu se duc banii noștri, ai contribuabililor.

Concretizăm că aportul fiecăruia dintre noi la bugetul de stat în "ceva" util nouă și aflăm că prioritare pe timp de criză sunt bordurile, indicatoarele 3 D, fântânile cântătoare, brandurile de țară sau serbările câmpenești, investiții care bagă la terapie intensivă sistemul sanitar de stat și lasă repetent sistemul de învățământ.

Guvernanții trebuie să-și revizuiască unele noțiuni fundamentale precum "prioritate" sau "interes național" prezente frecvent în discursuri.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politica: Cine blochează Parlamentul?;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Cine blochează Parlamentul?"

Este absurd ca opoziția, care se află în minoritate, să fie acuzată de blocarea lucrărilor Parlamentului.

Cei de la putere au majoritate, au tot ce le trebuie, dar nu au curaj să își asume răspunderea. O spune chiar unul dintre liderii Coaliției. Dacă ar avea curaj, și-ar mobiliza majoritatea și ar trece legile. Dar nu fac asta, pentru că e mai comod pentru ei să spună că tot opoziția e de vină. Parlamentarilor PDL a ajuns să le fie frică să voteze legi greșite, precum cele propuse de Guvern și atunci vor să pună propriul eșec pe umerii opoziției.

PDL nu mai reușește să-și mobilizeze parlamentarii și să îi aducă la vot. Parlamentarilor puterii le este teamă să vină să voteze tăieri de salarii și micșorări de pensii. Ei se întâlnesc cu oamenii în colegiile de candidatură și sunt trași de mânecă pentru ceea ce votează în Parlament.

Legile nu trec deoarece parlamentarii puterii nu vin la vot. Cel mai recent exemplu este cel de la Senat, acolo unde solicitarea președintelui Băsescu privind Legea pensiilor a fost respinsă. Dacă ar fi venit la vot, parlamentarii puterii nu ar fi avut nicio problemă să adopte solicitarea prezidențială.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politica: Programul Bursa Specială;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Programul Bursa Specială"

Guvernul continuă bătaia de joc la adresa bursierilor români. Nu mai vrea subordonați supracalificați. Guvernul României a lansat Programul Bursa Specială pentru a-i școli pe tinerii promițători, pe banii statutului, la cele mai prestigioase universități din lume și la întoarcerea în țară, aceștia ar fi trebuit să lucreze în administrația publică.

Niciunul dintre cei 150 de tineri în care statul român a învestit peste șase milioane de euro și care au beneficiat de acest program nu și-au primit însă postul "de conducere sau de răspundere", promis în contract. Tinerii care au studiat în străinătate pe banii Guvernului și-au construit în ultimii ani cariere în domeniul privat.

Acum, Programul Bursa Specială a fost tras pe linie moartă, deși a avut un concept lăudabil. Toți tinerii care au beneficiat de aceste burse s-au remarcat prin rezultate excepționale la învățătură și au dorit să devină cei mai buni ca să poată dărui cât mai mult, să devină o ființă morală, să învețe cât mai bine, ca să poată da exemplu celorlalți. Bursieri trimiși la specializare chiar de statul român, la școli de administrație publică - arhitecți, informaticieni, veterinari, profesori - sunt însă refuzați la întoarcere și lăsați senin în șomaj.

Este un domeniu la care ne pricepem cel mai bine - de a ne sabota sistematic valorile când sunt acasă, de a le minimaliza realizările când pleacă și dea le închide ușa în nas când vor să ne dăruiască experiența, învățătura și câștigul.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politica: «În prag de sărbători, Guvernul face o nouă bucurie bugetarilor»;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

«În prag de sărbători, Guvernul face o nouă "bucurie" bugetarilor»

La începutul iernii și în prag de sărbători, Guvernul vrea să facă din nou o bucurie bugetarilor, trimițând alte zeci de mii de oameni în șomaj. Se continuă această politică absurdă a tăierilor, fără a exista nicio perspectivă de creștere economică.

Guvernul a găsit soluția pentru a majora salariile: trimite 26.000 de bugetari în șomaj. Puterea ar trebui să nu mai mintă în legătură cu majorările salariale. Este imoral și neproductiv să crești salariile pe spatele celor dați afară. Guvernul Boc alege din nou soluția cea mai simplă, dar și cea mai nocivă: nu majorează salariile în urma creșterii economice, ci în urma reducerii numărului de bugetari.

Cei care își vor pierde locurile de muncă vor fi oamenii simpli, funcționari și tehnocrați, în vreme ce clientela politică rămâne în funcții și pe salarii foarte mari.

Fiind incapabil să aducă mai mulți bani la buget, Guvernul Boc își continuă politica de decimare a bugetarilor și de sărăcire a populației. Bugetarilor li se promit tot felul de măriri salariale pentru 2011 și în realitate totul e păcăleală.

Ping-pongul cu ordonanțe și legi, care înseamnă de fapt o bătaie de joc la adresa oamenilor, arată haosul creat în sistem de măsurile aberante, negândite și nefundamentate, impuse de la Cotroceni.

Există soluții care pot scoate țara din criză, care pot aduce mai mulți bani la buget și care pot introduce mai multă echitate în sistemul de salarizare și cel de pensii. Programul de guvernare al PSD conține măsuri ce pot fi aplicate inclusiv de Guvernul Băsescu-Boc dacă ar avea voință politică și dacă ar defini interesul național prin raportare la nevoile și problemele populației.

  Gabriel Tița-Nicolescu - declarație politică privind problema șomajului și a pieței de muncă;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

Principala problemă a României devine problema șomajului și a pieței de muncă. Numărul șomerilor din România este în continuă creștere. Șomajul este considerat un fenomen normal, un mecanism de realocare a resurselor de muncă în funcție de volumul și structura cererii sistemului productiv. Prin dinamicile care își schimbă ritmurile și sensurile, șomajul a devenit o problemă macroeconomică.

Ratele ridicate ale șomajului din ultima perioadă provoacă uriașe pierderi ale economiei și devine un pericol social. Efectele negative ale șomajului sunt cele resimțite de cel care rămâne fără loc de muncă și de familia sa. Acestea afectează demnitatea și echilibrul persoanelor implicate, ceea ce duce uneori la creșterea violențelor, a criminalității și a delicvenței. Ajutoarele de șomaj reprezintă cheltuieli bugetare suportate de cei care lucrează.

După minim 15 ani de școală, tinerii licențiați din promoția 2010 își pun un mare semn de întrebare: dacă ai carte, ai parte? "Vina" de a termina studiile superioare într-un an de criză este plătită scump prin umilința de a semna lunar carnetele de șomaj și prin incapacitatea de a se desprinde de la bugetul părinților. Statul acordă puțin peste 200 de lei pentru fiecare absolvent șomer, indiferent dacă a terminat școala generală, liceul sau o facultate. În aceste condiții, tinerii au umplut cu CV-uri site-urile de recrutare a forței de muncă sau așteaptă un răspuns de la rudele din străinătate pentru a pleca și ei la muncă.

Universitățile au fabricat și în acest an șomeri pe bandă rulantă Puțini dintre licențiații promoției 2010 au norocul de a ține în mână o carte de muncă și nu un carnet de șomaj. Numărul absolvenților cu studii superioare ajunși asistați social este cu mult mai mare față de 2009, ajungând la o cotă de 11%.

Șomerii cu diplomă de licență din județul Brașov sunt în număr de 2000, număr ce situează județul Brașov într-un clasament pe țară pe locul al treilea după București și Arad. În județul Brașov, rata șomajului în luna octombrie 2010 a fost de 7,01%, aproximativ 18.000 de persoane, din care 6.000 în municipiul Brașov. Grupa de vârstă din rândul căreia se înregistrează cel mai mare număr de șomeri este cea între 40-49 de ani. Șomerii din mediul rural reprezintă mai mult de jumătate din numărul persoanelor aflate fără un loc de muncă, fapt ce îngreunează și mai mult reintegrarea acestora pe piața muncii.

Având în vedere actualul context socio-economic și luând în considerare presiunile și riscurile determinate de evoluțiile economice, implicit cele de pe piața muncii, de necesitatea susținerii creșterii economice și reducerii inflației, se impune adoptarea de măsuri care să asigure un climat de protecție social bazat pe principiul contribuției provenite din muncă și continuarea vieții active pentru toate categoriile de cetățeni.

  George Ionuț Dumitrică - declarație politică: «Noul slogan al PDL: Tăiem, mărim, tăiem și apoi poate mărim din nou!»;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

«Noul slogan al PDL: "Tăiem, mărim, tăiem și apoi poate mărim din nou"!»

De la premierul Boc până la miniștri sau secretari de stat de prin toate ministerele, anunțurile insistente privind creșterea viitoare a salariilor, ciopârțite prea mult de aceleași mâini îndemânatice portocalii, nu mai contenesc să copleșească, dar, în special, să nedumerească, aproape zilnic, un popor întreg.

Domnul Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ne spune că statul, adică, actualmente, ultimul guvern Boc, trebuie să disponibilizeze 26.000 de angajați, în perioada septembrie-decembrie, pentru a putea avea posibilitatea să crească, în medie cu 15%, actualele salarii diminuate cu 25%, dar întâi să le mai taie puțin la începutul lui 2011...

Domnul Stolojan ne promite că, dacă suntem suficient de cuminți la anul și acceptăm spășiți concedierile în masă, "Salariile bugetarilor ar putea crește cu până la 18%, în 2011".

Foștii miniștri Adriean Videanu și Sebastian Vlădescu, precum și eternul premier Emil Boc s-au grăbit, imediat după ce le-au tăiat, să dea asigurări vehemente că salariile bugetarilor vor crește din nou, din 2011, la un nivel apropiat de cel înregistrat înainte de tăierea de 25%, din luna iulie a acestui an. Dumnealor uită, precum amnezicii declarați, că această tăiere fabuloasă a veniturilor salariaților bugetari a fost în primul rând aprobată de Curtea Constituțională exact până la finele acestui an.

Iar uimitoarele promisiuni portocalii, niciuna asemănătoare cu cealaltă, nu fac altceva decât să încalce flagrant legea și să destabilizeze și mai tare economia, aflată oricum, în derivă maximă.

Motorul economiei românești este legat ombilical de consum. Iar vestea că în 2011 salariile ar putea să scadă din nou, iar disponibilizările și, implicit, șomajul să crească rapid, ca apoi, după o vreme, să apară o virtuală posibilitate de a crește cândva, din nou, salariile, cu procente infime, nu vor reuși nicidecum să scoată țara din haos și economia din blocajul fără precedent.

Dacă băgați toată țara în șomaj și tot mediul privat în faliment și nu găsiți niciodată, pentru nimic în lume, soluții reale, cu efecte prompte, cu adevărat benefice asupra românilor și buzunarelor lor greu încercate, dar, mai ales, asupra întregii economii și a susținătorului ei eroic, mediul privat, vă întreb, domnule Boc, pentru cine și până când mai vreți să guvernați atât de prost și fără niciun sens?

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Singurul român optimist - președintele Băsescu;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Singurul român optimist - președintele Băsescu"

În timp ce pe președintele Băsescu îl lovește din nou optimismul și susține iar că "2011 va fi un an de creștere economică. Dacă vom fi performanți, vom crește cu peste 1,5%", economia României a reintrat în recesiune. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,7% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, arată datele provizorii anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). Asta după ce, în al doilea trimestru, PIB-ul României a crescut cu 0,3% comparativ cu trimestrul I. Față de al treilea trimestru din 2009, situația este și mai dezastruoasă: economia a scăzut cu 2,3%, conform datelor ajustate sezonier, și cu 2,5%, dacă se iau în considerare datele brute, a anunțat INS.

Optimismul președintelui este contrazis și de consilierul Guvernatorului BNR, domnul Adrian Vasilescu, care a avertizat săptămâna trecută că avem toate șansele și în 2011 să rămânem tot pe minus.

Și tot președintele Băsescu le cere oamenilor de afaceri să aibă încredere în economia românească și în viitorul ei roz, prevestit în fiecare trimestru de dumnealui sau de vreunul dintre minunații săi miniștri, lamentându-se în același timp că cea mai grea decizie în privința măsurilor de austeritate a fost cea privind creșterea bruscă a TVA. Dar președintele nu vine să le spună nici întreprinzătorilor și nici românilor, sărăciți peste noapte, că acest lucru a contribuit în cea mai mare măsură la rezultatele dezastruoase la care s-a reîntors cu toată viteza economia. Și deciziile în acest sens nu au fost ale noastre, ale opoziției sau ale presei, ci ale domnului Băsescu și ale guvernanților pe care-i susține cu atâta vehemență, deși fiecare pas al acestora ne-a aruncat într-o prăpastie din ce în ce mai adâncă, plină de incertitudine.

De ce nu ne spune domnul președinte Băsescu faptul că această majorare impresionantă a TVA, dintr-o singură lovitură, de la 19 la 24%, a turat la maxim motoarele inflației și a sufocat definitiv consumul? Acestea sunt contribuții recente, de altfel remarcante, pe care dumnealui și ai săi portocalii și le-au adus la uciderea, cu bună știință, a economiei românești. Una din principalele cauze pentru care PIB-ul a revenit pe minus după trei luni de creștere este tocmai această decizie de majorare a TVA, domnule președinte!

Nici măcar previziunile FMI sau cele ale ultimului Guvern Boc nu mai au nicio legătură cu realitatea în acest moment. Suntem din nou la mâna hazardului: în primelenouă luniale anului, economia României a scăzut cu 2,5%, conform datelor ajustate sezonier, și cu 1,9%, pe serie brută, informează INS. În aceste condiții, dacă ultimul trimestru nu va aduce o revenire a economiei, anvergura recesiunii din acest an o va depăși pe cea estimată de autorități. Cea mai recentă prognoză, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNP) pe 5 noiembrie, indică o scădere economică de 1,9% în acest an. Așa că, nimic din ceea ce susține președintele nu mai poate impresiona vreun român, chiar dacă acesta mai joacă încă o dată perfect rolul optimistului: "Vom avea creștere economică în 2011. Sunt optimist"!

De fiecare dată când economia a trebuit ajutată, iar întreprinzătorii susținuți să reziste crizei, guvernele păstorite de domnul Băsescu s-au călcat în picioare să ia premiul pentru cele mai proaste și incompetente măsuri, care nu au făcut altceva decât să falimenteze tot ce mai respira încă.

  Gheorghe Ciobanu - declarație politică: Trebuie să oprim blocajul de la Camera Deputaților;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Trebuie să oprim blocajul de la Camera Deputaților"

Înțeleg care este rolul luptei politice pe care o duce opoziția în Parlament. Poate că, dacă am fi fost în locul lor, am fi fost și noi tentați să procedăm la fel. Pe de altă parte, nu pot însă să înțeleg cum poți să te prezinți în fața românilor ca un servitor credincios și apoi să faci tot posibilul pentru a spori o criză politică pe care să o suprapui peste criza economică.

Pentru că, domnilor din Opoziție, asta faceți! Cu fiecare zi care trece și Parlamentul se află în această stare abulică, România mai pierde o zi de pe drumul ieșirii la liman.

Nu mă număr printre oamenii politici extremiști care să creadă doar în rău și bine absolut. Nu am lăudat întotdeauna Guvernul, la fel cum nu am criticat întotdeauna opoziția. Vreau însă să punctez că blocajul de acum, de la Camera Deputaților, este atentatul cel mai serios la democrație din tot ce s-a petrecut după revoluție, de o magnitudine la fel de mare ca suspendarea Președintelui din 2007.

Pentru că din cauza orgoliului și vanităților opoziției, instituția cea mai importantă a statului român, cea către care sunt ațintiți toți ochii românilor, nu funcționează acum. Și avem atât de multe lucruri de făcut, începând cu Legea pensiilor și Legea salarizării unitare și terminând cu bugetul de stat pentru anul 2011.

Sincer, nu pot să înțeleg argumentele celor care propovăduiesc ieșirea din criză cu o simplitate dezarmantă, dar se cramponează de numele președintelui de ședință. Dacă ai interesele românilor la suflet, așa cum spui toată ziua pe la televiziuni, atunci faptul că doamna Roberta Anastase este și va fi în continuare președintele Camerei Deputaților nu trebuie să fie o piedică pentru tine. Dacă, pe de altă parte, ți-ai dovedit de-a lungul timpului lipsa de soluții și lipsa de forță politică, Roberta Anastase este pretextul ideal pentru blocajul înregistrat acum.

Pentru că, domnilor din Opoziție, dumneavoastră nu vreți să se vadă cât de lipsiți de soluții sunteți și cât de puțin uniți ați fi în cazul căderii Guvernului. Cred că am înțeles care este strategia dumneavoastră: adâncirea crizei economice printr-o criză politică, al cărei scop este de a vă duce la putere. Cu fiecare zi care trece, dumneavoastră vă simțiți mai aproape de putere și veți face tot posibilul ca România, până atunci, să rămână în această situație dificilă.

Fac un apel la rațiunea dumneavoastră de a nu mai pune pe primul plan interesul politic, ci interesul românilor. Acceptați, vă rog, în numele tuturor, moratoriul pe care vi l-a propus Președintele Traian Băsescu. Dacă această lună și jumătate, până la sfârșitul anului, o sacrificați în numele interesului general, atunci anul 2011 poate să fie anul în care să lăsăm greul în spatele nostru, anul ieșirii din criză. Dacă veți continua astfel, poate veți câștiga politic, dar, cu siguranță, românii care vă vor vota vor fi într-o situație mult mai dificilă decât ar merita să fie. Gândiți-vă puțin și la cei care v-au trimis în Parlament și acționați în consecință.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată 15 noiembrie 1987 - un început?;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"15 noiembrie 1987 - un început?"

Anul acesta se împlinesc 23 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, o dată prea puțin intrată în conștiința publică și în manualele de istorie. Astăzi, când avem o adevărată cultură a mitingurilor, iar Piața Victoriei răsună de dansul pinguinului în trompetele sindicaliștilor bugetari, despre protestul din Brașov se vorbește, în treacăt, la câte un talk-show plicticos, fără scandaluri mondene și fără blonde implicate. Deși înăbușită în sânge, acțiunea din acea toamnă avea să prefigureze evenimentele din decembrie 1989.

În acea duminică însorită de noiembrie, locuitorii orașului de sub Tâmpa erau chemați la vot pentru alegerile locale. Școlile fuseseră pregătite festiv și supravegheate atent de echipaje ale Miliției și securiști în civil. De o bucată bună de timp, în cartierele muncitorești, în special în cele învecinate Întreprinderii de Autocamioane, atmosfera devenise extrem de tensionată ca urmare a nenumăratelor lipsuri. Mulți politicieni vorbesc astăzi despre "sărăcia generalizată din România" fără să fi trăit o clipă neajunsurile în care se zbătea, în acel an, un oraș întreg. Pâine pe cartelă, magazine alimentare goale, mizerie. Oamenii se hrăneau cu chiftele făcute din capete de pește, n-aveau apă caldă, căldură, uneori nici curent electric. Copiii își făceau lecțiile la lumânare.

Umilința cea mai mare a venit pentru locuitorii din cartierul Steagul Roșu, majoritatea muncitori la IABv, în ziua în care au fost obligați să semneze state de plată cu zero lei, zero bani, la salariu. Revolta a pornit în secția 440 - Sculărie a Întreprinderii de autocamioane, în timpul schimbului III. Muncitorii veniți la lucru, în schimbul I, au fost și ei luați "pe sus" de coloana care începuse să se formeze pe aleile fabricii. Mai întâi, oamenii s-au deplasat la clădirea conducerii, însă nimeni nu s-a arătat dispus să poarte un dialog cu ei.

În jurul orei 10, liniștea orașului era spulberată. În fața Spitalului Județean s-a cântat "Deșteaptă-te, române!", ceea ce a eliberat oamenii de teroare. A urmat "Jos Ceaușescu!", în sfârșit un slogan care spunea totul, iar în momentul în care coloana a ajuns în centrul orașului, muncitorii nu mai erau singuri. Mii de oameni, printre care elevi și studenți, aveau în sfârșit curajul să protesteze. De altfel, unul dintre meritele "protagoniștilor" este și faptul că recunosc importanța pe care a avut-o sprijinul brașovenilor. Acest sprijin a făcut posibilă transformarea protestului dintr-unul social într-unul politic, pentru ca trecerea de la "Vrem banii noștri" sau "Vrem mâncare și căldură" la "Jos Ceaușescu!" a reprezentat, în fond, o idee politică cu care nu porniseră inițial la drum.

Manifestanții au fost împrăștiați cu tunuri cu apă, iar după două zile, locul revoltei părea ca nou. S-au plantat flori proaspete și zidurile, pe care protestatarii scriseseră "Jos tiranul!", au fost zugrăvite sau spălate în câteva ore. A urmat un lung șir de anchete la sediul Miliției, dar și în sala de spectacole a Clubului IABv.

În timpul audierilor, majoritatea celor din prezidiu, printre care foarte mulți secretari UTC, oameni tineri atunci, care astăzi se plimbă printre noi, cereau într-un glas condamnarea la moarte a participanților. Cei acuzați erau puși să se recunoască singuri din imaginile filmate. 61 de participanți au fost deportați în Insula Mare a Brăilei până în decembrie 1989. Atunci s-au distrus familii și destine, alte zeci de oameni au fost bătuți, chinuiți, târâți prin anchete, alungați din oraș. Ecourile în presa internațională au fost neașteptat de mari și toată lumea s-a întrebat de ce bucureștenii nu s-au solidarizat atunci cu muncitorii brașoveni.

La 23 de ani după evenimentele de la Brașov, nu pot să spun decât că un alt guvern, la fel de iresponsabil și incompetent ca și acela pe care îl avea România în 1987, Guvernul Boc, recurge exact la aceleași măsuri de reducere salarială pentru a "remedia" deficiențe care au derivat din propria incapacitate de a guverna responsabil. Măcar comuniștii nici nu intenționau să guverneze responsabil. Nu se știe niciodată când va trebui să ne aducem brusc aminte că știm să spunem și nu.

Așa cum spuneam mai sus, mulți dintre aceia care în 1987 cereau într-un glas condamnarea la moarte a celor care au avut curajul să își strige în stradă neajunsurile și sărăcia, sunt astăzi membri sau oameni de bază ai PDL sau PSD. Și, atunci, cum am putea să stăm alături de ei, să avem aceleași idealuri în momentul în care doctrina politică, dar și valorile politice fundamentale ne despart, trecutul ne desparte, atitudinea, spiritul, valorile, oamenii, toate acestea ne despart?

  Marius-Sorin Göndör - declarație politică: Opoziția preferă pupitrele televiziunilor în locul celor din Parlament;

Domnul Marius-Sorin Göndör:

"Opoziția preferă pupitrele televiziunilor în locul celor din Parlament"

Vorbim de necesitatea reducerilor de personal din sistemul bugetar, de necesitatea reducerii cheltuielilor cu salarizarea, toate pentru a reuși să facem economiile necesare echilibrării bugetului țării. Și în tot acest timp, de peste două luni de zile, observăm indolența parlamentarilor opoziției.

Deputații PSD și PNL chiulesc de peste două luni de zile de la lucrările plenului. Pe de altă parte, singurul loc unde adună prezența 100% este în fața casieriei de unde își ridică liniștiți banii care presupun că li se cuvin. Este vorba de nici mai mult nici mai puțin de 2,5 miliarde lei vechi. Toți cei 147 deputați chiulangii golesc din vistieria statului român în fiecare zi peste 150 milioane lei vechi. Să nu uităm că ei sunt cei care blamează Partidul Democrat Liberal pentru cheltuieli excesive și cei care în mod ipocrit cer măriri nesustenabile ale salariilor și pensiilor.

Dar să ne întoarcem la elementul principal al acestei funcții publice, și anume cetățenii pe care îi reprezentăm în Parlament. Măcar din respect pentru ei, stimați colegi, haideți să ne întoarcem la muncă și să continuăm dezbaterile asupra problemelor care vor duce la reformarea atât de necesară unui stat dezvoltat în degringolada după momentul 1989.

Acești presupuși deputați își exersează zi de zi abilitățile actoricești, luând cu asalt Realitatea TV și Antena 3 din fotoliile cărora aruncă cu acuze nefondate în partidul de guvernământ și plâng ipocrit de mila pensionarilor și a bugetarilor.

Lipsa lor de răspundere va costa chiar mai mult statul român prin continuarea blocării dezbaterilor asupra Legii pensiilor, a salarizării unice a bugetarilor și a bugetului de stat. În acest fel, România își va pierde credibilitatea pe plan extern și creșterea economică prevăzută pe anul 2011 va fi stopată.

Oare când va veni momentul în care membrii opoziției vor renunța la discursurile demagogice din platourile televiziunilor și vor începe ca, într-adevăr, să reprezinte interesele celor care i-au votat și să lucreze constructiv alături de noi pentru România?

  Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu tema PNL nu susține moratoriul pentru protejarea hoților și corupților portocalii;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"PNL nu susține moratoriul pentru protejarea hoților și corupților portocalii"

În vreme ce majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scăpat deja de recesiune, Guvernul României lucrează la elaborarea unor măsuri anticriză. Concomitent, din ce în ce mai mulți specialiști în economie susțin că nici în 2011 România nu va cunoaște o creștere economică suficient de mare pentru a putea vorbi și despre creșterea nivelului de trai. Unul dintre argumentele aduse de specialiști în favoarea acestei ipoteze este faptul că economia românească este legată de consum, or, măsurile Executivului nu sunt de natură a încuraja consumul. Analiștii consideră că majorarea salariilor nu este posibilă, așa că nu se poate vorbi nici despre creșterea consumului și, pe cale de consecință, nici de cea a economiei.

În acest context, fără un proiect al Legii bugetului de stat pe 2011, fără alte măsuri care să stimuleze investițiile și crearea de locuri de muncă, președintele Traian Băsescu cere opoziției un moratoriu, absolut necesar pentru finalizarea acordului cu FMI. Adică, noi trebuie să stăm cuminți în banca noastră, să ridicăm mânuța când și cum ni se transmite de la butoanele portocalii, astfel încât doamna Anastase să nu fie nevoită să recidiveze în a număra pantofii celor prezenți pentru a avea cvorum.

Desigur, solicitarea președintelui este explicabilă: centura de siguranță de anul trecut a devenit azi centură de salvare a incompetenței Guvernului, ceea ce în februarie 2009 era o măsură preventorie a devenit azi o necesitate stringentă. Guvernul Boc al nu știu câtelea este la fel de nepriceput ca și Guvernul Boc întâiul, dar populația României este mult mai săracă decât era acum doi ani.

Și, atunci, nu putem să nu ne întrebăm: cui folosește moratoriul propus de președintele Băsescu? Pentru că, după cum merg treburile, se pare că doar Guvernul ar avea de câștigat de pe urma acestuia, adică ar mai trăi câteva luni, perioadă în care profesorul de drept neconstituțional Emil Boc și-ar mai angaja o data răspunderea pe Legea educației, pe cea a salarizării și, de ce nu, pe cea a bugetului de stat pe 2011. În fond, cred că moratoriul propus de președintele Băsescu are drept scop acordarea unei perioade de grație actualei puteri, astfel încât clientela politică, portocalie foarte, să alimenteze pușculița de partid, astfel încât iminentele alegeri anticipate să nu găsească PDL și cu amazoanele prinse în războaie penale și cu vistieria goală.

Sunt toate acestea motive suficiente pentru a explica decizia PNL de a nu face niciun fel de concesii PDL și de a apela la toate mijloacele legale pentru demiterea actualului președinte al Camerei Deputaților, Roberta Anastase. PNL nu accepta hoții și hoția, PNL nu poate să fie de acord cu tactica de protejare a corupților portocalii, cu blocarea dosarelor acestora doar pentru că ocupă fotolii ministeriale sau sunt prieteni ai beizadelelor de stat. Hoția și corupția portocalii trebuiesc stârpite pentru ca românii de rând să trăiască bine.

  Ioan Oltean - declarație politică cu subiectul Analiza tendinței de limitare a impactului mondializării asupra economiei naționale, în condițiile provocărilor lumii contemporane;

Domnul Ioan Oltean:

"Analiza tendinței de limitare a impactului mondializării asupra economiei naționale, în condițiile provocărilor lumii contemporane"

Declarația mea politică de astăzi a fost generată de observația că, în epoca în care trăim, globalizarea este un fenomen determinat mai ales de lărgirea pieței, de deschiderea frontierelor naționale spre comerț, capital, informație, dar și de urmărirea îndeaproape a administrării acestor piețe, precum și a efectelor lor asupra populației.

Constatăm însă că în ultimul deceniu s-a înregistrat un progres mai important în normele, standardele, politicile și instituțiile legate de piețele deschise globale, decât în cele legate de populație și drepturile sale. De aici și observația conform căreia este necesar cât mai curând un acord în ceea ce privește concordanța principiilor eticii universale prevăzute în Declarația Drepturilor Omului, deoarece piețele concurențiale ar putea fi garantul optim al eficienței, dar s-a observat că nu sunt și al echității sociale. Liberalizarea și privatizarea pot fi un pas spre piețele concurențiale, dar nu și o garanție a acestora. Atunci ne întrebăm, pe drept cuvânt, din ce cauză, care este motivul și ce se poate face pentru a atenua efectele neplăcute?

Multe activități și bunuri care împiedică dezvoltarea umană sunt realizate în afara pieței, dar acestea sunt limitate de presiunile exercitate de competiția globală. Există o limită fiscală asupra producerii bunurilor de larg consum, o limită de timp în legătură cu activitățile de îngrijire medicală și o limită de interes asupra mediului.

Analiștii economici spun că atunci când piața merge prea departe, depășindu-și propriile limite, dominând rezultatele sociale și politice, șansele și recompensele globalizării, adică beneficiile acesteia, se răspândesc în mod inegal și inechitabil, concentrând puterea și câștigul într-un grup bine definit de oameni, de națiuni sau corporații și, din nefericire, marginalizându-le pe altele. Atunci când piața își depășește atribuțiile, apar instabilitățile atât în creșterea economică, dar mai ales în faliment. Ne amintim, desigur, crizele financiare din Asia de Est și repercusiunile lor asupra lumii întregi la vremea respectivă, crize care au dus la reducerea masivă a producției globale între anii 1998-2000. Când motivele legate de obținerea de profit ale celor implicați în piață ies de pe făgașul normal, acestea pun sub semnul întrebării moralitatea oamenilor și sacrifică atât respectul față de dreptate, cât și drepturile omului.

Dezideratul mondializării în noul secol nu este să stopeze expansiunea piețelor globale. Scopul este să se găsească reguli și instituții pentru a asigura o administrare mai solidă, mai întâi pe plan local, și, abia apoi, național, regional și global, să se conserve avantajele piețelor și ale competiției, dar, totodată, să se asigure spațiul suficient resurselor umane, comunitare și de mediu natural pentru a confirma faptul că globalizarea acționează în primul rând pentru oameni, și nu doar pentru obținerea de profit cu orice preț. Globalizarea trebuie să promoveze eficiența prin liberalizarea piețelor naționale și prin retragerea treptată a statului din activitățile economice, incluzând și o restructurare a sistemului de ajutor social, chestiuni, iată, cu care suntem nevoiți și trebuie să ne confruntăm și noi.

Aici este momentul să amintesc de rolul inovațiilor din tehnologia informațională și comunicațională, care ocupă un loc esențial în accelerarea integrării. Totuși, integrarea globală este realizată încă parțial pentru că piața muncii are restricții față de cei necalificați, situație care încă mai produce probleme și în țara noastră.

Totuși, să vedem și partea plină a paharului. Astăzi, omenirea are mult mai multe posibilități față de acum 20, 50 sau 100 de ani. Rata morții infantile a scăzut la jumătate, din anul 1965 și până azi, și se așteaptă ca un copil născut astăzi să trăiască cu 10 ani mai mult decât unul născut în acei ani. În țările în curs de dezvoltare, cifra înscrierilor în învățământul secundar s-a dublat, în timp ce rata instrucției la adulți a crescut de la 48%, în 1970, la 82% în 2009. Cele mai multe state sunt acum independente și în jur de 80% din popoarele lumii au un regim democratic pluralist.

Totuși, paradoxul este că, în ciuda progresului uriaș înregistrat treptat în decursul secolul XX, lumea secolului XXI se confruntă cu probleme, nerezolvate încă, referitoare mai ales la lipsuri și inegalitate, care determină mari decalaje între țări și regiuni.

Pe de altă parte, este un adevăr aproape unanim acceptat că posibilitățile și beneficiile globalizării trebuie să fie împărtășite, comunicate pe toate canalele existente, iar mai nou trebuie găsite și exploatate mai puternic noi canale de comunicare, deoarece efectele care se vor înregistra la nivel național cu siguranță vor înclina balanța în favoarea ideilor reformatoare și, deci, a realizărilor pe termen lung.

  Ioan Țintean - aducerea în atenție a unei probleme grave legate de protecția mediului din județul Bistrița-Năsăud;

Domnul Ioan Țintean:

Prin prezenta declarație politică doresc să aduc în atenția Parlamentului, factorilor de răspundere guvernamentali și opiniei publice o problemă gravă legată de protecția mediului din județul Bistrița-Năsăud. Este vorba despre intenția Agenției Naționale de Protecție a Mediului de a închide depozitul din Bistrița prin mutarea compostului din Beclean, măsură care va afecta sănătatea populației.

Cel puțin 500 de oameni din zona Zăvoaie și Viișoara vor fi afectați de potențiala creștere a poluării din zona depozitului de deșeuri Bistrița, în cazul în care s-ar aduce compost echivalent dezafectării depozitului de deșeuri de la Beclean.

Mai grav este faptul că nu este luat în calcul impactul depozitului de deșeuri din Bistrița asupra mediului înconjurător, implicit asupra sănătății oamenilor, din arealul de cel puțin 1 km din apropierea depozitului menționat. Vara, pe perioada zilei, locuitorii zonei amintite nu pot să deschidă geamurile din cauza mirosului insuportabil care vine de la groapa de gunoi. Gunoiul existent încă mocnește și, prin adăugarea de gunoi din zona Beclean, acest proces va continua, nicidecum să se oprească.

Ca atare, fac un apel către conducerea Ministerului Mediului de a dispune un control la Bistrița Năsăud pentru a analiza situația prezentată și de a lua măsuri necesare, astfel încât să fie rezolvată problema celor două gropi de gunoi. În acest fel, locuitorii din zonă pot spera să trăiască și să-și crească copiii în condiții optime de mediu și sănătate.

  Ion Dumitru - declarație politică cu tema Refacerea ecosistemelor poate salva omenirea de la pieire;

Domnul Ion Dumitru:

"Refacerea ecosistemelor poate salva omenirea de la pieire"

Această declarație apare ca o consecință a necunoașterii cauzelor reale ale modificărilor climatice și m-am inspirat din rezultatele celor mai valoroase cercetări științifice, pentru că actuala evoluție a modificărilor climatice poate degenera într-o mare catastrofă.

În Europa se află peste 20% dintre oameni din populația globului cărora le merge încă bine, dar există cealaltă parte, de 80%, căreia îi merge mai prost. Este clar că pentru a se întâmpla lucrul menționat, noi, europenii, extragem materiile prime din alte soluri, le transportăm la noi, producem adesea în surplus, consumăm, iar surplusul îl depozităm. Putem denumi acest fenomen ca acea economie lineară, bazată pe energia petrolului, gazului și energiei atomice. Nu odată, pentru a accede la aceste resurse, liderii lumii au apelat la arme, fiind utilizate cele mai sofisticate dintre ele. Rezultatul: a curs foarte mult sânge uman, și aceasta pentru că liderii mondiali au dorit întotdeauna să dețină locul de vârf al piramidei bunăstării.

Resursele lumii sunt în curs de epuizare și, din păcate, puternicii lumii nu mai au aceleași motive de război, iar plăcerea de a te afla mereu în vârful piramidei bunăstării se plătește din ce în ce mai scump, pentru că: s-a înmulțit peste măsură numărul morților datorită accidentelor rutiere și aviatice, și așa-numitelor boli ale civilizației; s-a înmulțit de sute de mii de ori, o adevărată explozie, numărul uraganelor, al inundațiilor și al perioadelor secetoase, toate cauzatoare de moarte, dar și de imense pagube ce nu mai pot fi acoperite nici de marile puteri. Riscul de a trăi a crescut dramatic, inclusiv pentru cei din vârful piramidei, căci catastrofele nu iartă pe nimeni.

În fond, ecologia ne învață că omenirea și oamenii ei s-au născut într-un sistem de producție de vis, care a fost cândva pe această planetă, și care s-a întâmplat probabil acum 6 milioane de ani. A fost ceea ce, biblic, denumim astăzi "raiul". Acum circa 10.000 de ani, ca urmare a evoluției, oamenii au părăsit vânatul și culesul și s-au apucat de agricultură.

Odată cu descoperirea mașinii cu abur s-a accentuat distrugerea sistemului linear al evoluției naturii, iar în ultimii 50 de ani, prin introducerea folosirii energiei fosile, întregul sistem și-a pierdut forma și conținutul, iar legile ecologiei și-au pierdut aplicabilitatea. Acum, pământul și oamenii lui sunt bolnavi. În România, oamenii sunt chiar mai bolnavi decât în restul Europei.

Pentru a-i prescrie însănătoșirea unui pacient, trebuie atent cercetate motivele îmbolnăvirii sale. Pentru a îndrepta drama ecosistemelor pământului și a României este foarte necesară o politică, în domeniu, sănătoasă.

  Ionel Palăr - declarație politică referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii învățământului;

Domnul Ionel Palăr:

Săptămâna trecută Curtea Constituțională a decis că angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii învățământului este neconstituțională și a semnalat existența unui conflict între puterile statului.

Această decizie este a zecea din lungul șir de erori de ordin constituțional comise de "profesorul" de drept constituțional, Emil Boc.

Totodată, doresc să afirm că având în vedere importanța legii învățământului, un astfel de text legislativ are nevoie de o dezbatere reală și el nu trebuie să intre, nu trebuie să treacă prin asumarea răspunderii Guvernului.

Adoptarea soluției asumării demonstrează că educația nu este o prioritate pentru guvernarea actuală, ci doar un mijloc de a cumpăra bunăvoința unor forțe politice cu care este menținută la Palatul Victoria o guvernare antinațională care nu se îngrijește decât de propriile interese. Guvernarea Boc - Udrea a folosit tema reformei educației doar în scopuri electorale. Să nu uităm că promisiunea demagogică a majorării cu 50 % a salariilor cadrelor didactice a fost făcută doar pentru ca PD să poată câștiga alegerile.

Actuala Lege a educației a fost concepută pe ascuns, în laboratoarele PD, fără consultarea factorilor responsabili în domeniu, fără niciun fel de dialog social.

Decizia Curții Constituționale este o palmă pe obrazul Guvernului, care își dovedește, încă o dată, incompetența și incapacitatea de a gestiona problemele țării, în general, și cele din educație, în mod special.

Mai mult, declarațiile lui Emil Boc referitoare la continuarea procedurii de asumare înseamnă, practic, nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, definitivă și obligatorie, ceea ce presupune că Guvernul României se află clar în afara legii.

Este de la sine înțeles că un guvern care încalcă Constituția României nu mai are ce căuta la conducerea acestei țări și trebuie să plece.

  Manuela Mitrea - declarație politică intitulată Migrația oamenilor de afaceri în țările vecine;

Doamna Manuela Mitrea:

"Migrația oamenilor de afaceri în țările vecine"

În Raportul "Doing Business 2011", realizat de Banca Mondială, se arată că România ocupă locul al doilea în lume după numărul de taxe (113) care trebuie plătite în fiecare an de firme, după Ucraina, cu 135 de taxe, dar de aproape 7 ori mai multe ca în Bulgaria sau Ungaria. Același studiu relevă faptul că începerea unei afaceri necesită 6 proceduri în România, față de numai 4 în Bulgaria sau Ungaria.

De asemenea, investitorii spun că nu pot să-și facă planuri de afaceri pe termen mediu sau lung, legislația fiscală modificându-se foarte des - numai Codul fiscal a fost modificat de vreo 10 ori în 2010 și de vreo 7 ori în 2009.

În aceste condiții, tot mai mulți oameni de afaceri aleg să-și mute afacerile în țările vecine, datorită mediului economic mai atractiv.

În prezent, nu există o statistică oficială a statului român privind numărul exact de firme ce și-au mutat activitățile în țările vecine, însă din ce în ce mai mulți întreprinzători își mută activitatea în Bulgaria, Republica Moldova sau Ungaria.

Dacă în România impozitul pe profit este de 16%, în Bulgaria este de doar 10 procente. Și taxa pe valoarea adăugată este mai mică în țara vecină, respectiv 20%, față de România, care a crescut TVA-ul de la 19% la 24%.

În plus, autoritățile de la Sofia au redus birocrația, timpul necesar pentru înființarea unei firme fiind de două ori mai scurt decât în România, iar capitalul inițial la două leva, în condițiile în care nivelul anterior era 5.000 de leva.

Comparând măsurile luate de Guvernul de la Sofia și cel de la București, vedem diferența dintre un executiv competent și unul incompetent.

România este în competiție directă cu țările vecine pentru oamenii de afaceri și trebuie să ia măsuri de stimulare a investițiilor, a consumului, inclusiv prin reducerea TVA-ului și a cotei unice, dar mai ales prin stabilitatea legislației, predictibilitate pentru mediul de afaceri.

Guvernul Boc ar trebui să înțeleagă aceste realități sau să plece!

  Marian Ghiveciu - declarație politică cu titlul: În procesul legislativ actuala putere este repetentă;

Domnul Marian Ghiveciu:

"În procesul legislativ actuala putere este repetentă"

În data de 21 mai, actuala coaliție parlamentară aflată la putere a aprobat Legea nr.88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, măsură de sprijin care a fost notificată Comisiei Europene de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Actul normativ menționat scutește de la plata obligațiilor fiscale restante la 31 decembrie 2008 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii (accize, impozit pe profit și TVA), cu excepția obligațiilor cu reținere la sursă și a TVA datorate la sursă.

Facilitățile ce pot fi acordate IMM-urilor din industria berii, cuprinse în lege, ar fi bine venite, dar inițiatorii PDL care au emanat această lege s-au bazat pe principii clientelare și discriminatorii la construcția acesteia.

Pun numai o simplă întrebare: de ce numai producătorii de bere cu o capacitate declarată mai mică de 200 mii hl/an pot primii facilități fiscale ?

În procesul de notificare la Comisia Europeană, însă, și de această dată coaliția a dat iar cu "oiștea în gard" în legiferare. Astfel, Comisia Europeană solicită unele aspecte, care nu pot fi realizate, și anume:

  • bugetul total și anual al schemei;
  • durata acesteia;
  • cuantumul datoriilor care vor fi șterse;
  • respectarea definițiilor comunitare a IMM-urilor și a stării de dificultate a unei întreprinderi;
  • respectarea principiului "prima și ultima dată";
  • prezervarea mediului concurențial;
  • cuantumul ajutorului de stat de care beneficiază fiecare solicitant;
  • explicarea mecanismului de notificare a planurilor de restructurare al operatorilor beneficiari și altele.

În aceste condiții, prevăd rezultatul notificării dat de Comisia Europeană: modificarea sau abrogarea actului normativ emis de actuala putere.

Actuala putere a devenit penibilă. Nu respectă prevederile comunitare în domeniul ajutorului de stat.

  Marian-Florian Săniuță - declarație politică intitulată Matrioșka, din jucărie - coșmar;

Domnul Marian-Florian Săniuță:

"Matrioșka, din jucărie - coșmar"

Motto: "Îi ador pe inteligenți,

Însă îi detest pe deștepți,

Căci ei sunt giruete în

Bătaia tuturor vânturilor".

Constantin Brâncuși

Matrioșka este o jucărie din lemn, o păpușă viu colorată, goală pe dinăuntru, în care sunt introduse alte păpuși, mai mici, asemănătoare.

Sunt realizate din lemn de esență moale, din mesteacăn sau tei.

A apărut prima dată la finele secolului al XIX-lea în Rusia țaristă.

Arhetipul acestei jucării îl constituie ouăle de Paște, viu colorate, care se realizau în vechime din lemn pictat. Aceste ouă erau goale în interior. O astfel de jucărie se întâlnea și în Japonia, reprezentând un bătrânel jovial cu mustăți lungi și albe.

Toate păpușile care compun o astfel de jucărie seamănă una cu alta, dar se deosebesc totuși printr-un detaliu cât de neînsemnat. De regulă, o jucărie Matrioșka se compune din 3 până la 24 de păpuși.

Inspirația meșterilor de a crea o diversitate de păpuși Matrioșka nu mai trebuie comentată. Nu există târg în Europa unde să nu găsești contra câțiva arginți jucării din lemn având diverse chipuri. Chiar și politice, din sfera afacerilor, din domeniul media etc.

Practic, putem vorbi despre adevărate metafore pe care lumea le creează și pe care în egală măsură le și apreciază, cumpărându-le.

Și, totuși, care este rolul acestei declarații politice cu un motto al lui Brâncuși și cu referire la frumoasele jucării din lemn?

În politica românească de azi, principiul inofensivei Matrioșka începe să se contureze tot mai pregnant, tot mai acaparator, fără ca noi să realizăm acest lucru.

În esență, se vorbește despre "moguli", "băieți deștepți", "cercuri de interese", "afaceri mari", "manipulare", "tonomate cu bani", "majorități toxice", "traseiști", "miliardari de carton", "licitații trucate".

De fapt, așa cum am mai spus-o cu ocazia unei alte declarații politice, este clar că economicul a îngenunchiat politicul și îl tratează ca pe un vasal, cerându-i supunere oarbă, necondiționată.

Asistăm neputincioși la privatizarea vieții noastre de zi cu zi. Consilii de Administrație ale vieții românilor se întâlnesc și decid cine să fie primar, cine să ajungă președinte al Consiliului Județean, cine să câștige o licitație, cine să fie prefect, cine să fie parlamentar și chiar cine să fie Președintele României.

Presa noastră este plină de relatări, de stenograme sau declarații ce nu mai trebuie comentate. Ele trebuie, însă, explicate.

Sigur că nu doresc să afirm în această declarație politică și nici nu e cazul să spun că politicul nu trebuie să se intersecteze cu economicul. Doar deciziile politice se iau pentru bunul mers al vieții economice, sociale, culturale etc.

Iar economicul sprijină politicul în mod legal, pentru că democrația presupune dezbateri și confruntare de idei, de programe, forme de organizare ale partidelor politice, pilonul de bază al modelului nostru constituțional fără de care nu am fi fost primiți după 1990 în clubul țărilor cu democrație consolidată.

Și totuși ceva se întâmplă în România. Ceva ce cu greu poate fi înțeles în debutul secolului al XXI-lea și care aduce aminte de America anilor ’30 și de Italia anilor ’50-’60 din veacul anterior. Se dezvoltă în toate domeniile vieții noastre structuri de grup în care banul, obediența și tăcerea sunt principalele valori organizaționale.

Aceste grupuri se dezvoltă pe zi ce trece și, într-o societate fără modele umane autentice, cu un stat slab și cu "un câine de pază al democrației" ținut strâns în lesă de considerente economice, se impun și ajung să ne domine viața. Să hotărască pentru noi...

Așa au ajuns interlopi să coabiteze cu politicieni de vârf, așa am văzut articole denigratoare scrise la comandă, așa se explică "tunuri" în afaceri ce îmbogățesc peste noapte niște cvasi necunoscuți. Așa se explică de ce legea nu mai este respectată și de ce am ajuns să privim neputincioși la reglări de conturi între grupări rivale ziua în amiaza mare în locurile publice.

Iar peste toate acestea se așterne corupția endemică și tăcerea, și lehamitea noastră.

Dar să ne întoarcem la Matrioșka!

Pe parcursul primei părți a declarației mele am subliniat câteva cuvinte ce mi s-au părut a fi edificatoare pentru descrierea situației actuale.

Așadar, figurinele Matrioșka încep cu o singură păpușă mare, impozantă, în care își au locul călduț celelalte. Ea este de obicei un așa-zis om de afaceri care își păstorește oameni politici, oameni de presă, oameni din diferite structuri importante ale statului, oameni de afaceri etc.

După cum se vede, toți actorii unui astfel de joc sunt "oameni", pentru că principiul "dacă ești om cu mine sunt și eu om cu tine" lucrează ca formă de organizare de bază.

Așa am ajuns în situația ca acești "stăpâni ai inelelor" să hotărască tot. Sau aproape tot ce ne influențează viața de zi cu zi. Aceștia sunt "păpușarii".

Dar să vedem care sunt caracteristicile acestor "păpuși", așa cum le-am descris la început: viu colorate, goale pe dinăuntru, asemănătoare, de esență moale, pictate, joviale, dar care se deosebesc printr-un detaliu cât de neînsemnat, pot fi cumpărate cu câțiva arginți, pot avea chipuri din diverse domenii, chiar și politice, din sfera afacerilor, din domeniul media etc. Sunt în toate târgurile...

Iar la comanda șefului, toate aceste păpuși se aliniază și își încep "recitalul".

Pe diferite note și în diferite ritmuri, în spectacole diferite pe care Măria Sa, poporul român, trebuie să le accepte de voie sau de nevoie, căci numai asta vedem pe ecranele televizoarelor, în presa scrisă sau în tristele confruntări de idei ale unor oameni fără idei. Dar cu dragoste de Matrioșka...

A nu fi azi în lumea în care trăim într-un cerc tip Matrioșka înseamnă că nu exiști, că nu folosești, că uneori incomodezi. Că ai principii...

Iar sistemul creat pe principiile "păpușii cuibărite" te dă la o parte atunci când glasul "păpușii șef" se aude împotriva ta, pentru că nu vrei să te supui orbește ordinelor venite "de sus" și nu accepți să te uiți pieziș la tine însuți dimineața în oglindă, sau să întorci privirea pe stradă, față în față cu oamenii.

Și, totuși, ce e de făcut pentru a scăpa de apăsarea zilnică a "păpușilor"?

Avem nevoie să învățăm din greșelile noastre după atâta amar de vreme, când am importat modele mai mult sau mai puțin autentice, avem nevoie de supremația legii, de bun-simț și de recunoașterea valorilor noastre, care abundă în toate domeniile, dar care nu au loc de impostură, grobianism și non-elitele aflate în stare de evoluție rapidă.

Avem nevoie de un legendar Solomon și de elitele sale!

Unde le găsim? Peste tot în jurul nostru, acolo unde "poluarea sistemului" nu a izbândit.

Am început cu un citat din Constantin Brâncuși, dați-mi voie să închei cu unul din Nicolae Iorga - "Adevărul este ca apa rece. Supără doar dinții stricați".

Cât despre chipurile Matrioșkăi, vă las plăcerea să le descoperiți în jurul dumneavoastră și vă rog să veghem împreună ca ele să nu se transforme în Chucky, păpușile ucigașe de speranțe pentru noi toți.

  Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică despre Modificarea Codului Muncii în contextul crizei economice;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Modificarea Codului Muncii în contextul crizei economice"

Conform principiilor fundamentale statuate de Codul Muncii și de prevederile constituționale, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Într-un stat de drept și într-o logică firească a democrației, dreptul la muncă trebuie garantat și protejat în mod adecvat, pentru cetățenii români.

Contextul crizei economice, supralicitarea evaziunii fiscale prin încurajarea muncii fără forme legale, ridicarea ratei șomajului, rigiditatea inserției pe piața muncii, impun modificări legislative de nuanță asupra viziunii Codului Muncii în vigoare. Trebuie găsite urgent soluții care să vizeze flexibilizarea pieței muncii, prin încurajarea inițiativelor mediului de afaceri, în acord cu protecția deplină a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale salariaților români.

Legislația muncii trebuie armonizată cu principiile economiei de piață: prerogativa exclusivă oferită angajatorilor de a-și gestiona mai bine forța de lucru, posibilitatea de a lua rapid decizii manageriale, fără proceduri de o formalitate excesivă și care să nu fie lipsite de efecte mult mai târziu de către instanțele judecătorești, facilitatea mișcării libere și relocării angajaților. Mai mult, este necesară modificarea procedurilor reglementate de Codul Muncii în materia litigiilor, cum ar fi prevederile privind termenele referitoare la citate sau caracterul executoriu al sentințelor date de prima instanță judecătorească.

Protejarea drepturilor angajaților trebuie în mod determinant întărită în materia raporturilor de muncă, prin sancționarea cu amenzi foarte mari a angajatorilor care declară șomaj tehnic fictiv, prin sancționarea financiară a angajatorilor care nu transmit la timp drepturile salariale angajaților, dar și prin recunoașterea dreptului angajatului de a dispune de perioada concediului de odihnă, în mod fracționat, în funcție de nevoile sale, pe unități succesive de timp.

De asemenea, instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanță individuale, modificarea condițiilor în care se poate dispune delegarea salariatului pentru o perioadă limitată și suplimentarea cazurilor de încetare de drept a contractului individual de muncă, respectiv modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective, reprezintă modificări legislative importante în materia raporturilor de muncă pentru armonizarea legislației naționale cu prevederile legislației comunitare în materie.

Ambiguitatea sau dualitatea interpretărilor unor norme din Codul Muncii, trebuie să fie înlocuite cu norme juridice cu un grad ridicat de predictibilitate juridică, adecvate evoluției pieței muncii, dinamicii raporturilor contractuale dintre angajator și angajat, în acord cu reconfigurarea principiilor economiei de piață.

Modificarea Codului Muncii în contextul recesiunii economice trebuie să descurajeze munca fără îndeplinirea formelor legale; reiterarea unor sancțiuni drastice privind "munca la negru", fiind o soluție legitimă în contextul luptei contra evaziunii fiscale.

Principiul libertății muncii, protecția salariaților, principiul consensualității și al bunei-credințe, principiul libertății de asociere trebuie să rămână, în continuare, principii fundamentale în dreptul muncii, dar sprijinind o legislație coerentă, dinamică și deplin adaptată realităților sociale.

  Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică intitulată: Pledoarie pentru aplicarea justă a Legii micii reforme în justiție;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Pledoarie pentru aplicarea justă a "Legii micii reforme în justiție"

Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor în justiție a devenit în mod legitim Legea micii reforme în justiție, pentru că impactul acestei legi care va intra în vigoare la sfârșitul lunii noiembrie a acestui an, este definitoriu și determinant pentru reforma sistemului judiciar românesc.

Dacă până acum actul de justiție era pus între parantezele unor termene foarte lungi și de multe ori nejustificate, Legea micii reforme conține norme care au ca efect principal eficientizarea procedurilor judecătorești și asigurarea plenară a accesului la justiție pentru justițiabilii care invocă autoritatea instanțelor judecătorești. Aplicarea justă a acestei legi va reprezenta garanția incontestabilă a valorizării justiției ca serviciu public, în slujba cetățenilor români care vor cere instanțelor judecătorești să le fie recunoscute, garantate și protejate drepturile, libertățile și interesele lor legitime.

Prin efectul Legii micii reforme în justiție, mecanismul procedural al casărilor cu trimitere spre rejudecare, cu consecința prelungirii duratei procesului a luat sfârșit! Impactul acestei norme juridice este determinant, dacă ne referim la procentul soluțiilor de trimitere spre rejudecare de aproximativ 30 %, fapt sancționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat România, cerând eliminarea soluțiilor care permit reluarea unui proces de un număr nelimitat de ori!

Nevoia respectării imperative a termenelor procedurale legale față de cauzele aflate pe rolul instanțelor, simplificarea mecanismelor de control judiciar în căile de atac a hotărârilor judecătorești și sancționarea oricărei forme de abuz de drept în aplicarea procedurilor judecătorești, trebuie să deschidă cu adevărat calea "micii reforme" în justiția română. Instituțiile juridice care prezintă caracter de noutate pentru sistemul juridic românesc, prevăzute de prezenta lege, respectiv divorțul pe cale administrativă sau notarială, judecata în cazul recunoașterii vinovăției, medierea în procesele comerciale și de divorț anterior introducerii cererii de chemare în judecată, trebuie adecvat integrate în arhitectura sistemului juridic românesc. Altminteri, există pericolul unui salt reformist necontrolat care nu ar reprezenta adevărata voință a legiuitorului român.

Dincolo de schimbările inerente și legitime pe care legea le reiterează, trebuie să avem în vedere și cerințele, rigorile logistice care se impun sistemului judecătoresc românesc, prin efectul Legii micii reforme. Pentru a pronunța termene de judecată de la o zi la alta, pentru a pronunța hotărâri definitive sau irevocabile în termene scurte de judecată, trebuie să investești considerabil și responsabil în resurse umane, prin suplimentarea numărului de magistrați, grefieri, personal auxiliar, dar și în dotarea corespunzătoare, materială, a instanțelor judecătorești.

Legea micii reforme în justiția română trebuie să asigure un cadru legislativ și logistic coerent aplicării în viitor a noilor coduri (Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală), transferând în realitatea imediată a aplicării dreptului, o serie de norme fundamentale cuprinse în codurile de procedură.

Drepturile, libertățile și interesele legitime ale justițiabilului român trebuie să fie recunoscute, garantate și în mod plenar protejate de autoritățile statului român, astfel încât Legea micii reforme în justiție trebuie să se aplice în mod just, prin responsabilizarea tuturor participanților la înfăptuirea actului de justiție.

  Marius Rogin - intervenție intitulată Summitul mondial G20;

Domnul Marius Rogin:

"Summitul mondial G20"

După primul summit monetar mondial G20, desfășurat la Washington, liderii celor 20 de state cele mai influente din lume s-au reunit pentru a cincea oară în această formație, la Seoul, în 11 și 12 noiembrie 2010.

Grupul G20 este un forum puternic, reprezentând două treimi din populația mondială, 90% din puterea economică globală și patru cincimi din volumul comercial mondial. În același timp, grupul G20 este o celulă de criză, creată încă în 1999 la nivelul miniștrilor de finanțe, în reacție la crizele financiare care tocmai zdruncinaseră Asia, Brazilia și Rusia. În toamna anului 2008 s-a produs apoi colapsul băncii Lehman, care a declanșat o criză financiară globală.

În urmă cu aproape doi ani au fost adoptate la Washington o serie de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor repetarea unui asemenea dezastru. Dacă la acel moment au fost lăsate deoparte egoismele naționale, în prezent nu pare să mai țină nimeni cont de principiile solidarității, se teme șeful Fondului Monetar Internațional, Dominique Strauss-Kahn: "Din punctul meu de vedere, una din principalele consecințe ale acestei crize este revelația faptului că trebuie să colaborăm. Este vorba de o calitate nouă a cooperării economice globale, care nu a existat până acum. Voința de a accede la acest nivel s-a resimțit puternic la Londra, Pittsburgh și Toronto. Dar, trebuie să spun, de asemenea, că acest sentiment, chiar dacă nu a dispărut complet, totuși s-a atenuat sensibil. Or, aceasta este adevărata amenințare, pentru că fiecare trebuie să ia aminte că pentru o criză globală nu pot exista soluții naționale. Într-o lume globalizată nu se poate descurca nimeni pe cont propriu".

Deși toți participanții la summit s-au declarat pe deplin conștienți de acest lucru, în final fiecare întâmpină dificultăți când e vorba de a obține aprobarea reformei financiare în propriul parlament. Nici cancelarul german Angela Merkel nu este mulțumită cu adevărat de rezultatele obținute:"În privința participării sectorului financiar la acoperirea costurilor crizei, guvernul de la Berlin și-ar fi putut imagina mai mult decât atât".

Germania a implementat într-adevăr o cotizație a institutelor bancare. Acest instrument al unei taxe globale a piețelor financiare nu a putut fi însă impus la nivelul G20. Germania a realizat câteva progrese notabile în ultimii doi ani: supravegherea piețelor financiare a fost ameliorată sensibil, produsele financiare riscante pot fi chiar interzise în anumite cazuri, iar agențiile de rating sunt supravegheate cu severitate.

Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat la Seoul: "Summitul are loc într-un moment critic. Este un test dacă grupul G20 va reuși să coordoneze măsurile necesare economiei mondiale. Trebuie să acționăm în continuare în comun, în mod cooperant. Asta înseamnă să acceptăm faptul că dezechilibrele globale sunt un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi și că toate marile economii din lume trebuie să-și aducă aportul la găsirea unei soluții."

Jose Manuel Barroso a atras astfel atenția asupra faptului că, în ciuda tuturor promisiunilor de a nu mai permite protecționismul, cele mai influente 20 de state ale lumii sunt departe de un consens real în această privință. Prioritatea primordială a fiecărui stat în parte este consolidarea propriei economii. Franța, care a prezidat summitul G20 în Coreea de Sud, a plasat problema schimburilor monetare în fruntea agendei.

Dezechilibrele rezultate de aici pot genera oricând o nouă criză. În bilanțurile comerciale ale țărilor, în raportul dintre import și export, se ascunde un rezervor imens de conflicte. Dat fiind faptul că aceste bilanțuri exprimă competitivitatea economiilor naționale, ele intră sub incidența intervențiilor statului, în vederea deprecierii monedelor naționale și a sporirii, în consecință, a propriilor avantaje comerciale.

  Cosmin Mihai Popescu - declarație politică intitulată În România, birocrația ucide cercetarea!;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"În România, birocrația ucide cercetarea!"

Lumea medicală de pe mapamond vorbește astăzi, plină de invidie și uimire, despre o uimitoare descoperire denumită inițial "celula lui Popescu".

Chiar dacă poartă numele unui român, "telocitele" au intrat în numai câteva zile în topul descoperirilor mondiale medicale, ca unele dintre cele mai importante realizări ale cercetării medicale ale umanității. Cu ajutorul acestei descoperiri se pot regenera de o manieră miraculoasă țesuturile, în special cele ale inimii, iar infarctul miocardic ar putea fi tratat.

Da. Lucruri considerate imposibile în trecut devin acum posibile, grație muncii de cercetare a unor oameni care nu au dispus întotdeauna de logistica colegilor din alte state. Dacă mai luăm în seamă faptul că România figurează pe locul doi într-un trist top mondial al mortalității cauzate de boli cardio-vasculare, această realizare a cercetării românești ar trebui să reprezinte cel mai important eveniment din ultimele decenii.

Din nefericire, o astfel de minune despre care se vorbește astăzi la Harvard, Boston, New York, Shanghai, s-a împiedicat de procedurile birocratice ale Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, care nu o consideră suficient de revoluționară pentru a primi susținerea statului român pentru implementare și dezvoltare.

Nu ar fi pentru prima dată în istoria științei și cercetării românești când descoperiri fără precedent ajung să aibă susținerea externă și nu statului român. Astfel, telocitele lui Popescu au găsit imediat încrederea și suportul medicilor chinezi, deșii savanții români nu au bătut la porți străine, ci au fost împinși de birocrația românească către acestea.

Într-o lume în care cel mai scump și mai prețios lucru este inovarea, România continuă să pară că nu înțelege acest lucru, dând cu piciorul unor elemente cu valoare adăugată ridicată și care pot plasa lumea medicală românească într-o poziție competitivă pe plan internațional.

  Mihăiță Calimente - declarație politică cu titlul: Guvernul Boc - Magazin de vise;

Domnul Mihăiță Calimente:

Guvernul Boc - "Magazin de vise"

Săptămâna trecută viața politică românească a fost iarăși bulversată de o decizie a Curții Constituționale. Uitând materia pe care cu onor o predă studenților clujeni, "profesorul" de drept constituțional Emil Boc și-a asumat răspunderea asupra Legii educației printr-o procedură neconstituțională.

"Magazinul de vise" numit Guvernul României, atârnă acum de voința celor de la UDMR, care amenință cu ieșirea de la guvernare.

Este trist că nici acum Emil Boc nu a reușit să termine de citit cărțulia aceea micuță care se numește Constituția României și greșește în continuare ca un școlar care nu a parcurs toată teoria și de aceea nu îi ies aplicațiile.

Poate domnul Boc nu deține încă textul constituțional. Dacă este așa, îi fac un cadou ediția cuprinzând și modificările din 2003. Mă îndoiesc însă de acest fapt și nu pot să nu pun acțiunea premierului pe seama relei credințe și nu a neștiinței.

Este grav că acest personaj conduce Guvernul României, instituție transformată într-un adevărat "magazin de vise" în care legea este încălcată, Constituția călcată în picioare, politici economice lipsesc cu desăvârșire, iar liderul său se află într-o permanentă campanie electorală, în care promisiunile fără acoperire curg spre a împinge nava căpitanului în derivă.

După 20 de ani de democrație, o mare parte din români sunt nemulțumiți de cele întâmplate din decembrie 1989 încoace. Au oare ei dreptate? Dacă da sau nu, nu pot răspunde eu, dar este clar că oamenii nu pot să gândească altfel în condițiile în care Guvernul - "Magazin de vise", a reușit o performanță unică. A băgat țara într-o criză economică, peste care a adăugat o criză politică continuă, dar și o criză care vizează identitatea națională a românilor.

Așadar, Guvernul trebuie să plece și să ia cu el și toată șleahta de clienți politici conectată puternic la bugetul țării.

  Mircea Grosaru - declarație politică cu tema: Președintele Camerei Deputaților din Italia, Gianfranco Fini, a vizitat România;

Domnul Mircea Grosaru:

"Președintele Camerei Deputaților din Italia, Gianfranco Fini, a vizitat România"

La invitația președintei Camerei Deputaților din Parlamentul României, doamna Roberta Alma Anastase, în ziua de 9 noiembrie 2010, a sosit în România o delegație italiană condusă de Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul Italian, Domnul Gianfranco Fini.

Vizita a început la Universitatea București, unde domnului Gianfranco Fini i-a fost decernat în Aula Facultății de Drepttitlul de Doctor Honoris Causa al acestei prestigioase instituții de învățământ superior din București.

În cuvântul său de mulțumire, domnul Gianfranco Fini a evocat legătura de suflet existentă între România și Italia, fiind impresionat de numărul mare de participanți și căldura cu care a fost primit.

A urmat primirea la Camera Deputaților de către doamna Roberta Alma Anastase, care a avut loc în sala I.G. Duca și care s-a desfășurat într-o atmosferă distinsă, deschisă. Domnul Gianfranco Fini a arătat că vizita reprezintă o continuare a relațiilor bilaterale dintre cele două țări, parafate și prin Tratatul de colaborare semnat la Roma în aprilie 2009 dintre Camera Deputaților din Italia și cea din România.

Glumind, domnul Gianfranco Fini i-a transmis doamnei Roberta Alma Anastase un mesaj de încurajare, spunând că: "Ambii suntem contestați în egală măsură, eu în Camera Deputaților din Italia, iar dumneavoastră în România, iar diferența este că în timp ce dumneavoastră sunteți contestată de opoziție, pe mine mă contestă aliații, adică cei de la putere..."

Au fost momente de dialog deschis și sincer la care președintele Fini a arătat sprijinul Italiei pentru România și de această dată, în martie 2011,când se va discuta despre aderarea Românieila spațiul Schengen.

Au participat la discuții, membrii Grupului de prietenie România - Italia din Parlamentul României, deputați și senatori și reprezentantul minorității italiene în Parlamentul României, care a însoțit delegația atât la Guvern, cât și la Președinția României.

Domnul Gianfranco Fini a fost invitat și de președintele Senatului, domnul Mircea-Dan Geoană, cu care a avut un schimb amical de idei și care i-a transmis salutările omologului său, președintele Senatului italian, domnul Renato Schifani.

A urmat vizita la Guvern, la invitația domnului prim-ministru Emil Boc, în care președintele Gianfranco Fini a evidențiat relațiile de prietenie dintre cele două țări și guverne și raporturile economice bilaterale existente între România și Italia, arătând că în Italia sunt circa 1.200.000 de români care lucrează în diverse sectoare, predominant în domeniul serviciilor, agricultură și construcții, iar în România circa 800.000 de persoane sunt angajați ai firmelor italiene, ceea ce înseamnă că circa 2.000.000 de persoane trăiesc de pe urma relațiilor economice existente între cele două țări, ceea ce nu este puțin.

Vizita la președintele României, Traian Băsescu, a încheiat seria vizitelor oficiale, iar discuția a fost deosebit de deschisă și amicală. Președintele Gianfranco Fini a transmis și președintelui României decizia Italiei de susținere a aderării acesteia în Spațiul Schengen, iar la rândul său, președintele Traian Băsescu, aarătat că România este pregătită bine în acest sens, dând exemplul securizării ultramoderne a frontierei cu Ucraina și Moldova, țări nemembre ale Uniunii Europene.

Vizita domnului Gianfranco Fini s-a încheiat la Ambasada Italiei din București, la invitația Excelenței Sale domnul Mario Cospito, ambasadorulItaliei la București, unde acesta s-a întâlnit cu membrii comunității italiene din România, atât comunitatea istorică, cât și noua comunitate a oamenilor de afaceri. La rândul său, deputatul minorității italiene în Parlamentul României a evocat bunele relații existente între vechiul și noul val de italieni veniți în România, ambii pentru același scop, pentru muncă sau afaceri, din care unii s-au întors în țara de origine, Italia, iar alții au rămas pe pământ românesc. Mulți dintre aceștia s-au amestecat cu populația din România, devenind cetățeni români și aducându-și contribuția la evoluția țării noastre, România.

Domnul Gianfranco Fini a fost invitat și în Bucovina, la Suceava, pentru a admira minunatele mănăstiri din nordul Bucovinei și peisajele de neuitat din acest ținut de vis din România, urmând ca acesta să-i confirme perioada în care poate să onoreze invitația, având în vedere și situația politică destul de tensionată prin care trece și Italia. Parcă și din acest punct de vede semănăm foarte mult...

  Mircia Giurgiu - declarație politică despre Facilități fiscale pentru angajatori;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Facilități fiscale pentru angajatori"

În această perioadă de profundă criză economică în România, angajatorii se feresc să mai angajeze personal, în condițiile în care legislația fiscală este extrem de stufoasă și se schimbă des. Pentru a crea noi locuri de muncă trebuie acordate o serie de facilități acelor angajatori care nu au restanțe la plata taxelor fiscale și care pot face dovada că pot angaja. Prin aplicarea acestei legi, bugetul de stat nu este afectat prea mult, în condițiile în care celelalte taxe vor fi plătite.

Dacă aceste facilități vor deveni posibile, se va diminua procentul celor care lucrează la negru, iar evaziunea fiscală nu va mai fi la aceleași cote. În aceste condiții, propunem ca valoarea salariului pentru care nu se va plăti impozitul datorat de angajator este cuantumul salariului minim pe economie, stabilit pentru fiecare an în parte, până când se dovedește clar că România a depășit perioada de criză economică în care, în prezent, din păcate, se regăsește.

Din aceste considerente, propunem adoptarea unui proiect de lege privind scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru angajatorii care încadrează șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă.

  Miron Ignat - intervenție marcând Ziua Dobrogei;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua Dobrogei"

Ziua de 14 noiembrie este o zi memorabilă pentru istoria românilor. Pentru istoria Dobrogei a devenit un simbol pentru generațiile următoare, care au cinstit și vor cinsti eroismul ostașilor.

Astfel, zeci de persoane au participat la festivitatea de depunere a coroanelor de flori la Monumentul Eroilor din Tulcea, cu prilejul împlinirii a 132 de ani de la Unirea Dobrogei cu Patria Mamă.

În urmă cu 132 de ani, după ce Tratatul de la Berlin semnat în iulie 1878 consacra independența statului român, iar Marile Puteri atribuiau Dobrogea României, domnitorul Carol I lua parte la trecerea trupelor și autorităților în acest teritoriu reintegrat României.

În perioada 14-18 noiembrie 1878, la Tulcea, Babadag și Constanța primele unități ale armatei române au fost primite cu înflăcărare, iar comunitățile etnice au adresat Guvernului României telegrame de felicitări în care își exprimau aderarea față de faptul istoric la care luau parte.

Unirea Dobrogei cu Patria Mamă reprezenta, după Unirea Moldovei cu Țara Românească, din anul 1859, o nouă și importantă etapă în procesul de înfăptuire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din anul 1918.

"Ziua Dobrogei" a fost sărbătorită la Tulcea prin seminarii și expoziții de artă, prin prezentarea unor lucrări despre importanța zilei de 14 noiembrie 1878 și expoziții cu vânzare a meșterilor populari. Evenimentele dedicate acestei zile s-au încheiat cu spectacolul "Dobrogea salută revenirea la Patria Mamă - România", la care au participat ansamblurile folclorice Baladele Deltei și Dorulețul.

Datoria noastră, a tuturor, este să acordăm atenția cuvenită însemnătății și importanței acestor mari acte de istorie.

Pe această cale, doresc să-mi exprim recunoștința pentru devotamentul dus până la sacrificiu, pentru cei care și-au dat viața pentru patrie și pentru victorie.

  Oana Niculescu-Mizil Tohme Ștefănescu - declarație politică despre proasta situație a armăsarilor din grajdul de la Fierbinți, Ialomița;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

În România înfometarea face victime omenești. Familii întregi au rămas fără loc de muncă, părinții nu mai au cu ce să-și hrănească copiii, sunt din ce în ce mai multe cazuri de sinucidere a celor fără speranța în ziua de mâine, România fiind pe primul loc în Europa la cazuri de depresie. Lipsa orizontului și sărăcia decimează populația țării noastre, iar o redresare a situației este din ce în ce mai greu de presupus. Niciun semn optimist din partea guvernanților, nicio decizie care să redea speranța cetățenilor.

Dar, în România nu numai copiii mor de foame, mulți dintre ei părăsiți de părinții plecați din țară pentru o viață mai bună. În România mor de foame și animalele. Și nu orice fel de animale. Cai de rasă pură care pot valora chiar și zeci de mii de euro unul.

Probabil nu vă este cunoscută situația armăsarilor din grajdul de la Fierbinți, Ialomița. Animalele nu sunt hrănite, nu sunt adăpate, în jur de 20 au murit și alte 30 abia se mai țin pe picioare. Proprietarul acestor cai, Dorin Cristian Drăgoi, un prosper om de afaceri, refuză să-i hrănească, în condițiile în care a fost amendat de mai multe ori. Legea nu permite ca animalele să-i fie luate, chiar dacă trăiesc în condiții greu de imaginat și sunt hrănite cu biscuiți și pufuleți și nu li se dă nici măcar suficientă apă. Aici vorbim despre armăsari de rasă Shagya Arabă.

În România, dacă un părinte aduce prejudicii de vreun fel copilului lui minor, părintele este pedepsit, iar copilul este trecut în grija statului. De ce nu s-ar întâmpla așa ceva și în ceea ce privește aplicarea de rele tratamente asupra animalelor? Numai o amendă dată stăpânului nu rezolvă problema de fond. Caii mor în grajduri și nimeni nu poate face nimic?

Mă adresez domnului Prefect de Ialomița, domnul Petru-Mădălin Teculescu, și îl rog în numele tuturor iubitorilor de animale din România să ia în considerare acest caz și să îl treacă pe ordinea de zi a Prefecturii. Rezolvarea urgentă a situației ar fi un bun semnal pentru toți proprietarii de animale din țară, dar și pentru oficialitățile Comunității Europene.

  Petru Călian - declarație politică despre Importanța autostrăzii;

Domnul Petru Călian:

"Importanța autostrăzii"

Ministrul transporturilor a declarat, sâmbătă la inaugurarea unui nou tronson din Autostrada Transilvania, că prioritatea anului viitor este construcția de autostrăzi pe bani europeni. Un lucru extrem de important pentru întreaga economie românească, deoarece știm cu toții, infrastructura atrage turiști și investitori. Comisia Europeană vrea autostradă spre vest și e dispusă să o și finanțeze. România trebuie să profite de acest lucru.

Sâmbătă, premierul Emil Boc împreună cu ministrul transporturilor și infrastructurii, Anca Boagiu și reprezentanții Bechtel - Enka, au inaugurat segmentul Turda - Câmpia Turzii, care definitivează, astfel, tronsonul 2B, Luna - Gilău al Autostrăzii Transilvania. Soarta lucrărilor de anul viitor și a celor 1.200 de angajați ai consorțiului Bechtel - Enka se va decide prin Legea bugetului de stat pe 2012.

Coridorul IV este extrem de important din perspectiva accesării de bani europeni. Uniunea Europeană ne pune la dispoziție fonduri nerambursabile pentru acest proiect. În ceea ce privește bugetul de stat, vom prioritiza toate lucrările de infrastructură, iar Bechtel este o lucrare prioritară în cadrul lucrărilor din bugetul de stat.

Un target important pe care România îl are, este de a absorbi cele 5,6 miliarde de euro pentru infrastructură rutieră, terestră, aeriană și navală pe care le primim gratis de la Uniunea Europeană.

Chiar dacă traversăm această perioadă de criză, în ultimii doi ani s-a înaintat cu circa 60 de kilometri de autostradă anual. Sâmbătă, la Câmpia Turzii s-a finalizat tronsonul de 54 de km din Autostrada Transilvania.

Lipsa investițiilor în infrastructură întârzie redresarea economiei. Investițiile în infrastructura de transport, pe lângă faptul că ar permite reducerea șomajului, ar conduce la creșterea competitivității mărfurilor românești atât pe piața internă, cât și la export. Sistemul de transport este un punct esențial în dezvoltarea viitoare a României.

Țara noastră a pierdut multe investiții datorită infrastructurii deficitare. Un exemplu poate fi dat de Compania Mercedes care nu a investit în România acum câțiva ani pentru că infrastructura în transport nu era suficient de bună. Lipsa unei infrastructuri de transport suficient de dezvoltate, în România, reprezintă o problemă pentru industrie și investitori, o problemă care nu trebuie neglijată într-o perioadă în care economia are nevoie de o revigorare, oricare ar fi ea.

  Petru Movilă - declarație politică intitulată Basarabia pe cruce...;

Domnul Petru Movilă:

"Basarabia pe cruce... "

Autoritatea incontestabilă a celui mai important scriitor contemporan a impus în registrul analitic al culturii noastre conceptul de "muzică tânără" și "generație în blugi".

El cocheta atât cu actoria, cât și cu politica, însă incontestabil se impune ca scriitor prin cele 52 de volume a căror valoare îl propulsează în galeria marilor poeți români, fără să fi avut nevoie de suportul criticului.

Scriitor de talie mondială, un erudit al studiului fenomenului literar românesc și universal, Păunescu a considerat că expresia cea mai viguroasă a poeziei, "matricea sa ideatică și expresivă" o reprezintă poezia "Basarabia pe cruce", cea care consacră cel mai veridic atributele poporului român și înfrățirea cu Basarabia "furată":

"Se urcă Basarabia pe cruce
Și cuie pentru ea se pregătesc
Și primăvara jertfe noi aduce
Și plînge iarăși neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Și n-are țara dreptul să respire
Și nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfîrșit pămîntul,
Vin triburi, să ne ia pămînt și frați
Și-n fața lor abia rostim cuvîntul
Și, prin tăcere, suntem vinovați.

Ce cale poate țara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Și nu știm învierea cînd va fi."

Adrian Păunescu

Spirit enciclopedic, el s-a exersat creator argumentând, astfel, ideea potrivit căreia un critic autentic nu trebuie să evolueze corect din perspectiva autentică o opera literară, ci și să fie în stare să creeze una.

Își dorea respectul și considerația celor din jur și a hotărât îndrăzneț să înființeze Cenaclul Flacăra, iar toți cei cu care destinul său interferează devin figuri importante ale societății.

Și-a lăsat amprenta asupra unor personalități și cluburi sportive reprezentative pentru naționala noastră.

După consumarea unui destin excepțional și tragic, în același timp, Păunescu devine un poet național.

  Radu Stroe - declarație politică cu titlul În numele interesului național;

Domnul Radu Stroe:

"În numele interesului național"

Escamotând artificial divergențele fundamentale între Coaliția aflată la guvernare și Opoziție, premierul de facto al României, autodenumitul președinte-jucător Traian Băsescu a cerut, într-un discurs disjunctiv și reductor -, cel mai scurt discurs ținut de acesta la tribuna Parlamentului - un moratoriu de 45 de zile, cu scopul deblocării activității parlamentare și a votării Legii salarizării unitare, Legii pensiilor și Legii bugetului de stat pe 2011.

Ca în antichitate, când pe durata desfășurării Olimpiadei exista un armistițiu sacru, general, Traian Băsescu a făcut apel, în numele interesului național, la înțelepciunea liderilor de partid de a debloca situația generată chiar de incompetența, furtul și dezastrul provocat de Coaliție.

Ca să nu mai existe dubiu că această cerere de moratoriu nu a fost decât un ingredient imagologic - altfel spus, un discurs pro forma pentru cărțile de istorie - președintele-premier își permite, generos, să dea sfaturi și să certe pe mai puțin experimentații, comparativ cu domnia sa, în politică: "Ca om politic cu experiență vă spun că românii îi vor aprecia pe cei care se vor bate cu criza și nu pe cei care se ascund". Cu alte cuvinte, guvernul Băsescu-Boc se bate cu criza face to face, într-un mod propriu și, de ce nu, ...original. "Original" în sensul că se caută "țapi ispășitori" în toate direcțiile, cu scopul de a albi cel mai incompetent, distructiv și corupt guvern pe care l-a avut România în ultimele două decenii. Pentru că victimizarea și butaforia sunt principalele componente ale arsenalului politic din dotarea lui Traian Băsescu, nici de această dată nu se dezminte, el declarând: "Eu am căzut în plasa încercării de a rezolva politic, de a da o soluție politică partidelor parlamentare". Previzibil!

Dacă guvernele celorlalte state, în mod responsabil, au luat măsuri de reactivare a economiei încă de la începutul crizei, Guvernul român a preferat să aibă o atitudine de expectanță, în speranța că dacă nu va face nimic criza va trece de la sine. Cum, în mod natural, economia României începea să se sufoce, Guvernul a găsit de cuviință, în al 13-lea ceas, să ia totuși niște măsuri. Și nu orice fel de măsuri, ci măsuri de austeritate, cele mai dure pe plan european, care nu au făcut altceva decât să strângă și mai mult lanțul disperării cetățenilor români.

În doi ani de zile, România a avut multe recorduri negative, cam în toate domeniile: sanitar, educațional, economic etc. În luna septembrie a.c. s-a înregistrat un alt record, neatins în ultimii 20 de ani, 53.000 de absolvenți de facultate nu și-au găsit un loc de muncă. La toate acestea se mai adaugă o perspectivă sumbră: până la finele anului 2010 statul trebuie să disponibilizeze încă 26.000 de angajați ...pentru a putea crește salariile celor rămași cu 15%, deși... se vor tăia din nou salariile la 1 ianuarie 2011!? Ce putem spune? Că este o strategie și o viziune economică extrem de complexă și bine gândită, care are în vedere interesul cetățeanului și al țării? Din păcate, nu! Principiul tăiatului, al forfecatului acționează rapid, statistic, el nu transcede dincolo, unde fiecare tăiere vizează un destin.

  Relu Fenechiu - declarație politică: De vreme ce, oricum, la PDl, 80 este egal cu 170, atunci să nu ne mire că, pentru domnul Boc, un drum național cu o bandă pe sens este autostradă;

Domnul Relu Fenechiu:

"De vreme ce, oricum, la PDL, 80 este egal cu 170, atunci să nu ne mire că, pentru domnul Boc, un drum național cu o bandă pe sens este autostradă"

Domnul Emil Boc a mai realizat pe 13 noiembrie o contraperformanță, a decredibilizat la maxim funcția de prim ministru al României, a reușit să o coboare în derizoriu. A reușit-o prin participarea la ceremonialul de inaugurare a unui minuscul tronson de 10 km de autostradă. Dacă acești 10 km de autostradă ar fi fost primii dați în exploatare în România, atunci, admit că prezența premierului și a ministrului de resort ar fi fost acceptabilă. Cum nu suntem în această situație, prezența șefului guvernului și a ministrului transporturilor nu se justifica. O reprezentare a guvernului la nivel de subprefect ar fi frizat poate normalitatea, iar dacă tăierea panglicii ar fi fost făcută de către unul dintre primarii localității beneficiare, atunci, iarăși, se putea invoca normalitatea. Cred că în nicio țară civilizată, primul ministru nu participă la un astfel de ceremonial, la o banală inaugurare de etapă a unei autostrăzi. Dar domnul Emil Boc se pare că nu cunoaște procedurile și protocoalele de la cancelariile statelor civilizate.

Am găsit, însă, o explicație privind gestul domnului Emil Boc, care nu a ținut cont de rangul funcției pe care o deține. Domnia sa s-a folosit de prilejul respectivei inaugurări pentru a "îmbrăca" haina agitatorului politic de duzină, încercând ca și în alte situații să anestezieze simțurile românilor loviți de guvernarea pe care o păstorește prin declarații electorale fără acoperire.

Declarația domniei sale - dată evident după ce toate carele de reportaj ale televiziunilor de știri au deschis calea transmisiilor directe -, după ceremonialul inaugurării, reprezintă o mostră de propagandă de prost gust și de manipulare a românilor: "E o vorbă la români, că toamna se numără bobocii. Putem zice, însă, că toamna se numără kilometrii de autostradă. Pe lângă cei 10 kilometri inaugurați azi la Cluj s-au mai făcut 20 la București și 14 la Sibiu - pe coridorul 4. Avem astfel, numai anul acesta, 44 de kilometri. Dacă se adaugă cei 42 de anul trecut de la Cluj, între Turda și Gilău, 14 de pe centura Ploieștiului și 14 la Timișoara, avem 114 kilometri în doi ani, practic 60 de kilometri pe an. Dacă se făceau atâția în fiecare an de la revoluție, acum aveam cel puțin 1.200 de kilometri, iar România era împânzită de autostrăzi" - a spus Emil Boc.

Trebuie menționat că din cei 114 kilometri de "autostradă" menționați, doar 90 de km reprezintă construcție nouă, doar 66 de km sunt de fapt autostradă, iar dintre aceștia din urmă doar 52 au fost finalizați. Este trist că persoana aflată în funcția de prim-ministru al României nu este capabilă a face diferența între o autostradă și un simplu drum național, cum este centura Timișoara, pe care domnul Boc o include în autostrăzile inaugurate de guvernul său. Situația este similară și în ceea ce privește centura municipiului Ploiești. Lipsa de cunoștințe de specialitate caracteristică a membrilor Cabinetului Boc este, însă, compensată din plin de priceperea la actul de dezinformare și la lansarea de afirmații tendențioase. Suntem însă în secolul XXI. Nu pot să cred că majoritatea românilor mai poate fi păcălită, pentru că există diferențe mari între o autostradă și un drum național sau o șosea de centură. Iar cei mai mulți dintre români știu să facă diferența. Probabil, însă, că acei care vor vedea în centura Timișoara (un drum cu sensuri giratorii și cu câte o bandă pe sens) altceva decât o autostradă, vor fi catalogați drept "ticăloși" sau rău-intenționați de către reprezentanții actualei guvernări. Pentru care 80 este egal cu 170, iar un drum național cu o singură bandă este egal cu o autostradă.

  Samoil Vîlcu - declarație politică: Datorăm respect celor mai de seamă reprezentanți ai spiritualității românești;

Domnul Samoil Vîlcu:

"Datorăm respect celor mai de seamă reprezentanți ai spiritualității românești"

Anul acesta un eveniment important a constituit prilej de sărbătoare pentru credincioșii vâlceni și nu numai. Arhiepiscopia Râmnicului a aniversat 160 de ani de la întronizarea Sfântului Calinic ca episcop al Eparhiei Râmnicului, prilej de organizare a unui program special ce a culminat cu vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Istoria județului Vâlcea este strâns legată de viața Sfântului Calinic. În 1860 Sfântul Calinic dădea binecuvântarea pentru ridicarea unei bisericuțe cu hramurile Cuvioasa Paraschiva și Ioan Botezătorul în satul Stoenești, aflat în eparhia vâlceană.

Despre Sfântul Calinic de la Cernica, marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, pe care-l voise la Cernica, locul lui de învățătură și de pregătire duhovnicească, unde se retrăsese". Mai departe, Nicolae Iorga spune despre Sfântul Calinic: "El încheie cu vrednicie șirul curaților călugări fără arginți, al ctitorilor de cărți și de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu și-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu".

Sfântul Calinic a fost un neobosit organizator, constructor și restaurator de biserici el fiind cel care întocmea planurile bisericilor pe care le ctitorea, numeroase lăcașuri de cult fiind ridicate sub supravegherea acestuia.

Sfântul Calinic era un bun îndrumător al credincioșilor care veneau la mănăstire, era cunoscut atât pentru rugăciunile sale tămăduitoare, cât și pentru faptele sale de bunătate. Pentru tot ce a făcut marele ierarh Calinic a devenit unul din cei mai de seamă reprezentanți ai spiritualității românești. A fost apreciat și considerat ca un adevărat sfânt nu numai de cei care l-au cunoscut, ci și de urmași.

Pentru tot ce a făcut pentru spiritualitatea românească, a fost trecut în rândul sfinților, iar anul acesta numeroase evenimente organizate la Vâlcea au fost destinate marcării acestui eveniment important: 160 de ani de la întronizarea Sfântului Ierah Calinic în demnitatea de Episcop al Râmnicului. Evenimentele au constituit un bun prilej să ne amintim de tot ce a făcut pentru cultura noastră Sfântul Calinic. Concluzionând, cred că e de datoria noastră să ne respectăm trecutul și pe cei mai desăvârșiți reprezentanți ai spiritualității românești.

  Vasile-Silviu Prigoană - intervenție ce are ca temă Ziua internațională a toleranței;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Ziua internațională a toleranței"

Astăzi, 16 noiembrie, sărbătorim Ziua toleranței.

Noțiunea de toleranță apare în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în persoana lui Erasmus din Rotterdam, în efortul său de combatere a fanatismului religios. Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviza toleranței: "Detest ideile voastre, dar voi lupta până la moarte pentru ca voi sa le puteți exprima" (în drama "Nathan înțeleptul", Lessing apără libertatea religioasă).

Declarația principiilor toleranței - care a fost enunțată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanților UNESCO - definește acest termen ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor, felurilor de expresie/manierelor de exprimare a calității de ființe umane.

Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranța este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora și - în nici un caz - nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul, democrația și statul de drept.

A tolera nu înseamnă, însă, să-i înțelegem pe cei ce-și irosesc viața, energia, sufletul în încercări deșarte. Tolerându-i, nu le arătăm că ne e milă sau că vrem să-i ajutăm în vreun fel. Nu facem nicio faptă bună tolerând ignoranța, mizeria intenționată, lenea, minciuna, indolența sau fărădelegea. De asemenea, putem greși în încercarea de a face și noi ca ei, doar-doar o să înțelegem mai bine "lumea" în care trăiesc.

Trăim în aceeași lume, unii mai adaptați, alții mai puțin, însă avem cu toții nevoie de același adevăr: puterea de a vedea în celălalt propria persoană, fără să ne retragem îndărătul sârmei ghimpate a individualismului, de unde să fluturăm eșarfa albă a toleranței.

  Stelică Iacob Strugaru - declarație politică: Cercetarea și dezvoltarea - captivele unui sistem nereformat;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Cercetarea și dezvoltarea - captivele unui sistem nereformat"

"Telocitele lui Popescu", această descoperire uriașă pentru mediul medical mondial, nu reprezintă decât o parte din inventica românească, premiată, recunoscută, dar ruptă de lanțul firesc al implementării și producției de masă.

Invențiile Ralucăi van Staden sau ale profesorului Alexandru Ciocâlteu sunt tot atâtea exemple de profesionalism, rigurozitate în cercetarea medicală, care rămân din nefericire fără a fi implementate de industria medicală autohtonă.

Mă întreb și vă întreb ce ar fi fost medicina fără încrederea acordată profesorului Nicolae Paulescu și utilizarea la scară largă a insulinei? Ce ar fi fost actul medical fără descoperirile savanților de la Iași?

În ultimul secol statele care au reușit să se impună în concurența mondială au fost cele care au acordat încredere oamenilor lor de știință, invențiilor acestora și capacității lor de a schimba lumea.

Este un act de mare gravitate atunci când, pe cale birocratică, descoperiri de talie mondială sunt puse în umbră de interese obscure. La fel de grav este ca statul, care nu a acordat încredere propriilor savanți, să ajungă să cumpere invențiile propriilor cercetători de la alte state care investesc în inovație.

Debirocratizarea instituțiilor de cercetare și reașezarea lor pe baze firești, precum și legarea cercetării de dezvoltare trebuie să reprezinte obiectivele strategice ale oricărei guvernări. Vă mai aduc aminte că cea mai de preț comoară a unui neam nu este aurul, argintul sau alte materii prețioase, ci calitatea capitalului său uman, prețuirea pe care statul este capabil să o ofere propriilor intelectuali.

  Titi Holban - declarație politică Roberta Anastase trebuie să plece!;

Domnul Titi Holban:

"Roberta Anastase trebuie să plece!"

Ce se întâmplă astăzi în Parlament este de o gravitate fără precedent: PDL a transformat activitatea Camerei Deputaților în circ, parodie și scandal politic.

Știm cu toții cum ne-am simți dacă un hoț ar fura din gospodăria sau din apartamentul nostru, iar poliția, deși îl identifică, nu îl pedepsește. Cu siguranță am încerca să luptăm ca hoțul să primească pedeapsa pe care o merită.

În această situație suntem și noi, deputații PNL, care avem de-a face cu un hoț pus de PDL în fruntea Camerei Deputaților: Roberta Anastase. Modalitatea prin care s-a adoptat Legea pensiilor, în ședința condusă de Roberta Anastase, în care 80 de voturi exprimate au fost egale cu 170 declarate, constituie o fraudă, așa cum o descrie Codul Penal, și pentru care făptuitorul trebuie să plătească potrivit legii. Prin acest act s-au furat atât voturile milioanelor de cetățeni reprezentați de către deputații dumneavoastră, cât, și s-au tâlhărit milioane de pensionari, prin diminuarea pensiilor, dreptul și agoniseala lor de o viață.

Roberta Anastase promovează în Camera Deputaților aceeași politică pe care liderii PDL și guvernul Băsescu-Boc o aplică întregii țări - politica furtului, hoției, jafului și corupției la toate nivelurile. După ce au furat din lefurile angajaților un procent de 25%, după ce au furat 15% din ajutoarele sociale ale celor mai afectați de criză și același procent din dreptul mamelor pentru a-și crește copilul, după ce au încercat să ia și din pensiile celor care au trudit o viață, acum au trecut la furt de voturi în Parlament, pentru ca toate aceste măsuri să devină legi spre paguba majorității populației.

De această politică a furtului nu a scăpat nici mediul privat, mai ales firmele românești care au fost obligate să vireze la stat o parte din câștig prin acel impozit parșiv, numit și forfetar.

Regimul Băsescu-Boc își adoptă legile proaste prin furt, pentru că majoritatea "toxică" nu este capabilă să-și aducă deputații la serviciu. Ca atare, chiulul majorității deputaților PDL blochează activitatea Parlamentului.

Este motivul pentru care voi continua să protestez împotriva adoptării de legi proaste în defavoarea cetățenilor, dar și împotriva corupției, furtului și a chiulangiilor de la puterea PDL-istă. Nu permitem ca un hoț neprins să devină un negustor cinstit, mai ales când acesta este președintele Camerei Deputaților.

Toate acestea reprezintă tot atâtea motive pentru care, în calitate de deputat în Parlamentul României și alături de colegii mei din PNL, cer demiterea Robertei Anastase pentru fapte de corupție politică și pentru instaurarea furtului ca metodă de lucru în cadrul Parlamentului.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Convulsii etnobotanice;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Convulsii etnobotanice"

Trei etnobotanici au ajuns în ultima gardă la UPU de la Spitalul de Urgențe "Sfântul Ioan". SC de 37 de ani, LA de 31 de ani șiRA de 23 de ani au fost aduși cu ambulanța la Spitalul Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan" cu tulburări respiratorii, cardiace, neurologice și digestive. Pacienții au rămas internați în Toxicologie.

Cel mai grav dintre acești pacienți este SC de 37de ani, ajuns în urmă cu o oră la UPU de la Spitalul de Urgențe "Sfântul Ioan". Pacientul a fost preluat din fața bazarului de către ambulanța alertată de către cetățeni, întrucât pacientul își pierduse cunoștința. În UPU a fost preluat de medicii de urgență, necesitând măsuri de suport respitarator, volemic, iar pacientul a prezentat un sindrom convulsivant (convulsii tonicoclonice).

Întrucât pacientul nu prezintă alte antecendente patologice, cei de la urgențe iau în considerare efectul toxic al etnobotanicelor în declanșarea sindromului convulsivant. Este primul caz de acest gen și după ce va fi stabilizat în UPU va rămâne internat la ATI-Toxicologie.

Cei de la Urgențe se întreabă de ce legile pe care le-au inițiat zac în continuare în Parlament și de ce autoritățile locale din Iași nu fac nimic pentru a închide "magazinele de coșmaruri".

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Plagiatul dăunează grav sănătății;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Plagiatul dăunează grav sănătății"

Din păcate, nu este prima oară când trebuie să revin pe aceiași temă: Ministerul Sănătății fură inițiative legislative aflate deja în diferite faze a derulării procesului între depunere și adoptare.

Problema cea mare nu este furtul ideii, deși și acest lucru este măcar imoral, în condițiile în care nu există o lege a copyright-ului și pentru legi sau posibilitatea înregistrării la OSIM. Problema este că de multe ori conținutul inițial este ciuntit astfel încât duce la apariția unor acte normative totalmente ineficiente (vezi Ordonanța de urgență privind consumul de produse etnobotanice, numărul tinerilor, victime ale acestui adevărat flagel, fiind în creștere), fie incomplete (vezi introducerea cardului de sănătate în care nu sunt introduse și alte date importante, cum ar fi consimțământul informat pentru transplantul de organe), fie transformă o lege cu menirea de a combate activ agresiunea asupra personalului medical aflat în exercițiul funcțiunii, așa cum era propus în inițiativa mea legislativă din martie 2010, într-o flască creștere a protecției prin schimbarea încadrării juridice a faptei. Adică, stai personal medical și încasează, că noi îi vom pedepsi mai aspru pe agresori.

O lege trebuie în primul rând să împiedice realizarea unei fapte condamnabile și nu să o pedepsească mai aspru după ce s-a produs. Din acest punct de vedere ordonanța privind consumul de etnobotanice a eșuat lamentabil și se pare că și personalul sanitar va mai avea de suportat abuzuri și agresiuni.

Un alt aspect foarte interesant este că toate aceste inițiative pe care le-am depus au avut în primă fază aviz negativ din partea ministerului de resort. Știu că este la modă "reevaluarea" și că probabil din nefezabile au devenit numai bune, prin schimbarea autorului, dar stimabililor domni, luați măcar conținutul în ansamblul său pentru a realiza un lucru bun și care într-adevăr să ajute pe cei mulți. Ce faceți pare să fie doar o goană dezlânată în vederea realizării unei liste cât mai mari de realizări.

Mă întreb în ce limbă ar fi trebuit să mi se predea în școală pentru a mă putea înțelege cu Ministerul Sănătății. Până acum, Guvernul Boc papă tot. Până și inițiativa parlamentară!

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică despre Lecția de consecvență și de unitate a opoziției;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Lecția de consecvență și de unitate a opoziției"

Cred că soarele strălucitor din aceste zile de noiembrie are influențe ciudate asupra unor politicieni, care au niște amnezii suspecte și se trezesc vorbind atunci când ar fi mai indicat să tacă.

Într-o discuție despre vulnerabilități, slăbiciuni și trădări, ar fi multe de spus despre fiecare partid în parte, mai nou sau mai vechi pe scena politică românească. Nu voi prezenta aici o lecție de istorie, mai ales că mă refer la declarațiile unui profesor de istorie și nu are nici un rost să dezgropăm trecutul. Viitorul este mai important.

Pentru cei interesați de corectitudinea și moralitatea în politica românească din perioada interbelică, am un sfat: răsfoiți presa vremii. "Cenzura, starea de asediu, samavolnicia, ilegalitatea, sălbăticia și asasinatele... Până acum a fost teroarea; de aici începe frauda" - așa prezentau ziarele la unison modul de desfășurare a campaniilor electorale din perioada interbelică. Când voturile celor vii nu le păreau îndestulătoare, se apela la rezervele electorale din cimitire. La alegerile din 1927 au fost mobilizate alei întregi din Bellu.

Nu spun eu aceste lucruri, stimați colegi, sunt scrise în ziarele vremii. Veți găsi lucruri interesante despre "mardeiașii electorali", despre vulnerabilități, slăbiciuni și trădări. Cu speranța că v-am stârnit curiozitatea de a citi ziarele din perioada interbelică, vă propun să ne întoarcem în zilele noastre, unde au loc dezbateri cel puțin la fel de interesante, despre consecvență și corectitudine în politică.

În acest moment, când România are nevoie de o schimbare majoră a direcției, se înțelege că opoziția ar trebui să fie capabilă să construiască o alternativă serioasă la actuala guvernare care a dus țara în dezastru. Noi, cei din PSD, așa vedem lucrurile. Noi ne batem cu actuala putere care a sărăcit România. Este motivul principal pentru care trebuie să lămurim câteva lucruri, printre care răspunsul la întrebarea: cine l-a ajutat pe Traian Băsescu să câștige alegerile? Pentru a afla răspunsul, avem nevoie de câteva întrebări ajutătoare. Cine plângea alături de Traian Băsescu, în direct la televizor, prin anul de grație 2004? Cine l-a susținut și l-a votat pe Traian Băsescu în turul doi la alegerile prezidențiale din 2004? Cine se ținea de mână cu Traian Băsescu și țopăia strigând "Fraudă!"? Cine visa o "revoluție portocalie" pe rețeta Kievului? Cine a fost la guvernare în celebra Alianță DA? Cine a fost susținut de fruntași liberali care au trădat PNL și au trecut, pe rând, cu arme și bagaje în partidul prezidențial? Cine a șters pe jos cu liberalii, zi de zi, din 2006 până în 2008? Cum a rezistat aproape doi ani de zile Guvernul minoritar Tăriceanu? Cine era principala țintă a atacurilor liberalilor în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009?

Cunoașteți răspunsurile la aceste întrebări și ele pot constitui reperele unei dezbateri mai ample despre vulnerabilități și trădări în politică, despre compromisuri și duplicitate.

Într-adevăr, domnule Crin Antonescu, trebuie să înțelegem fiecare cine suntem, să nu ne credem altceva decât suntem. Nu e cazul ca PSD să primească lecții de consecvență ori de rezistență împotriva lui Traian Băsescu. Da, am greșit și noi. Ne asumăm greșelile, ne asumăm trecutul. Vreau să subliniez că PSD nu a acceptat "la prima chemare" a lui Traian Băsescu să facă guvern cu acesta, iar liberalii știu foarte bine acest lucru. Aici este o altă lecție, cea a cuvântului dat. Dacă PNL se ținea de cuvânt, am fi avut, imediat după alegerile generale din 2008, o altă majoritate, un alt guvern. Dar toate istoriile care încep cu "Dacă..." sunt desuete, plictisitoare. Nu folosește nimănui să facem bilanțul greșelilor, al inabilităților sau al compromisurilor. Cu siguranță, istoria ne va judeca și va analiza lucrurile pe îndelete.

Acum trebuie să revenim cu toții la realitate, la trista realitate a unei Românii guvernate catastrofal de Traian Băsescu și PDL. Avem nevoie de soluții, de consecvență și stabilitate, de responsabilitate și înțelepciune. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de o opoziție unită.

  Viorel Arion - declarație politică ocazionată de împlinirea a 23 de ani de la Revolta anticomunistă de la Brașov;

Domnul Viorel Arion:

"23 de ani de la Revolta anticomunistă de la Brașov"

Prăbușirea comunismului în România a fost precedată de evenimente politice majore, așa cum a fost și Revolta anticomunistă de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Putem spune că unele dintre scenele de la Brașov s-au desfășurat aproape identic cu cele ce aveau să se întâmple în Timișoara, în decembrie 1989. Chiar și intervenția brutală a trupelor speciale de securitate a urmat parcă același scenariu ca în 1989. Represiunea comunistă de la Brașov a trimis în beciuri peste 300 de oameni, iar măsurile represive au continuat și după desfășurarea evenimentelor.

Poate puțini ne mai reamintim România acelor ani: fără apă în robinete, fără căldură în calorifere, cu frigiderele goale și cu spectrul cozilor, al nesfârșitelor cozi, amenințându-ne existența zilnică. O Românie cenușie, în care viața de zi cu zi era o permanentă încercare de a supraviețui, o viață al cărei curs ne era dictat de alții, și controlat tot de ei. Planuri cincinale sforăitoare, propagandă deșănțată a regimului și odă neîntreruptă adusă unui cuplu dictatorial ce își pierduse busola. Am fost unul din cei care am alergat pe stadioanele patriei, desenând cu trupul meu și al colegilor mei expresii de laudă conducătorului iubit. Anii aceia păreau să nu se mai termine. Și totuși, undeva, într-un oraș muncitoresc, un grup de revoluționari a avut curajul de a spune: "Ajunge!" Vestea curajului acestor oameni a făcut înconjurul lumii. Presiunea internațională manifestată în lunile ce au urmat asupra regimului comunist din România a determinat comutarea pedepselor și salvarea vieților acestor eroi.

Lor li se cuvine aceeași recunoștință ca și eroilor martiri ai Timișoarei sau a celor din zilele de sfârșit de decembrie 1989. Să comemorăm acele zile și să nu-i uităm pe cei care, cu curaj, cu dăruire au dovedit că o dictatură poate fi învinsă.

  Viorel Buda - declarație politică intitulată Record pentru premierul Boc: 16 acte normative infirmate la Curtea Constituțională și o victorie împotriva victimelor comunismului;

Domnul Viorel Buda:

"Record pentru premierul Boc: 16 acte normative infirmate la Curtea Constituțională și o victorie împotriva victimelor comunismului"

Prin decizia de miercuri, 3 noiembrie 2010, a Curții Constituționale, prin care s-a considerat drept neconstituțională adoptarea Legii educației naționale prin angajarea răspunderii guvernului, numărul actelor normative emise de Cabinetele Boc din decembrie 2008 și până în prezent care au fost infirmate din punctul de vedere al constituționalității se ridică la 16. Este un record (negativ) în materie, neegalat până în prezent de nici unul dintre șefii de guvern din România. Este un record (negativ) neegalat în vreunul dintre statele membre ale Uniunii Europene. De menționat că majoritatea actelor normative infirmate total sau parțial de către judecătorii Curții Constituționale au vizat domenii legislative extrem de importante în ceea ce privește România și românii. De menționat că actele normative infirmate total sau parțial, conțineau prevederi potrivnice românilor.

Și totuși, guvernul Boc a obținut și o victorie la Curtea Constituțională. O victorie cu niște costuri amare pentru un segment redus de cetățeni români - foștii deținuți politici, foștii deportați, în general foștii persecutați ai regimului comunist. Prin Decizia nr.1358 a Curții Constituționale, a fost declarat neconstituțional articolul 5 alin.(1) litera a) din Legea nr.221/2009, adică exact articolul-pilot al legii, cel care dădea dreptul categoriei mai sus citate să solicite prin intermediul justiției despăgubiri pentru coșmarurile de care a avut parte în timpul regimului comunist. Nu voi proceda ca premierul Emil Boc și nu am să comentez nici decizia și nici motivarea Curții Constituționale. Pentru simplu motiv că nimeni nu are acest drept. Voi comenta cum s-a ajuns în această situație.

Legea nr.221/2009 a fost inițial concepută de ministrul PD-ist al justiției, Monica Macovei, în 2006, dar, din motive pe care nu le cunosc, a rămas în sertarele ministerului. Proiectul a fost repus pe tapet de ministrul liberal Tudor Chiuariu și a intrat în 2007 în proceduri parlamentare. În 2009, deci în timpul unuia dintre guvernele conduse de Emil Boc, legea a fost adoptată în Camera Deputaților cu un scor zdrobitor: 212 voturi pentru, 2 contra și 4 abțineri. De menționat că 85 din cei 86 de deputați ai principalului partid de guvernământ, PDL, prezenți în plen au votat pentru (unul s-a abținut). După numai un an de zile, guvernul condus de premierul Emil Boc și totodată președintele partidului care a votat în proporție de 99,99% în favoarea acestei legi a atacat - prin Ministerul de Finanțe, din postura de parte în procesele în care foștii persecutați politici își cereau drepturile legale - la Curtea Constituțională principalul articol al legii. Și a obținut o victorie strălucită. Împotriva celor maxim 120.000 - 150.000, supraviețuitorilor sau urmașilor deținuților, deportaților sau persecutaților politici. Care, începând de săptămâna trecută, nu vor mai avea dreptul să solicite despăgubiri pentru suferințele de care au avut parte. Asta da condamnare a Comunismului!

  Virgil Pop - declarație politică având tema Interesul național sunt eu;

Domnul Virgil Pop:

"Interesul național sunt eu"

În vreme ce Roberta Anastase comite fraudă după fraudă în Parlamentul României și colegii dânsei fac scut în jurul acestei fărădelegi, zeci de români stau la cozi interminabile, în frig, pentru a primi pachetele cu alimente de bază de la Uniunea Europeană.

În vreme ce premierul Emil Boc taie panglica pentru alți 10 km de autostradă, românii își rup în continuare mașinile în gropile țării și tremură de frica unei alte ordonanțe aberante, emise dintr-un capriciu, retroactiv dacă s-ar fi putut, cum a fost actul normativ ce stabilește obligativitatea folosirii cauciucurilor de iarnă în anotimpul rece.

În vreme ce PDL-iștii cumpără, șantajează sau amăgesc simpatia colegilor de coaliție pentru a-și trece legile frauduloase și pentru a-și asigura următoarea tranșă de bani de la FMI, pentru îndestularea clientelei de partid, bugetarii României se gândesc cu groază la lunile de iarnă care îi vor găsi cu jumătate din venituri în buzunare, din cauza scumpirilor și a tăierii salariilor, pensiilor sau a indemnizațiilor de șomaj.

În aceste vremuri, președintele vine în Parlament și, cu un tupeu inimaginabil, cu o doză semnificativă de umor negru, ne propune să-l iertăm de toate păcatele, să ștergem cu buretele toate fărădelegile comise, pentru interesul național, pentru ca PDL să treacă cu bine și cu orice preț de hopul legilor cerute de Fondul Monetar Internațional și să își impună actele normative proprii. E vorba de legile educației, bugetului pe 2011 și salarizării unice. Evident că, pentru PDL, nici nu contează cum trec aceste legi, prin moratoriu, prin șantaj, prin cumpărare și, pesemne că nu contează, în fapt, nici conținutul acestor acte normative. În fond, tot ceea ce contează e ca următoarele tranșe de la FMI să intre în țară pentru ca, o dată, să acopere găurile negre din fondurile de pensii și salarii și, mai apoi, pentru a fi redirecționate, prin diferite modalități, înspre clientela politică portocalie, abonată deja, de doi ani, la bani publici. Teoretic, președintele ne cere să îl mai lăsăm să ne mai păcălească încă o dată.

Și atunci stau și mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, stimați colegi, unde e interesul național? De partea partidului-stat condus de un om care ne cere, efectiv, să îi lăsăm să își continue nelegiuirile? Unde este interesul poporului, în trei legi nefundamentate, scrise la repezeală și adoptate cu orice preț?

Din păcate pentru domnul președinte, celebrul dicton "Statul sunt eu" nu i se aplică, și interesul național și domnia sa nu coincid. Interesul național, stimați colegi, e în stradă, la cozi, la mitinguri, la proteste, interesul național e printre românii de rând, care își duc cu greu traiul. Și acolo vom fi și noi, apărându-l.

  Gheorghe Ana - declarație politică intitulată Cu sau fără FMI?;

Domnul Gheorghe Ana:

"Cu sau fără FMI?"

Intervenția Președintelui României, Traian Băsescu, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României a generat discuții în principal pe două teme: mesajul pe care domnul Traian Băsescu l-a dat și durata foarte scurtă a intervenției domniei sale.

Mesajul Președintelui s-a dorit a fi unul de ultimatum privind respectarea condițiilor impuse României prin semnarea acordului cu FMI. Moratoriul solicitat de Președintele Traian Băsescu partidelor parlamentare pe o perioadă de 30-45 zile nu este altceva decât amenințarea opoziției că dacă nu se va înțelege cu puterea pentru a aproba în Parlament cele trei legi: Legea salarizării unitare, Legea educației și Legea bugetului pe 2011, atunci România va încălca tratatul cu FMI și va intra în incapacitate de plată, neputând achita în luna decembrie salariile bugetarilor și pensiile. Responsabilă de acest dezastru nu va fi decât opoziția, care nu înțelege importanța momentului și solicitării Președintelui.

Această strategie de președinte-jucător pune clasa politică într-o dificultate voită, pentru ca populația să uite că în urmă cu un an prezenta acordul cu FMI ca pe o centură de siguranță pentru economia românească. În realitate, pentru români acordul cu FMI este o povară pe care o suportă din ce în ce mai greu. Rețeta recomandată s-a dovedit falimentară. O reamintesc pentru cei care nu știu, dar și pentru cei care uită repede.

  1. Se aplică politici monetare restrictive, ceea ce înseamnă creșterea ratelor dobânzii, pentru a reduce riscul de devalorizare a monedei naționale. Drept urmare, exportăm puțin și am devenit deschiși la importurile de pe alte piețe. În cel mai îndepărtat cătun cumpărăm roșii turcești, ulei grecesc, pantofi chinezești, electronice japoneze etc. Totodată, nivelul de îndatorare externă a crescut semnificativ.
  2. Politici fiscale restrictive, ceea ce înseamnă creșterea impozitului pe consum și reducerea celui pe profit; se mărește baza de impozitare, ca să nu scape niciun sărac fără să plătească, și se diminuează rata, ca să nu simtă bogații că li se ia ceva.
  3. Cheltuielile publice s-au redus semnificativ, mai ales cele care privesc direct pe români - sănătate, educație, sociale.
  4. Liberalizarea piețelor și investițiilor și eliminarea tuturor măsurilor de protejare a economiilor naționale este un ingredient de nelipsit. Se suprasolicită teoria avantajului comparativ. Pentru unii este format din înalta tehnologie, protejată de legislații prohibitive pentru săraci privind drepturile de autor și licențele, pentru alții, din forța de muncă înalt și medie calificată gratis. Scurgerea de profesioniști spre țările cu venituri mari indicate tinde să submineze fără cale de întoarcere dezvoltarea internă. Monopolurile sunt desființate, dar nu toate, doar cele de stat - servicii publice, petrol, telefonie; cele private cresc, se extind și devin corporații transnaționale.

Să adăugăm privatizarea a tot ce este public și dereglementarea totală, dacă ar fi posibil, a vieții economice, și avem schema generală a acordurilor girate de FMI.

Privind durata foarte scurtă a intervenției Președintelui Traian Băsescu, ea își are originea în neparticiparea opoziției la ședința comună a celor două Camere, situație pe care domnul președinte ar fi putut să o evite dacă dorea într-adevăr ca mesajul să ajungă unde trebuie. Prin încurajarea menținerii la conducerea Camerei Deputaților a doamnei Roberta Anastase, Traian Băsescu s-a deconspirat, în sensul că domnia sa nu dorește o colaborare putere-opoziție pentru a găsi soluții de ieșire din criză, ci dorește să mențină o tensiune putere-opoziție pentru a putea decide atât pentru putere, cât și pentru opoziție.

Este evident că majoritatea cetățenilor au de pierdut datorită politicilor greșite, de ignorare a poziției partidelor din opoziție, iar acordul cu FMI este o consecință a acestui fapt care întreține starea de tensiune pe scena politică, iar consecințele nu au întârziat să apară

  Cătălin Cherecheș - declarație politică având subiectul Românii merită mai mult din partea noastră;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Românii merită mai mult din partea noastră"

Vreau să încep această declarație politică prin a-mi cere scuze tuturor românilor, indiferent de opțiunile lor politice, pentru tot ceea ce au văzut și au auzit în ultimele săptămâni aici, în Camera Deputaților. Doresc să-mi cer scuze pentru că istoria va reține că sub cupola Parlamentului României s-au spus lucruri care i-ar fi făcut pe birjarii de altădată să li se facă rușine. Și mai doresc să-mi cer scuze în numele colegilor deputați pentru lipsa de rușine dovedită în ultima vreme.

Nici nu mai contează cine este de vină pentru blocajul de la Camera Deputaților, așa cum nu mai contează nici cine a început și nici cine a continuat. Nu mai contează nici cine și cu cât a întrecut măsura bunului-simț. Contează ca acest scandal să ia sfârșit.

Stimați colegi, să știți că nimeni nu mai ascultă acuzațiile pe care noi, politicienii, le facem la televizor sau în conferințele de presă. Românii care se trezesc când e noapte afară ca să ajungă la muncă, care muncesc mai mult de opt ore pe zi, care duc una sau două slujbe pentru a-și putea plăti ratele, pentru a-și putea trimite copiii la școală, pentru a putea plăti medicamentele părinților bătrâni, nu ne mai ascultă. Nu ne mai ascultă când ne facem hoți, nu ne mai ascultă când aruncăm acuzații și pasăm vinovății. Nu ne mai ascultă pentru că au lucruri mai bune de făcut. Și nu ne mai ascultă pentru că nu facem altceva decât să le vindem minciuni. Și dacă sunteți sinceri cu dumneavoastră, recunoașteți că le vindem minciuni. Românii care ne-au votat în 2008 și cărora o să le cerem votul și încrederea din nou în 2012, sau poate chiar mai devreme, merită mai mult din partea noastră. Merită, cel puțin, să le spunem adevărul.

Adevărul este că am avea soluții dacă am dori sa le căutăm. Știm cu toții că soluția este în puterea noastră. Atât opoziția, cât și puterea sunt în stare să găsească o soluție pentru impasul creat, dacă doresc acest lucru. Dacă am fi dispuși să ne lăsăm orgoliile politice la o parte, cu siguranță am putea ajunge la un compromis. Adevărul este însă că nimeni nu caută acest compromis. Sunt de acord că reprezentanții puterii au greșit. Sunt de acord, în același timp, că și reprezentanții opoziției au greșit. Stimați colegi, minus și cu minus nu dă plus niciodată. Două rele nu fac un bine, ci fac un rău și mai mare.

Eu vin din Ardeal. La noi, în Maramureș, bărbații sunt bărbați. Au curajul să accepte când greșesc și să-și ceară scuze pentru asta. Din păcate, văd că prea puțini din colegii mei sunt bărbați adevărați. Bărbații adevărați tranșează lucrurile și creează astfel o realitate. Aici văd că ne pricepem de minune să ne ascundem în spatele cuvintelor și în spatele procedurilor. Suntem foarte pricepuți să facem gherilă, dar ne temem să purcedem la război. Ne împungem și ne înțepăm cu o energie care merită o cauză mai bună și mai demnă. Am decis să rămân deputat independent tocmai pentru a mă feri de toate aceste jocuri politice și politicianiste. Am înțeles că este important să te poți uita în ochii alegătorilor tăi când le vorbești și am căutat să mă pun în locul lor. Vă rog să va puneți și dumneavoastră în locul celor care v-au votat și să vă gândiți apoi dacă dumneavoastră v-ați acorda votul.

Situația aceasta nu mai poate continua, altfel ne facem de râs pe vecie. La noi în Ardeal, nimic nu este mai rău decât să-ți compromiți onoarea și să te faci de râs. Eu voi da votul meu oricărei soluții care va permite deblocarea rapidă a acestei situații inacceptabile.

Să ne dea Dumnezeu tuturor celor din această sală mintea de pe urmă!

  Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Șomajul - politică de stat;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Șomajul - politică de stat"

Politica dumneavoastră în ceea ce privește creșterea gradului de ocupare a forței de muncă dovedește clar că ați eșuat lamentabil în acest domeniu.

Creșterea ratei șomajului s-a accentuat vizibil căci, dacă cifrele arată că în septembrie 2009 rata șomajului era de 6,9%, respectiv 625.000 de șomeri, în luna iulie 2010 aceasta era de 7,43%, respectiv 679.495 de șomeri. Deci numărul acestora a crescut cu aproximativ 50.000 de persoane, la care se adaugă și cei 74.000 de bugetari ce urmează a fi disponibilizați prin actele normative adoptate în luna august a acestui an. Deci peste 120.000 de șomeri în doar câteva luni.

Nu există politici active care să-1 stimuleze pe șomer să-și caute un loc de muncă. Nu există politici active de stimulare și de susținere a angajaților. Singura politică dusă de guvern este aceea a tiranului hapsân, care își exploatează la sânge supușii.

Tinerii nu stau nici ei mai bine. Fără o politică care să armonizeze oferta educațională cu cererea de pe piața muncii, tinerii absolvenți de astăzi sunt condamnați la șomaj, la exil sau la o viață plină de lipsuri și frustrări. Tinerii nu sunt încurajați și susținuți să muncească. Tinerii nu sunt susținuți și încurajați să-și întemeieze o familie și să aibă copii.

Concluzia este evidentă: în România, contrar tuturor celorlalte țări, Guvernul adoptă măsuri după ureche, fără o analiză atentă asupra rezultatului real anticipat de pe urma implementării lor.

Ne întrebăm care este strategia statului de monitorizare a șomajului și de redactare cu prioritate de politici de reconversie profesională care să ajute șomerii în găsirea unui loc de muncă? În momentul de față, deși este foarte târziu, nu se vede niciun plan coerent care să ajute această categorie să treacă peste perioada dificilă în care se află.

Probabil că dumneavoastră nu ați aflat, domnilor guvernanți, că un executiv serios, competent ar trebui să se laude cu creșterea productivității prin măsuri aplicate în această direcție, și nu prin trimiterea în șomaj a sute de mii de oameni.

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică privind siguranța cetățeanului în România;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Declarație politică privind siguranța cetățeanului în România

Probabil că nu există zi în care să nu se producă un act grav de violență în România! Ceea ce apare în presă este de fapt doar vârful aisbergului. Multe dintre actele de violență rămân necunoscute, nesancționate, nerezolvate. Execuții publice violente în plină zi și în locuri publice, bătăi cu pumni și bâte, clanuri care au speriat țara, reglări de conturi cu focuri de armă, pietre și topoare, șantaj cu pistol la tâmplă, răfuieli între grupări, sânge la miez de noapte și bolizi în flăcări par scene din filmele americane, dar sunt realități din România zilelor noastre!

Școlile românești au devenit unele dintre cele mai periculoase locuri pentru copii, în care agresivitatea verbală, fizică și emoțională sunt la cote alarmante. Altercațiile, bătăile și climatul general din unitățile de învățământ fac ca elevii să meargă cu teamă la ore. Statisticile sunt mai mult decât alarmante! Cel mai recent studiu al Organizației Mondiale a Sănătății situează școlile din țara noastră pe locul doi în lume, într-un clasament ce cuprinde 37 de țări, în ceea ce privește percepția violenței. 70% dintre elevii români spun că le e teamă de comportamentul agresiv al colegilor, procent întrecut doar de cel înregistrat în cazul Ungariei, unde 75% dintre elevi au o asemenea percepție. Pe locul trei se situează Filipine, în timp ce, la polul opus, cu cele mai sigure medii de învățare figurează Olanda, Danemarca și Singapore.

În luna ianuarie a anului trecut, în timpul unui jaf la o casă de schimb din Brașov, doi bărbați au fost executați. Acesta a fost însă doar începutul: pe parcursul lui 2009, numărul jafurilor a crescut, iar atacatorii au trecut de la prăzi mari, ca sedii de bancă, la case de schimb și magazine, disperați să facă rost de bani. De la operațiuni la adăpostul nopții s-a ajuns la atacuri în plină zi și pe străzi aglomerate.

Faptul că se cer taxe de protecție magazinelor "de firmă" și tarabelor de la colț de stradă nu mai miră pe nimeni. Faptul că orașele sunt împărțite în clanuri care-și dispută zonele de influență a devenit o obișnuință. Exemplele de violență în societatea românească sunt nenumărate, iar presa a dezvoltat, în ultimul timp, un apetit real pentru a ni le prezenta.

Una dintre principalele sarcini ale Poliției Române este să aibă grijă ca viața cetățeanului onest, liniștit și plătitor de taxe să nu fie tulburată și încărcată cu griji suplimentare, cum ar fi să-și păzească la tot pasul pielea de infractori. Prevenția, descurajarea și, mai ales, capacitatea de autosesizare ar trebuie să devină prioritare, iar subiectul violenței trebuie să ne privească pe toți! Cu toții avem copii, cu toții putem ajunge din întâmplare în bătaia glonțului când stăm la o cafenea sau cu toții putem cădea pradă legii pumnului! Autoritățile trebuie să-și facă datoria. Însuși secretarul de stat Dan-Valentin Fătuloiu a declarat recent, după execuția mafiotă de la Piatra-Neamț, că oamenii plătesc statului pentru siguranța lor, dar nu o primesc!

Înăsprirea pedepselor poate fi o soluție, dar pentru a fi viabilă este nevoie ca toate autoritățile să aibă aceeași atitudine: justiția, poliția, legislativul, dar mai ales, guvernul, care a redus salariile tocmai celor care trebuie să ne asigure ordinea și liniștea!

Este interesant că în România există de două ori mai mulți angajați la firmele de securitate și pază decât în poliție! Este clar că această statistică trebuie să ne dea de gândit și să ne trimită la acțiune! Odată scăpat din mână, fenomenul violenței va putea fi cu greu adus în limitele normalului!

După ce ani de-a rândul luptele între clanuri au creat un adevărat haos, în România s-a învățat ceva: violența! În 2010, legea străzii atinge cote îngrijorătoare și ne aduce în prim-plan o realitate pe care o credeam departe, doar în scenariile unor producții cinematografice!

  Gheorghe Ciocan - declarație politică intitulată Curat neconstituțional! Da' votați-o!;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Curat neconstituțional! Da' votați-o!"

Viața bate filmul, dar și teatrul și, în general, realitatea bate orice închipuire. Guvernarea, la rândul ei, bate în continuare coasa, tăind și din statul de drept.

Tragicomedia pusă în scenă de guvernanții zilelor noastre depășește cu mult comicul de situație din opera lui Caragiale.

Celebra numărătoare a steagurilor din "O scrisoare pierdută" pălește față de numărarea voturilor din Parlament, unde 80 de parlamentari dau 170 de voturi. Socoteala lui Pristanda este decentă, față de socotelile guvernanților noștri. Curat aritmetică!

La fel de curată este atitudinea Guvernului față de decizia Curții Constituționale a României cu privire la asumarea răspunderii pe Legea educației. Spune Curtea Constituțională că asumarea răspunderii este neconstituțională și că există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament? Curat neconstituțional, răspunde Guvernul, da' votați-o!

S-ar părea că guvernarea actuală nu se mulțumește doar cu tăierea salariilor, a locurilor de muncă, a perspectivelor și șanselor de ieșire din criză: ea vrea să reducă și din statul de drept, trecând peste hotărârea instanței supreme din stat care veghează la respectarea Constituției - legea fundamentală a țării. Desigur, în acest caz reducerea este necuantificabilă, statul de drept nu poate fi redus cu 15 sau 25%: el ori este ori nu este un stat de drept. Se poate spune doar că încălcarea statului de drept este flagrantă. Că este "curat" încălcare!

Din păcate, piesa la care asistăm cu toții nu este deloc amuzantă, nu putem râde, nu putem aplauda scenetele pe care le joacă guvernanții și nu putem fi simpli spectatori, căci spectacolul de acum nu se sfârșește cu "Muzica! Muzica!", ci cu sărăcia.

Avem, ca parlamentari, puterea și obligația să tragem cortina peste această guvernare, înainte ca drama să fie dusă până la capăt.

Ca reprezentanți ai cetățenilor avem, și noi, parlamentarii, un rol important, dacă nu cel mai important: putem opri prestația jalnică a Guvernului demițându-1. În raport cu el, noi avem ultima replică: "Curat constituțional, umflați-l!".

  Vasile Popeangă - despre Reforma moratoriului;

Domnul Vasile Popeangă:

"Reforma moratoriului"

Venit-a, măre, încă prezidentul portocaliu al țării în adunarea parlamentară ca să discute nimic cu reprezentanții electoratului român. Repezitu-s-a ca un vultur (mă rog: specia mai pleșuv...) la microfon și apucatu-s-a de pălăvrăgit ce-1 durea pe el inimioara, sub pretextul interesului național. Dovadă că nu prea pricepe omu' ce-i acela stau însă atât modul de abordare a subiectelor ce-1 preocupau pe individ, cât și faptul că n-are proprietatea cuvintelor, insistând de zor pe un anume "moratoriu"... Orice om cu oleacă de cultură a aflat în timp util - adică până la urcarea pe un vapor... " - că un moratoriu reprezintă, de fapt, o amânare pe o anumită perioadă a plății datoriilor unui debitor, acordată de către o instanță judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment, respectiv o amânare a plății datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege, pe un anumit timp.

Și, uite-așa, reforma portocalie se aplică acum unui alt cuvânt, care n-are decât o singură vină: s-a-mpiedicat de el II Presidente ori vreun inteligent de consilier plătit gras din banii noștri! În fapt, "Ființa extraordinară" voia să spună că i-ar trebui o pauză, în care, în liniștea astfel creată, să-și facă el jocurile - personale sau de grup, da' musai în numele interesului național, iar opoziția, călcându-și pe principii de dragul "moratoriului" (mă rog: armistițiului...), să-i fie complice întru eutanasierea poporului român! Și, ca să fie convingător, 1-a trimis la-naintare pe Videanu-Bordură ca să sublinieze că nu Miss Alma e interesul național! Așa-i, Băsescule; nu nefericita creatură e interesul național, ci faptul că ocupă inutil și de prea multă vreme scaunul unui președinte de Cameră competent! Interesul național, în acest caz, este găsirea unui om (asta e: nu o schimbă pe Miss Alma pentru că aici s-a terminat competența portocalie - de unde altcineva mai competent în PDL decât rubensiana blondină?) care să readucă, din postura de șef al Camerei, atât buna funcționare a acestui for legislativ, cât și încrederea populației în reprezentanți.

Individual, deputații se bucură de popularitate - doar asta i-a ajutat ca să fie aleși - însă în grup, această încredere scade rapid și masiv! Oare de ce? Nu cumva și pentru că există o persoană ajunsă din greșeală (cum s-a votat din greșeală în interesul cetățenilor, s-a putut vota tot din greșeală și ca să fie Miss Alma șefa Camerei...) în fruntea deputaților, deși locul ei ar fi în cu totul altă parte? Oare nu cumva și pentru faptul că vede cum 80 de persoane devin 170, ori cum o gașcă de aleși uninominal votează pavlovian, după cum saltă un deget câte-un năuc?

Și pentru ce ar dori, până la urmă, II Presidente, un... moratoriu? Păi, ca să-și poată trece, și cu ajutorul opoziției, nenorocirile ascunse din legile cică ale pensiilor și salariilor unitare și fantoma de buget cu care va tăbărî actuala putere pe popor ca baba pe mormânt! Și de ce ar vrea opoziția să coopereze cu băsescienii la deteriorarea mai abitir a situației omului de rând? Am putea coopera cu Băsescu, de exemplu, la înlocuirea președintei Camerei Deputaților! Sau, de un alt exemplu, la creșterea nivelului de trai al românilor! Sau la aflarea adevărului în dosarul Flota! Sau, la construcția de autostrăzi cu prețuri europene! Sau, la scăderea TVA-ului la alimentele de bază! Iar lista de exemple poate continua la nesfârșit! Dar, lista presupune ca să nu se mai declare interesul național - monopol portocaliu, ci revenirea la definiția sa originală - ca fiind în interesul poporului, nu în interesul celui de la Cotroceni și găștii lui.

Se poate asta, măi, portocaliilor, dacă tot sunteți aleși și plătiți de către cei cărora trebuie să le apărați interesul național, sau rămâneți doar la stadiul de substituire declarativă a interesului vostru cu binele poporului? Nu de alta, da' dacă tot ați depus un jurământ...

  Ion Călin - despre Sentimentul de rușine;

Domnul Ion Călin:

"Sentimentul de rușine"

Săptămâna trecută, domnul europarlamentar PDL Cristian Preda declara că îi este rușine că este în PDL, pentru că acest partid aplaudă pe cineva care este trimis in judecată. Oare domnului europarlamentar îi este rușine numai pentru că un președinte de organizație este ales chiar dacă este trimis în judecată?

Poate că răspunsul pe care l-a primit de la colegul dumnealui, Cristian Boureanu, că "În cercurile intelectuale de la București sunt mentalități diferite față de ale membrilor de la baza partidului." îi dă de gândit.

Dar poate că domnul Cristian Preda ar trebui să se rușineze și pentru averile colegilor dumnealui din guvern, care în an de criză s-au mărit considerabil. Dacă majoritatea cetățenilor români au sărăcit, miniștrii Guvernului Boc s-au îmbogățit.

Dacă pentru unii anul 2010 a fost an de reduceri salariale, de renunțat la sporuri, stimulente, tichete, pentru miniștrii PDL a fost anul sporirii depozitelor la bancă, colecțiilor de artă și bijuteriilor de mii de euro.

Sau poate ar trebui să se rușineze și pentru faptul că între majoritatea declarațiilor făcute de colegi și faptele acestora este un drum atât de lung. De exemplu: începând cu luna mai, doamna Elena Udrea afirma că membrii PDL care ocupă funcții publice și administrează afaceri sau sunt acționari în firme care lucrează cu statul trebuie să opteze fie pentru funcții, fie pentru afaceri.

După ce a propus chiar Biroului permanent al partidului acest lucru, după ce președintele Traian Băsescu le-a cerut chiar demnitarilor din PDL să renunțe la contractele cu statul, aflăm acum, la câteva luni, că doamna ministru nu și-a declarat sumele totale pe care firma soțului le are pe bani publici cu instituții ale statului.

După toate acestea chiar că îi dai dreptate doamnei Monica Macovei, care susținea că în partid este lipsă de voință în privința acestei operațiuni, și chiar senatorului Radu Berceanu o acuza pe aceasta de "fariseism colosal", când făcea acesta propunere.

Pentru eșecul acestei propuneri nu vă este rușine, domnule Preda, că sunteți membru al acestui partid?

Sau pentru faptul că judecătorii de la Curtea Constituțională au decis, cu majoritate de voturi, că Legea educației este neconstituțională, constatând că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern deoarece acesta și-a asumat răspunderea pe o lege care era deja în dezbatere parlamentară, iar colegii dumneavoastră insistă pentru reluarea procedurii și votarea cu orice preț a acestei legi?

Poate că ar trebui să vă fie rușine de cozile pe care le vedeți la ajutoarele date de UE sau în fața elevilor care au rămas fără burse. Pentru această politică de sărăcie și umilire în care PDL a adus cetățenii țării nu vă este rușine, că doar sunteți membru al acestui partid? Pentru politica pe care o promovează acest partid "responsabil și curajos", cum cred colegii dumneavoastră, pentru cadrele pe care le-ați adus în funcții de conducere, pentru banii publici pe care îi risipiți sau îi alocați numai pentru interese proprii nu vă este rușine? Nici pentru faptul că cei de la putere sunt atât de mândri, plini de sine de ceea ce fac, iar populația țării duce o viață umilă și mizeră?

Poate ar trebui să vă rușinați pentru toate acestea și pentru multe altele pe care le fac colegii dumneavoastră de partid, sau să recunoașteți public că sunteți în minoritate în acest grup de interese pe care nu îl puteți influența în niciun fel și că regretați că modul dumneavoastră de a face politică în România nu este același ca al celorlalți.

Aveți puterea să recunoașteți că PDL-ul nu mai este partidul în care ați crezut dumneavoastră și că s-a transformat într-o gașcă care are ca scop îmbogățirea ei și atât?

Pe 16 noiembrie se sărbătorește Ziua Internațională a Toleranței. Poate și colegii domnului Cristian Preda vor ține seama de acest lucru și vor accepta că a nu ține seama de nimic și de nimeni înseamnă dictatură, nu democrație, iar toleranța are o putere infinită, nu are nici "mândrie", nici "vanitate" de apărat. Sau măcar vor ține seama de maxima lui Mahatma Gandhi "Intoleranța este o formă de violență și un obstacol în dezvoltarea unui adevărat spirit democratic".

  Ion Burnei - reliefarea unor aspecte care afectează încasările bugetului de stat și siguranța cetățenilor români;

Domnul Ion Burnei:

Prin prezenta declarație politică doresc să atrag atenția asupra a două aspecte care afectează încasările bugetului de stat și siguranța cetățenilor români.

Prima problemă se referă la creșterea într-un număr foarte mare a înregistrărilor de firme românești în Bulgaria, firme care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Cauza este reprezentată de formalitățile de înregistrare mult mai simple din țara vecină și taxele mult mai scăzute. Este afectat bugetul de stat prin faptul că aceste firme achită taxe către un alt stat decât către acela unde își desfășoară activitatea. În această situație, propunerea mea pentru Guvernul României și pentru actuala coaliție de guvernare este aceea de a identifica soluții prin care să fie simplificate procedurile de înființare și de funcționare a societăților comerciale, iar taxele impuse să nu constituie o piedică în calea desfășurării unei activități comerciale.

A doua problemă este reprezentată de înmatriculările de autoturisme în Bulgaria, într-un număr tot mai mare, de către cetățeni români care folosesc aceste autoturisme în special pe teritoriul României. Din nou este afectat bugetul de stat, pentru că taxele sunt plătite către statul bulgar. Dar sunt afectați și cetățenii români, prin faptul că aceste autoturisme de cele mai multe ori nu îndeplinesc normele de poluare din legislația română. Au fost constatate multe cazuri în care autoturismele menționate nu erau asigurate sau procedura pentru repararea prejudiciilor cauzate de autoturismele menționate a fost foarte dificilă. Și în această situație propun, în principal, identificarea unor soluții prin care cetățenii români să nu mai caute alte state pentru a-și înregistra autoturismele.

Doresc să atrag atenția și asupra măsurii propuse de Guvern, de taxare de la 1 ianuarie 2011 a autoturismelor ce respectă normele de poluare Euro 5. Este, de asemenea, o măsură care nu își va produce efectul scontat - acelea de creștere a încasărilor la buget, ci va duce la achiziționarea de mașini la mâna a doua sau vor crește înmatriculările în străinătate.

  Neculai Rățoi - declarație politică intitulată Sănătate pe șpagă;

Domnul Neculai Rățoi:

"Sănătate pe șpagă"

Anul acesta s-a vorbit mult despre introducerea sistemului de coplată în sănătate. Este una dintre măsurile discutabile ale guvernării PDL-iste, care se concentrează pe detalii, atunci când întregul sistem medical este în colaps. Pentru că, în loc să reformeze sistemul înlăturând șefii de spitale numiți politic și înlocuindu-i cu administratori eficienți, în loc să ofere medicilor condiții de muncă și de trai, guvernanții consideră important ca oamenii să plătească mai mult decât fac deja prin contribuțiile de asigurări sociale. Coplata va avea însă efecte tragice asupra populației. Majoritatea românilor va evita să mai meargă la doctor, de teamă că trebuie sa plătească. Ne vom trezi cu mii de bolnavi cronici, cu oameni care aleg pâinea, în detrimentul sănătății. Guvernanții au lăudat această măsură, susținând că ea va înlătura șpaga. Puțin probabil. Oamenii nu dau șpagă pentru că nu plătesc suplimentar, ci dau șpagă pentru a fi tratați omenește, pentru a se acorda timp și importanță problemelor medicale pe care le au.

Sistemul sanitar român ascunde numeroase probleme. Pe cele de curățenie, administrare, aprovizionare și, uneori, profesionale, le vedem cu ușurință. Însă după ușile închise se fac adevărate afaceri de către cei numiți politic, mână în mână cu furnizorii de materiale și medicamente. Șpaga din spitale nu se reduce doar la "atenția" arătată medicului sau asistentei de către pacient, iar acesta este un lucru deosebit de grav. Pentru că se pierd foarte mulți bani pe afaceri prietenești, bani care ar putea merge în echipamente, medicamente sau curățenie. Un raport al Băncii Mondiale arată că banii negri din sistemul medical românesc însumează peste 300 de milioane de euro anual. Imaginați-vă, doamnelor și domnilor, câte s-ar putea face cu acești bani! Puterea a început o așa-zisă luptă anticorupție, o așa-zisă luptă împotriva evaziunii, dar trece cu vederea evaziunea din sistemul sanitar și trece cu vederea afacerile propriilor săi acoliți.

Sănătatea a fost pusă mereu la zid, împreună cu educația. Procentele din PIB care s-au constituit buget la sănătate au fost printre cele mai mici dintre toate ministerele și cele mai mici la nivel european (cel puțin în 2009). Este evident că trebuie mai mulți bani și o strategie reală de reformare a sistemului medical, însă banii trebuie să vină mai întâi de la bugetul consolidat al statului și mai apoi de la noi biruri puse pe veșnicul plătitor de taxe și impozite care este cetățeanul român.

Acum, când majoritatea specialiștilor alege drumul străinătății, când românii sunt afectați de economia în cădere, când spitalele sunt aproape de a intra în faliment, acum, sănătatea are nevoie de mai multă atenție decât oricând. Sistemul sanitar bolnav trebuie tratat cu o infuzie de atenție, profesionalism și resurse financiare. Altfel, bolnavul se va prăbuși la pământ.

  Laurențiu Nistor - declarație politică având ca temă Reforma onoarei, în interes național;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Reforma onoarei, în interes național"

Permanent, avem ocazia să vedem câte parale face reforma portocalie în ceea ce privește reformarea onoarei în interes național, cu exemplul său cel mai elocvent: UNPR-ul, în frunte cu generalul de izmene Gabriel al lu' Oprea. Iar ca reforma să atingă absurdul, să nu uităm că fostul căpitan de intendență a fost avansat general cu bastonu' de mareșal subtilizat din ranița soldatului lui Napoleon.

Însă n-ai găsi nici dacă dai cu tunu' în nicio (auto)biografie, cum a obținut alde Oprea, în rezervă fiind, gradele de maior, locotenent-colonel și colonel. Asta e: onoarea a ajuns doar un cuvânt de paradă, care dă bine în fața purtătorilor de uniformă. Șeful peste țucale a ajuns general la ordin, c-așa a vrut alde Băsescu! Asta e: unii mor de dragul epoleților de general, pentru care ar fi în stare să trădeze și laptele supt pe vremea când erau în scutece. Iar Băsescu, edec bătrân, știe cum să le gâdile interesul... Ba, gânditu-s-a ruginitul marinar că n-ar fi rău să-și facă mai-marele obielelor și un partid, ca să poată să aibă un cuvânt greu de spus în Parlament. Și și-a făcut, amărâtul personagiu, un partid după chipul și asemănarea mărețului cârmaci: portocaliu tot, pe steag cu un păsăroi cu privire cruntă, de zici că-i Boc când vede pensionari în fața ochilor. Însă dacă întorci spre stânga (c-așa-s ei, cică de stânga, da' semnalizează spre dreapta) ciocul păsăroiului tăiat brutal, triunghiular, de pe drapelul portocaliu al UNPR-ului, juri cu mâna pe verde că-i cioara nazistă și-ți vine subit să sari în picioare cu brațu-ntins înainte și să strigi cât te țin bojocii: "Ein Volk, Ein Reich, Ein Fuhrer!", ori în varianta contemporană, românească, "UNPR, Oprea, Băsescu!".

Interesul național, atât de drag și etalat de-alde Oprea și gașca, s-a văzut cel mai bine când s-a apucat de jumulit uscături de la alte partide, căci numai generalul făcut la apelul bocancilor nu putea face o formațiune politică de unul singur. Dar tot răul spre bine, pentru că ne-a ajutat să ne vedem slăbiciunile: a făcut el colecție din vulnerabilitățile noastre, aici putând să-i fim chiar un pic recunoscători: ne-a ajutat să ne facem curățenie la capitolele lichele, fripturiști, demagogi, transfugi, șantajabili... Și cu astfel de oameni, vrea să conducă țara lui Ștefan, Vlad, Mihai, Cuza...

Mai vorbea fostul căpitan de intendență despre respectarea tradițiilor militare, gândindu-se probabil la blonda pe care a numit-o la conducerea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, de se răsucea în mormânt Regina Maria, patroana spirituală a acestui așezământ românesc de tradiție. Sau poate se gândea la Muzeul Aviației, al cărui spațiu a fost redus la jumătate, în ciuda protestelor unor organizații neguvernamentale... Proiectul dezmembrării muzeului a fost elaborat de ministrul apărării, de primarul sectorului 2, Nicolae Onțanu (alt general - al pubelelor, văr din cuscri cu Prigoană) și de celebra absolventă a Colegiului Național de Apărare - sinistra de la Dezvoltare, Elena Udrea...

Dar cel mai bine s-a putut vedea interesul național care-i animă pe portocaliii pârâți cu ceva timp în urmă, când amărâtul șef al obielelor (căci îi e rușine românimii să-i zică șef al armatei!) răcnea spre conducerea PDL-istă - cred c-au început să priceapă și ei cu cine stau de vorbă... - diverse chestii pline de înțelepciune și onoare: "Grupuri parlamentare pentru UNPR în Cameră și Senat sau demisia mea din Guvern! Miki Șpagă - membru al Comisiei de regulament a Senatului! De ce n-ar putea prelua Cristi Diaconescu Justiția? Și nici Câmpan nu trebuie să rămână rezervă eternă! Ce pisici? Adică ne-a însuflețit patriotismul și interesul național să trecem de partea voastră, și nu dați și voi, acolo, o măslină, o scobitoare, o atenție, niște mandate de miniștri, oarece afaceri? Păi, se poate??? Ce, noi suntem mai proști ca voi? Ce, credeți c-a înflorit patriotismu'-n noi atât de tare încât să facem muncă voluntară?"

Acum e de înțeles de ce a fost nevoie să se inventeze UNPR-ul: ca să aibă și PDL-iștii de cine râde, că oricum, de ei râde toată lumea...

  Constantin Chirilă - declarație politică intitulată: «Magazinele de vise, coșmarul din care trebuie să ne trezim»;

Domnul Constantin Chirilă:

«"Magazinele de vise", coșmarul din care trebuie să ne trezim»

Doresc să vă supun atenției încă odată subiectul pericolului pe care îl reprezintă substanțele halucinogene cunoscute și sub denumirea de "etnobotanice". Ni se aduce la cunoștință în fiecare zi înmulțirea cazurilor de intoxicare cu aceste substanțe care deși au fost interzise, continuă să fie comercializate, datorită inventivității agenților economici.

Efectele consumului de etnobotanice nu se rezumă doar la afectarea sănătății individuale, impactul lor social se dovedește a fi pe zi ce trece tot mai mare, cuantificându-se în actele de vandalism, violență etc.

Se pare că varianta întocmirii unei liste de substanțe interzise nu a reprezentat cea mai bună soluție, din moment ce etnobotanicele se regăsesc acum pe piață sub formă de îngrășăminte pentru plante sau odorizante.

Cele 36 de substanțe existente au fost repede înlocuite cu unele noi, numărul magazinelor care le vând a crescut, și exponențial și numărul consumatorilor, mai nou apărând și o nouă categorie, cea a pensionarilor!

Trebuie să înțelegem că în joc este viitorul copiilor noștri care sunt expuși unor tentații greu de refuzat. Pe ei trebuie să-i protejăm cu orice preț. Unele administrații locale au adoptat deja hotărâri prin care vor desființa aceste locuri de pierzanie, intitulate malefic "Magazine de vise’’, iar acesta reprezintă, cred eu, un exemplu de urmat.

Mai mult, consider că actualizarea listei trebuie să devină unul dintre atributele principale ale Ministerului Sănătății, pentru a putea face acest lucru în colaborare cu Guvernul, în scopul urgentării acestei proceduri. Înăsprirea legislației pare a fi singura soluție, din moment ce Oficiul pentru Protecția Consumatorului a reușit, în urma controalelor și amenzilor aplicate, să închidă asemenea magazine, dar ele au reapărut sub o altă denumire.

  Constantin Chirilă - declarație politică intitulată: Energia verde;

Domnul Constantin Chirilă:

"Energia verde"

Doresc să vă supun atenției un subiect de o importanță vitală pentru țara noastră: energia verde.

În acest context, trebuie luate în considerare atât potențialul uriaș de care dispune România în acest domeniu, cât și oportunitățile pe care le generează acest fel tip de investiții: locuri de muncă, venituri crescute la bugetul de stat, reducerea poluării, preț scăzut al energiei electrice pentru consumator.

Din studiile efectuate reiese faptul că pe teritoriul țării noastre potențialul de exploatare al energiilor verzi (eoliană, solară) dispune de un randament mare, datorită reliefului natural. Competiția născută între investitorii din acest domeniu certifică acest lucru. Problemele apar însă în momentul în care birocrația și procedurile greoaie pun piedici în calea unor șanse ce ar putea fi valorificate, un bun exemplu fiind situația creată în cazul decontării certificatelor verzi.

Luând în considerare faptul că săptămâna trecută Comisia Europeană a prezentat noua strategie pentru energie competitivă, durabilă și sigură, intitulată "Energie 2020", avem obligația de a face toate eforturile necesare pentru a asigura o armonizare a politicii României în domeniul energiei verzi cu cea europeană.

Cele două sectoare asupra cărora Comisia Europeana își propune să se concentreze prin prisma potențialului ridicat de reducere a consumului de energie sunt transporturile și construcțiile, în acest scop fiind propuse stimulente investiționale și instrumente financiare inovatoare.

Astfel, în sectorul public trebuie să se țină cont de eficiența energetică în momentul achiziționării lucrărilor serviciilor sau produselor, iar în sectorul industrial, certificatele de eficiență energetică pot deveni stimulente pentru companiile interesate să investească în tehnologii cu consum energetic redus.

  Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică intitulată Compensarea salariilor bugetarilor;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Compensarea salariilor bugetarilor"

O propunere inițiată de către Partidul Conservator este cea privind acordarea de bonuri valorice de către stat bugetarilor care au credite la bănci. Este vorba despre sume în cuantumul procentului de 25%, cu cât li s-au redus salariile după 1 iulie 2010. Noi vedem rezolvarea acestei probleme prin acordarea de către statul român a unor bonuri de valoarea banilor pe care nu îi poate acorda cash, 25 la sută în fiecare lună, până la sfârșitul anului. Cu acesta, bugetarul afectat de reducere să poată merge la banca unde are creditul, să-și plătească ratele.

În acest sens, statul ar trebui să realizeze un protocol cu toate băncile prin care acestea să accepte acel bon de valoare, pe care ulterior statul să-l răscumpere de la bancă într-un anumit interval negociat de ambele părți. Consider că este de datoria statului să ia o astfel de măsură, întrucât bugetarii s-au trezit cu salariile diminuate, deși în prealabil exista un contract între aceștia și stat. Când a contractat creditul, bugetarul respectiv l-a contractat în baza unui contract de muncă pe care el la data respectivă îl avea cu statul, și știa că are un venit. Și el și banca s-au bazat pe venitul din contract și în baza acestui contract a obținut un credit. Că ulterior statul - parte în contract a înțeles că nu trebuie să își respecte obligațiile e o problemă a statului, dar nu trebuie transferată bugetarului în cauză.

Dintre cei aproximativ 1,3 milioane de bugetari, circa 700.000 au credite la bănci. Consider că este o măsură bună pentru aceasta perioadă, care înțelegem că este o perioadă dificilă din punct de vedere economico-social.

  Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică intitulată Industria siderurgică gălățeană;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Industria siderurgică gălățeană"

În calitate de parlamentar de Galați, mi-am exprimat frecvent preocuparea față de situația deosebit de dificilă cu care se confruntă industria siderurgică din Galați, propunând elaborarea unei strategii bazate pe asigurarea unui climat de siguranță a locului de muncă a fiecărui siderurgist gălățean.

În ultimele zile, această industrie care de-a lungul anilor a asigurat aproximativ întregul necesar de oțel al pieței românești a primit o nouă lovitură, prin reducerea producției combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați fapt ce a condus la luarea unei decizii potrivit căreia toți cei aproximativ 9.000 de angajați își vor reduce, prin rotație, timpul de lucru cu 20 de zile lucrătoare. Potrivit reprezentanților combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați întâi angajații își vor lua concediul de odihnă neefectuat pe 2009, iar dacă acesta nu va acoperi cele 20 de zile, aceștia vor intra în șomaj tehnic, pe o perioadă de maxim 15 zile. Dacă nici așa nu se vor acoperi cele 20 de zile, muncitorii își vor lua, în ianuarie 2011, zile libere din concediul aferent anului viitor.

Este o problemă de responsabilitate să ne asumăm împreună cu partenerii sociali și autoritățile competente din domeniu stabilirea unei strategii care să reflecte real atât situația dificilă în care se găsesc siderugiștii gălățeni, cât și măsurile care trebuie luate pentru corectarea acesteia și pentru preîntâmpinarea instalării unei stări de panică în rândul persoanelor afectate de această situație

  Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică având ca temă Incompetență, ridicol și inconsecvență - oferta Guvernului Boc.

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Incompetență, ridicol și inconsecvență - oferta Guvernului Boc"

Guvernarea majorității PDL a atins apogeul penibilității în spațiul public. După ce a hotărât să își țintuiască de scaun parlamentarii din majoritate, s-a încăpățânat să își angajeze răspunderea pe o procedură și un pachet legislativ ce au primit cu ceva timp în urmă votul negativ al Curții Constituționale. Deși se bănuia un potențial aviz favorabil pe această nouă asumare de răspundere și se invoca politizarea Curții Constituționale, surpriza a fost majoră, în special pentru UDMR.

Astfel, acuzele și-au schimbat brusc direcția și se vorbește din ce în ce mai mult de o intenție ascunsă a PDL de a încălca promisiunea făcută de UDMR. Oricum, rezultatul este unul singur: un premier care s-a umplut de ridicol, un guvern incapabil să gestioneze actul de guvernare și o majoritate care își trădează partenerii.

Indiferent de scopurile meschine pentru care a fost făcut acest joc al asumării, indiferent de trădările și intrigile de la Palat, concluzia ce se impune este una singură: Emil Boc și acoliții săi ar trebui să demisioneze în cel mai scurt timp posibil.

De altfel, singura "performanță" a actualului guvern a fost atingerea unei cote incredibile de ridicol: un premier constituționalist care a fost sancționat de către Curtea Constituțională nu mai puțin decât de 10 ori, pe legi cu impact major pentru societatea românească, un guvern haotic, care a "excelat" prin adâncirea sărăciei în societatea românească, și o majoritate parlamentară construită pe trădare și șantaj politic.

Mai mult decât atât, actuala majoritate încearcă să construiască un alt mecanism fraudulos și antidemocratic prin care să își impună opinia discreționară: încearcă modificarea Regulamentului Camerei Deputaților astfel încât să desființeze Biroul permanent și să anuleze atributele de dezbatere ale Parlamentului. Se dorește, în acest fel, instaurarea dictaturii în Parlamentul României. Nu ar fi de mirare dacă în aceste condiții s-ar interzice accesul deputaților opoziției în Parlament sau arestarea lor pentru delict de opinie.

Întrebarea legitimă care se impune este legată de limita acestei majorități de a călca în picioare orice normă democratică, de a discredita instituții ale statului și Constituția țării, de a fi mai presus de lege.

Din păcate, viitorul sub dictatura PDL nu sună bine!

  Raul-Victor Surdu-Soreanu - intervenție cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înființarea primului Institut de Cercetări Agricole din România și 125 de ani de la nașterea savantului Gheorghe Ionescu-Șișești.

După pauză, lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău, Georgian Pop și Sever Voinescu-Cotoi, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 179; sunt absenți 154, din care 9 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul deputat Victor Surdu are o intervenție.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Îmi face o mare plăcere să vă reamintesc că în acest an se împlinesc 85 de ani de când Școala superioară de agricultură de la Herăstrău a devenit institut superior de învățământ agricol. Se împlinesc 75 de ani de la înființarea primului Institut de Cercetări Agricole din România, care se numea ICAR, și se împlinesc 125 de ani - și despre asta, colegul meu Gheorghe Antochi a mai vorbit la o declarație politică în luna octombrie - de când s-a născut cel mai mare savant român în domeniul agriculturii, Gheorghe Ionescu-Șișești, de al cărui nume este legat și numele Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Nu aș vrea să vă spun acum, pentru că este atât de lungă lista minunilor pe care a putut să le facă acest om, Șișești, în cadrul Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău și apoi în cadrul ICAR-ului, dar pot să vă spun că acum 20 de ani, ca urmare a acestui program, Gheorghe Ionescu-Șișești fiind de patru ori și ministrul agriculturii în perioada interbelică, România avea cea mai puternică rețea de cercetări agricole din țările din care astăzi facem parte, Clubul de elită al celor 27 - Uniunea Europeană.

Astăzi, asta este situația: din ceea ce am fost, am rămas și mai puțini, din patru, trei, Luca și Matei, adică marele ICAR, dezvoltat cu ajutorul regelui și cu ajutorul guvernelor care s-au succedat, și în primul rând prin munca acestui oltean deosebit, dintr-o familie de preoți care avea 8 copii (erau 8 copii, 8 frați) și de această muncă extraordinară s-a ales praful.

Mai sunt 32.000 ha în rețeaua institutelor de cercetări, din 156.000 ha, majoritatea fiind pământ dat de rege pentru dezvoltarea cercetării agricole în România, dar noi, prin diferite aranjamente, mutări, combinații, am ajuns de am dat și pământul dat de rege la retrocedări, iar astăzi suntem pe cale de a falimenta definitiv cercetarea agronomică din România, pentru că, până astăzi, de doi ani de zile n-am votat Legea nr.45 a cercetării. Acum, ANAF-ul a trimis hârtii să execute, deși au de încasat, institutul respectiv, Academia și institutele, stațiunile de cercetări, arierate cât cuprinde de la Guvern.

Sper ca dumneavoastră, distinși colegi, prin influența pe care o aveți la diferite "butoane" ale puterii, să reușiți, săptămâna care vine, sau să reușim împreună să votăm Legea cercetării, măcar în memoria unuia dintre acei români care acum două săptămâni a fost sărbătorit la una dintre cele mai prestigioase universități agronomice din lume - în Germania - unde și-a luat teza de doctorat în agronomie și filozofie: Gheorghe Ionescu-Șișești, ICAR-ul românesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă mulțumesc pentru această intervenție extrem de convingătoare.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 23 november 2019, 3:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro