Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.172/26-11-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-11-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Ioan Oltean - declarație politică cu subiectul "Analiza tendinței de limitare a impactului mondializării asupra economiei naționale, în condițiile provocărilor lumii contemporane";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Oltean:

"Analiza tendinței de limitare a impactului mondializării asupra economiei naționale, în condițiile provocărilor lumii contemporane"

Declarația mea politică de astăzi a fost generată de observația că, în epoca în care trăim, globalizarea este un fenomen determinat mai ales de lărgirea pieței, de deschiderea frontierelor naționale spre comerț, capital, informație, dar și de urmărirea îndeaproape a administrării acestor piețe, precum și a efectelor lor asupra populației.

Constatăm însă că în ultimul deceniu s-a înregistrat un progres mai important în normele, standardele, politicile și instituțiile legate de piețele deschise globale, decât în cele legate de populație și drepturile sale. De aici și observația conform căreia este necesar cât mai curând un acord în ceea ce privește concordanța principiilor eticii universale prevăzute în Declarația Drepturilor Omului, deoarece piețele concurențiale ar putea fi garantul optim al eficienței, dar s-a observat că nu sunt și al echității sociale. Liberalizarea și privatizarea pot fi un pas spre piețele concurențiale, dar nu și o garanție a acestora. Atunci ne întrebăm, pe drept cuvânt, din ce cauză, care este motivul și ce se poate face pentru a atenua efectele neplăcute?

Multe activități și bunuri care împiedică dezvoltarea umană sunt realizate în afara pieței, dar acestea sunt limitate de presiunile exercitate de competiția globală. Există o limită fiscală asupra producerii bunurilor de larg consum, o limită de timp în legătură cu activitățile de îngrijire medicală și o limită de interes asupra mediului.

Analiștii economici spun că atunci când piața merge prea departe, depășindu-și propriile limite, dominând rezultatele sociale și politice, șansele și recompensele globalizării, adică beneficiile acesteia, se răspândesc în mod inegal și inechitabil, concentrând puterea și câștigul într-un grup bine definit de oameni, de națiuni sau corporații și, din nefericire, marginalizându-le pe altele. Atunci când piața își depășește atribuțiile, apar instabilitățile atât în creșterea economică, dar mai ales în faliment. Ne amintim, desigur, crizele financiare din Asia de Est și repercusiunile lor asupra lumii întregi la vremea respectivă, crize care au dus la reducerea masivă a producției globale între anii 1998-2000. Când motivele legate de obținerea de profit ale celor implicați în piață ies de pe făgașul normal, acestea pun sub semnul întrebării moralitatea oamenilor și sacrifică atât respectul față de dreptate, cât și drepturile omului.

Dezideratul mondializării în noul secol nu este să stopeze expansiunea piețelor globale. Scopul este să se găsească reguli și instituții pentru a asigura o administrare mai solidă, mai întâi pe plan local, și, abia apoi, național, regional și global, să se conserve avantajele piețelor și ale competiției, dar, totodată, să se asigure spațiul suficient resurselor umane, comunitare și de mediu natural pentru a confirma faptul că globalizarea acționează în primul rând pentru oameni, și nu doar pentru obținerea de profit cu orice preț. Globalizarea trebuie să promoveze eficiența prin liberalizarea piețelor naționale și prin retragerea treptată a statului din activitățile economice, incluzând și o restructurare a sistemului de ajutor social, chestiuni, iată, cu care suntem nevoiți și trebuie să ne confruntăm și noi.

Aici este momentul să amintesc de rolul inovațiilor din tehnologia informațională și comunicațională, care ocupă un loc esențial în accelerarea integrării. Totuși, integrarea globală este realizată încă parțial pentru că piața muncii are restricții față de cei necalificați, situație care încă mai produce probleme și în țara noastră.

Totuși, să vedem și partea plină a paharului. Astăzi, omenirea are mult mai multe posibilități față de acum 20, 50 sau 100 de ani. Rata morții infantile a scăzut la jumătate, din anul 1965 și până azi, și se așteaptă ca un copil născut astăzi să trăiască cu 10 ani mai mult decât unul născut în acei ani. În țările în curs de dezvoltare, cifra înscrierilor în învățământul secundar s-a dublat, în timp ce rata instrucției la adulți a crescut de la 48%, în 1970, la 82% în 2009. Cele mai multe state sunt acum independente și în jur de 80% din popoarele lumii au un regim democratic pluralist.

Totuși, paradoxul este că, în ciuda progresului uriaș înregistrat treptat în decursul secolul XX, lumea secolului XXI se confruntă cu probleme, nerezolvate încă, referitoare mai ales la lipsuri și inegalitate, care determină mari decalaje între țări și regiuni.

Pe de altă parte, este un adevăr aproape unanim acceptat că posibilitățile și beneficiile globalizării trebuie să fie împărtășite, comunicate pe toate canalele existente, iar mai nou trebuie găsite și exploatate mai puternic noi canale de comunicare, deoarece efectele care se vor înregistra la nivel național cu siguranță vor înclina balanța în favoarea ideilor reformatoare și, deci, a realizărilor pe termen lung.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 20:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro