Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/03-12-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-11-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Filip Georgescu - realizarea unei analize triste: cum "a devenit România țara cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Sărac ca în acest an, ca în anul din urmă și ca de când mă știu, spunea la vremea sa Ion Creangă, n-am fost niciodată.

După aproape un secol și jumătate, vorbele de duh ale marelui nostru povestitor sunt astăzi mai actuale decât oricând. Noi, românii, am ajuns atât de săraci, încât mai toate națiile europene ne plâng de milă. La noi, sărăcia a devenit o trăsătură esențială a vieții. Nu ne mai putem compara cu nimeni pe bătrânul continent, fiindcă toți ne privesc de sus. Am depășit până și Bulgaria.

Potrivit statisticilor întocmite de FMI, România a devenit oficial țara cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, a ajuns în 2009 la 11.869 de dolari, fiind inferior celui al vecinilor noștri de la sud de Dunăre, care și-au ridicat miraculos acest indicator la 11.883 de dolari. Aflându-se în topul țărilor cu cele mai slabe performanțe economice din perioada 2009-2010, România prezintă cel mai mare risc de faliment dintre toate statele europene.

În acest an, țara noastră va înregistra o contracție economică de 1,9%, fiind cea mai severă scădere din zona țărilor emergente ale Europei Centrale și de Răsărit, prefigurându-se șanse ca restrângerea producției să continue și în 2011. Guvernanții care ne tot anunță că România va ieși din criză la sfârșitul acestui an, ignorând vulnerabilitățile legate de piața creditelor, piața muncii și alți factori de natură economică, nu fac decât să creeze iluzii. România nu va ieși decât la 6-7 luni distanță după celelalte țări. Mai mult, experții Fondului Monetar Internațional spun că lumea este departe de a ieși din criză, iar țara noastră și mai departe. Așadar, vom rămâne încă o perioadă nedeterminată sub apăsarea curbelor de sacrificiu instituite de cabinetul Boc.

În acest an, două milioane de români își duc viața târâș-grăpiș de pe o zi pe alta. Peste 3,7 milioane de oameni vârstnici au pensii mai mici de o mie de lei. Pensiile românilor sunt de aproape șapte ori mai mici decât cele ale elvețienilor, de peste șase ori mai reduse decât cele ale francezilor și de 4,5 ori sub nivelul celor ale germanilor.

În ce privește salariile, discrepanța este și mai mare. Salariul mediu din România este mai mic de 11,5 ori decât cel din Luxemburg, de 10 ori decât cel din Irlanda, de peste nouă ori decât în Franța și de 5,2 decât în Spania și Grecia. Practic, salariile românilor reprezintă 15% din media europeană, în timp ce prețurile la alimente, medicamente și tarifele unora dintre servicii sunt în țara noastră cu 30-40% mai ridicate.

O asemenea realitate nefavorabilă a fost și mai mult agravată de actuala putere care, în neputința sa de a elabora un plan de măsuri anticriză, a recurs la soluții de austeritate extrem de dure, cu consecințe imprevizibile asupra vieții politice, economice și sociale ale țării. La inițiativa președintelui Băsescu, salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, iar indemnizațiile de șomaj și ajutoarele sociale au fost diminuate cu 15% și doar minunea de la Curtea Constituțională i-a salvat pe bătrâni ca pensiile să nu fie maltratate.

Niciun guvern din lume n-a acționat cu atâta cruzime asupra veniturilor populației. În Spania, unde deficitul bugetar depășește 11% (aproape de două ori mai mare ca la noi), unde gradul de îndatorare se aproprie de 70% din PIB, iar șomajul a ajuns la 20%, Guvernul Zapatero a redus salariile mari și cele ale funcționarilor cu 5%, indemnizațiile parlamentarilor cu 10%, iar ale primarilor și altor aleși cu 15%, în timp ce pensiile au fost înghețate. În Grecia, care în 2009 a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE (13%), iar datoria publică a atins 300 de miliarde de euro, Guvernul elen a decis să înghețe salariile și pensiile și să sporească accizele la benzină, alcool și tutun la 10% și să majoreze cota TVA de la 19% la 23%. Deși aceste măsuri anticriză sunt mai mult decât rezonabile în situația de criză economică, grecii ies permanent și furioși în stradă. Oare ar fi putut Traian Băsescu și Emil Boc să conducă Grecia, măcar două zile?

La noi, însă, se poate orice, pentru că trăim într-o societate dezumanizată. Doi angajați din trei nu pot face față unei reduceri cu 25% a salariului mai mult de trei luni. Peste 60% dintre salariați și pensionari rămân fără bani de la o lună la alta. Dacă mai amintim și de prețurile exorbitante ale alimentelor, medicamentelor și întreținerii, înțelegem de ce zeci de mii, sute de mii de oameni ies disperați în stradă.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 54% dintre cetățenii țării noastre trăiesc mai rău decât înainte de 1989, circa 23% spun că trăiesc mai bine, iar 9% că o duc la fel. Săraci am fost în anii totalitarismului, am tras targa pe uscat în vremea tranziției, dar mai săraci și mai oropsiți ca în ultimii doi ani parcă n-am fost niciodată.

Actuala putere trebuie să se dezmeticească până nu este prea târziu. Foamea, acel extraordinar fenomen al tuturor revoltelor, ar putea să facă din revolta salariaților și pensionarilor un adevărat butoi de pulbere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 februarie 2020, 2:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro