Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/03-12-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-11-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.71 Marius Rogin - declarație politică despre "Summitul Dunării";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"Summitul Dunării"

"Atunci când cineva o lua pe Dunăre în sus spre Viena, oamenii spuneau că merge în Europa", povestea Elias Canetti, scriitorul de Nobel născut la Ruse. Astăzi, Viena dorește să coboare pe Dunăre în jos, spre București, încercând să aducă cu ea și Europa.

Unul din zece europeni trăiește pe malurile Dunării, fluviul care curge prin patru capitale europene și a cărui semnificație se dorește a fi metamorfozată din graniță despărțitoare în cale de comunicare. Cel puțin aceasta a fost intenția participanților la Summitul Dunării care are loc astăzi la București, reunind reprezentanții celor 14 state din bazinul dunărean.

Importanța adunării este evidentă, măsura fiind dată de prezența prim-miniștrilor Ungariei, Bulgariei, Croației, Republicii Moldova, dar și a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, sau a ministrului austriac de externe, Michael Spindeleger. Acesta din urmă semnează în cotidianul "România Liberă", alături de ministrul român de externe Teodor Baconschi, o declarație în care se speră că "binele comun al locuitorilor întregii regiuni va fi pus înaintea binelui unei țări individuale". Dar care este catalizatorul acestei dorințe zămislite într-o regiune cu o istorie zbuciumată și conflictuală?

În 2009, Austria și România au cerut Comisiei Europene să elaboreze o strategie transnațională pentru bazinul dunărean. Prioritățile stabilite oficial au fost îmbunătățirea infrastructurii de transport în regiune, cooperarea în domeniul energetic și protejarea mediului, punct care devine prioritar în urma accidentului ecologic din Ungaria. În fapt, ținta principală sunt banii europeni care pot fi accesați prin intermediul proiectelor inter-regionale, dezvoltate pe scheletul parteneriatului dunărean.

Interesul părților implicate este limpede. România sau Bulgaria vor beneficia de expertiza și influența specialiștilor germani și austrieci, sperând că-și vor îmbunătăți gradul de absorbție al fondurilor europene.

Țări candidate, precum Croația sau Republica Moldova, vor putea accesa fondurile europene cu mult înainte de primirea de facto în UE. Avantajul Austriei este dublu: asumarea rolului de lider regional aduce creșterea influenței sale în corul european, dar și un plus de investiții într-o zonă de prim interes economic pentru Viena.

Germania, piesa cea mai grea a Summitului dunărean, se menține voit într-un rol secundar, utilizând Strategia Dunării drept carte de negociere în folosul unor obiective de politică externă mult mai importante pentru Berlin decât dezvoltarea regiunii dunărene.

În concertul Strategiei Dunărene rolurile soliștilor nu sunt încă împărțite. Bulgaria dorește să coordoneze fondurile referitoare la turism, iar Ungaria își va cere și ea partea. România s-a ales cu o Academie a Dunării, începând cu 2011, instituție care va oferi consultanță mediului de afaceri interesat de regiune. Pentru că de implicarea oamenilor de afaceri depinde în mare măsură succesul din teren al acestui proiect generos.

Deocamdată, în porturile semiabandonate din avalul Dunării, nu s-a mai valsat de multe decenii. Însă, în ultimul an, interesul turiștilor americani și japonezi pentru croazierele pe Dunăre a crescut. Iată că sala de bal există, musafirii ar veni, doar că orchestra se lasă încă așteptată. Să sperăm că nu pentru multă vreme.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 februarie 2020, 1:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro