Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.5/18-02-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 08-02-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Mihai Alexandru Voicu, secretari ai Camerei Deputaților.

*

 
Adrian Florescu - declarație politică cu titlul: Cetățenii trebuie să fie beneficiarii, nu victimele dezbaterilor politice;

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, domnilor deputați!

Dați-mi voie să deschid prima noastră ședință din această sesiune consacrată declarațiilor politice, să vă urez să faceți cât mai multe declarații politice, cât mai realiste și mai pozitive la adresa Guvernului și să ne vedem cu bine întotdeauna dimineața, la ora 8,30.

O să începem cu puterea și am să-l rog pe domnul deputat Adrian Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să-și susțină declarația politică, și pe domnul Vasile Mocanu să se pregătească, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnilor, vă ascultăm cu maximă atenție.

 

Domnul Adrian Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește, "Cetățenii trebuie să fie beneficiarii, nu victimele dezbaterilor politice".

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră pentru a supune unei drepte judecăți o pricină izvorâtă dintr-o greșită interpretare a rolului opoziției atunci când se află conjunctural la putere în consiliile locale și județene.

"Dictatura majorității", de care se plâng colegii noștri din Alianța Socialistă în Parlament, este aplicată, în practică, cu urmări imediate și nocive asupra vieții cetățenilor, peste tot acolo unde reprezentanții săi îi depășesc numeric pe cei care reprezintă arcul guvernamental.

Și, pentru ca vorbele mele să nu fie considerate o simplă aserțiune, vă voi prezenta o secvență din filmul ultimei ședințe a Consiliului Județean Teleorman, condus de Liviu Nicolae Dragnea, lider al mai multor "comitete și comiții", inclusiv la nivel național.

Ca urmare a solicitării Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului privind transmiterea către entitatea respectivă a documentațiilor tehnico-economice ale unor obiective de investiții pentru reabilitarea de drumuri județene în faza studiilor de fezabilitate, s-au întreprins toate demersurile necesare pentru elaborarea unui proiect de hotărâre prin care se aproba: "...transmiterea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții pentru reabilitarea de drumuri județene în faza studiu de fezabilitate".

În sprijinul acestei decizii, veneau raportul comun de specialitate, cât și expunerea de motive. Dar, surpriză năucitoare, în plenul ședinței Consiliului Județean, unde Alianța Socialistă deține o majoritate confortabilă, proiectul a fost respins. Degeaba au încercat consilierii noștri să-i convingă pe colegi de beneficiile Programului național de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin ordonanța de urgență a Guvernului, degeaba au invocat interesul comunităților locale. Vicepreședintele social-democrat, și mâna dreaptă a președintelui Dragnea, s-a dovedit de neînduplecat, deși el semnase expunerea de motive, prin care se solicita aprobarea proiectului de hotărâre.

Mai mult, sub imperiul nervilor, a cerut tăierea microfonului unuia dintre consilierii PDL, pe motiv că acesta: "făcea apologia politicii Guvernului Boc".

În final, proiectul de hotărâre a fost respins, iar data până la care trebuiau transmise studiile de fezabilitate și, acolo unde era cazul, a proiectelor tehnice și detaliilor de execuție ale obiectivelor de investiții, a fost depășită, existând riscul ca Teleormanul să nu poată fi inclus în Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii.

Mă alătur și eu consilierilor, inclusiv din rândul celor care au votat împotriva transmiterii studiilor de fezabilitate, care, în particular, vorbeau că totul s-a întors "ca la Ploiești", pentru că includerea în program a drumurilor din Teleorman ar fi indus riscul ca TelDrum să rămână fără obiectul muncii, licitațiile urmând să se desfășoare sub oblăduirea ministerului. Pentru cei care nu sunt la curent, precizez că, în spatele firmei respective, se află președintele Dragnea, iar societatea a câștigat cvasitotalitatea licitațiilor pentru construirea, întreținerea și deszăpezirea drumurilor în județul Teleorman.

Trag acest semnal de alarmă pentru că asemenea lucruri nu se petrec doar în județul Teleorman, ci și în alte județe unde opoziția este la putere. Proiectele benefice pentru zonele respective sunt sacrificate pe altarul intereselor personale sau de grup ori din cauza orgoliilor politice exacerbate. Iar cei care suferă sunt cetățenii.

Poate că n-ar fi rău să reflectăm asupra moralei dintr-o variantă a celebrei fabule, pe care vă rog să-mi dați voie s-o reproduc:

"Când bivolii-și dispută teritoriul/Probându-și forța și hrănind orgoliul,/În apa-nvolburată și mâloasă/Simt broaștele și peștii-a morții coasă".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată: O lege fără picioare;

Distinsul nostru coleg, veșnic prezent la citirea declarațiilor politice, domnul deputat Vasile Mocanu, vă invit la microfon și îl rog pe domnul deputat Kötö Iosif să se pregătească din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule coleg, microfonul este al dumneavoastră.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "O lege fără picioare".

Știați că ieșenii au fost păcăliți de către actualul Guvern cu suma de peste 50 de milioane de lei?

Dacă Legea nr.175/2010 ar fi fost aplicată, mii de ieșeni ar fi putut scăpa de înrobitoarele penalități de la întreținere. Căci respectivul act normativ prevedea tocmai ștergerea penalităților pentru familiile cu un venit net lunar mai mic de 1.000 de lei pe membru de familie. Condiția, de bun-simț de altfel, era ca, în decurs de maximum un an de la intrarea în vigoare a legii, familia în cauză să-și plătească la zi cheltuielile de întreținere.

Dar Legea nr.175/2010 este inoperabilă, întrucât nu are norme de aplicare. Deși municipalitatea ieșeană a luat de mai multe ori legătura atât cu Ministerul Administrațiilor și Internelor, cât și cu Ministerul Finanțelor, răspunsul oficialilor nu a clarificat nimic. E și motivul pentru care toate ambiguitățile din lege continuă să rămână mistere de nepătruns pentru o minte logică. De exemplu, nimeni nu știe dacă scutirea de penalități se aplică pentru restanțele aferente perioadei de aplicare a legii, adică între 16 iulie 2010 și 16 iulie 2011, sau și pentru cele anterioare acestei perioade de timp.

Din păcate, dacă ieșenii au fost păcăliți de 50 de milioane de lei, CET Iași a pierdut sume și mai mari de bani. Dacă legea s-ar fi aplicat, așadar dacă ieșenii și-ar fi plătit facturile curente la întreținere, pentru a beneficia de prevederile actualului act normativ, atunci și furnizorii de utilități ar fi câștigat sume importante de bani, ceea ce ar fi reprezentat o obligatorie gură de oxigen în aceste vremuri de criză.

Dacă ne-am obișnuit cu legile fără cap ale actualei puteri, menite doar a ajuta clientela politică, încă nu înțelegem rostul acestor acte normative fără picioare. Cui folosesc ele, dacă nu produc niciun fel de efect?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Kötö Iosif - declarație politică referitoare la implicațiile ultimelor evenimente din Egipt și Tunisia;

Îl invit pe distinsul nostru coleg, Kötő Iosif și-l rog pe domnul Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al PSD, să se pregătească.

Domnule coleg, vă rog să vă susțineți declarația politică.

 

Domnul Kötő Iosif:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Urmăresc cu multă atenție desfășurarea evenimentelor din unele țări din Orientul Mijlociu, în calitatea mea de deputat pentru diaspora din Colegiul nr. 4, îngrijorându-mă pentru pacea din această regiune, a cărei lipsă poate să pericliteze și securitatea concetățenilor noștri, stabiliți în aceste țări.

Mulți cetățeni români și mai ales femei se află în zonele marcate de revolte populare. Cu toate că Ministerul Afacerilor Externe a gestionat cu atenție problemele cu care s-ar putea confrunta cetățenii români aflați în aceste țări, mă simt obligat să susținem efortul ministerului și să le oferim întregul nostru sprijin în cazul în care va fi necesar.

Dincolo de protecția și ajutorul acordat cetățenilor români din zona de conflicte, îndemnăm și susținem Parlamentul României și Ministerul Afacerilor Externe să trecem în revistă ultimele evenimente din Egipt și Tunisia, implicațiile lor atât pentru regiune, cât și pentru Uniunea Europeană, dovedindu-ne o atitudine constructivă, care îndeamnă la deschidere statele interesate în procesul de pace în Orientul Mijlociu. Să exprimăm o strategie fermă față de toate țările din Orientul Mijlociu în vederea eliminării subdezvoltării, tensiunilor religioase, manifestărilor extremiste, intoleranței, singura cale fiind instaurarea democrației, acordând cetățenilor dreptul la autodeterminare.

Astfel, zona - în loc de butoi cu pulbere - va deveni pământul toleranței, eliminând pericolul terorismului și, datorită bogăției de resurse, totodată, se va transforma în așezământul unor societăți prospere.

Sunt convins că valul de contestare, care afectează o bună parte a țărmului sudic al Mediteranei, nu va aduce rezolvarea problemelor, a sărăciei și a subdezvoltării unor zone din regiune și sunt sigur că numai pe calea pașnică și a respectării procesului de democratizare se poate ajunge la restabilirea echilibrului politic în zonă.

Problemele cu care se confruntă în special femeile din lumea arabă, creează discrepanțe mari în societățile arabe.

Consider că democrația nu poate fi exportată cu orice preț, ci doar în condițiile respectării culturii și tradițiilor, precum și a cutumelor religioase ale fiecărei țări.

Îmi exprim încrederea în acțiunea comunităților internaționale și înțelepciunea guvernanților de a evita pierderi de vieți omenești.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu pentru prezentarea dumneavoastră.

 
Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Nu comasării, da sănătății!;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Florin Pâslaru și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Nu comasării, da sănătății!"

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Nu voi accepta niciodată ca un ministru sau orice alt reprezentant al statului să-și bată joc de sănătatea românilor. Sunt împotriva comasării și desființării unităților medicale din România, după criterii de partid sau orgolii și vanități de ministru. Mă opun ferm, alături de toți colegii mei din grupul parlamentar PSD, masacrării sistemului sanitar din România.

Este inacceptabil că, într-un stat democratic și membru al Uniunii Europene, un guvern își poate permite să se joace cu una dintre problemele fundamentale ale civilizației - sănătatea. Susțin reformarea sănătății românești după o analiză corectă și pertinentă a sistemului medical din România, care să aibă în prim-plan asigurarea unui climat medical modern pentru toți românii și care, nu în ultimul rând, trebuie însoțită de mijloace financiare adecvate.

Protestez față de modul pompieristic și haotic în care oficialii de la București au anunțat dispariția a peste 200 de spitale din întreaga țară, după o simplă joacă pe hârtie și pe baza unor calcule matematice făcute în biroul ministrului sănătății. O decizie, pe care, de altfel, legea în statul român o încredințează autorităților locale, singurele care pot face propuneri în acest domeniu. Este din ce în ce mai clar că, după ani de zile în care își alină sănătatea în unități moderne din Austria sau Germania, actualii domni din Palatul Victoria și Cotroceni au uitat cu desăvârșire cum mai arată o coadă la cabinetul medical sau la ușa farmaciei, au uitat cât de goale sunt dulapurile cu medicamente sau cât de învechită este aparatura medicală.

Nu există niciun fel de explicație, criteriu sau măcar o minimă doză de logică în decizia ministrului sănătății de a amesteca psihiatria cu bolile infecțioase sau cu bolile pulmonare, nu se știe de ce cronicele au devenit brusc o urgență, de ce în anumite zone dispar câte cinci sau șase spitale, iar alte județe nici măcar nu apar pe lista neagră, de ce mii de români rămân fără nicio unitate medicală pe zeci de kilometri sau de ce după un chin de aproape 20 de ani de a transforma spitalele în unități cât mai eficiente și mai ușor de administrat revenim la ideea mastodonților în care banii sunt greu de controlat și nu există transparență în actul medical.

Guvernanții ar trebui să găsească soluții de finanțare astfel încât să scăpăm de rușinea de a fi dat sănătății cei mai puțini bani, de a fi distrus renumita școală de cercetare românească și de a fi alungat din țară, prin vocea președintelui, cei mai buni medici. Ministrul sănătății și președintele țării strigă pe toate posturile de televiziune că nu sunt bani sau că românii sunt de vină pentru starea jalnică a sistemului sanitar pentru că sunt prea bolnavi. Asta în timp ce blonda de la turism aruncă cu sute de milioane de euro în telegondole sau parcuri de distracție.

Nu voi accepta o astfel de politică și voi lupta alături de colegii mei din Partidul Social Democrat, prin toate mijloacele democratice - interpelări, întrebări și declarații politice - împotriva unei astfel de politici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu.

 
Nicolae Bud - evocarea memoriei unui mare dispărut - Înalt Preasfinția Sa Bartolomeu;

La microfon îl invit pe domnul deputat Nicolae Bud și îl rog pe domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului UDMR, să se pregătească.

Domnule coleg, vă rog.

 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit îngăduința domniilor voastre pentru a evoca împreună memoria unui mare dispărut, Înalt Preasfinția Sa Bartolomeu, până mai ieri Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Mi-a fost dat să-l cunosc pe Înalt Prea Sfinția Sa, să-i privesc de aproape chipul său tăiat în stâncă, dominat de ochi sfredelitori, să-i ascult glasul modulat după gând, cu profunzimi de neuitat, să-i ascult predicile.

Înainte de a avea norocul întâlnirilor cu diverse prilejuri, acumulasem destule cunoștințe despre viața de martir a celui pus, în 1993, în jilțul arhiepiscopal de pe Someș, fiind desemnat Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului.

Existența sa îmi pare o mirifică țesătură întocmai covoarelor migălite cu răbdare, pricepere și farmec, de mâna gospodinelor din Oltenia natală. Un câmp plin de mari reușite în varii segmente ale vieții celui știut sub numele pe care și-l va menține și ca scriitor - Valeriu Anania.

Cel de sus l-a hărăzit cu înzestrări de admirat și invidiat, regăsite în activități desfășurate decenii la rând.

S-a stins din viață cu doar câteva săptămâni înainte de a atinge vârsta de 90 de ani.

A învățat cu nesaț și bucuria de a cunoaște cât mai multe. A ținut să împletească, pe cât de asiduu, pe atât de fericit, felurite domenii ale cunoașterii. A zăbovit, în egală măsură, asupra cărții de școală și a celei bisericești.

Elevul din liceele capitalei, "Dimitrie Cantemir" și "Mihai Viteazul", s-a alăturat adolescentului studios de la Seminarul Teologic Central.

În capitala Ardealului, revenit la patria-mamă, la Cluj, a fost student la medicină, ca și la Conservatorul de muzică.

Va deveni licențiat în teologie, devine cadru didactic la Institutul Teologic Universitar din București.

Rememorez cu admirație setea de carte a tânărului Valeriu Anania, caut cu emoție la câte a reușit să înscrie în biografia sa acest cărturar de mare suprafață.

În 1942, în plin război, s-a călugărit la Mănăstirea Antim din București, moment în care preia și numele sub care l-am cunoscut pe ultimul drum - Bartolomeu.

Se scria, astfel, prima filă a unei trăiri sub semnul crucii și în slujba ei de către cel ce va rămâne în mintea noastră ca unul dintre clericii ortodoxiei române.

Spre cinstea lor, marii librari din capitală și-au împodobit vitrinele, în ultimele zile, gest de omenesc respect, în memoria marelui dispărut, cu volume semnate de scriitorul Valeriu Anania.

Am eu însumi, în biblioteca de familie, poezii și proză, volumele de teatru, memorialistica sa. Condeiul s-a înflăcărat de timpuriu. Povestea undeva că prima piesă de teatru i s-a jucat la vârsta de 16 ani, la Teatrul liric, aflat cândva la intrarea în Cișmigiu. A dispărut sub bombardament.

În blocul de cărămidă roșie, construit pe același loc, într-o garsonieră, și-a avut ultima locuință bucureșteană regretatul cleric.

Tipografic debuta în 1936, în "Vremea". Lângă încăpătorul raft de bibliotecă beletristică încredințat posterității, Înalt Preasfinția Sa a lăsat în urmă o impresionantă listă de temă bisericească. Piesa de mare frumusețe, briliant strălucind peste înălțimi precum Crucea de pe Caraiman, rămâne biblia publicată în 2001. A trudit îndelungat pentru a ne-o face înțeleasă în cel mai curgător și plin de parfum grai românesc.

Acest om, croit să mute munții din loc, s-a văzut trimis la ocnă și pus să mărunțească piatră cu apă până la piept, în subteran. Era la vârsta făcută pentru fixarea în rame de diamant a viselor. El era condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Hazardul dorise să-l pună la cazne și mai de tânăr; prima arestare se produsese cu mult timp înainte.

Te întrebi cum a reușit să reziste la toate câte i-au stat în cale. Răspunsul îl găsim în admirabilul volum de memorii. Citind, ai în fața ochilor un trup voinic, adunat în el, în fața Celui de sus, căruia ține să-i mărturisească toate prin câte a trecut.

Vreme de mai mulți ani, părintele Anania s-a aflat în America, în serviciul Arhiepiscopiei Ortodoxe Misionare de dincolo de ocean.

Îmi spunea un prieten care l-a vizitat la Catedrala Sfânta Treime din Detroit și mai apoi chiar în locuința din complexul parohial, arhimandritul Bartolomeu lucra alături de arhiepiscopul victorian, sosit aici după perioada de la Sfântul Mormânt.

Două detalii l-au reținut pe acest prieten al meu. În dormitorul de tot modest al arhimandritului, încadrat și secretar eparhial și consilier cultural, patul sta acoperit peste zid de o velință oltenească. "Este lucrată de mama mea și a făcut parte din zestrea ei de nuntă. Sora mi-a dat-o mie și o am aici, sub priviri", se mărturisea mitropolitul.

La capul patului, sprijinită de perete, în colț, o nuia de salcie, prelungă avea agățată în partea de sus o punguță de stofă. "Este o mână de pământ din ograda casei părintești...", spunea, ca pentru sine, cu glas stins, gazda.

Auzind aceste amănunte, mă simt la locul meu, rostind în încheierea acestor fraze de aducere aminte spusele celui trecut în lumea de dincolo: "Niciodată nu m-am împăcat cu gândul că trupul meu s-ar putea odihni în alt pământ decât cel românesc, singurul care ține de cald."

Însoțind cu gândul pe acest român trăitor întru iubire de Dumnezeu, țară și neam, patriot în cuget și simțire, am să vă rog să-mi ascultați cuvintele din urmă: Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dumnezeu să-l ierte, să-l odihnească în pace pe cel ce a fost mitropolitul Clujului. Într-adevăr, o personalitate remarcabilă! Înalt ierarh!

 
Márton Árpád-Francisc - considerații cu privire la blocajul sistemului retrocedărilor;

Îl rog acum pe domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului UDMR, să-și prezinte declarația politică și, în același timp, îl rog pe domnul Nistor Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițial, am dorit să vorbesc în această primă declarație politică despre cum au fost organizate, la nici o săptămână diferență, evenimente legate de sărbătorirea zilei culturii române, respectiv cea a zilei culturii maghiare și că, tot în această perioadă, la Sfântu Gheorghe, timp de zece zile, au avut loc evenimente legate de săptămâna ecumenică a rugăciunii, când preoții din cultele catolic, reformat, evanghelic, unitarian și ortodox au ținut predici fiecare în biserica celuilalt, în fața enoriașilor aparținând tuturor cultelor.

Dar, din păcate, în această perioadă a trebuit să aibă loc, tot la Sfântu Gheorghe, și o manifestare în apărarea unei decizii de retrocedare către Biserica Reformată a imobilelor care au aparținut Liceului "Székely Mikó".

La începutul anilor '90, când președintele de atunci al țării a avut o declarație prin care și-a exprimat supărarea pentru că diferite instanțe au decis retrocedarea unor imobile foștilor proprietari, procurorul general de atunci a intentat un recurs în anulare împotriva acestor decizii. Deciziile au fost anulate, iar foștii proprietari și-au continuat lupta în fața instanțelor europene, câștigând toate procesele. România a fost sancționată, a trebuit să plătească mult, s-a adoptat Legea nr.112, a fost eliminată forma de atunci a recursului în anulare, dar imaginea României a avut de suferit. Ulterior, s-au adoptat legi de retrocedare a diferitelor tipuri de imobile, inclusiv legi care prevăd reparații financiare pentru situațiile când proprietățile nu pot fi retrocedate în natură. Aplicarea acestora însă trenează. Procesul este frânat când pe cale judiciară, când pe cale administrativă, când pe cea politică.

România a fost avertizată ca, într-un interval relativ scurt, să soluționeze această problematică. Și ce se întâmplă? Tocmai în perioada în care ar trebui să se urgenteze retrocedarea proprietăților, pe baza plângerii unui cetățean, se declanșează, de către un procuror al DNA, un proces împotriva membrilor unei comisii, care nu a făcut altceva decât să aplice întocmai legea.

Practic, se face un pas către renaționalizarea unui imobil, aparținând unui cult.

Știu că într-un stat de drept este inadmisibil să se facă presiuni asupra justiției. Totuși, trebuie să constat, chiar dacă nu sunt de acord cu amânarea intrării României în spațiul Schengen, că pretextul folosit, adică modul cum funcționează justiția în România, este o problemă adevărată.

La noi există judecător de judecătorie și nu de Curte Constituțională, care decide că o lege este ilegală, că așa vor puterile lui. Există procuror de caz, care întreabă conducerea Camerei despre modul în care și-a expus punctul de vedere și a votat un parlamentar în cazul dezbaterii unei legi.

Și iată, există un procuror, tot DNA, care intentează un proces împotriva unor funcționari, cu încadrarea juridică de abuz împotriva interesului public, atunci când reclamanții sunt persoane fizice, limitativ la număr, iar pârâții au aplicat o lege în folosul unei comunități bisericești. Procurorul, dacă ar fi fost mai preocupat de cunoașterea problemei, ar fi trebuit să citească niște legi, ordonanțe și hotărâri de guvern în vigoare și să constate că fapta nu există sau că aceasta nu constituie un fapt penal și să dispună neînceperea urmăririi penale.

Din momentul declanșării acestei proceduri, tot sistemul retrocedărilor a fost blocat. Nimeni nu semnează nimic, tocmai atunci când ar trebui să primească un nou impuls procesul de retrocedare. Dacă acest efect va trena, România probabil va fi din nou sancționată, și pun întrebarea: unde este interesul public și cum poate fi sancționată fapta abuzivă a procurorului?

Repet, știu că politicul nu trebuie să intervină în procesul penal, dar politicul este obligat să folosească pârghiile constituționale pentru a face ordine în modul de funcționare a justiției.

De mai multe ori s-a încercat să se introducă prevederi legale prin care magistrații care încalcă în mod flagrant și repetat dispozițiile legale, procedurale, ori adoptă decizii contrare legislației în vigoare să fie sancționați.

Cred că a sosit momentul să adoptăm aceste propuneri și chiar să le completăm, cu posibilitatea ca statul să se întoarcă împotriva acelor magistrați care s-au făcut vinovați de adoptarea unor decizii sau de prelungirea unor proceduri din cauza cărora România să fie penalizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Laurențiu Nistor - declarație politică referitoare la starea economică a României în contextul prezenței delegației FMI la București;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nistor Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și îl invit să se pregătească pe domnul deputat Cornel Ghiță, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că, ce n-a reușit opoziția în ultimii șase ani, a reușit FMI-ul în această perioadă: să-l bage pe Băsescu în corzi! Niciodată nu a reușit vreun reprezentant al Fondului să spună despre vreo țară că guvernul său a operat-o, iar pacientul s-a sculat bine mersi, ales bules! Și n-a reușit aceasta, deoarece niciun guvern, cât ar fi fost de prost, n-a comis vreodată suma de inepții pe care a reușit-o colecția de guvernare Boc.

Duminică seara, la o conferință de presă, Băsescu s-a urzicat peste măsură pe cei de la FMI, amenințând că nu mai trage ultima tranșă de la Fond, dar cam salivează la încă un împrumut de vreo 5 miliarde de euro, care ar fi un gen de "centură de salvare", ca nu cumva s-o ia razna economia în alte state, să nu o ia razna petrolul, iar să n-o ia razna "Nuți, spaima bugetului României"!

E bine să ai o rezervă, acolo, pe care s-o folosești în campanie și s-o restituie urmașii urmașilor noștri, urmașii plebei, că cei ai portocaliilor s-ar putea să nu mai fie în țară pe acele vremuri.

După ce i s-au pus României 19 miliarde de euro în cârcă și a recunoscut până și FMI-ul că nu s-a reușit să se facă mai nimic cu ei, ci doar un punct procentual din p.i.b. s-a reușit, cu tot bănetul FMI în 2010.

Acum, Fondul îi invită pe români să se împrumute de la cei privați, recte cu mult mai mult și mai scump. Și asta pentru ce? Pentru exact ce au zis PSD-ul, PNL-ul și PC-ul încă de la venirea la putere a Guvernului Boc: "Dă, măi omule, drumul la economie, fi-ți-ar încăpățânarea de râs!"

Iată că a ajuns acum până și Băsescu, sub presiunea Fondului, să spună că trebuie să dăm drumul la economie, și taman pe domeniile și cu argumentele pe care le respingea doar pentru că veneau din partea opoziției! În schimb, ce face Boc cel dibaci? Închide mine! Face telegondole, parțial funcționale, bineînțeles, pentru ca mica să poată deveni mare! Face săli de sport pe care le nu utilizează nimeni! Face investiții în obiective care nu returnează mai nimic din banii investiți - până și banii pentru amortizare vor fi greu de obținut din folosința lor. Comasează și desființează spitale! Mărește și sporește taxele și impozitele! Taie salarii și pensii! Când are de dat, guvernul acesta uită să dea. Orice! Când are de luat și doar un ac de gămălie, ți-ar lua și pielea! Chestie de respect față de propriul popor, care le dă salariile alea nesimțite și remărite pe șest, că despre bun-simț nu poate să mai fie vorba!

Lipsa de știință a guvernanților actuali în domeniul administrației și finanțelor publice i-a ridicat părul măciucă până și lui Jeffrey Franks! Și la cât păr are bietul om, e un adevărat tur de forță! Nu tu investitori, și îi mai fugărești și pe cei care mai sunt! Nu tu proiecte europene, de unde să-ți vină niște bani pe care, oricum, îi ai alocați deja!

Că tot veni vorba: inteligența mișunândă de pe la Ministerul Transporturilor (hai să trăiești bine, dom’ Berceanu!) a adus atât de mulți bani din fondurile europene, încât suntem în prag de a pierde 4,5 miliarde de euro, bani "adormiți" (neatrași) de către ministerul pe care, nu cu multă vreme în urmă, tăbărâse Băsescu mai dihai ca baba pe mormânt, spre liniștea asfaltagiilor de toate calibrele! Că d-aia avem regi ai asfaltului, ca să n-avem asfalt! Și asta-n vreme ce toată lumea bună se-ndreaptă tot mai mult spre transportul nepoluant de pe căile ferate, iar noi ne uităm ca milogu-n traistă cum moare CFR-ul pe limba... Ancăi Boagiu! S-a ajuns să faci de două ori mai mult, ca timp, pe suta de kilometri de cale ferată, comparativ cu anul 1944, când mai erau și bombardamentele nemților! Se urmărește intenționat dărâmarea CFR-ului și reducerea numărului de călători/trenuri și prin planificarea special prostească a mersului trenurilor. S-a ajuns atât de departe cu asta încât s-a planificat să ajungă la destinație un tren la 3-4 minute după ce pleacă legătura lui din stație, deși este cap de linie și nimic nu l-ar fi împiedicat să plece cu - să zicem - o jumătate de oră mai devreme de la celălalt capăt de linie. Bineînțeles, cu acel tren nu va mai merge multă lume, iar la anul va fi desființat, din cauză că a devenit nerentabil! Și uite-așa s-a dus din sufletul nostru și CFR-ul...

Hai să trăiți bine, dom’ Băsescu, dom’ Berceanu!

Niște lumină dacă aveți cumva să ne dați și dumneavoastră, doamna Boagiu, să ne luminați și pe noi cum de ați reușit asemenea contraperformanțe în atât de scurt timp?! Mai vedeți cumva luminița de la capătul tunelului? Păzea, înseamnă că-i un lămpaș, că locomotivele sunt pe cale de dispariție și peste puțin timp, peste vreun an de zile, vor putea fi văzute doar prin muzee!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cornel Ghiță - declarație politică cu titlul: Codul muncii - momentul zero în relansarea economiei naționale;

Îl invit la microfon pe colegul nostru Ghiță Cornel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Și o invit să se pregătească pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Cornel Ghiță:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi este următoarea: "Codul muncii - momentul zero în relansarea economiei naționale".

Stimați colegi,

Ministerul are câteva aspecte generale pe care dorește să le modifice, printre care eliminarea interdicției de angajare succesivă a mai mult de 3 persoane pentru același post, așa cum este prevăzut, în mod restrictiv, în actuala reglementare; creșterea perioadei de probă pentru anumite domenii de activitate; posibilitatea pentru angajator de a stabili obiective și criterii de performanță pentru salariații proprii; posibilitatea prelungirii delegării pe perioade succesive; prelungirea valabilității contractului individual de muncă pe perioadă determinată, compensarea muncii suplimentare etc. Schimbările rapide care au avut loc în ultimii ani în mediul de afaceri autohton, caracterizate prin infuzia masivă de capital extern, privatizarea obiectivelor de stat, transferul capitalului de stat către capitalul privat, racordarea economiei românești la fluxurile europene și mondiale, impun modificări masive în zona dialogului social și a legislației în domeniul muncii. Guvernul actual are obligația de a fi un arbitru avizat între instituțiile patronale și sindicate, dar are obligația de a da o direcție modernă, europeană și actuală în domeniul relațiilor de muncă, acum, când libertatea de mișcare a forței de muncă a devenit realitate, iar angajații români au confirmat statutul de parteneri activi cu drepturi egale pe piața muncii europeană și mondială.Responsabilitatea Guvernului Boc și a ministrului muncii este imensă, și cred că au capacitatea de a gestiona acest domeniu extrem de sensibil pentru întreaga societate. Astfel, flexibilizarea legislației actuale va duce la creșterea competitivității și productivității muncii, o hibă mai veche a economiei postcomuniste, la profesionalizarea personalului și la creșterea eficienței economice.Odată cu trecerea de la marii giganți industriali din perioada economiei centralizate de stat la întreprinderi private mici și mijlocii, multe din actualele prevederi din legislația muncii au devenit anacronice, fiind o frână atât pentru angajat, cât și pentru angajator, influențând negativ relațiile de muncă, ba chiar încurajând munca "la negru".

Atât eu, cât și colegii din Comisia de muncă și protecție socială, cei care susținem actuala majoritate guvernamentală, ne arătăm sprijinul necondiționat pentru reformele începute, urmărind cu prioritate interesele angajaților pe termen lung, dar și de a crea condiții optime pentru dezvoltarea armonioasă a mediului de afaceri.Sper ca în perioada imediat următoare actualul guvern să găsească resursele necesare pentru încurajarea și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii, să trecem de la măsurile de austeritate la măsuri de susținere a mediului de afaceri. O astfel de măsură, pe care o salutăm, este proiectul de finanțare a tinerilor până în 35 de ani, care doresc să pornească o afacere.

Cred cu tărie că românii trebuie să aibă sentimentul de încredere și securitate la locul de muncă, indiferent dacă acesta este în țară sau în străinătate, iar reglementarea acestui domeniu în spirit european va facilita mobilitatea forței de munca atât spre exterior, dar și spre interior, cu implicații directe asupra salarizării, deci a nivelului de trai.

Sper ca negocierile care sunt purtate în această perioadă între Ministerul Muncii, patronate și confederațiile sindicale să aibă consecințe pozitive asupra mediului de afaceri și asupra angajaților și să fie înaintată către Parlament o variantă cât mai aproape de dorințele și așteptările partenerilor sociali, în concordanță cu realitățile actuale ale economiei mondiale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

 
Sonia-Maria Drăghici - declarație politică intitulată Copiii crizei;

La microfon o invit acum pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Și-l invit să se pregătească pe domnul deputat Béres Ștefan, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Doamnă colegă, aveți cuvântul.

 

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Copiii crizei".

Condițiile economice din România fac ca o parte din copii să nu aibă parte de o familie normală și închegată, iar părinții să-i lase în grija statului în așteptarea unor vremuri mai bune sau, și mai grav, să-i abandoneze pur și simplu. Familiile nu pot să-și întrețină copiii, sau cel puțin nu pe toți, iar Direcțiile de asistență socială și protecția copilului se confruntă cu o adevărată avalanșă de cazuri de copii abandonați. Mamele își părăsesc micuții fie în maternități, fie în spitale de pediatrie sau bat la ușa Direcției pentru a-i lăsa în îngrijire pe un termen nedefinit.

Munca în străinătate dezbină familiile. Fie doar unul dintre părinți, fie amândoi pleacă peste hotare la muncă. În urma lor, de cele mai multe ori, rămân acasă copiii. În ultimii ani, peste trei milioane de români lucrează în străinătate, astfel că au rămas în țară aproape 300.000 de copii, lăsați în grija rudelor sau, în cel mai bun caz, doar cu unul dintre părinți. Părinții sunt obligați, legal, să declare autorităților locale în grija cui își lasă copiii pe perioada absenței lor din țară. Conform unor statistici realizate de organizații nonguvernamentale, doar 7% dintre ei au făcut aceste declarații, astfel că cei mai mulți dintre copiii rămași acasă nu au un tutore legal.

Cei mai mulți dintre acești copii au între doi și șapte ani, adică exact vârsta la care au cea mai mare nevoie de afectivitate din partea părinților și la care se implementează primele reguli de conviețuire socială și familială, adică cei "șapte ani de acasă". Mulți dintre copiii celor plecați la muncă în afara țării au trecut și trec prin traume emoționale ce pot avea urmări dramatice în evoluția lor psihică. UNICEF anunța în urmă cu câteva luni că o treime din copiii lăsați în grija rudelor sunt depresivi. Presa a relatat în ultimii ani și despre mai multe cazuri de sinucideri.

Cei mai afectați de problemele financiare ale familiilor și de plecarea părinților în străinătate sunt preșcolarii și liceenii. în situații de disconfort psihic și ambianță nefavorabilă apare fenomenul de inadaptare, ceea ce face ca la vârsta adolescenței să apară tulburări complexe de comportament. Prezența tulburărilor de comportament este un indicator al inadaptării sociale. Astfel, se poate vorbi de trei categorii de copii: inadaptați psihic, inadaptați senzorial și inadaptați social.

Creșterea staturo-ponderală deficitară a copiilor este un alt rezultat al crizei economice, care poate genera multiple probleme de dezvoltare, inclusiv psihică. Abilitățile de comunicare verbală (vorbirea) pot fi sub medie, coexistă vicii de refracție, imunodepresii, carii dentare și rahitism în proporții alarmante. Programele de combatere a rahitismului nu sunt supravegheate ca în trecut, iar raportarea lor este deficitară. Date prezentate de medicii școlari la Direcția de Sănătate Publică Bihor indică o rată de subponderabilitate a copiilor de aproape 70%, mai ales la preșcolari.

Insecuritatea materială și socială a părinților, divorțialitatea, abandonul familial, infracționalitatea dezvoltată pe fondul pauperizării generale conduc la transformarea crizei economice într-una morală, și chiar existențială. Inversarea ierarhiei valorilor, modelele negative, inclusiv politice, alături de lipsa lor de credibilitate fac dificil rolul educatorilor și contribuie la adâncirea și prelungirea perioadei de criză.

Acestea sunt doar o parte din problemele cu care se confruntă copiii crizei din România, aspecte severe, care, neluate în considerare de guvernanți, incapabili să implementeze măsuri concrete de protecție socială și familială și de îmbunătățire a condițiilor de trai ale populației, ajunsă la limita subzistenței, compromit viitorul pe termen lung al țării noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

 
Béres Ștefan Vasile - declarație politică: După muncă, responsabilitate, și câștigul cuvenit în școli;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Béres Ștefan, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al PNL+PC.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Béres Ștefan Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "După muncă, responsabilitate, și câștigul cuvenit în școli".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă veche, din sistemul de învățământ din România, care nu a fost rezolvată nici până astăzi.

Au semnalat mai multe județe din țară, în care persistă o anomalie în cadrul școlilor generale și licee, unde personalul economic, adică contabilii, au o remunerație mult superioară față de managerul unității de învățământ.

În 2010, afectată de criza economică mondială și țara noastră, Guvernul a fost nevoit să ia mai multe măsuri nepopulare de reducere a cheltuielilor bugetare și de echilibrare a salariilor și a pensiilor după munca desfășurată în perioada lucrată de fiecare cetățean al țării. În aceste condiții, suspect și inexplicabil, școlile păstrează în structura organizatorică funcțiile de contabil-șef (cea care a fost luată de la secretari) și în cadrul școlilor unde există un singur contabil.

Aferent funcțiilor, grila de salarizare prevede sporuri, ca indemnizația de conducere, până la 40%, și se dă 40%, când directorul este limitat de gradul școlii, care se primește în funcție de numărul de elevi care frecventează, control preventiv financiar, 25%, în condițiile în care nu mai există alți contabili subordonați, deci nu se încadrează în criteriile legii; spor de fidelitate, 15% etc.

Dragi colegi parlamentari,

În aceste vremuri grele pentru bugetarii țării, nu putem tolera discriminări salariale, în pofida funcțiilor și responsabilităților deținute. Drept dovadă, nici nu vorbim de o problemă generală, la nivelul țării, ci de anumite județe unde, printr-o practică moștenită, cel care răspunde primul pentru procesul de învățământ și tot primul pentru exercițiile financiare desfășurate la nivelul unității de învățământ în fața organelor de control primește mult mai puțin, deși cred că merită să fie primul și la câștigul realizat după munca depusă. Nu se poate permite o diferență salarială de până la 30-40% în favoarea celui care deține poziția numărul 2 în structura organizatorică a unității și se ocupă strict de probleme financiare.

Această problemă a fost sesizată în ultima perioadă din mai multe zone ale țării și am considerat că este necesară și oportună discutarea și rezolvarea ei.

A venit timpul să păstrăm și să menținem un echilibru real și un nivel cuvenit la salarizarea bugetarilor, în funcție de munca depusă și de responsabilitatea deținută.

La final, în paranteză, vă mai dau un exemplu: în cadrul primăriilor, contabilii, cu aceeași pregătire, domeniu și muncă pe care o prestează, câștigă jumătate sau chiar mai puțin decât cei de la care centralizează datele la nivelul administrației locale, adică contabilii de la școli.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Tudor Ciuhodaru - exprimarea unui punct de vedere cu privire la descentralizarea din sănătate;

Îl invit pe domnul doctor la microfon, pe domnul doctor Tudor Ciuhodaru. Și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Iosif Blaga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule doctor, aveți cuvântul.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Nu am putut să cred că voi vorbi vreodată de la tribuna Parlamentului despre încălcarea drepturilor constituționale, a drepturilor fundamentale ale românilor. Pentru cine se mai uită prin acea cărticică numită Constituția României, care costă doar un leu, vă aduc aminte că la art.34 este garantat dreptul la sănătate și la art.47 este garantată asistența medicală în unitățile sanitare de stat.

În lumina ultimelor măsuri, aș putea spune că acest drept constituțional a fost redus la jumătate. Ni se spune despre economie de cheltuieli, de eficientizare, dar nimeni nu spune de cele patru mii de paturi reduse din spitalele din România, de faptul că suntem pe primul loc în Europa la mortalitate infantilă, la număr de decese evitabile și pe ultimele locuri în ceea ce privește numărul de medici și asistenți pe care-i oferim românilor. Și să nu uităm că normarea acestora, deci angajarea, se face în funcție de numărul de paturi.

Nimeni nu spune că acea descentralizare anunțată cu atât tam-tam se transformă în comasare și desființare și că în aceste condiții românii vor avea din ce în ce mai puțin acces la sănătate.

Acum 16 ani am depus un jurământ în aula Universității de medicină și farmacie, era jurământul hipocratic. Acum doi ani am depus în această Cameră, pe Constituția României. Voi rămâne și medic, și deputat și voi lupta în continuare pentru accesul românilor la sănătate. Iar veți vedea în următoarea perioadă că lucrurile acestea vor fi din ce în ce mai manifeste, pentru că dacă sănătate nu e, nimic nu e.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Ultima parte este foarte exactă, domnule doctor.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Dar și prima parte, domnule președinte.

 
Iosif Veniamin Blaga - declarație politică intitulată: Slăbiciunea statului lovește în descentralizare;

Domnul Ioan Oltean:

Dați-mi voie să-l invit acum la microfon pe domnul deputat Iosif Veniamin Blaga și să-l rog să se pregătească pe domnul deputat Ciprian Luca, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Bună dimineața, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

"Slăbiciunea statului lovește în descentralizare"

Doamnelor și domnilor colegi,

S-a vorbit și se mai vorbește despre descentralizare. Unii mai cred în ea, alți nu.

Un stat care slăbește din diferite cauze, interne sau externe, caută soluții, din păcate de multe ori lovind în interesele celor mulți și, în general, și săraci.

Un asemenea caz este și renunțarea la principiul apropierii justiției de popor în favoarea unui alt principiu al Uniunii Europene, principiul eficienței.

Îmi aduc aminte că pe vremea lui Ceaușescu se vorbea de principiul trecerii cantității în calitate.

Sunt bune principiile, chiar și cele europene, dar aplicate cu discernământ și bază reală.

Or, în cazul desființării unor judecătorii, precum cea de la Orăștie, măsura nu mi se pare deloc legată de realitate, ci mai degrabă, ca și în cazul principiului lui Ceaușescu, ceva pur teoretic, la nivel de ambiție, și un gen de relații greu de înțeles.

În cazul municipiului Orăștie măsura mi se pare și antidemocratică (să nu iei în seamă dorința populației, a primarului, a deputatului și a senatorului din colegiu), și împotriva principiului descentralizării.

Voi supune atenției dumneavoastră câteva date elocvente, care îmi susțin afirmațiile.

Criteriul cel mai important luat în calcul de Ministerul Justiției în formularea propunerilor de desființare a unor instanțe, respectiv Parchete, l-a constituit volumul de activitate începând cu anul 2005.

S-au avut în vedere instanțele care au avut un volum mediu de activitate pe perioada de referință sub 2000 de cauze.

Datele statistice pentru anul 2010 relevă o creștere a volumului de activitate la Judecătoria Orăștie, care a avut pe rol 2584 de cauze.

Luând în calcul perioada 2005-2010, vom constata că pe rolul Judecătoriei Orăștie a existat un număr total de 12154 de cauze rezultând o medie anuală de 2025 de cauze.

Prin urmare, nici sub acest aspect nu se justifică propunerea de desființare a Judecătoriei Orăștie.

Apreciem că Grupul de lucru trebuia să ia în calcul, atunci când a analizat situația Judecătoriei Orăștie, și operativitatea instanței, care se reflectă în stocul de dosare la finele fiecărui an pentru care s-a făcut evaluarea.

Operativitatea medie pe perioada 2005-2009 a fost de 85,57%. În ipoteza în care operativitatea s-ar fi situat sub 80%, stocul de dosare plus dosarele nou-intrate ar fi determinat o medie anuală mai mare de 2000 de cauze, astfel încât nu s-ar fi luat în calcul desființarea instanței.

Având în vedere volumul mediu anual al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Orăștie în perioada 2005-2010, de peste 2000 de cauze, apreciem că nu mai este îndeplinit criteriul avut în vedere în formularea propunerii de desființare a instanței.

Considerăm că ar trebui să se ia în calcul și volumul de activitate al Judecătoriei Deva, care, în anul 2010, a fost de 15330 de cauze.

În ipoteza desființării Judecătoriei Orăștie, volumul de activitate al Judecătoriei Deva ar crește spre 18000 mii de cauze, fapt ce ar crea dificultăți majore în activitatea acesteia.

Stimați colegi și colege membri ai Parlamentului,

Am speranța că atât Camera Deputaților, cât și Senatul României vor sesiza anomalia creată, injustețea unei asemenea măsuri (atunci când se analizează alte judecătorii de orașe, nu de municipiu, precum Orăștie), scăderea și îngreunarea accesului la justiție al persoanelor cu venituri mici, scăderea gradului de atractivitate a municipiului Orăștie și altele.

Din aceste motive am speranța, stimați colegi și colege, că nu veți vota desființarea judecătoriei din municipiul Orăștie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ciprian-Florin Luca - declarație politică cu titlul: Președintele TVR, Alexandru Lăzescu, și spălătorul de imagini pentru Președintele portocaliu Traian Băsescu;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ciprian Luca, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Ciprian-Florin Luca:

Mulțumesc.

Declarația politică are titlul "Președintele TVR, Alexandru Lăzescu, și spălătorul de imagini pentru Președintele portocaliu Traian Băsescu"

După manifestările prilejuite de sărbătorirea micii Uniri de la Iași din data de 24 ianuarie 2011 în care președintele Băsescu, deja stânjenit de huiduielile îndreptățite ale cetățenilor români prezenți la evenimentele de la Iași, s-a prins în horă cu faimoasa "Maricica de protocol", partenera de dans din ultimii trei ani, aleasă și instruită atent de instructorii SPP fideli regimului Băsescu.

Măsurile sporite de securitate luate la Iași au arătat că atât Președinția, cât și autoritățile locale s-au așteptat la un val semnificativ de proteste, estimare care s-a dovedit a fi corectă dacă avem în vedere corul protestatarilor pensionari, asistați social, salariați bugetari, slujitori ai serviciilor publice de sănătate, educație, cultură, dar și șomerii regimului Băsescu, care se văd nevoiți în aceste momente să recurgă la gesturi extreme pentru a-și asigura traiul zilei de mâine.

Protestele întemeiate ale poporului suferind și dezlănțuit în fața nepăsării și a indolenței președintelui Băsescu au fost catalogate de către președintele Constantin Simirad ca fiind: "această festivitate va rămâne cunoscută drept sărbătoarea cea mai odioasă, cea mai cu cântec din istoria tuturor zilelor de 24 ianuarie".

În fața unei astfel de aprecieri a celui mai de seamă ales PDL-ist moldovean nu putem decât să ne exprimăm compasiunea și regretul, cu atât mai mult cu cât a fost exprimată în fața numeroasei mase de nemulțumiți cărora le spune în mod indirect să le fie rușine alături de primarul lor ales pentru îndrăzneala de a-și manifesta nemulțumirea față de Guvern și de măsurile acestuia, susținute necondiționat de președintele Băsescu.

Dacă amplitudinea manifestărilor de nemulțumire de la Iași și Focșani a surprins inclusiv reprezentanții opoziției, nu același lucru s-a întâmplat cu Televiziunea Română, care se pare că sub mandatul încredințat președintelui Alexandru Lăzescu este mai mult preocupată de numirile în funcții de directori în cadrul instituției naționale, decât de realizarea menirii sale de informare publică.

Prezența domnului Lăzescu la cârma TVR constituie, după părerea noastră, garanția cenzurării oricărei știri și informații de interes public la care abonații și plătitorii de abonamente radio și TVR naționale sunt îndreptățiți atât timp cât, chiar reale fiind evenimentele, ar aduce un prejudiciu de imagine semnificativ președintelui reformator Traian Băsescu.

Trebuie spus totodată că TVR a devenit în ultima vreme rampa de lansare a vectorilor și politicilor publice reformiste ale președintelui Băsescu, iar dacă avem în vedere statistica oferită de președinte referitor la cei 1,68 milioane de români ce muncesc la negru, a celor 250.000 de bugetari ce trebuie dați afară din sistemul public, ne întrebăm: oare nu deține președintele Băsescu cifra evaziunii fiscale care, dacă ar fi combătută, ar rezolva și problemele creării locurilor de muncă și ale menținerii pensiilor bunicilor și părinților noștri, ale tuturor?

Indiferent de răspunsul previzibil la aceste întrebări, un lucru rămâne sigur în discursul președintelui Băsescu: problema României o constituie mogulii, care vor să pună mâna pe sarea și Poșta Română, situație care nu îl include și pe domnul președintele al TVR Alexandru Lăzescu, care, potrivit criteriilor actuale ale lui Băsescu, trebuie să dea dovada slugărniciei și bunelor îndeletniciri de spălător de imagini (de cârpă) a președintelui Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Ciprian Luca.

 
Aledin Amet - declarație politică intitulată: Dorim refacerea seminarului musulman din Medgia;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Nicușor Păduraru, din partea Grupului parlamentar al PDL, coleg de oraș cu domnul doctor Tudor Ciuhodaru.

 

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Dorim refacerea seminarului musulman din Medgidia".

Seminarul Musulman, ca instituție, a reprezentat, câteva decenii la rând, un centru de spiritualitate. Nu se poate scrie o istorie a comunităților tătară și turcă din România, dacă nu i se acordă un capitol amplu respectivei unități de învățământ.

Generații numeroase, generații valoroase au absolvit Seminarul Musulman. Înființat în secolul al XVII-lea la Babadag, acesta a fost transferat, la începutul secolului al XX-lea, mai precis, în anul 1901, la Medgidia. Până în anul 1967, așadar, chiar și într-o primă perioadă a regimului comunist, a continuat să existe, fără nicio întrerupere. Din păcate, începând cu acel an, cursurile la prestigioasa unitate școlară au fost oprite, în timp clădirea degradându-se semnificativ.

După anul 1990 au fost inițiate demersurile, pentru a fi redobândit terenul, dar și pentru a fi refăcută, păstrând arhitectura inițială, construcția. Toate proiectele au rămas însă la nivel de discuții, reprezentanți de la diferite instituții făcând nenumărate promisiuni. Vremea acestora a trecut, fiind nevoie, din partea Muftiatului Cultului Musulman, proprietarul terenului, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România și Uniunii Democrate Turce din România, de acțiuni concrete. Este datoria noastră față de întreaga comunitate de religie islamică.

În cadrul unei dezbateri, dezbatere desfășurată la sediul Primăriei Medgidia, la data de 22 ianuarie a.c., am propus ca UDTTMR și UDTR să se implice, inclusiv din punct de vedere financiar, în realizarea proiectului. Sigur, în primul rând, este nevoie de reglementarea situației terenului, așa cum este nevoie și de sprijinul reprezentanților Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Să aveți o zi frumoasă!

 
Nicușor Păduraru - declarație politică cu titlul: Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică - o instituție utopică;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicușor Păduraru, pe care îl rog să transmită celui de la telefon să-l aștepte până după declarația politică.

Și-l rog să se pregătească pe domnul Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. dacă nu e în sală, atunci îl rog pe domnul Radu Costin Vasilică, din partea aceluiași grup, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Nicușor Păduraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi face referire la ATOP - autoritatea teritorială pentru ordine publică - "ATOP - o instituție utopică".

Stimați colegi,

Printre multele structuri nefuncționale existente atât la nivel central, cât și local, la loc de cinste se găsește Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se înființează și funcționează pe lângă fiecare consiliu județean, având ca scop declarat asigurarea bunei desfășurări și sporirea eficienței serviciului polițienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Teoretic, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este un fel de mecanism de consultare a comunității și un forum pentru evaluarea performanțelor poliției. Deși subordonarea reală a forțelor de ordine publică este clar definită de legislație în cu totul altă parte, chiar și dacă luăm în considerare contextul descentralizării care presupune creșterea rolului polițiilor locale, ATOP se definește totuși ca fiind garantul unui serviciu de poliție eficient și eficace, care ar trebui să monitorizeze activitățile de menținere a ordinii și liniștii publice, făcând în acest sens recomandări și propuneri de planuri și soluții de îmbunătățire a performanțelor poliției.

Planuri strategice anuale, indicatori de performanță minimali, studii de specialitate, lucrări și documentații sunt cuvinte de natură să ne ducă cu gândul la o activitate prodigioasă, cu rezultate pe măsură. În realitate, acestea nu există decât pe hârtie, iar la o analiză a activității și eficienței acestei instituții (acolo unde se poate face această analiză) se poate constata că rezultatul este mai degrabă forțat, decât realist.

În ceea ce privește viziunea de ansamblu asupra acestui serviciu de asigurare a ordinii și liniștii publice, integrată în strategiile de reformă a administrației publice în ansamblu, mi se pare absolut anormal faptul că în același timp suntem nevoiți să adoptăm măsuri de reducere a numărului de polițiști, însă păstrăm structuri consumatoare de resurse financiare din bugetele consiliilor județene, care nu reușesc să își justifice existența.

O analiză a programelor ATOP la nivel local, acolo unde ele există, și o evaluare a modului de implementare a acestor programe scoate în evidență faptul că, deși autoritățile publice locale și societatea civilă, prin organizațiile neguvernamentale, răspund pozitiv la aceste demersuri, eficiența lor lasă mult de dorit.

Un exemplu foarte elocvent în acest sens este cel al consumului etnobotanicelor, mai ales în rândul adolescenților. Pe 5 noiembrie 2010, la Iași, a fost organizată o întâlnire regională a Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică din toate județele Moldovei, temele principale ale dezbaterilor vizând consumul de droguri și alcool, precum și siguranța elevilor în școli.

Dincolo de faptul că această întâlnire a avut loc mult prea târziu, singurul rezultat a fost să se constate faptul că, în mediul rural, consumul de alcool a ajuns la cote inimaginabile, aproximativ 88% dintre copiii de 14-15 ani îmbătându-se măcar odată, și, de asemenea, a crescut îngrijorător consumul de substanțe etnobotanice în rândul adolescenților.

Am căutat, de asemenea, să analizez transparența acestei activități, la nivel național site-ul www.atop-romania.ro fiind cam singurul loc unde se încearcă prezentarea unor date privind activitățile ATOP din toate județele țării. Pe lângă faptul că datele sunt neactualizate, în multe cazuri, de peste 4 ani (vezi cazul Iașiului), cu atât mai mult, în opinia mea, devine evident că în formula actuală ATOP-urile sunt depășite și complet inutile.

În condițiile în care activitatea acestei instituții rămâne o mare necunoscută și, totodată, în lipsa unor rezultate pozitive relevante de pe urma activității desfășurate, nu găsesc nicio justificare pentru irosirea banului public în continuare, decât suplimentarea veniturilor cu sume destul de consistente a unor consilieri județeni și șefi de instituții deconcentrate și grevarea bugetelor consiliilor județene cu cheltuieli inutile.

Pe de altă parte, rolul consultativ și de dialog al ATOP poate fi integrat și preluat cu ușurință de comisii din cadrul structurilor consiliilor locale, fiind în plus completat de analizele efectuate de colegiile prefecturale sau de comitetele județene sau locale pentru situații de urgență.

Modificările legislative legate de activitatea Poliției Locale, continuarea reformelor în sensul modernizării și eficientizării serviciului de ordine publică, utilizarea cu eficiență a banului public, toate acestea justifică o analiză a eficienței și eficacității acestei structuri plătite din banul public, al cărui rost nu se mai justifică.

Am speranța că demersul meu va fundamenta deciziile corecte, în vederea reconstruirii unui mecanism eficient și eficace de consultare a autorităților publice locale, care să ducă la desființarea ATOP-urilor, așa cum sunt ele astăzi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

O zi frumoasă să aveți în continuare!

 
Radu Costin Vasilică - declarație politică referitoare la dosarele fabricate la comandă politică;

În invit acum la microfon pe domnul deputat Radu Costin Vasilică.

Rog să se pregătească domnul deputat Marian Neacșu, din partea aceluiași grup, adică al Partidului Social Democrat.

Ați depus-o?

Atunci se pregătește unul dintre cei mai vechi membri ai acestui Parlament, domnul profesor Anghel Stanciu.

Domnule coleg, vă rog să vă pregătiți.

   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Eu voi fi ultimul?

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Cei din urmă vor fi cei dintâi! Lista confirmă acest dicton bisericesc.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Radu Costin Vasilică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu câteva zile, premierul Emil Boc spunea, cu cinism, că partidele de opoziție au făcut scut împotriva justiției, deși era evident că reacția noastră a fost generată tocmai de injustiție, de acele dosare fabricate la comandă politică, menite să oprească și să intimideze adversarii PDL-ului.

Impotența lor politică și valul tot mai mare al nemulțumirii populare față de măsurile Guvernului îi determină pe cei de la putere, în frunte cu domnul Băsescu, să recurgă la mijloace nepermise într-un stat de drept, încercând să folosească o parte a justiției, în primul rând DNA-ul, ca instrument de șantaj și presiune asupra adversarilor politici care nu vor să li se supună.

Acest lucru s-a întâmplat și în Argeș, acolo unde președintelui Consiliului județean a avut parte de un dosar fabricat în grabă, extrem de subțire din punct de vedere juridic, cu scopul de a lovi PSD-ul într-o zonă electorală solidă a acestuia și pentru a crea o diversiune publică, menită să abată atenția de la sensibila problemă a pensiilor militarilor, care devenise tot mai stringentă în acea perioadă.

Ca în majoritatea dosarelor de justiție televizată, de care ziariștii sunt informați prin SMS-uri anonime, modul de acțiune al regimului Băsescu-Boc este același, și anume: serviciile de informații ascultă, procurorul DNA, obedient și, adesea, slab pregătit, instrumentează, iar judecătorul, ales cu atenție sau chiar adus din concediu medical, condamnă la arest preventiv.

După acest model, Constatin Nicolescu a fost inițial reținut și apoi, pentru câteva zile, arestat, în baza unor motivații absolut hilare, prezente în rechizitoriu, și anume:

- reabilitarea unor școli afectate de inundații, specificate în două hotărâri de guvern din 2005 și 2006, la care este reclamată lipsa unui document, dispărut misterios din dosar, cu toate că la vremea respectivă acesta a existat;

- o presupusă intervenție într-un caz "crucial" al construcției unui balcon la un apartament de bloc din comuna Stâlpeni;

- primirea drept mită a unor sume în lei (cu virgulă), în contul de trezorerie al Consiliului Județean Argeș, sau a acelorași sume de bani, de primirea cărora au fost acuzate și alte persoane, din alte dosare, însă în baza acelorași înregistrări telefonice, interpretate acum într-un mod diferit.

În baza acestor probe irefutabile, o judecătoare de la Tribunalul Argeș a decis arestarea preventivă a președintelui CJ Argeș, pentru ca, ulterior, un complet de trei judecători ai Curții de Apel Pitești să anuleze, în unanimitate, această măsură.

Cred că se impune o anchetă a CSM în acest caz, în urma căruia însă starea de sănătate a domnului Nicolescu a fost iremediabil afectată.

Am remarcat zilele trecute cum președintele Băsescu afirma că: "oricât ar țipa partidele politice (...), orice atmosferă ar crea trusturile de presă (...), lupta anticorupție va continua fără menajamente".

Intenția este lăudabilă, însă, cel puțin pentru mine, credibilitatea domnului Băsescu este zero, atâta timp cât dosarele domniei sale, în primul rând cel legat de dispariția flotei României, zac bine ascunse prin sertare, fără a fi trași la răspundere cei vinovați. Totuși, întrucât nu mai există nici măcar o navă românească pe care Traian Băsescu să o mai înstrăineze, cred că din acest punct de vedere el nu mai reprezintă un pericol public și trebuie să fie judecat în libertate.

Dincolo de polemicile politice însă, se impune eliminarea cât mai rapidă a influențelor politice asupra justiției, inclusiv prin perfecționarea cadrului legislativ.

Justiția trebuie să-și îndeplinească rolul său de putere distinctă în stat, soluționând cu imparțialitate și competență cauzele ce îi revin.

Totodată, este nevoie de clarificări legislative suplimentare în cazul instituției arestului preventiv, pentru a preîntâmpina abuzurile politice și pentru a respecta cât mai deplin prezumția de nevinovăție, care menționează că: "Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă" (Art.52, Codul de procedură penală).

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Anghel Stanciu - declarație politică intitulată Opriți dricul portocaliu!;

Dați-mi voie să-l invit, cu toată dragostea, pe domnul profesor Anghel Stanciu, pentru a-și susține declarația politică, extrem de interesantă.

Cu maximă atenție o să vă ascultăm, domnule profesor.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, mult stimate și iubite domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

O să vă surprindă titlul declarației mele de astăzi. Evident că sensul său adânc poate fi privit cu înțelepciune de actualii guvernanți. Titlul său este: "Opriți dricul portocaliu!"

Stimați colegi,

Am comasat clase în școli, am comasat școli, am comasat primării, am comasat pușcării, acum comasăm spitale. Pe ce criterii? Nu știm. Pe ce standarde? Nu știm. Avem în vedere așa-zisa economie, avem în vedere așa-zisa eficiență financiară, dar oare eficiența statului român nu se contabilizează și în durata de viață a cetățenilor?!

Este drept, stimați colegi, că în Tibet și în unele regiuni ale Indiei sunt circa 3.000 de cetățeni care trăiesc până la 60-70 de ani cu aer și soare.

Începem oare experimentul la scară națională, în România, să trăim numai cu aer?

Sunt convins că, dacă s-ar reuși și această performanță, actuala coaliție de guvernare ne-ar drămui și aerul.

De aceea, cred că această reformă în sănătate, pornită poate bine cu acea descentralizare, în care se apropie autoritatea locală de grija relativ părintească față de bolnav, dând spitalele consiliului municipal și consiliului județean, s-a împotmolit, brusc, printr-un act intempestiv, negândit și abuziv de a comasa spitale, de a mazili câțiva directori și a trimite în eternitate mii și mii de cetățeni.

Stop, stimați colegi de la guvernare! Stop, stimați membri ai Camerei Deputaților, membri ai coaliției de guvernare, acestui proces prin care micșorăm numărul de paturi în spitale și înmulțim numărul de locuri în cimitire. Stop, acestei acțiuni prin care înlocuim salvările cu dricurile. Vreți, oare, să schimbăm și culoarea lor, din neagră, în portocalie?! Credeți că se vor înghesui acei alegători, care trec în veșnicie, spre a vă face veșnici la guvernare? Mă îndoiesc că veți putea cumpăra simpatia celor veșnici din "câmpul cu verdeață".

De aceea, opriți acest genocid pe care vreți să-l declanșați la Iași, prin unirea artificială a Spitalului Clinic de Urgență "prof.dr. Nicolae Oblu" Iași, cu Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon", a Spitalului Clinic de Urgență "Sf. Ioan" cu Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon", a Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Elena Doamna" Iași, cu Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Cuza-Vodă" Iași, a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" Iași, cu Spitalul Clinic de Neurofiziologie Iași, a Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie, cu Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon".

Ați remarcat, stimați colegi și stimate domnule președinte, că aceste unificări se fac, poate, chiar împotriva voinței Domnului. Este vorba de Spitalul "Sf. Ioan", de "Sf. Parascheva", de "Sf. Spiridon". Păi nici Dumnezeu nu a unit acești trei sfinți în calendar, și dumneavoastră cum vă permiteți să-i puneți pe toți într-o oală?! Cred că faceți un mare păcat, și acest păcat se va resimți la viitoarele alegeri. Gândiți-vă că locuri aveți acolo, în eternitate, fiecare, cumpărat de veci, dar în spital nu mai găsiți!

Opriți, deci, genocidul și stopați "dricul galben"!

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mă bucur foarte mult că mi-ați permis să îmi expun punctul de vedere în această chestiune, poate patetic, dar este o realitate.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule profesor, domnule deputat.

Întotdeauna veți avea microfonul, de câte ori veți avea un lucru frumos și serios de spus.

Da, mulțumesc.

 
Lucreția Roșca - declarație politică privind Băieșii, nămolarii, recunoscuți de Europa, dar nedefiniți corespunzător în România;

Dați-mi voie acum s-o invit la microfon pe doamna deputat Lucreția Roșca, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna deputat, vă rog să vă expuneți declarația.

 

Doamna Lucreția Roșca:

"Băieș, nămolar, recunoscuți de Europa, dar nedefiniți corespunzător în România"

Ieri, pe un post TV, am ascultat o știre. Știrea respectivă spunea așa: că România a accesat niște fonduri europene pentru școlarizarea unor profesii sau a unor ocupații din România, care se numesc băieș și nămolar.

Acum, umblând în clasificarea profesiilor din România, am găsit codul unde există această profesie, care se cheamă băieș și nămolar, și am mai găsit capitolul care se cheamă "personal de îngrijire".

La definiția lui "băieș", în clasificarea profesiilor din România sunt arătate atribuțiile băieșului din România, respectiv acelea de a igieniza sălile de tratament balneo-fizio-terapic.

Pentru că sunt medic în specialitatea respectivă și pentru că eu cunosc foarte bine realitățile din toate sanatoriile, din toate clinicile de recuperare, din toate ambulatoriile de specialitate, vreau să atrag atenția că este o mare eroare. în aceste secții sau în specialitatea respectivă, băieșițele, de când există specialitatea pe teritoriul nostru, sunt niște persoane care fac parte din personalul medical auxiliar, adică acei angajați care produc băile pe care foarte mulți dintre dumneavoastră le cunoașteți (de plante, de sulf, de nămol, pensulațiile, împachetările).

Aceste proceduri, pentru că sunt proceduri de balneo-fizio-terapie cu foarte multă eficiență, nu sunt produse nici de asistentul de electroterapie, nici de kinetoterapeut, nici de maseur.

Plecând mai departe de la ceea ce vă spun, am ajuns la ce se întâmplă în contractul-cadru, în proiectul contractului-cadru din 2011. În acest proiect, anul acesta s-au schimbat criteriile de acreditare, de contractare ale furnizorului de servicii medicale cu Casa Națională de Sănătate, iar la specialitatea respectivă, printre criterii, este clasificat personalul medical, electroterapeutul, maseurul și kinetoterapeutul.

Aceasta înseamnă că toate procedurile pe care le prestează aceste băieșițe nu se pot raporta... deci nu sunt finanțate de fondul unic al asigurărilor de sănătate. Cu alte cuvinte, imediat după intrarea în noul contract, de la 1 aprilie 2011, aceste proceduri care sunt trecute pe lista de proceduri finanțate de Casa de Sănătate, nemaiavând cine să le presteze, ele, practic, sunt nerecunoscute.

Concluzia este următoarea: vreau să atrag atenția Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, pentru clasificarea acestei profesii, și președintelui Casei de Asigurări de Sănătate, că există două soluții, până la 1 aprilie: ori vor scoate de pe lista de proceduri finanțate de Casa de Sănătate respectivele proceduri pe care le prestează personalul de care vorbesc, ori vor redefini profesia, așa cum este realitatea în România.

Mai departe, merg și întreb: atunci de ce accesăm fonduri europene pentru specializarea sau pentru școlarizarea acestor profesii, pe care, deci, Ministerul Sănătății și contractul-cadru nu le recunosc?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
 

Stimați colegi,

Cred că am epuizat lista tuturor parlamentarilor înscriși pentru a-și susține declarația politică, fie în scris, fie de la microfonul Camerei.

Am avut, zic eu, o oră și jumătate aproape, de mulți vorbitori, de activitate intensă, cu mulți vorbitori. 18 deputați și-au susținut astăzi declarația politică de la microfon: 9 din partea puterii, 9 din partea opoziției, deci avem un echilibru care nu mai poate fi contestat.

64 de deputați și-au depus în scris declarațiile politice, și dați-mi voie să-i amintesc și pe aceștia.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnii deputați Cezar-Florin Preda, Marius Rogin, Iosif Veniamin Blaga, Claudia Boghicevici, Silviu Prigoană, Stelian Fuia, Cosmin Popescu, Severus Constantin Militaru, Daniel Geantă, Doinița Chircu, Răzvan Mustea, Iacob Strugaru Stelică, Eugen Uricec, Ioan Balan, Dumitru Pardău, Daniel Buda, Carmen Axenie, Constantin Chirilă, Nicușor Păduraru, Petru Călian, Andrei Sava, Ioan Oltean, Petru Movilă, Ciobanu Gheorghe și Lucian Riviș-Tipei.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați Valeriu Zgonea, Ion Călin, doamna deputat Manuela Mitrea, domnii deputați Nicolae Bănicioiu, Mircea Dușa, Georgian Pop, Mircea Drăghici, Filip Georgescu, Ion Dumitru, Itu Cornel, Marian Ghiveciu, Dorel Covaci, Eugen Bejinariu, Vasile Popeangă, Aurel Vlădoiu, Neculai Rățoi, Cristian Rizea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL+PC, domnii deputați Teodor Atanasiu, Marin Almăjan, Gheorghe Dragomir, George Dumitrică, Mihai Donțu, Andrei Dominic Gerea, Călin Potor, Radu Stroe, Mariana Câmpeanu, Bogdan Țîmpău, Titi Holban, Ionel Palăr, Horia Cristian, Horea-Dorin Uioreanu, Virgil Pop, Ionuț Stroe, Grațiela Gavrilescu și Lucia Varga.

Din partea Grupului parlamentar al independenților, domnii deputați Culiță Tărâță și Vasile Soporan.

Din partea Grupului parlamentar fără apartenență politică, domnii deputați Marian-Florian Săniuță, Cătălin Cherecheș, Dan Morega și Ioan Munteanu.

Stimați colegi,

Cu aceasta, dați-mi voie să declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Vă doresc tuturor o zi bună!

Ne revedem la ora 10,00 pentru partea a doua a zilei de astăzi, a ședinței noastre consacrată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

O zi bună tuturor! Doamne ajută!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Lupta împotriva drogurilor, un alt eșec al Guvernului Boc;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Lupta împotriva drogurilor, un alt eșec al Guvernului Boc"

Conform ultimului raport al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului, România ocupă un rușinos loc 4 în Europa, în privința consumului de substanțe etnobotanice.

Potrivit Oficialilor CIADO, într-un raport al Centrului de monitorizare de la Lisabona se arată că în România ar exista o piață de 7% la comenzile de droguri pe internet subliniindu-se că acest procent "pune mari semne de întrebare asupra existenței politicilor de prevenire și combatere a consumului". CIADO susține că "Statul român ar trebui să-și asume răspunderea morților, sutelor de internați și sutelor de mii de consumatori", avertizând că "în pofida investițiilor de 700 milioane euro în securizarea granițelor din partea UE, România are traficul de droguri crescut, conform rapoartelor Departamentului de stat al USA". "Raportul prezentat de ANA are doar două surse de informare - IGPR, respectiv MAI, adică aceeași instituție, și nu a ținut cont de rapoartele societății civile, lucru ce ne determină să credem că statul nu controlează fenomenul". Este inadmisibil ca la mai bine de un an de când acest guvern a declarat substanțele etnobotanice ilegale, România să ocupe locul 4 în Uniunea Europeană în topul consumului de plante etnobotanice.

Recent, Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului România a trimis tuturor membrilor CSAT o scrisoare prin care menționa, printre altele, că "Din luna august 2010 așteptăm soluții, dar, din păcate, numărul consumatorilor crește și se preferă o politică de dezinformare publică de către unele autorități, apreciindu-se că numărul consumatorilor scade, când de fapt lucrurile stau tocmai invers, conform raportului Centrului de monitorizare de la Lisabona. Am anunțat că dacă Guvernul nu acordă atenția cuvenită problemei drogurilor în România, CIADO va înceta orice relație cu Guvernul României, în mod public."

Am spus-o și la momentul emiterii ordonanței și o repet și acum: această măsură a fost luată strict în scopuri populiste, fără a fi susținută de campanii publice de informare și programe de prevenire menite să ducă la conștientizarea publicului în legătură cu riscurile consumului de etnobotanice. Că această măsură a fost una strict populistă o dovedește, pe lângă lipsa de acțiune a instituțiilor statului în problema consumului de etnobotanice, și cel mai recent raport al Centrului de monitorizare de la Lisabona care atenționează atât Comisia Europeană, cât și ONU și Departamentul de Stat în SUA că în România consumul de substanțe etnobotanice crește vertiginos.

Potrivit aceluiași raport, bugetul României pentru programele de prevenire a consumului de droguri este cel mai mic din Europa, iar rezultatele concrete ale programelor de combatere a consumului de narcotice nu au fost sesizate. România este criticată și pentru faptul că a transformat Agenția Națională Antidrog într-un serviciu fără personalitate juridică, în subordinea Ministerului de Interne.Deși au existat numeroase atenționări potrivit cărora este imperios necesar ca Guvernul să dezvolte politici de prevenire a consumului de stupefiante, banii prevăzuți în buget pentru acest sector sunt folosiți mai mult pentru plata salariilor și utilităților.În cadrul aceluiași raport au fost făcute reproșuri și în privința taxei pe viciu, despre care s-a arătat că e folosită de Ministerul Sănătății "după propriile reguli", fără a se specifica procentele pentru servicii de combatere a viciilor.

Referitor la implicarea Ministerului Educației în combaterea consumului de substanțe interzise s-a arătat ca aceasta ar fi zero și că se uită sa se aplice strategia UE pentru droguri într-un mod unitar și permanent.

În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, acesta este și el pârât la Comisia Europeană deoarece acesta, potrivit legii, ar fi trebuit să gestioneze un cont în trezoreria statului cu sumele confiscate ca urmare a infracțiunilor legate de droguri.

Raportul a constat că "După 6 ani, același minister, nu doar că nu a deschis contul conform legii, dar nu se pot oferi informații cu privire la fondurile colectate și dacă au fost colectate prin executare silită". Dincolo de nepăsarea față de viețile miilor de tineri care cad pradă drogurilor anual, dar și de neputința părinților care se văd puși în postura de a se descurca pe cont propriu, Guvernul Boc dă încă o dată dovadă de incompetență crasă, proastă gestionare și lipsă de perspectivă față de probleme care în alte țări europene constituie prioritatea zero. Dacă atunci când ia decizii de tăiere a salariilor, de impozitare excesivă sau de sancționare a celor mai mici greșeli ale cetățenilor, guvernul aplică aceleași măsuri ca și în alte state europene, asta pentru a oferi cea mai rapidă justificare a acțiunilor sale, când vine rândul aplicării unor soluții care deja sunt fiabile în Europa de multă vreme, Guvernul Boc este lovit de o puternică amnezie.

În 2010, Agenția EURAD a atras atenția asupra faptului că în anii 2008, 2009 și 2010 nu s-au alocat fonduri guvernamentale sau locale și nu s-a făcut absorbție de fonduri europene pe segmentul prevenirii și combaterii consumului de droguri. Această concluzie reiese din adresele oficiale ale Guvernului, ale consiliilor județene și ale primăriilor. Tot anul trecut, organizația constată și ridicolul situației de la Agenția Națională Antidrog, unde angajații sunt plătiți să muncească, dar nu li se dă obiectul muncii, din moment ce nu sunt alocate fonduri pentru aplicarea de proiecte și programe alternative la consumul de droguri.

Aceste observații au fost făcute anul trecut în iunie. De atunci a fost emisă Ordonanța de urgență privind interzicerea consumului de substanțe etnobotanice. Deși acest demers este lăudabil, el nu a fost susținut de programe de prevenire. Deși atenționările au fost făcute, guvernul a decis să ignore acest aspect și a rămas doar la stadiul de emitere de ordonanțe.Iată că, anul acesta, Raportul Lisabona a constatat o creștere vertiginoasă a consumului de substanțe etnobotanice și a remarcat și lipsa politicilor de prevenire, inactivitatea și necorelarea ministerelor care ar trebui să se implice în acest demers.

Doresc ca acest Guvern să lase deoparte demagogia, măcar în al 24-lea ceas, și să acorde viitorului acestei țări o șansă. Doresc să facă acest lucru, nu pentru mine sau pentru dumneavoastră, nu pentru opoziție sau pentru putere, pentru guvern sau pentru legislativ, ci pentru toți cei care, într-un moment de slăbiciune, cad pradă tentației și recurg la gesturi necugetate, pentru tineri și pentru părinții lor. Ei sunt cei la care Guvernul României ar trebui să se gândească, așa cum și guvernele altor țări o fac.

  Antonella Marinescu - declarație politică având subiectul Un spectacol trist;

Doamna Antonella Marinescu:

"Un spectacol trist"

Tandemul de grotescă actualitate, Băsescu-Boc, a reușit să umilească definitiv armata română.

La centrul militar teritorial Constanța, ca și la toate celelalte centre din țară, sute și mii de militari în rezervă, abătuți, cu privirile pierdute, de "străini în propria țară", completează aberantele formulare prin care, culmea perversității, sunt puși să ceară diminuarea pensiilor de serviciu, fapt fără precedent în analele istoriei moderne și contemporane a României.

Bătrânei derutați invocă timid prevederi legale ce au fost încălcate brutal de conducători temporari și bezmetici: Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Roma 4.11 din 20.03.1952, referitoare la Protecția Proprietății; Carta Socială Europeană, revizuită, adoptată la Strassbourg la 03.05.1996, cu privire la nediscriminare; Directivele Europene nr. 86 și 97 din 1996 care prevăd ca "acordarea pensiei e legată direct de durata serviciului militar, iar pensia este calculată raportat la ultima soldă a gradului militar"; Decizii ale Curții Constituționale ale României etc.

Ei, toți, știu că au dreptate, dar, în același timp, din privirile pierdute, mai știu că o conducere statală aberantă este indiferență la dreptatea lor.

Argumente de tipul "am fost pilonul statal principal în reușita revoluției române, în aderarea României la NATO și UE", par tardive și agasante pentru tandemul negru Băsescu-Boc.

"La țepe copii, în Piața Victoriei!", sloganul de tristă amintire, este tradus murmurat, fie "Acesta este regimul cu care am luat o mare țeapă", fie "Urmează să ne tragă în țeapă, în Piața Victoriei".

"Scoaterea din sistem", sintagma ucigașă a actualului regim, se face lent și dureros. Un pensionar militar îndoit pe un baston noduros, conștient de lentoarea "scoaterii din sistem" întreabă: "Domnu’ Boc, da’ cu glonț ați încercat? Este și mai ieftin și mai rapid!"

Din formularele de recalculare a pensiei lipsesc și până la 12 ani de vechime. Zeci și sute de militari din Constanța reclamă acest lucru, dovadă că procesul este de mântuială.

Toate acestea înseamnă traume individuale și se pare că nu greșesc cei care susțin faptul că președintele are comportament de vampir energetic, nutrindu-se din suferința altora.

Marea majoritate va da statul în judecată în țară și la CEDO și în mod cert vor câștiga procesele. Peste ani, statul român va trebui să plătească sume enorme drept despăgubiri.

Cred și voi susține acest lucru, ca toți cei vinovați - Băsescu, Boc, toți membrii PDL și asociații lor - printr-o lege specială - să fie obligați să susțină din veniturile lor aceste cheltuieli. Am zis.

  Nicolae Bănicioiu - declarație politică intitulată Sănătate pe zone;

Domnul Nicolae Bănicioiu:

"Sănătate pe zone"

Reformarea sistemului de sănătate publică este servită cu mult tact de către Ministerul Sănătății. Ideea revoluționară pe care o prezintă Ministrul Sănătății prevede comasarea a 111 spitale și transformarea a 71 de spitale în cămine pentru bătrâni.

Întâi de toate, nu se folosește termenul desființare, ci acela de comasare, unitățile spitalicești nu dispar, ele vor fi comasate, lucru bun, atâta vreme cât se folosește pretextul reducerii cheltuielilor. În al doilea rând, pentru legitimarea acestei acțiuni, Ministerul Sănătății apelează la un șiretlic demn de un bișnițar iscusit. Pentru a face un lucru rău, este folosit și aruncat în fața opiniei publice un lucru pozitiv, care să contrabalanseze efectul negativ al acțiunii. În realitate, această tehnică de manipulare prin apelarea la factorul emoțional, în acest caz la îngrijirea oamenilor vârstnici, este tactica pe care reprezentanții Ministerului Sănătății au ales-o pentru a lansa minunata reorganizare a spitalelor.

În fapt, cauza bătrânilor este scuza folosită pentru desființarea spitalelor. Modernizarea sistemului de sănătate publică nu se face din condei, schimbând destinația unităților de îngrijire. Pentru viabilitatea sistemului sanitar este necesară dotarea spitalelor în conformitate cu cerințele pentru o bună funcționare, asta însemnând aparatură, medicamente, personal medical și nu în ultimul rând clădiri care să nu se dărâme la primul cutremur.

În România, procentul din PIB care se acordă Sănătății este rușinos, țările central și est-europene alocă între 6% și 8 % din PIB, iar țările membre OECD alocă până la 12% din PIB sănătății publice. România, deși are probleme foarte mari, probleme pe care cifrele le arată, lucrurile se fac invers, în loc să încercăm să reparăm, distrugem și ce ne-a mai rămas.

În 2010, un număr de 3.000 de doctori și-au depus actele pentru a pleca să lucreze în străinătate; această cifră este dublă față de cea din 2009. În 2008, 50.000 de oameni au murit în spitale, iar în 2010 numărul lor a crescut la peste 60.000. În 2008, 10.000 s-au îmbolnăvit de o altă boală decât cea pe care o aveau în momentul internării, iar în 2010 numărul lor a depășit cifra de 10.000.

Desființarea spitalelor va avea o singură consecință - îngreunarea accesării serviciilor medicale. Un om simplu, de la sat, nu are timpul și nici posibilitatea de a se deplasa la spital, iar dacă acel spital va fi și mai departe de casa sa decât a fost până acum, atunci șansele ca acest om să meargă și să fie diagnosticat la timp pentru a fi tratat, scad considerabil.

Mai mult decât atât, motivul care stă în spatele acestei comasări este câștigarea unor funcții, căci la ce altceva s-ar putea gândi membrii PDL. Prin această acțiune se va schimba statutul juridic al spitalelor, fapt pentru care posturile de conducere vor fi libere spre ocupare. Astfel, PDL va putea scăpa și de directorii de spitale pe care nu a reușit să-i îndepărteze până acum și va putea să-și numească directorii după plac.

În opinia mea, vom avea un sistem de sănătate publică asemenea unei loterii, unei loterii pe lozuri de sănătate. Cei care locuiesc în zonele în care nu vor mai exista spitale pot spune că au avut ghinion, iar ceilalți, se pot considera încă norocoși, și spun încă pentru că probabil la anul se va mai face o comasare, pentru că o comisie de experți va aprecia că avem prea multe spitale. Adevărul este ca cifrele sprijină această constatare de geniu, poate că de asta suntem primii din Europa la rata mortalității infantile și la cea a deceselor evitabile, poate că într-adevăr numărul mare al spitalelor este cauza.

  Petru Călian - despre Primele semne de revenire ale economiei;

Domnul Petru Călian:

"Primele semne de revenire ale economiei"

La început de an și de sesiune parlamentară, am primit o veste bună: economia României a fost stabilizată și nu mai avem nevoie de ultima tranșă de la Fondul Monetar Internațional. Rezerva Băncii Naționale este suficientă și sistemul bancar este stabil, în condițiile în care Banca Națională a României a revizuit în urcare prognoza de inflație pentru finalul anului 2011 cu 0,2 puncte procentuale, de la 3,4% la 3,6%, iar ținta de inflație stabilită de BNR pentru 2011 și 2012 este de 3%.

O veste bună, după luni de măsuri drastice, care, în cele din urmă s-au arătat eficiente.

Ce a fost mai greu a trecut, urmând ca, de acum înainte să clădim ceea ce criza economică a dărâmat. Ne aflăm în afara zonei de risc economic, am trecut de la obiectivul de redresare la cel de consolidare, iar condițiile pentru a trece la o creștere economică durabilă au fost create, trebuie doar să le punem în aplicare.

Au fost multe voci care nu au crezut în măsurile luate de Guvern, au existat multe critici, uneori nefondate, dar iată că, mai repede decât ne-am așteptat, au început să se vadă primele efecte ale măsurilor anticriză. După cum președintele a declarat, acordul pe doi ani cu cele trei instituții s-a încheiat cu succes. Economia a fost stabilizată și s-au luat măsurile necesare pentru ieșirea din criză.

România va semna, în luna martie, un nou acord pe 2 ani cu FMI, CE si BM, de tip preventiv. Noul acord este în valoare de 5 miliarde de euro (3,6 de la FMI și 1,4 de la CE), bani ce nu vor fi atrași de România, ci vor fi ținuți la dispoziția țării noastre, și pentru care România nu va plăti comision. Acordul cu Banca Mondială este, de fapt, o continuare a prezentului acord.

Totodată, noul acord pe care România îl va încheia cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană ar putea afecta pozitiv aderarea la euro în 2015, etapă pentru care trebuie să ne pregătim temeinic și din timp.

Am încredere în capacitatea Guvernului și a noastră, a parlamentarilor, de a duce mai departe ceea ce am început, și de a scoate la liman economia țării. Avem premisele concrete ale creșterii economice, tot ceea ce trebuie să facem e să continuăm punerea în aplicare a condițiilor asumate pentru a scoate țara din criză.

  Carmen Axenie - declarație politică intitulată De ce economia românească este unică în lume?;

Doamna Carmen Axenie:

"De ce democrația românească este unică în lume?"

În peisajul pestriț al politicii naționale, săptămâna trecută s-a petrecut un eveniment definitoriu pentru democrația românească. Insist pe sintagma "democrație românească", întrucât aceasta, după cum veți vedea mai jos, este unică în lume. De fapt, aceasta este o trăsătură fundamentală a democrației. Traversând epocile, această formă de guvernare nu se manifestă identic nici măcar la două popoare învecinate. Cu alte cuvinte, aceeași democrație nu este aceeași. Dar la noi, democrația își are explicațiile ei, pe care rațiunea nu le poate înțelege.

Democrația ateniană este un model istoric, mai mult teoretic decât practic, în special pentru popoarele europene. Democrația americană este o normă a prezentului, mai mult practică decât teoretică pentru europeni dar și pentru restul lumii. Democrația din România este, vorba unor psihologi de la începutul secolului al XX-lea, "un proces de încercări și erori".

La noi, o spun cu toată convingerea, democrația este un mister care se adâncește. De ce? Ca formă de guvernare, socotită răul cel mai mic, ea reprezintă un sistem de probleme și de soluții. A înțelege democrația înseamnă a corela cât mai bine soluțiile cu problemele. O problemă fundamentală, de natură teoretică, a democrației românești este definirea identității partidelor. O alta, de natură practică, este asumarea responsabilității tuturor faptelor politice în fața neamului românesc. Aceste două probleme sunt definitorii pentru ceea ce numim putere și opoziție. Dacă este stranie și nedemnă situația în care partidele aflate la putere nu-și recunosc greșelile, atunci când se întâmplă, mai stranie mi se pare situația în care partidele din opoziție nu se pot defini ca ceea ce sunt. Avem aici o bizarerie a opoziției actuale. Cu un proverb foarte inspirat al poporului nostru, ceea ce s-a petrecut săptămâna trecută, s-ar putea descrie prin cuvintele: "oala la foc și iepurele în pădure". Fără părtinire, dar cu simț istoric, doresc să subliniez un aspect care pare să fie adeseori uitat de partidele din opoziție.

Când ești la putere, te definești în raport cu responsabilitățile situației. Invers, când ești în opoziție, nu te poți defini ca atunci când ești la putere. E adevărat că idealul partidelor din opoziție este puterea, dar a te defini pe baza unor iluzii nu este deloc sănătos în politică și nici în viață. Aceasta este o deficiență majoră a democrației noastre.

Partidele de opoziție ratează starea lor prezentă, aceea de forță constantă de contra-balansare, și trăiesc proiectate în reverii care iau forma unor alianțe pe care marele Cantemir le-ar fi numit "struțo-cămile". Dați-mi voie, la vârsta mea, să nu mai cred în struțo-cămile!

  Cezar-Florin Preda - declarație politică având ca subiect faptul că Decidenții au neglijat foarte mult rolul elevului în procesul de educație, ori acesta este fundamental;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Decidenții au neglijat foarte mult rolul elevului în procesul de educație, ori acesta este fundamental"

Educația este una dintre prioritățile Guvernului României și cea mai mare realizare a acestuia în domeniu este adoptarea Legii educației naționale în ianuarie anul acesta. Aplicarea acestei legi va însemna modernizarea în profunzime a învățământului românesc. În centrul noii legi a educației sunt elevii și studenții.

Personal, cred că nicio lege nu va reuși singură și nu va face reformă, oricât am clama-o la televizor. În sprijinul modernizării educației românești am depus două inițiative legislative care, la fel ca și Legea educației, pun centrul de greutate pe elev.

Mult timp, dar și în prezent, voci autorizate afirmă cu duritate că profesorii sunt principalii vinovați pentru lipsa de performanță a educației. Eu cred că este o greșeală foarte mare să privești lucrurile din acest punct de vedere. Eu cred că s-a neglijat foarte mult rolul elevului în procesul de învățare. Or, elevul are de asemenea un rol fundamental, indestructibil legat de rezultatele sale la învățătură. Triunghiul educației format din elevi-profesori-părinți trebuie să fie monitorizat în egală măsură.

Cele două inițiative fixează, în fond, reguli. România nu poate merge înainte fără reguli respectate. Prima lege prevede interzicerea accesului minorilor în localuri publice după ora 21.00, în zilele de duminică-joi, inclusiv, pe perioada celor două semestre școlare, dacă nu sunt însoțiți de părinți sau de reprezentantul legal. Elevul trebuie să fie odihnit. Nu este vorba atât despre cum își petrece el timpul într-un local public, cât despre faptul că este un timp pierdut, și a doua zi acesta ajunge obosit la școală.

A doua inițiativă prevede introducerea unor măsuri pentru creșterea prestigiului educației în învățământul primar, clasele I-IV, și gimnazial. Vestimentația școlară obligatorie are ca principal scop concentrarea elevilor pe actul de educație desfășurat în clasă. Cel mai frecvent reproș pe care l-am auzit în dezbateri sau l-am citit pe forumuri e acela că uniforma îngrădește creativitatea elevilor. În realitate, din 24 de ore, câte are o zi, elevul are 16-18 ore să fie creativ în ce domeniu dorește, dar 6-7 ore, cât stă la școală, toată creativitatea lui trebuie să se centreze pe informația primită în clasă.

Rog toți colegii din Comisiile pentru învățământ ale Camerei Deputaților și Senatului să sprijine aceste inițiative și să-și aducă aportul la ele, în vederea modernizării și creșterii performanțelor educației în școlile din România. Implementarea acestor legi este necesară. Sper ca cei care acum susțin aceste inițiative să le aplice întocmai, începând cu următorul an școlar, spre binele elevilor noștri.

  Dumitru Chiriță - comentarii pe marginea lipsei de consens care există în acest moment între partenerii sociali;

Domnul Dumitru Chiriță:

În perioada Guvernării "Adrian Năstase" a fost realizată cea mai importantă reformă a legislației muncii, odată cu adoptarea Codului muncii, Legii sindicatelor, Legii patronatelor, Legii negocierilor colective și Legii conflictelor de muncă, legi necesare pentru realizarea unui dialog eficient între Guvern-Patronate-Sindicate.

Pentru adoptarea acestor acte normative, partenerii sociali au urmărit să promoveze, într-o manieră echilibrată, interesele angajaților și ale structurilor lor asociative cu cele ale capitalului, oferind autorităților publice posibilitatea de a interveni și sancționa orice abuz care ar fi putut apărea din partea unora sau altora din partenerii sociali.

Înainte de adoptarea acestor acte normative au fost realizate ample consultări la nivel sectorial și național, care au urmărit realizarea unui consens pe marginea unor acte normative de importanță capitală pentru evoluția economică și socială a României.

Dovada că a existat consens în acea perioadă este faptul că, în acest moment partenerii sociali resping propunerile Guvernului Boc de modificare a Codului muncii și a celorlalte acte care privesc dialogul social.

După deciziile regimului Băsescu-Boc de reducere dramatică a veniturilor salariale din sistemul public și a pensiilor militare, după reduceri importante ale locurilor de muncă, după provocarea falimentului mai multor întreprinderi mici și mijlocii, după ce a crescut blocajul financiar la cote nemaiîntâlnite, după ce am împrumutat bani de la toate organismele internaționale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană etc.) amanetând viitorul copiilor noștri, același regim, prin modificarea legislației muncii, îi transformă pe români în sclavi în propria lor țară.

Această situație nu reprezintă altceva decât o continuare a unor acțiuni ale regimului Băsescu-Boc de a destructura statul român, după intervențiile abuzive împotriva independenței justiției, a slăbirii structurilor de securitate și de ordine publică, care pun în pericol existența drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români.

Pentru a stopa aceste măsuri abuzive și fără precedent în lumea civilizată, se impune ca toate structurile asociative și fiecare cetățean în parte să sprijine demersurile care pot conduce la stoparea acestor abuzuri fără precedent.

  Gheorghe Ciobanu - Considerații privind noul acord cu FMI;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Considerații privind noul acord cu FMI"

Mă număr printre cei care au susținut utilitatea primului acord cu Fondul Monetar Internațional. În acest context, aș vrea să fac câteva observații asupra beneficiilor și deficiențelor pe care le-am constatat, acum, că acest împrumut a fost dus la îndeplinire.

Moneda națională, înainte de aprilie 2009, a avut o cădere de aproape 25% în cele șase luni precedente. De bine, de rău, fluctuațiile leului după semnarea acordului cu FMI au fost minimale, moneda națională aflându-se acum cam la același nivel ca în urmă cu doi ani. Și au fost mulți aceia care au anticipat o devalorizare semnificativă a leului, o creștere exponențială a inflației și, de aici, o cădere a statului în incapacitate de plată. Cel puțin din acest punct de vedere, primul acord cu FMI a fost un succes.

România, deși obligată să ia foarte multe măsuri de austeritate, a reușit în această perioadă să-și plătească obligațiile sociale. Cu tăieri sau nu, pensiile și salariile și celelalte ajutoare sociale au fost plătite la timp, fără întârziere. În multe alte țări europene au existat întârzieri semnificative și criza datoriilor suverane ar putea provoca o agravare a acestui fenomen. Deci, și din acest punct de vedere, primul acord cu FMI a avut noimă.

Nu trebuie neglijat nici aspectul psihologic. Simplul fapt că am avut un acord cu Fondul și l-am dus la îndeplinire arată hotărâre, stabilitate economică și politică și oferă mai multă încredere posibililor investitori străini. România a luat un împrumut mare, a trebuit să ia și măsuri foarte nepopulare, dar a dus acest program până la capăt. Ceea ce nu se poate spune despre alte țări europene, mult mai bine văzute înaintea crizei economice.

Există și părți negative. Ca liberal, nu pot să nu observ blocajul cvasi-perpetuu de pe piața bancară. Băncile românești cu capital străin, deși au avut suficiente lichidități, nu au repornit creditarea. Sunt absolut convins că dacă în 2010 s-ar fi oferit împrumuturi IMM-urilor și chiar persoanelor fizice, România ar fi înregistrat anul trecut creștere economică. Trag nădejde că, de-acum începând, băncile vor purcede la o creditare accentuată a economiei românești.

Acestea sunt coordonatele majore pozitive și negative ale primului acord cu Fondul Monetar Internațional. Faptul că am dus la capăt un asemenea demers, fără a fi nevoiți să apelăm și la ultima tranșă, de un miliard de euro, pusă la dispoziție, arată că Guvernul României a acționat responsabil. Sigur, de acum încolo trebuie să începem să și plătim datoria pe care am făcut-o. Am însă încredere că, odată stabilizată economia, odată limitate cheltuielile bugetare nejustificate, țara noastră va reveni pe creștere economică și plata împrumutului se va face fără alte costuri sociale suplimentare.

În ceea ce privește semnarea unui nou acord cu FMI, dezbaterea poate îmbrăca două aspecte. Pe de o parte, cel enunțat de președintele Traian Băsescu - nevoia de siguranță a României în condițiile crizei datoriilor suverane ale statelor europene și a iminenței măsurilor de austeritate în țări vecine. Pe de altă parte, capacitatea României de a se folosi de banii acestui acord pentru a cofinanța proiecte europene. Condiționarea accesului României la această linie de credit de folosirea banilor pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură care să genereze creștere economică este absolut esențială.

Noul acord, care nu presupune cheltuieli noi pentru România, reprezintă o nouă garanție acordată investitorilor străini. Din punctul meu de vedere, am ajuns la un moment de echilibru pe care nu trebuie să-l stricăm. Prin noul acord ne asumăm ideea unei stabilități fiscale și a cheltuielilor bugetare. Asta înseamnă că măcar până în aprilie 2013 nu vom mai umbla la principalele taxe și impozite și că vom continua procesul de restructurare a cheltuielilor aparatului bugetar. Economia privată nu va mai trebui să ducă în cârcă statul, care are cheltuieli nejustificate în raport cu serviciile pe care le oferă.

La final, îmi exprim speranța că subiectul nu va fi tratat de o manieră politicianistă. Dat fiind faptul că semnând acest acord, România nu se împrumută efectiv, nu văd de ce opoziția ar putea să critice un asemenea demers. Fac apel la seriozitate din partea PSD și PNL: susțineți, domnilor, un demers care poate să ajute România să iasă mai repede din criza economică! Și, la sfârșitul anului acesta, dar mai ales în 2012, vom simți efectele pozitive ale creșterii economice.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Mulțumim, plecați!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mulțumim, plecați!"

Mi-ar fi greu să-l contrazic pe ministrul sănătății în ceea ce privește un sistem de tip comunist, pentru că oricând, mi-ar replica, desigur, coerent că astăzi am rămas cu aceleași spitale de dinainte de `89 și cu aceleași condiții de tratament. Dotarea cu echipamente rămâne în continuare primitivă, și pentru comparație am ales Austria, ce are de 7,5 ori mai multe echipamente de înaltă tehnologie la 100.000 de locuitori. Nimic surprinzător, pentru că țara devenită peste noapte paradisul hipocratic al multor politicieni fugiți din spitalele din România alocă chiar în criză peste 10% din PIB sănătății, iar noi ne situăm undeva la 2,8%.

În loc să se deceleze drept probleme majore lipsa finanțării corespunzătoare a sistemului medical și politizarea excesivă, se vine cu același buget de cheltuieli de personal (redus deja cu 25%), care să fie împărțit diferențiat de către conducerea spitalului.

Soluția "salvatoare" constă în trecerea de așa-zisul comunism - în care medicii sunt totuși plătiți printr-un contract cu Casa de asigurări, în funcție de niște indicatori, la sclavagism, prin împărțirea puținelor resurse de către o clasă a conducătorilor colorați politic, în funcție de interese clientelare. Diferențele de culoare nu vor fi admise, cei de altă coloratură vor fi executați, iar iobăgia celor ce vor mai rămâne în această țară va fi instituționalizată. Buzele fiecărui conducător iubit vor repeta fiecărui medic "Te colorezi, plătești sau mori ".

Pentru că "intenția este să spunem medicul unde e, așa cum vom face și cu profesorii" și pentru ca aservirea sa fie completă, se nasc deja proiecte-pilot prin care "medicii să nu mai fie angajați ai statului, ci ai spitalului, cu contract și cu prestație definită ca preț."

Nu binele medicilor e căutat aici, ci posibilitatea ca, pentru o vină imaginată peste noapte sau prin delațiunea publică semnată de câțiva obedienți al căror viitor stă în pixul celui sau celei ce îi păstorește, să poată fi supuși.

Condițiile de muncă din sector au determinat doar în ultimii doi ani plecarea a 8.000 de medici în alte țări, iar alți 2.000 au depus deja cererile pentru certificatul de conformitate, ce le oferă posibilitatea de a lucra în alte țări. În tot acest timp, doar 56 de medici au venit în România pentru a lucra în clinici private cu salarizare occidentală.

Condiții de muncă mult mai bune și o salarizare ce ar stârni invidia oricărui medic din România (de circa 2.000 de euro) au determinat 3.800 de medici din Sindicatul Medicilor din Republica Cehă (LOK-SCL) să avertizeze guvernul că vor paraliza în martie jumătate din activitatea centrelor medicale, în cadrul campaniei "Mulțumim, plecăm!" dacă nu răspunde favorabil solicitărilor.

E clasică de acum, învinuirea medicilor pentru probleme de care nu sunt răspunzători. În loc să rezolve cauzele, adevărații vinovați evită să se uite în oglindă.

Măsurile preconizate vor conduce doar la politizare și corupție, văzute ca mod de supraviețuire într-un sistem în care nu mai e acum nicio speranță.

"Mulțumim, plecați!"

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Răbdarea și înțelegerea noastre nu sunt fără limite;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Răbdarea și înțelegerea noastre nu sunt fără limite"

Deși declarată drept prioritate de administrație, medicina primară nu a beneficiat niciodată de mai mult de 10 % din bugetul alocat de CNAS (cel mai adesea în jur de 5%). Fondurile alocate sunt insuficiente și mult sub media europeană, iar curajoșii ce încearcă să trateze pacienții în acest domeniu nu au beneficiat niciodată de vreun program de investiții pentru aparatura medicală apropiată acestui secol în întreaga lume și nici de un sistem de rambursare care să stimuleze aceste investiții. Poate se uită că prețul gazului, luminii, apei și căldurii nu au scăzut cu 25% și se consideră drept "stimulent" creșterea TVA de la 19% la 24%.

În aceste condiții, mai miră pe cineva faptul că deficitul de personal medical continuă să crească sau că există în România 100 de localități rurale fără medic sau că un medic tratează în condiții mult mai dificile de șase ori mai mulți pacienți decât cel din urban?

Bomboana de pe coliva medicinei de familie este noul ordin al președintelui CNAS, nr. 1047, publicat în 11.01.2010, ce obligă tot pe acești medici să finanțeze infrastructura informatică a CNAS (pe lângă cele peste 100 de milioane de euro cheltuite deja) constând în tehnică de calcul, soluții de internet de bandă largă și de back-up pentru acestea, infrastructură de networking pentru aprobarea măsurilor de punere în aplicare a strategiei e-România și e-Sănătate și implementarea proiectelor informatice SIUI actualizat (on-line), cardul național de asigurări sociale de sănătate, e-Prescriere și dosarul electronic medical.

În zone izolate, fără curent și fără internet se va plăti noul bir de susținere a palatelor din sănătate.

Pentru a ciurui definitiv pacienții din rural există un nou proiect, prin care se prevede schimbarea criteriilor pentru alocarea sumelor suplimentare necesare funcționării cabinetelor medicale. Conform noului ordin, numai cabinetele aflate în localități rurale mai lungi de 20 km vor beneficia de un punctaj bun sau cele aflate la cel puțin 60 de kilometri de o structură de primire a urgențelor. Cred că aceste criterii sunt din aceeași gamă cu cele ce vizează desființarea spitalelor din centrele regionale - Iași, București, Craiova, Târgu-Mureș, pentru că nu știu prea multe orașe care să aibă peste 20 km lungime, și nici județe în care din capitala de județ până la granițe să fie peste 60 km.

Sunt sigur însă că noua flotilă de elicoptere SMRUD (Serviciul Mobil de Rezolvare a Urgențelor Demnitarilor) va suplini asistența primară. În loc să meargă până la dispensar pentru răceală sau pentru o plăguță, orice pacient va fi transportat urgent până la un spital din Austria, realizând reducerea internărilor în România, așa cum e prevăzută în planurile reformei din sănătate.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Statul nu își permite să nu își permită protecția cetățenilor săi;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Statul nu își permite să nu își permită protecția cetățenilor săi"

Aflăm în ultimul timp de la cele mai înalte niveluri că statul nu este apt să asigure prea multă protecție socială, deoarece nu își permite financiar acest lucru. Punând cap la cap aceste declarații, alături de articolul 47 al Constituției, înțelegem că fie suntem pe cale să o modificăm în acest sens, fie celor care au nevoie de protecția statului li se va retrage cetățenia română, și, în acest caz, statul nu mai are obligația să le asigure un trai decent.

Chiar dacă le place sau nu guvernanților, protejarea cetățenilor sub toate aspectele sale (socială, economică, a sănătății, a siguranței, a libertății de expresie, de mișcare și toate celelalte care tind să ledispară din sfera de preocupări)le intră în atribuție.După cum scrie și în Constituție (aflată pe lista de lecturi opționale a mai marilor vremii) statul nu își permite să nu își permită protecția cetățenilor săi.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: exprimarea gratitudinii față de colegii de la Spitalul de Neurochirurgie N. Oblu din Iași;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Exprimarea gratitudinii față de colegii de la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu" din Iași

Mulțumesc colegilor de la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu" din Iași pentru profesionalismul exemplar de care au dat dovadă în aceste zile, atunci când familia mea a avut nevoie. Echipa condusă de neurochirurgul Cezar Popescu și anestezista Meda Bălan au intervenit în urgență, operându-mi soția, rezultatele muncii lor fiind excepționale. Mulțumesc și dr. Bogdan Costăchescu și dr. Ina Danciu, fără de care această intervenție chirurgicală nu ar fi fost posibilă.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Cadou otrăvit;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cadou otrăvit"

Ca de obicei, în ultimul timp ni se administrează cadouri otrăvite. Deși pare atractivă ca idee, înființarea centrelor de permanență nu face decât să crească, pe de o parte, cheltuielile cu serviciile sanitare, iar pe de alta, ar putea să lungească circuitul pacientului critic până la serviciul de specialitate de care are nevoie.

Bineînțeles că pacientul, în momentul în care îi va fi rău, va apela la 112.

Ce se va întâmpla, va veni ambulanța sau va fi dirijat telefonic către centrul teritorial de permanență? Dacă va veni ambulanța, pacientul va fi dus la centrul de permanență sau va fi dus la spital? Centrul de permanență va fi dotat în eventualitatea primirii unei urgențe? Medicul de familie va fi pregătit pentru primirea unei urgențe? Nu putem spune că nu va asigura urgențe majore, deoarece cetățeanul nu va ști ce grad de urgență prezintă, ci știe doar că la el în cartier este medic de gardă.

În majoritatea orașelor oricum funcționează mai multe ambulatorii de specialitate, pe lângă spitale, cu program până seara. Merita să fie plătiți alți câțiva medici, care oricum nu doresc să fie în centrele de permanență, pentru a acorda maxim 2-3 consultații într-o noapte, pe care cel mai probabil că le va dirija către spital?

Ce medic credeți că în urma unui simplu examen clinic va trimite un pacient acasă cu o rețetă, în momentul în care presa mediatizează atâtea cazuri în care patologii aparent banale au evoluat spre situații grave și în urma cărora ministerul și direcțiile de sănătate au declanșat anchete furibunde, și ele la fel de mediatizate? Niciunul! Vor prefera să îi trimită tot la spital, pentru a nu se încărca cu o responsabilitate inutilă.

Adevărata problemă de asistență primară rămâne tot în mediul rural, și nu poate fi rezolvată cu înființarea centrelor de permanență, deoarece nu are cine să stea în ele, numărul de medici de la țară fiind în continuare foarte mic și cu tendință la regresie.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Armata de Ziua Unirii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Armata de Ziua Unirii"

Pe lângă multiplele semnificații ale Zilei Unirii ea reprezintă și punctul zero al înființării armatei române moderne. Armata a reprezentat mereu piatra unghiulară în existența statului român și instituția cu cel mai mare grad de încredere. Trăim zile în care aceste lucruri sunt uitate și zguduite din temelii. Ca român, nu pot să nu fiu mâine în Piața Unirii, alături de militarii români, susținând eliminarea prevederilor referitoare la militari, precum și menținerea actualei Legi nr.164/2001 privind pensiile militare de stat și respectiv ale Legii nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.

Luând act de situația actuală, nu putem să nu ne întrebăm: militarii au greșit atunci când au contribuit la aderarea României la NATO și UE sau greșesc acum, acceptând măsurile propuse împotriva lor? Cine dorește decredibilizarea, demobilizarea și demotivarea cadrelor Armatei României și chiar desființarea statutului de militar în România?

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Cu mâinile tăiate, plimbat deasupra Moldovei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cu mâinile tăiate, plimbat deasupra Moldovei"

În calitate de doctor-deputat, Nu voi susține niciodată desființarea primului spital de urgențe din viața ieșenilor, cu atât mai mult cu cât Spitalul "Sf. Ioan" este unul dintre cele mai performante spitale din România (intervenții chirurgicale complexe numeroase; indicatori foarte buni - de exemplu, ICM pe 2009 mai mare decât la Spitalul Floreasca din București), toate acestea în condițiile de infrastructură precare arhicunoscute.

Voi susține întotdeauna interesele ieșenilor, deoarece am acest rol de reprezentativitate, exprimându-mi dorința de a continua activitatea și de a crește performanța, odată cu mutarea activității în clădirea nou construită.

Soluția pe care o propunem îndeplinește toate exigențele cerute de Ministerul Sănătății (UPU unic, structură monobloc cu toate specialitățile, circuite funcționale), cu costuri minime (în condițiile actuale de criză economică) și, de asemenea, se înscrie în politica Ministerului Sănătății de a crea în centrul universitar Iași un spital cu cel mai înalt grad de performanță.

Soluția propusă de noi reprezintă ce mai bună opțiune posibilă pentru pacient în acordarea asistenței medicale de urgență.

Numai într-o clădire nouă un spital ar putea îndeplini efectiv cel mai bine funcțiunea de spital de urgență de cel mai înalt grad. Nicio altă variantă, în cazul Iașiului, nu poate fi mai bună decât aceasta, cu atât mai mult cu cât este și cea mai economică de realizat.

Trebuie evidențiat faptul că s-au cheltuit sume foarte mari de bani pentru amenajarea secției de arși și a UPU, cu 50 paturi în clădirea nouă din curtea Spitalului "Sf. Ioan" - conform declarațiilor făcute de domnul dr. Cepoi. Ne permitem oare să irosim acești bani, în condițiile actuale de criză? Ne permitem să mai cheltuim încă 62 miliarde lei vechi (estimate de domnul director Bîrliba) pentru a amenaja un UPU, culoare de trecere suspendate și o pergolă la Spitalul Sf. Spiridon, pentru a fi acolo Spitalul de Urgență, asta în condițiile unui spital vechi, pavilionar, care nu va putea niciodată să se ridice la cele mai înalte exigențe pentru un spital de urgențe? Și toate acestea în condițiile în care termenul estimat, în condiții ideale, de către domnul manager Bîrliba, de finalizare a lucrărilor este august-septembrie 2011, termen care coincide cu darea în folosință a clădirii noi din curtea Spitalului "Sf. Ioan".

Nu în ultimul rând, argumentul moral ar trebui invocat: ni s-a promis de peste 16 ani că ne vom muta în clădirea nouă, am lucrat și am realizat performanța în structurile vechi, cu multe sacrificii și surmontând practic disconfortul inerent provocat de efectuarea construcției în imediata noastră vecinătate, iar acum practic se inventează tot felul de soluții pentru a nu intra în clădirea nouă, chiar în anul în care aceasta ar trebui să fie dată in funcțiune.

În 1992 s-a demarat, în curtea Spitalului de Urgență, construcția unui nou Spital de Urgență, monobloc, în care să existe toate specialitățile necesare rezolvării pacientului critic, iar prin proiectul legislativ aflat la Camera Deputaților, ce prevede mutarea în noul sediu al Spitalului de Urgență și a Institutului Regional de Oncologie, se va rezolva într-un mod integrat și eficient întreaga patologie traumatică de urgență.

Pentru cei care nu au aflat încă, în 2010 au fost tratați la Spitalul Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan" 54.981 pacienți (din care peste 32.000 în UPU).

Au fost internați 18.720, din care 7.993 pacienți în cele 195 de paturi ale clinicilor spitalului.

Procentul de urgențe la nivelul spitalului este de 91,24%, iar repartiția pe clinici a pacienților cu patologie de urgență a fost următoarea:

  • 99,68% în Clinica de Traumatologie,
  • 97,56% în Clinica de Urgențe Medicale-Toxicologie,
  • 92,26% în Clinica de Urgențe Chirurgicale,
  • 88,89% în Clinica de Arși,
  • 75,29% în Clinica de Chirurgie Plastică și Reconstructivă,
  • 69,8 % în Clinica de Chirurgie Vasculară.

Internările în regim continuu au fost reprezentate de: Urgențele Medicale-Toxicologie (2291c ) - 27,78 %, urmate de Traumatologie (2207 c) - 27,61%, Chirurgie generală (1470c) -18,39%,Chirurgie Plastică și Reconstructivă (1372c)-17,16%, Chirurgie Vasculară (555c) - 6,94%, Arși (168c) - 2,1%.

73,85% sunt din Iași, iar mai bine de un sfert din totalul internărilor sunt cazuri grave din alte județe - internate în clinicile de profil unic din Iași și Moldova.

Practic, 2090 de pacienți din întreaga Moldovă au beneficiat de asistență medicală la nivel de vârf asigurată de: Clinica de Chirurgie Plastică ( 509c, 37,09% c din alte județe), Ortopedie-Traumatologie (479c, 21,7% c din alte județe), Chirurgie Vasculară (377c 67,92% c alte județe), Urgențe Medicale (364c, 16,38% c alte județe), Chirurgie generală (324c, 22,04%), Arși (37c, 2,02%c alte județe).

Gradul de operabilitate (în acest spital pacienții se operează, nu stau pentru o aspirină) la nivelul Spitalului Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan" este de 85,97% - repartizat pe clinici procentual:

  • 96,21% - Chirurgie Reconstructivă,
  • 92,86% - Arși (grefe)
  • 92,43% - chirurgie vasculară,
  • 88,94% - traumatologie-ortopedie
  • 68,71% - chirurgie de urgență
  • 0,14% - medicală

Peste 3 replantări în fiecare lună au fost efectuate în clinica de chirurgie reconstructivă (39 in primele 11 luni) - fiind singurul spital care realizează acest lucru în zona Moldovei.

Numărul de intervenții chirurgicale - 10.360 - din care 4.053 în sălile de operații UPU și 6.307 în sălile de operații din clinicile spitalului (din care - 2.579 în traumatologie, 2.363 în chirurgie reconstructivă și 1.364 în chirurgie de urgență).

Cei 5 anesteziști au efectuat în 12 luni - 1.189 anestezii generale, 3.499 anestezii locoregionale, 1.619 anestezii locale.

Radiologii spitalului au efectuat doar la pacienții internați (nu cei rezolvați în UPU), 3.410 ecografii, 8.223 radiografii, iar cei de la laborator au lucrat 163.753 de analize.

Durata medie de spitalizare este de 5 zile (sub media pe țară), ICM este 1,37.

Mortalitatea este 1,3 (iar raportată la severitatea cazurilor și la condițiile de lucru este foarte mică.)

Spitalul Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan"- a fost și rămâne primul spital de urgențe din viața ieșenilor - tratând anual peste 54.981 pacienți (din care peste 32.000 în UPU), din care 91,24% sunt urgențe. Este și spitalul regional al Moldovei, în condițiile în care 27% din pacienții din alte județe beneficiază de îngrijiri medicale de înaltă performanță în Clinicile Urgențe Medicale-Toxicologie, Chirurge Generală, Chrirurgie Vasculară, Chirurgie Reconstructivă, Arsuri, Traumatologie.

Gradul de operabilitate și numărul de intervenții chirurgicale fac ca acești pacienți să fie rezolvați repede și bine, scăzând durata de spitalizare sub media pe țară.

Indicatori precum ICM plasează acest spital în primele 10 spitale din țară și este evident că "Noi avem grijă de dumneavoastră" nu e doar un slogan, dar este nevoie doar de o clădire nouă pentru ca sănătatea Moldovei să nu depindă de plafonul de nori.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Crima și pedeapsa etnobotanică - reînființarea ANA;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Crima și pedeapsa etnobotanică - reînființarea ANA"

România a devenit "high" în ultimii doi ani. În 2008 nu existam în clasamentul european al consumului de produse etnobotanice, dar am ajuns pe locul patru (1.300 de cazuri în 2009), conform reprezentantului EURAD la Consiliul Europei, după Anglia - 37 %, Germania - 15%, Olanda - 14% și România - 7%.

Constatăm în fiecare zi că politica guvernamentală privind interzicerea produselor etnobotanice este învăluită în fumul emanat de acestea. Probabil că ministrul Cseke este mult prea ocupat cu desființarea spitalelor și taxarea suplimentară a pensionarilor pentru a se mai ocupa de această problemă de sănătate publică, ce face ca mii de tineri să ajungă pe paturile spitalelor.

Tolerarea consumului cu produse etnobotanice constituie una din politicile anticriză ale actualei guvernări și poate că ar fi o pierdere să lovim un domeniu atât de prosper al economiei naționale. Mă întreb doar de ce nu își asumă aceste măsuri anticriză, trecând chiar la următoarele etape, cum ar fi înlocuirea mult hulitului program "Laptele și cornul" cu unul mult mai sănătos: "Joint-ul și sarea de baie", dând șansa elevilor folosiți în campaniile electorale să contribuie la bunăstarea patriei, în drumul ei șovăielnic spre noi culmi de progres și civilizație.

Cu riscul de a sabota această componentă vitală a economiei românești și de a fi învinuit în viitor de nivelul scăzut de trai al populației, am decis inițierea unui proiect legislativ prin care dorim reînființarea Agenției Naționale Antidrog și a Centrelor Regionale de Toxicologie, pentru semnalizarea precoce și interzicerea în timp real a tuturor substanțelor din această categorie. Îmi este greu să cred că, după toate eforturile pe care le-am făcut pentru a atenționa asupra riscurilor ce decurg din consumul acestor substanțe și a le interzice, nu se găsesc măsurile pentru a opri cazurile de sinucidere și tentativă de omor.

Sper ca cei care nu simt încă influențele acestor produse să susțină acest proiect legislativ ce va lăsa ministerului sănătății răgazul necesar elaborării unor politici sanitare, în detrimentul tentativelor repetate de resuscitare a economiei naționale.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Decesul sistemului medical românesc;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Decesul sistemului medical românesc"

Reamintesc înțelepților care ne guvernează că printre cauzele calității scăzute a serviciilor medicale din România se numără: subfinanțarea cronică, managementul prost al resurselor existente, structura defectuoasă a finanțării, acoperirea defectuoasă cu unități medicale și medici, în special în rural. România se află la distanță față de media UE în ceea ce privește finanțarea sănătății, fiind clasată în acest moment pe penultimul loc. În timp ce în perioadele de criză aproape toate statele europene duc politici de protecție socială pentru a compensa costurile sociale, reacția guvernamentală este inversată în România, încercând să echilibreze bugetul prin tăieri masive în zona socială: sănătate, educație, pensii. Cei din zona socială suportă iar costurile crizei. Mă întreb doar ce măsuri se vor mai asuma în această sesiune parlamentară pentru ca să putem beneficia deplin de dreptul constituțional la sănătate ? Ce vor alege strategii sanitari ai țării?

1. Pacienții nu vor mai găsi spitale. Prin descentralizarea înțeleaptă și comasări de spitale acestea vor fi înlocuite cu centre sociale sau cu frumoasele stadioane ale vreunui primar cu veleități de patron de echipă pe banii publici. Pacienții nemulțumiți vor fi obligați să se transforme în suporteri, pentru a putea fi tratați de medicul echipei. Pentru cei mai pretențioși va exista și varianta patinoarelor sau a minunatelor săli de sport. Parlamentul va bloca sine die orice lege ce prevede deschiderea vreunui nou spital.

2. Pacienții se vor plimba între spitale. În lipsa unor spitale noi se va adopta la scară națională exemplul Iașiului. Pacienții nu vor sta în secții sau în clinici, ci doar în ambulanțe și elicoptere, după un traseu stabilit atent de "protocoalele" direcțiilor de sănătate publică în cadrul unui spital întins pe șapte coline sau pe tot cuprinsul țării. Ca stații de tranzit vor fi utilizate unitățile de primiri urgențe, iar cei care se plictisesc în acest circuit medical vor putea opta pentru varianta pompieristică oferită de un șir de paramedici. Suplimentar, se pot introduce cursuri de paramedicină, urmate cu succes de parastase. Ei nu vor ști nicicând ce trebuie să facă sau unde să se ducă atunci când sunt bolnavi, și atunci se va introduce telemedicina făcută din elicopter, ce va asigura monitorizarea atentă a stării de sănătate a românilor ce nu ajung la AKH. Vom achiziționa noi și noi ambulanțe și elicoptere, ce ne vor duce pe noi culmi de progres și prosperitate, deși nu va avea cine să lucreze pe aceste minuni de milioane de euro.

3. Pacienții nu vor mai ajunge la spital. Reducerile salariale cu 25%, foamea, frigul, șomajul sau pensiile de mizerie, noile biruri pe sănătate, coplata ne vor eutanasia discret. Serviciile de pompe funebre vor înlocui rapid salvarea, dar va fi nevoie de prezentarea cardului național de sănătate pentru acces în cimitir.

4. Pacienții nu vor mai putea să se interneze. Spitalele vor fi abandonate de personalul medical umilit, oare pentru a câta oară, după situarea în treimea inferioară în Legea unitară a salarizării. Vor rămâne doar muzee, în care va fi expusă aparatura din secolul trecut.

5. Guvernul va elabora o nouă reformă în sănătate, care să interzică definitiv poporului român să se îmbolnăvească, având drept urgență de grad zero reducerea internărilor la zero, iar cei care se vor îmbolnăvi vor fi considerați infractori și condamnați să se trateze în străinătate.

Asistam astăzi la decesul sistemului medical românesc. Pentru că fără spitale și fără colegii mei ce fac minuni în fiecare zi sănătatea românilor e doar o promisiune electorală. Condoleanțe pacienților români.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Marea păcăleală;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Marea păcăleală"

Marea păcăleală a sănătății românilor începe pe 1 aprilie. Așa-zisa descentralizare prin comasare și desființare încalcă drepturi fundamentale prevăzute în Constituție. Reamintesc celor ce le uită cu prea multă ușurință că în articolul 34 este garantat dreptul la ocrotirea sănătății, iar articolul 43 garantează românilor dreptul la îngrijiri medicale în unități sanitare de stat. Nu se desființează spitale în care "bolnavii primesc doar o aspirină", ci centre de înaltă performanță ce transplantează inimi, precum cel de la Târgu-Mureș, ce tratează boli cardiovasculare grave, precum cel de la Craiova, ce salvează auzul a mii de români, precum cel de la București, sau replantează mâini, tratează arși sau accidentați în stare gravă, intoxicații cu etnobotanice sau tentativele de sinucidere, precum cel de la Iași.

Nu se spune nicăieri că peste noapte dispar mii de paturi din spitalele din România, și asta în condițiile în care de multe ori pacienții stau câte doi în pat, și nici că normarea pe număr de paturi a medicilor și asistenților va face ca numărul celor care asigură sănătatea românilor să fie și mai mic. Nimeni nu spune că astfel vom trece de pe locul 11 pe locul 16 în Europa ca număr de paturi de spital raportat la numărul de locuitori. Nimeni nu spune că avem doar 1,9 medici la o mie de români, de trei ori mai puțini față de media europeană, sau că sunt 100 de localități fără medic, și nici faptul că tot o singură asistentă e pe tură la Giulești.

Nimeni nu a consultat pacienții sau personalul medical sau sindicatele în astfel de decizii, și de multe ori chiar autoritățile locale s-au arătat surprinse de deciziile luate la nivel central.

Subfinanțarea cronică, managementul defectuos, datorat în special politizării excesive, precum și decredibizarea repetată a colegilor mei ce fac minuni în condiții pe care cei de la AKH nici nu și le pot imagina, sunt boli pe care le putem trata doar împreună.

Consider actuala putere vinovată de malpraxis și cer o campanie națională prin care pacienții, alături de cei care îi tratează, să poată hotărî ce vor în viitor.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Pledoarie pentru reînființarea Agenției Naționale Antidrog;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pledoarie pentru reînființarea Agenției Naționale Antidrog"

Am înaintat Camerei Deputaților Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență nr. 20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației, ce vizează reînființarea Agenției Naționale Antidrog. Consider că ANA și-a dovedit eficacitatea timp de 6 ani în subordinea MAI, prin eficiența politicilor publice în domeniu, a campaniilor de prevenire și serviciilor de asistență, atragerea de fonduri europene, reprezentarea internațională, iar desființarea acesteia a dus la imposibilitatea asigurării coordonării și monitorizării politicilor naționale cu rol integrator, dar și o incompatibilitate legală cu Poliția Română, instituție de aplicare a legii. Consecințele sunt nefaste atât în ceea ce privește tendințele traficului și consumului de droguri, precum și nerespectarea condițiilor de integrare europeană, a acquis-ului comunitar, a condițiilor de aderare la spațiul Schengen, în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri.

Cea mai indulgentă evaluare a reorganizării ANA în cadrul IGPR nu evidențiază nicio eficacitate reală, dar poate releva riscul creșterii criminalității organizate și evidenta risipă umană și financiară (prin pierderea finanțărilor nerambursabile și a profesioniștilor formați în domeniu) înregistrată deja pe parcursul a 2 ani, ceea ce ar trebui să atragă asumarea răspunderii de către decidenții politici sau instituționali, oricare ar fi aceștia. Consider că, în acest caz, nu funcționează niciun fel de imunitate.

Consecințele desființării ANA:

1. Imposibilitatea asigurării coordonării și monitorizării politicilor naționale cu rol integrator, dar și o incompatibilitate legală cu Poliția Română, instituție de aplicare a legii;

2. Anularea rezultatelor de scădere/stabilizare a consumului de droguri în România, prin campaniile de prevenire și calitatea serviciilor de asistență furnizate de ANA și partenerii instituționali, în perioada 2004-2008. Acest rezultat a fost realizat prin alocarea minimă de resurse umane, financiare și logistice într-un interval de timp relativ scurt (4 ani) comparativ cu alte țări din Europa. Astfel, prin compararea studiilor naționale privind consumul de droguri în populația activă din România (15-64 ani) din 2004 și 2007, rezultă o scădere a prevalenței consumului de droguri la toate substanțele, raportat la populația activă (aproximativ 10.000.000 persoane).

Această tendință de stabilizare similară cu cea a țărilor din UE, este o consecință directă a programelor/proiectelor/campaniilor de prevenire implementate de ANA și partenerii săi, precum și a serviciilor de asistență integrată a consumatorilor (ANA/CPECA, centre teritoriale ale ANA).

Evaluările realizate de organismele internaționale de profil au evidențiat progresele înregistrate de România în domeniul politicilor antidrog, iar rapoartele transmise de acestea subliniază contribuția deosebită a Agenției Naționale Antidrog, programele de prevenire ale ANA fiind nominalizate ca exemple de bune practici în Uniunea Europeană (sursa - Raportul privind situația drogurilor în Europa 2007).

3. Riscul creșterii criminalității organizate, implicit a traficului și consumului de droguri, reflectate de indicatorii epidemiologici cheie (prevalența consumului de droguri, consumul problematic, admiterea la tratament, boli infecțioase asociate consumului de droguri, decese ca urmare a consumului de droguri și mortalitatea; indicatorii de ofertă) ce relevă tendința și evoluția traficului și consumului de droguri.

Studiul național privind cunoștințele, practicile și atitudinile populației (15-64 ani) referitoare la consumul de droguri (2007) reprezintă un criteriu important în designul componenței echipelor de profesioniști necesare și, implicit, tipurilor de servicii ce urmează a fi furnizate către comunitățile locale.

Prevalența zonală a consumului de droguri

Prin extrapolare, 300.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puțin o dată în viață droguri ilegale. Dacă se iau în considerare și medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive), 8,6% din populația României a consumat cel puțin o dată în viață droguri ilegale, adică aproximativ 1.300.000 de persoane.

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme - bază sau crack) - 0,1%. Distribuția consumului de canabis pe zone este: 1,3% în Transilvania, 1,1% în Muntenia, Moldova, Banat, Crișana, Maramureș, 0,9% în Dobrogea și 0,6% în Oltenia.

Ecstasy se consumă, de asemenea, în toate regiunile țării, cu excepția Dobrogei: 0,4% în Transilvania, 0,2% în Muntenia și Oltenia, 0,1% în Moldova și Banat, Crișana, Maramureș.

Heroina este consumată în București, Transilvania și Oltenia în procente egale, respectiv 0,2%. Inhalantele se consumă în București (0,3%), Oltenia (0,2%) și Transilvania (0,1%).

În ceea ce privește consumul pe cale injectabilă de heroină sau cocaină de-a lungul vieții, se înregistrează o prevalență de 0,2% în Transilvania și Oltenia.

Conform ultimului studiu național, în București se remarcă o creștere a prevalenței consumului de canabis - de la 3,8% la 5,6% - și de ecstasy - de la 1,3% la 1,8%, și o scădere a prevalenței de cocaină - de la 1,9% la 0,5% - și de heroină - de la 1% la 0,2%, ceea ce indică nevoia de programe/campanii de prevenire și programe de asistență integrate orientate către aceste substanțe și către categoria de vârstă 15-34 ani.

Deși prevalența consumului de heroină manifestă o scădere, există, totuși, o populație estimată de 17.400 consumatori în București, ceea ce indică nevoia întăririi în București a serviciilor de tratament substitutiv cu agoniști și antagoniști ai opiaceelor (metadonă, naltrexonă, suboxonă). În plus, la fiecare centru din București există liste consistente de așteptare.

Cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri Trendul solicitărilor de asistență a fost în creștere în anul 2008 (3.637 persoane), înregistrându-se o creștere cu 9% față de anul 2007. Drogul principal pentru care s-au solicitat servicii de asistență a fost heroina, urmat de hipnotice, sedative și canabis. Policonsumul a înregistrat creșteri semnificative statistic.

În București cererea de tratament depășește cu mult oferta de servicii, în primele 3 semestre ale anului 2009 înregistrându-se în cadrul CPECA 1.090 solicitări. Numărul consumatorilor aflați pe listele de așteptare în cele 3 centre de asistență din București este, în prezent, de aproximativ 300.

Bolile infecțioase asociate consumului de droguri

Prevalența hepatitei B (HVB) în rândul consumatorilor de droguri a înregistrat o tendință de creștere de la 6,9% (în 2005) la 11,7% (în anul 2008).

Prevalența hepatitei C (HVC) în rândul consumatorilor de droguri a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2009 (72,6%) față de anul 2005 (45,8%).

Prevalența HIV s-a menținut la același nivel de 1% din totalul consumatorilor de droguri.

Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri înregistrează un trend ascendent - 33 cazuri în anul 2008, față de 6 cazuri în anul 2005.

Constatăm:

- apariția fenomenului "plantelor etnobotanice", cu implicații asupra tabloului simptomatologic al consumatorului care devine mai expus riscului de intoxicație acută și supradoză;

- creșterea prevalenței policonsumului;

- creșterea prevalenței consumului recreațional de droguri de risc și mare risc;

- creșterea incidenței și prevalenței hepatitei C (HVC) și a deceselor ca urmare a consumului de droguri;

- schimbarea predictibilă a rutelor de trafic, ca urmare a aplicării Convenției Schengen.

4. Nerespectarea condițiilor de integrare europeană, acquis-ului comunitar, respectiv Capitolul 24, "Justiție și afaceri interne", a condițiilor de aderare la spațiul Schengen în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, precum și a recomandărilor UE, asumate de către Guvernul României, conform cărora Agenția Națională Antidrog să fie structură independentă, cu personalitate juridică, ordonator de credite, astfel încât să își poată exercita, inclusiv prin capacitatea și nivelul de reprezentare, atribuțiile funcționale fundamentale de coordonator național al politicilor și luptei antidrog.

5. Întârzierea/pierderea contractelor de finanțare din fonduri comunitare (structurale) câștigate în anul 2009, aflate în fază de semnare a contractelor, în valoare de aproximativ 10.200.000 euro. Fondurile au fost câștigate, în condițiile eligibilității Agenției Naționale Antidrog ca structură independentă, în subordinea Ministerului de Interne. În prezent, ANA nu mai are acest statut instituțional și întârzierile datorate acestei situații sau transferului în subordinea unui alt minister aduc grave prejudicii de imagine (inclusiv prin plata unor taxe/penalități de către România pentru întârzierea implementării proiectelor) autorităților contractante, implicit Guvernului României.

Menționăm că proiectele câștigate în anul 2009 din fondurile comunitare (structurale) sunt în risc de a nu mai fi contractate și implementate, din cauza pierderii eligibilității ANA, prin pierderea identității instituționale, subordonarea ei IGPR (care nu îndeplinește criteriile de eligibilitate în cadrul aplicațiilor respective) și imposibilității exercitării atribuțiilor funcționale din Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002.

Deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 se invocă reorganizarea MAI, "pentru evitarea unui blocaj instituțional și a unor dificultăți în ceea ce privește funcționarea optimă a Ministerului de Interne, prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog în subordinea IGPR, în perioada 15.03.2009 - 15.06.2009, au fost înregistrate grave prejudicii de funcționare și eficientizare:

1. Proiectul "Optimizarea activității de formare profesională continuă a reducerii ofertei de droguri, prin mijloace electronice de e-Learning", cu finanțare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Organismul intermediar pentru promovarea societății informaționale, în valoare de 3.700.000 euro, a fost pierdut în luna mai 2009 datorită transmiterii de către IGPR după expirarea termenului solicitat - 10 zile lucrătoare de la primirea scrisorii/faxului -, a documentației tehnice solicitate pentru completarea dosarului.

2. Proiectele "Rețea de centre de incluziune socială pentru reintegrarea pe piața muncii a persoanelor afectate de consumul de alcool și droguri", "Promovarea economiei sociale în domeniul adicțiilor și specializarea resurselor umane la nivel național" și "Rețea de servicii vocaționale pentru consumatorii de alcool și droguri (15 centre vocaționale)", cu finanțare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în valoare de 8.200.000 euro, au primit avizul finanțatorului pentru contractare, dar din luna aprilie 2009 IGPR nu s-a decis asupra semnării contractelor.

3. Proiectul "Crearea și dezvoltarea unei rețele de management al proiectelor cu specific antidrog", cu finanțare nerambursabilă asigurată din fonduri structurale de către Ministerul Administrației și Internelor, în valoare de 1.800.000 euro, a primit scrisorile de înștiințare din luna ianuarie 2009, dar în contextul procesului de reorganizare, finanțatorul își rezervă dreptul de a semna contractul în funcție de viitoarea structură organizatorică a ANA.

4. Proiectul RODAC - suspendat/abandonat. În conformitate cu Strategia Națională de Securitate, prin care se afirmă că România constituie un vector dinamic al securității și prosperității în regiunea Mării Negre, Agenția Națională Antidrog a primit mandat din partea CSAT, prin Hotărârea nr. S/103/2007 privind Parteneriatul antidrog la nivel european și rolul României ca lider regional, să negocieze cu Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, cu sediul la Viena, Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Administrației și Internelor al României, prin Agenția Națională Antidrog, și Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate privind adoptarea și promovarea unei perspective integrate pentru prevenirea și contracararea utilizării ilicite a drogurilor. Documentul urma să fie semnat cu ocazia sesiunii Comisiei de Stupefiante a ONU din luna martie a.c. de la Viena; ulterior nu s-a revenit cu precizări către Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.

6. În perioada aprilie - iunie 2009, nu a fost agreată elaborarea și depunerea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă în domeniul drogurilor.

7. În perioada aprilie-iunie 2009, nu au fost onorate invitațiile structurilor specializate din statele membre UE de a fi parteneri în cadrul programelor europene cu finanțare nerambursabilă.

Avantajele organizării ANA în subordinea directă a Ministerului Administrației și Internelor.

Structura instituțională centrală să își poată exercita rolul de integrator al politicilor publice în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce privește atragerea fondurilor comunitare, iar structurile teritoriale să își poată îndeplini rolul de servicii integrate de tip comunitar de prevenire și asistență.

Asigurarea continuității manageriale și de viziune strategică, pe termen scurt și mediu. Abordarea actuală de tip sistemic a reducerii cererii și ofertei de droguri prin metode integrate, multidisciplinare și echilibrate constituie fundamentul abordării problemei drogurilor în UE. Această abordare necesită cooperare și coordonare. Astfel, prin redobândirea statutului intern al Agenției Naționale Antidrog, aceasta ar avea posibilitatea exercitării atribuțiilor funcționale elaborate în acord cu pilonii strategiei europene și, implicit, a rolului de integrator al politicilor publice naționale în domeniu. În plus, într-un orizont de timp determinat, Agenția Națională Antidrog și-ar putea redobândi statutul de partener activ în plan intern și internațional, reconstruindu-și, cu demnitate și profesionalism, credibilitatea și imaginea construite timp de 6 ani.

Păstrarea conceptului instituțional, a viziunii și misiunii fundamentate pe documentele programatice interne și europene (Strategia Europeană Antidrog și Planul de acțiune, Strategia Națională Antidrog 2005-2012, Planul de acțiune 2009-2012), prin introducerea în hotărârea de guvern de înființare a unor prevederi referitoare la structurile instituționale proprii, care să respecte domeniile prioritare de intervenție: reducerea cererii de droguri (subdomeniile referitoare la prevenirea consumului de droguri și asistența integrată a consumatorilor de droguri), relații internaționale, afaceri europene și programe (subdomeniile cooperare internațională și afaceri europene; unitatea de monitorizare programe), Observatorul român de droguri și toxicomanii (subdomeniile indicatori și reducerea ofertei de droguri). Pentru asigurarea funcționalității acestor domenii este necesară asigurarea unor servicii de suport: resurse umane, financiare și administrative, juridice și metodologie, control intern și audit public intern. Tipologia domeniilor tehnice este în corelație cu pilonii-cadru ai Strategiei europene și naționale în domeniu.

Astfel, sunt garantate elementele strategice, structurale și funcționale pentru păstrarea caracterului sistemic, integrat și continuu al serviciilor de prevenire a consumului de droguri și de asistență integrată, precum și pentru asigurarea coordonării inter-instituționale coerente și a cooperării dinamice, eficiente și transparente cu furnizorii privați de servicii și cu sectorul privat, în general.

Redobândirea nivelului de reprezentare intern și internațional precedent momentului martie 2009, precum și a capacității de autofinanțare și gestionare a fondurilor comunitare ANA, cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Administrației și Internelor, poate implementa toate proiectele câștigate din fonduri comunitare, în valoare de 10.200.000 euro, și poate contribui la creșterea capacității de absorbție a României, prin atragerea de noi finanțări în cadrul tuturor mecanismelor și axelor în care are ANA are calitatea de solicitant eligibil.

Implementarea de urgență a deciziilor CSAT, a directivelor și recomandărilor comunitare în domeniu. Respectarea viziunii-cadru în ceea ce privește distribuția teritorială conform criteriului regiunilor de dezvoltare, precum și în ceea ce privește pregătirea strategică a descentralizării serviciilor.

Respectarea viziunii-cadru în ceea ce privește distribuția teritorială conform criteriului regiunilor de dezvoltare, precum și în ceea ce privește pregătirea strategică a descentralizării serviciilor. ANA poate regândi strategia și planul teritorial de servicii integrate de prevenire și asistență, prin introducerea criteriului regiunilor de dezvoltare ca un criteriu de distribuție a Centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog. Astfel, cele 47 CPECA ar fi reorganizate în 9 birouri regionale distribuite astfel. În condițiile în care ANA ar avea statut de ordonator de credite și personalitate juridică, într-un interval de timp de maximum 6 luni ar putea fi elaborată o cerere de finanțare în cadrul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA), axa prioritară 2.1. "Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor", astfel încât să fie pregătit și finalizat (în maximum 2 ani) procesul de descentralizare a serviciilor teritoriale. Birourile regionale fiind distribuite pe baza criteriului regiunilor de dezvoltare, într-un interval de timp de 2-3 ani, acestea ar putea fi descentralizate în acord cu principiile de guvernare. Prin dobândirea personalității juridice de către Birourile regionale, acestea devin eligibile pentru finanțările din fonduri comunitare și extracomunitare.

Asigurarea unui încrederi suplimentare a românilor în MAI, prin promovarea unei strategii de comunicare centrate pe obiective și atragerea de fonduri.

Considerăm necesar și propunem prin această inițiativă legislativă reînființarea Agenției Naționale Antidrog, ca structură instituțională independentă, în coordonarea Ministerului de Interne, prin revenirea asupra deciziei din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009, astfel încât Agenția Națională Antidrog să își mențină statutul de structură independentă care să gestioneze problematica drogurilor la nivel național și să sprijine efortul comunității europene în asigurarea coordonării eficiente între statele membre.

Referitor la aceste aspecte subliniem că strategia europeană, fundamentată pe Convențiile ONU, își propune să contribuie la asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății, bunăstării și coeziunii sociale, prin completarea acțiunii statelor membre de prevenire și reducere a consumului de droguri, a dependenței și a riscurilor la adresa sănătății și societății, asociate consumului de droguri, precum și asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru populație, acționând împotriva producerii de droguri, traficului transfrontalier de droguri și devierea precursorilor, și prin intensificarea acțiunilor de prevenire a criminalității asociate drogurilor, printr-o cooperare eficientă, determinată de o abordare unitară.

Opinia actualei guvernări despre droguri a fost rezumată magistral printr-o voce de ministru "circulă tramvaiul și mai calcă câte un om". Un politician recunoscut de istorie pentru cinismul său desăvârșit spunea că "moartea unui om este o tragedie". Opinia noastră este că e nevoie de ANA pentru a opri tragedia etnobotanicelor ce invadează viața copiilor din România.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: 25% mai puțini;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"25% mai puțini"

O analiză comparativă a fenomenului suicidar arată că numărul celor tratați în UPU de la Spitalul Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan" în urma gesturilor egolitice a crescut cu 25% în 2010 față de 2009 și s-a ajuns ca în fiecare zi să fie tratați în medie 2 pacienți în urma tentativelor de sinucidere pe fondul vulnerabilităților sociale.

Profilul pacientului suicidar ajuns în UPU în 2010 se conturează în urma acestei analize: bărbat,cu vârsta între 18 și 40 de ani, urban, cel mai adesea fără loc de muncă sau șomer, ce realizează actul suicidar cel mai frecvent sâmbăta, după ora 18 și până-n miezul nopții. Momentul suicidar ales indică și gradul de determinare (izolat, cât mai târziu în noapte, pentru a nu fi descoperit).

Insecuritatea socială determinată de veniturile mici sau inexistente, asociată stresului de subsolicitare sunt principalii factori de risc suicidar. De remarcat că în 70% dintre cazuri nu se poate vorbi de comiterea acestui gest pe fondul consumului de alcool.

Suicidul este mai frecvent în rândul bărbaților (52,19%), față de femei (47,81%), iar cei din urban reprezintă mai bine de jumătate (54,86 %).

Cei mai mulți sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani (72,22%), iar cei mai mulți tineri care se sinucid sunt cei din grupa de vârstă 21-30 de ani (aproape 40%). După 41 de ani rata suicidului scade cu fiecare decadă de vârstă: de la 12,11% între 41 și 50 de ani la 8,77% între 51 și 60 și ajunge la 5% la cei peste 61 de ani.

Sfârșitul săptămânii reprezintă zona de "concentrare" a gesturilor suicidare (54,49% din tentativele de sinucidere au loc la sfârșit de săptămână), iar ziua în care au loc cele mai multe sinucideri este sâmbăta (20,04%). În timpul săptămânii, ponderea actelor suicidare crește liniar de luni (10,65%) până joi (17,74% ).

În mai puțin de 30% din cazuri se asociază consumul de alcool.

Cel mai adesea, momentul tentativei de sinucidere a fost după ora 18 și până-n miezul nopții (27,14%), urmat de intervalul orar 0-6 (26,09%), iar cele mai puține tentative au avut loc între 12-18 (5,64%).

Peste 50% dintre sinucigași au fost salvați de ambulanță (54,28%) și transportați la UPU de la Spitalul Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan", dar în aproape 40% din cazuri familia sau prietenii au transportat sinucigașii la spital. Sub 5% dintre acești pacienți au fost transportați de SMURD (1,25 %) sau EPA (3,34 %).

53,65% dintre aceștia au necesitat spitalizare și au beneficiat adesea de suportul psihologic al voluntarilor CIRTITA. 9,39% au fost dirijați ulterior în serviciul psihiatric, dar de trei ori mai mulți (36,74%) au refuzat internarea și consultul psihiatric.

Categoria cea mai predispusă la sinucidere și ajunsă în serviciul de urgență este cea a celor fără locuri de muncă sau șomeri (58,66% +1,04%), urmată de salariați (15,66%), pensionari (12,73 %), studenți (6,05 %) și elevi (2,51%). Doar 3,76% dintre cei ce au necesitat asistență în UPU în urma leziunilor în scop suicidar sunt din mediul penitenciar.

Prin comparație cu aceste categorii vulnerabile din punct de vedere economic se remarcă procentul mic al celor din mediul penitenciar ce recurg la aceste gesturi. Evident că supravegherea continuă în mediul penitenciar face ca aceste gesturi să fie depistate mai frecvent.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Decizie cu gust de portocale...;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Decizie cu gust de portocale..."

Așa cum este prevăzut și în Codul de deontologie medicală al CMR, la art.3 și 4 -"Sănătatea omului este țelul suprem al actului medical", iar "În exercitarea profesiei sale, medicul acordă prioritate intereselor pacientului, care primează asupra oricăror alte interese". Am respectat cu strictețe aceste prevederi în modul în care am procedat.

Referitor la împrejurările în care a avut loc incidentul, menționez că activitatea medicală în urgență nu este deloc ușoară, se lucrează în tensiune, cu rapiditate și în condiții de stres maxim, motiv pentru care consider că prioritatea maximă este viața și sănătatea pacientului.

Referitor la un presupus grad de vinovăție, în contextul convorbirii, epitetul "dobitoc" a fost o întrebare retorică, și nu adresată în mod direct medicului interlocutor, fapt care este evident, analizând convorbirea.

Din punct de vedere deontologic, în acest caz nu este vorba de o încălcare a normelor, atât timp cât a fost vorba de o întrebare retorică, și nu de o adresare directă.

Referitor la consecințele incidentului, consider că acestea sunt extrem de reduse atât timp cât sesizarea a fost făcută la un interval foarte mare de la data convorbirii telefonice, respectiv după 5 luni. Intervalul mare după care s-a efectuat sesizarea, raportat la incidentul în sine, este de natură să arate mai mult reaua-credință a petentului decât o anumită gravitate a faptei.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Codul de deontologie medicală al CMR - "Dacă un medic are neînțelegeri cu un confrate, trebuie să prevaleze concilierea, potrivit Statutului Colegiului Medicilor din România." În acest context, menționez faptul că înainte de a se face această sesizare către instituțiaCMR și către DSP Iași, în aplicarea prevederilor de mai sus, medicul în cauză ar fi trebuit să mi se adreseze mai întâi în vederea lămuririi situației.

Întrebarea așa-zis jignitoare este o întrebare pur retorică, nu se adresează unei anumite persoane, și izvorăște din nenumăratele gafe de coordonare și situații de ignorare cu bună-știință a protocoalelor stabilite de DSP Iași cu intenția de a ameliora asistența în prespital a pacienților.

Vă reproduc alăturat conținutul art. 74 și 75 din Codul deontologic adus drept argument în formularea reclamației:

"Art. 74. Este interzisă răspândirea de comentarii ce ar putea să prejudicieze reputația profesională a unui confrate. Medicii trebuie să ia apărarea unui confrate atacat pe nedrept.

Art. 75. Constituie o încălcare a regulilor etice blamarea și defăimarea colegilor (critica pregătirii sau activității lor medicale) în fața bolnavilor, aparținătorilor, a personalului sanitar etc., cât și orice expresie sau act capabil să zdruncine încrederea în medicul curant și autoritatea acestuia."

Consider că nu s-a făcut nicio încălcare a Codului deontologic, dat fiind faptul că afirmațiile retorice au fost făcute la telefon, numai persoanei în cauză. Ambele articole din cod se referă la răspândirea de comentarii și blamarea și defăimarea colegilor față de terți.

Sunt decizii succesive ale mineriadei portocalii. Mă așteptam ca prețul să fie măcar 30 de arginți, și nu doar un post de consilier local. Analizez și această decizie și voi acționa în consecință

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Vizita de lucru;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vizita de lucru"

În timpul vizitei de lucru a ministrului sănătății prin spitalul de urgențe am transportat pacienți loviți de tren și cu fracturi deschise prin curte și prin frig la -11 grade. Acesta situație nu e singulară, ci se repetă zilnic din 1992, de când în acest oraș a început construcția noului spital de urgențe în Copou, nefinalizat până acum. În urmă cu câteva zile, un pacient din Bacău, lovit de tren, cu mâna amputată, nu a avut șansa să ajungă în timp util într-o clinică de chirurgie reconstructivă, pentru că sălile de operații erau ocupate. L-am invitat pe ministrul sănătății să intre și în UPU, dar nu am reușit să obținem vreun acord.

"Apreciem că schimbările preconizate prin reorganizarea Spitalului Clinic de Urgență "Sf. Ioan" și a Spitalului Clinic de Urgență "Sf. Spiridon" nu vor duce la creșterea calității actului medical și optimizarea asistenței medicale de urgență acordate pacienților, întrucât:

1. Ambele spitale funcționează în clădiri vechi de câteva sute de ani, în sistem pavilionar, cu clinici, secții și mijloace de investigație distribuite într-un perimetru larg, fără a exista posibilitatea organizatorică a recepției, investigației și tratamentului într-o singură clădire a pacienților critici.

2. Direcționarea într-un singur loc a tuturor urgențelor va însemna practic dublarea activității medicale (peste 30.000 de pacienți în fiecare din cele două UPU-uri în fiecare an), în contextul în care atât spațiile de recepție, cât și spațiile de explorare (laborator, imagistică) rămân aceleași. Aceasta va crește timpii de așteptare și timpii de răspuns în fața urgențelor medicale, cu repercusiuni majore asupra intervențiilor medicale, existând riscul ca mulți pacienți să nu poată beneficia la timp de asistența medicală necesară.

3. Faptul ca Iașiul are în acest moment patru Unități de Primire a Urgențelor constituie un avantaj în asigurarea asistenței medicale prompte în diverse zone ale orașului, iar desființarea acestora în acest moment va duce doar la colmatarea asistenței medicale de urgență. Să nu uităm că Iașiul este al doilea oraș al țării ca număr de locuitori, după București, iar capitala a adoptat soluția existenței mai multor Unități de Primire a Urgențelor. Mai mult decât atât, nu e de conceput în secolul XXI să mai existe un spital care să nu aibă posibilitatea preluării eficiente a urgențelor, cu medici de urgență capabili să sigure suportul vital atunci când este nevoie.

4. În niciuna dintre aceste unități spitalicești nu se vor putea asigura spațiile hoteliere necesare internării pacienților, iar în condițiile în care numărul de săli de operații rămâne același, activitatea chirurgicală va avea de suferit.

5. În aceste condiții, ne putem aștepta că după preluarea în UPU, pacienții să fie în continuare dirijați cu ambulanțele spre alte unități sanitare, în vederea rezolvării corespunzătoare, și există riscul ca în acest timp starea lor să se deterioreze.

6. Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Ioan" deține în acest moment multiple specialități necesare rezolvării complete a pacientului critic traumatizat (Ortopedie-Traumatologie, Chirurgie Reconstructivă, Arsuri, Toxicologie, precum și Chirurgie Vasculară, Chirurgie de Urgență, Medicină Internă). Singura specialitate cu risc vital imediat inexistentă în acest moment fiind Neurochirurgia, asigurată de o gardă mobilă de la Spitalul "N. Oblu".

7. Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ioan" s-a situat în permanență între primele zece spitale din țară în ceea ce privește criteriile de performanță. În acest context, nu credem că reorganizarea sistemului ar trebui să înceapă cu un spital eficient, în care se rezolvă urgențe majore din toate județele Moldovei.

8. Plimbarea pacienților traumatizați s-a datorat adesea nerespectării protocoalelor de dirijare a pacienților, stabilite de către DSP Iași, în ciuda subscrierii la acestea a tuturor unităților sanitare. Reamintim că am semnalat în numeroase rânduri DSP Iași încălcarea acestor protocoale, dar măsurile luate la acest nivel nu și-au dovedit eficiența.

9. În Iași există numeroase spitale ce deservesc și alte tipuri de urgențe - Spitalul de Neurochirurgie, Institutul de Boli Cardiovasculare, Spitalul de Pneumoftiziologie și Chirurgie Toracică, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pediatrie, două spitale de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul de Psihiatrie, fără de care nu se poate concepe un nivel de competență foarte înalt. Reunificarea acestora pentru asigurarea tuturor tipurilor de urgențe este imposibilă.

10. În 1992 s-a demarat în curtea spitalului de urgență construcția unui nou spital de urgență, monobloc, în care să existe toate specialitățile necesare rezolvării pacientului critic, iar prin proiectul legislativ aflat în Camera Deputaților, ce prevede mutarea în noul sediu Spitalului de Urgență și a Institutului Regional de Oncologie, se va rezolva într-un mod integrat și eficient întreaga patologie traumatică de urgență.

Concluzionăm că proiectul de Hotărâre de Guvern supus dezbaterii publice nu își va atinge obiectivele propuse, respectiv creșterea calității actului medical și optimizarea asistenței medicale de urgență acordată pacienților în Iași. Aceste obiective pot fi rezolvate doar prin deschiderea noului Spital de Urgențe.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: «Etnobotanică pură - Ia și aruncă drogurile!»;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

«Etnobotanică pură - "Ia și aruncă drogurile!"»

Alți patru pacienți au ajuns la spital după intoxicația cu produse etnobotanice. Toți sunt bărbați cu vârste cuprinse între 15 și 28 de ani, doi sunt fără loc de muncă, iar ceilalți își continuă studiile (un elev și un student). Pacienții prezentau agitație extremă, tulburări cardiace și respiratorii asociate tulburărilor digestive. Unul dintre acești pacienți a fost agresiv cu personalul medical, necesitând intervenția serviciului de pază. După stabilizare clinică, pacientul va necesita continuarea tratamentului la drogodependenți și evaluare psihiatrică.

Consider că, laxitatea legislativă și creșterea gradului de anomie socială a dus la apariția unui nou fenomen, tradus, practic, prin înregistrarea unei noi patologii: intoxicația voluntară cu produse așa- zis etnobotanice. Termenul este extrem de popular și este folosit în accepțiunea de droguri legale pe bază de plante, dar în același timp este și incorect, existând o discrepanță crasă între etimologia cuvântului și sensul atribuit. Cert este că sub această denumire sunt grupate o serie de combinații de plante, dar și de produse de sinteză cu efecte halucinogene, care de multe ori scapă de sub interdicția legii privind consumul de droguri.

Secundar consumului acestor substanțe au apărut în unitățile de primire a urgențelor, pe parcursul anului 2009 și începutul anului 2010, numeroși pacienți cu acuze serioase și polimorfe, care au impus instituirea de varii manevre terapeutice. Studiul inițial a avut drept scop realizarea profilului acestui nou tip de pacient, în vederea acționării profilaxiei țintite pe grupurile de risc. În acest sens, au fost introduși în studiu toți pacienții care s-au adresat Unității de Primire Urgențe a Spitalului Clinic de Urgențe "Sfântul Ioan" din Iași, ca urmare a ingestiei de astfel de produse.

Datele înregistrate în acest studiu fac referire la o perioadă de 14 luni din momentul în care fenomenul a căpătat o amploare măsurabilă printr-o adresabilitate constantă în UPU și până la scoaterea în afara legii a acestui tip de substanțe. Legea este deficitară, în sensul că efectul ei este limitat de existența unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piață cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv, continuă să se prezinte, într-un număr mai mic, ce-i drept, pacienți cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.

Referirile bibliografice pe această temă sunt destul de reduse, marea majoritate a lucrărilor publicate rapotrându-se la drogurile de mare risc. Mai multe lucrări fac referire la categorii separate de astfel de substanțe, legale în țările respective: canabis (1), metildioxidmetamfetamină (MDMA/extasy) (1,2), ayahuasca (3). Îngrijorător este faptul că toți autorii semnalează faptul că pacienții sunt tineri, de multe ori elevi, care consideră această activitate recreațională (4,5).

Studiile de supraveghere, pe mai mulți ani și pe perioade de mai mulți ani, arată tendința acestor consumatori în primul rând de a-și mări dozele și, în al doilea rând, de trecere de la drogurile legale la cele ilicite (6,7).

Se poate susține, în urma analizei statistice, că pacientul consumator de substanțe psihotrope legale este:

- În peste 80% din cazuri bărbat;

- Aproximativ 90% dintre subiecți provin din mediul urban;

- Vârstă medie: 23 +/- 6 ani;

- În aproape 50% din cazuri nu are ocupație;

- Se prezintă cel mai des în weekend și în intervalul orar 20,00 - 3,00;

- De cele mai multe ori este suficient tratamentul ambulatoriu.

Se constată modificarea profilului consumatorului de etnobotanice după ordonanță - modificările majore constând în tipul de consum, unde se trece treptat de la consumul recreațional, de weekend, la cel habitual, și transformarea consumului nocturn în cel diurn. Totodată, s-a dublat numărul cazurilor grave, ce necesită internare în Clinica Toxicologică. Se constatată că intoxicații cu astfel de produse sunt bărbații din urban și că vârsta la care începe acest consum este în scădere.

Fiind un fenomen nou, care implică o nouă patologie toxică, consumul de etnobotanice este mai periculos decât cel de droguri, pentru că nu sunt cunoscute efectele pe care aceste produse le pot avea. În general, pacienții s-au prezentat pentru probleme respiratorii (dispnee, tahipnee), cardiovasculare (modificări tensionale, variate tulburări de ritm) sau neuropsihice (cefalee, anxietate, vertij, agitație extremă, derealizare, depersonalizare sau agresivitate verbală și fizică), iar psihologii avertizează că pacienții prezintă tulburări afective și de comportament și că 50% dintre consumatori au cel puțin o dată ideea de sinucidere.

Efectele de durată sunt dificil de precizat în acest moment, dar sunt numeroși pacienți care declară dependența de aceste substanțe. Costurile sunt greu de estimat, fiindcă acești pacienți implică, pe lângă tratamente de urgență, acțiunea unei echipe medicale complexe, formate din medici de urgență - toxicologi sau pe cei de la terapie intensivă. Echipele includ și asistenți, brancardieri și chiar personal de pază sau poliție, în cazul pacienților agresivi. La aceste cheltuieli se adaugă cele făcute de ambulanțele ce aduc pacienții. Se adaugă cheltuielile cu asistența psihologică și psihiatrică în secția de drogodependență. Casa de asigurări de sănătate decontează doar 600 ron pe internările de zi și 1.500 ron pe internările în regim continuu.

În 2008 nu existam în clasamentul european al consumului de produse etnobotanice, dar am ajuns pe locul patru (1.300 de cazuri în 2009) conform reprezentantului EURAD la Consiliul Europei, după Anglia - 37 %, Germania - 15%, Olanda - 14% și România - 7%.

Întrucât măsurile privind combaterea acestui fenomen sunt insuficiente, incomplete sau tardive, vom iniția un program de prevenție: "Ia și aruncă drogurile!", ce va include informarea și educarea tinerilor, medicilor de familie și a celor din școli, a psihologilor școlari privind riscurile consumului de astfel de produse și măsurile ce trebuie luate în astfel de situații.

În acest proiect se vor implica mai multe ONG-uri și se vizează și asigurarea transportului și asistenței psihologice gratuite de către voluntarii CIRTITA chiar la cabinetul parlamentar aflat pe strada Teodor Burada.

Se va realiza, printr-un proiect european, un model de guvernanță clinică ce presupune semnalizarea precoce a noilor riscuri la care sunt expuse aceste categorii vulnerabile, precum și asigurarea într-un sistem integrat a prevenției, tratamentului și recuperării acestor pacienți.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: Sănătatea nu se face în birou - Stop genocidului în Sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sănătatea nu se face în birou - Stop genocidului în Sănătate"

După o descentralizare a spitalelor făcută mai vijelios decât marile privatizări, Ministerul Sănătății s-a văzut în continuare copleșit de numărul excesiv de mare de spitale, câteva dintre ele fiind și neperformante din punct de vedere economic.

Plecând de la această realitate și în lumina politicii generale de amputări cu orice preț și în orice sector, Ministerul Sănătății a decis comasarea, desființarea sau reprofilarea în azile de bătrâni a peste 180 de spitale, unele dintre ele deja scăpate de sub tutelă către administrațiile locale.

Să zicem că facem abstracție de imixtiunea în treburile comunităților, deoarece dacă dorește, ministerul poate suspenda activitatea oricărui spital, prin neprelungirea autorizațiilor de funcționare, care sunt provizorii pentru aproape toate unitățile sanitare.

Așa că, după limitarea numărului de consultații ale medicilor de familie, a numărului de unități sanitare, prin descentralizare, comasare, desființare și reprofilare, este evident că volumul de muncă a aparatului administrativ central (minister) și local (direcții sanitare) este mult diminuat.

La fel de evident este faptul că o politică corectă în acest sens ar trebui imediat materializată prin desființarea direcțiilor de sănătate, a căror activitate ar trebui preluată de un birou specializat în acest sens, care să funcționeze la Prefectură (reprezentantul Guvernului în teritoriu), iar numărul salariaților din minister ar trebui redus la mai puțin de o treime.

Așadar, așteptăm cu sufletul la gură și amputarea colosului birocratic aferent sănătății, deoarece, fie că vă place sau nu, sănătatea se face în unitățile sanitare, și nu în birouri.

  Claudia Boghicevici - declarație politică intitulată Necesitatea revizuirii Codului muncii în privința instituției agentului de muncă temporară;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Necesitatea revizuirii Codului Muncii în privința instituției agentului de muncă temporară"

Declarația mea privește necesitatea revizuirii Codului Muncii. Această temă este dezbătută mult în perioada actuală și consider că este necesară o astfel de revizuire, mai ales în ceea ce privește instituția agentului de muncă temporară.

Noile modificări sunt făcute în conformitate cu dispozițiile Directivei 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară. Revizuirea termenilor are în vedere concordanța cu prevederile Directivei 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară. Eliminarea restricțiilor prevăzute de art. 88 Codul Muncii (care impune 3 cazuri în care muncă temporară poate fi efectuată) reprezintă o consecință a aplicării art. 4 din Directivă, potrivit căruia statele membre trebuie să revizuiască - până la data de 05.12.2011 - orice restricție sau interdicție privind utilizarea muncii temporare, pentru a verifica dacă acestea sunt justificate, în raport cu protecția lucrătorilor temporari, cerințele privind siguranța și sănătatea la locul de muncă sau necesitatea de a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței muncii și prevenirea abuzurilor. În condițiile în care menținerea acestor restricții nu este justificată de nici unul dintre motivele anterior enunțate, proiectul de lege propune eliminarea interdicțiilor existente și flexibilizarea muncii prin agent de muncă temporară.

Consider că acest lucru este necesar și va da posibilitatea angajatorilor români să apeleze mult mai des la astfel de contracte.

  Constantin Chirilă - declarație politică cu titlul Cui servesc instrumentele parlamentare?;

Domnul Constantin Chirilă:

"Cui servesc instrumentele parlamentare?"

Privind cu atenție statistica referitoare la numărul declarațiilor politice și a interpelărilor, am constatat că parlamentarii români sunt extrem de activi! Se pare că marea majoritate a luat foarte în serios oportunitatea pe care ne-o oferă utilizarea instrumentelor de exprimare a pozițiilor noastre față de problemele cu care ne confruntăm, fie la nivel de colegiu, fie chiar la nivelul instituției Parlamentului.

Presiunea pe care o resimțim în urma votului uninominal ne-a făcut să ne justificăm activitatea parlamentară în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de care dispunem, fără să mai cântărim de fiecare dată calitatea sau oportunitatea lor. Astfel, ajungem de multe ori să ne ascundem în spatele unor declarații mai mult sau mai puțin goale de conținut. La urma urmei, cine ne-ar putea acuza că nu ne facem treaba sau că nu ne implicăm în problemele reale ale celor pe care-i reprezentăm? Mai ales când mass-media și organizațiile care monitorizează spațiul politic judecă eficiența parlamentară prin prisma cantității.

Poate că s-a uzat prea mult de acest mod de exprimare a opiniilor, ajungând astfel să trivializăm ceea ce ar fi putut deveni o variantă fericită de soluționare a unor probleme reale. Gândiți-vă doar câte dintre situațiile semnalate în declarații politice sau interpelări s-au soluționat!?

Este foarte adevărat, însă, că instituțiile și autoritățile cărora noi ne adresăm nu ne oferă decât răspunsuri sterile, standardizate și care nu reprezintă decât în foarte puține cazuri rezolvări punctuale, astfel transformându-se în maculatura prin care și noi, și ei ne justificăm activitatea. Această atitudine poate avea mai multe cauze: fie solicitările nu sunt suficient de serioase sau bine argumentate, fie multitudinea lor i-a determinat pe destinatari să le considere drept parte din rutina birocratică. Desigur, ideile năstrușnice ale unor parlamentari, exprimate public, în calitate oficială, nu ajută la o îmbunătățire a sistemului. Oamenii ne judecă în bloc, pentru ideile câtorva și cum ar putea să ne ia în serios când au exemple de aiureli cu morgă oficială?

Pentru ca aceste instrumente să-și recapete valoarea și să aibă din nou impactul și greutatea dorite, trebuie ca ele să înceteze a fi folosite doar în scop justificativ al activității noastre de parlamentari, dar și să le oferim mijloacele prin care ele să pună presiune pe cei care trebuie să ofere rezolvări la problemele oamenilor.

Putem contribui chiar și prin aceste mijloace la reformarea statului, atât de dorită de noi toți, iar decizia ne aparține.

  Cristian Buican - declarație politică: Salvați spitalul din Brezoi!;

Domnul Cristian Buican:

"Salvați spitalul din Brezoi!"

Publicarea listei spitalelor ce vor fi comasate și a celor ce vor fi transformate în cămine de bătrâni de către Ministerul Sănătății în urmă cu aproape o săptămână a adus din nou în discuția publică modalitatea prin care se iau deciziile în cadrul Guvernului Boc. Astfel, asistăm la apariția zilnică a zeci și sute de argumente raționale în favoarea acestor decizii luate de către ministrul Attila care, cu siguranță, nu ar trebui să fie nici măcar luate în calcul în mult trâmbițata eficientizare a sistemului sanitar din România. În acest fel, pe modelul patentat deja de miniștri portocalii din acest incompetent guvern, Cseke Attila, ministrul UDMR, pune în practică orice tip de tăiere din visele aievea cu iz de aburi de alcool ale preaiubitului nostru cârmaci și împachetate frumos de către propaganda nazisto-portocalie în reforma statului. Traian Băsescu a declarat că trebuie închise 200 de spitale, iar ministrul Cseke publică imediat o listă cu 182 de unități medicale ce vor fi comasate sau transformate în cămine de bătrâni, fără o minimă consultare a administrațiilor publice locale sau măcar a conducerilor acestor spitale. Aceste tăieri sunt făcute fără nicio logică, fără argumente sau studii de impact.

Un astfel de caz este Spitalul orășenesc Brezoi, care a fost pus pe acea listă a spitalelor ce vor fi transformate în cămine de bătrâni din ignoranță și nepăsare, neținându-se cont de realitățile zonale și de pierderile bănești care sunt cu mult mai mari decât economiile realizate.

Spitalul orășenesc Brezoi este singura unitate medicală de specialitate din nordul județului Vâlcea, furnizând servicii medicale pentru peste 20.000 de cetățeni, din 10 localități, iar transformarea acestuia în cămin de bătrâni va afecta grav dreptul acestor cetățeni la serviciile medicale oferite până în prezent de către această unitate. Prin închiderea acestui spital, cetățenii din Țara Loviștei (Câineni, Boișoara, Perișani, Titești, Racovița) și de pe Valea Lotrului (Voineasa, Mălaia și Brezoi) vor trebui să se deplaseze chiar și la peste 100 de km pentru a beneficia de serviciile medicale pe care acest spital le oferă și tocmai din acest motiv transformarea acestei unități medicale în cămin de bătrâni nu trebuie realizată.

Un al doilea motiv pentru care această unitate medicală trebuie să rămână în forma de organizare din prezent este proiectul european aflat în desfășurare la această unitate medicală, spitalul aflându-se în plin proces de modernizare și reabilitare. Schimbarea destinației acestui spital va duce automat la pierderea valorii de 3.200.000 lei (32 de miliarde de lei vechi) deoarece, conform termenilor contractuali ai acestui proiect, timp de 5 ani de zile acest spital nu trebuie să își schimbe destinația.

Vă pot anunța că am făcut o serie de interpelări și am depus o serie de adrese către Ministerul Sănătății și chiar către primul-ministru, dar, așa cum s-a mai întâmplat, m-am lovit de un zid al ignoranței și al nepăsării. Decizia a fost luată într-un birou din centrul Bucureștiului, iar acest fapt s-ar putea schimba doar printr-un lobby susținut din partea deputaților și senatorilor puterii pe lângă Ministerul Sănătății ca lista spitalelor ce vor fi transformate în cămine de bătrâni să fie reexaminată.

  Daniel Buda - declarație politică despre Căsătoria stânga-dreapta și marea alianță socialistă;

Domnul Daniel Buda:

"Căsătoria stânga-dreapta și marea alianță socialistă"

La finele săptămânii trecute, am asistat cu toții la cea mai spectaculoasă schimbare de la nivelul clasei politice românești, prin apariția pe scena politică a unei noi formațiuni, și anume Uniunea Social-Liberală, în fapt nimic altceva decât o consfințire a unui concubinaj de mult practicat între PNL și PSD+PC, mai nou PSD și PNL+PC, astfel încât nici membrii acestor formațiuni nu știu ce să mai înțeleagă. Dacă ar fi să ne raportăm la trecutul relațiilor PSD-PC-PNL vom constata, fără surprindere, că aceste trei partide politice s-au aflat "mereu aproape", că ele au trăit într-o simbioză aproape perfectă, chiar dacă nerecunoscută la modul oficial. Această așa numită alianță, care are ca și scop fundamental scoaterea de la guvernare a Partidului Democrat Liberal, și nu un program coerent și concret sau un set de instrumente politice și măsuri economice pentru și în interesul cetățenilor, nu este decât un vis devenit realitate al "înaintașilor" politici, care au avut grijă să presare toate ingredientele sistemului lui Iliescu, ale unui stat asistențial, un stat în care este încurajată nemunca, al pomenilor sociale. Și toate acestea nu pentru a crește nivelul de trai al românilor, ci, din contră, pentru creșterea capitalului electoral.

Raționamentul consfințirii acestei alianțe pornește, din nefericire, de la nesocotirea unei realități și, deci, de la o premisă greșită. În prezent, majoritatea cetățenilor doresc să fie reprezentați de lideri de centru dreapta de pe eșichierul politic și rezultatul alegerilor electorale, de-a lungul anilor, a demonstrat acest lucru. Prin alianța celor trei formațiuni politice s-a clarificat, în fapt, situația scenei politice, asistăm practic la dispariția Partidului Național Liberal și la revenirea în forță a grupului Iliescu-Patriciu-Voiculescu. Mâna întinsă Partidului Național Liberal, prin vocea prea tânărului Victoraș, de grupul celor trei este un adevărat măr otrăvit. Desigur, bucuria, euforia și entuziasmul de moment nu pot fi contestate, atât timp cât scopul comun este acela de a prelua pârghiile puterii cu orice preț și nu acela de a gândi un set de valori, principii, măsuri care să contribuie la restabilirea economică a țării, la modernizarea și reformarea ei.

Gestul celor două formațiuni politice trădează disperarea liderilor ei, incapabili de a face față și de a accepta faptul că România este pe drumul cel bun și nu datorită lor, ci măsurilor de austeritate asumate cu maximă responsabilitate de actualul Guvern. România, ca stat modern și european, nu mai poate accepta punerea în practică a unui model de stat social, asistențial, ci, din contră, este necesară continuarea în același ritm susținut a reformelor începute pentru bunăstarea românilor.

Partidul Democrat Liberal și-a luat angajamentul că va scoate România din criză și avem la ora actuală semnale clare că situația economică a țării noastre se va redresa. Iată că reformele economice atât de criticate de opoziție încep să își producă efectele, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2011, avem o creștere treptată a salariilor bugetarilor și majorarea unui număr de aproximativ 1,5 milioane de pensii. În timp ce liderii PSD și PNL se ocupă de identificarea de soluții populiste și socialiste pentru România, sunt preocupați de boicotarea actului de justiție și își fac calcule cum să își împartă funcțiile, pentru Partidul Democrat Liberal principala preocupare reală rămâne, în continuare, crearea unui stat cu adevărat european care să aibă la baza funcționării lui un set de principii clare, funcționale și care să contribuie la bunăstarea cetățenilor.

Am convingerea că cetățenii acestei țări vor face diferența dintre politica unei alianțe condusă de setea de putere a celor doi purtători de cuvânt, Antonescu și Ponta, manevrați de la spate de Ion Iliescu, Dinu Patriciu și "Felix" Voiculescu, pentru care primordială este preluarea puterii și Partidul Democrat Liberal, a cărui principală preocupare este binele cetățenilor pe care îi reprezintă.

Căsătoria stânga-dreapta PSD-PNL, la care se adaugă veșnica amantă, PC, a dus, din păcate pentru democrația noastră, la decredibilizarea opoziției și la subiecte de glume, în loc să aducă un minim set de măsuri economice coerente și alternative.

  Lucian Riviș-Tipei - declarație politică intitulată Trebuie România exclusă din spațiul Schengen?;

Domnul Lucian Riviș-Tipei:

"Trebuie România exclusă din spațiul Schengen?"

În ediția electronică din 31 ianuarie a.c., "Financial Times" nota referitor la amânarea deciziei de aderare la spațiul Schengen că "România și Bulgaria pot afirma, cu o anumită justificare, că sunt tratate ca membri de categoria a doua ai Uniunii Europene, după ce au aderat la Uniune sub un regim de monitorizare. Cele două țări au fost admise în UE în 2007, sub un regim menit să le aducă la standardele de guvernare cerute de Europa, dar pe care acestea nu le-au atins încă. Din nefericire, aceste neajunsuri pun în pericol aderarea celor două țări la spațiul Schengen la termenul prevăzut".

După cum se știe, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen era prevăzută pentru luna martie, dar, în decembrie, miniștrii de interne ai Franței și Germaniei au dus la ruperea acestui calendar, condiționând intrarea țării noastre de îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), impus o dată cu aderarea celor două țări la UE. MCV era menit să ducă la progrese în ceea ce privește justiția, corupția, iar în cazul Bulgariei și la progrese în domeniul crimei organizate.

Semnarea Convenției de Implementare a Acordului Schengen a avut loc la 19 iunie 1990. În momentul intrării sale în vigoare, în anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

De asemenea, au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Toate aceste măsuri, împreună cu Acordul Schengen, Convenția de Implementare a Acordului Schengen, deciziile și declarațiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum și protocoalele și acordurile de aderare care au urmat, constituie astăzi acquis-ul Schengen.

Inițial, acquis-ul Schengen nu a făcut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat, însă, o dată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999. Un Protocol atașat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene.

Începând cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislația comunitară și a fost transferat în noul Tratat al UE, la Titlul IV - Vize, azil, imigrație și alte politici legate de libera circulație a persoanelor.

Dar ce presupune acquis-ul Schengen?

Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa preaderare la UE).

2. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria a II-a, etapa postaderare la UE).

Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate și aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne și sunt supuse procesului de evaluare Schengen. În acest context, România trebuie să-și demonstreze capacitatea de a îndeplini cerințele relevante din acquis-ul Schengen într-o manieră corectă, uniformă și eficientă, fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

În data de 28 ianuarie 2011 a avut loc reuniunea grupului de lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE. Cu această ocazie, a fost adoptat raportul de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE, aferent ultimei misiuni de evaluare care s-a desfășurat în perioada 06-10 decembrie 2010. În acest fel, România a încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen.

Potrivit documentelor MAI, "toate rapoartele de evaluare Schengen aferente misiunilor desfășurate pe parcursul anilor 2009-2010 au fost aprobate succesiv în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului UE. Principala concluzie a rapoartelor de evaluare Schengen adoptate până în prezent și a acestui ultim raport este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și este pregătită să adere la spațiul Schengen. Fiecare raport de evaluare conține recomandări, de ordin legislativ, procedural, de infrastructură, făcute de experții care au vizitat România, pe care țara noastră trebuie să le implementeze până la data aderării la spațiul Schengen. Din momentul aprobării rapoartelor de evaluare, a fost monitorizată și implementarea acestor recomandări, stadiul fiind apreciat în cadrul aceluiași grup de lucru".

În acest context, este normal ca Sofia și Bucureștiul să protesteze, întrucât așa cum afirmă și reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor "criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen sunt aproape îndeplinite și România a respectat calendarul implementării măsurilor". Prin urmare, este incorect să se condiționeze acest proces de MCV. Nu contestăm aici dreptul pe care membrii Uniunii îl au, de a utiliza și ultimul instrument pe care îl au la îndemână, chiar legitim fiind, ci că, așa cum arăta "Financial Times", abordarea Franței și Germaniei "nu este în totalitate de bună credință. Ambele Guverne au motive electorale, ținând cont de faptul că alegerile regionale germane sunt iminente, iar francezii își vor alege președintele în 2012. Iar aderarea la Schengen ar apăra cetățenii romi ai celor două noi membre de xenofobia grotescă experimentată din partea statului francez".

Nu comentez aici motivele din spatele declarațiilor oficiale care i-au determinat pe reprezentanții Franței și Germaniei de a urma această cale cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, dar pot să mă întreb pertinent: oare chiar trebuie România exclusă din spațiul Schengen?

În final, vreau să-mi spuneți dacă astfel nu se ridică pertinent o altă întrebare: atunci ori suntem europeni, ori nu mai suntem deloc?

  Florian Daniel Geantă -declarație politică pentru Reintroducerea uniformelor școlare;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Reintroducerea uniformelor școlare"

Controversata problemă a uniformelor școlare iscă multe dezbateri, destul de aprinse, atât în țările europene, cât și în România. Părerile în această privință sunt împărțite, unele școli cred că reintroducerea acestor uniforme are un impact pozitiv asupra copiilor, altele că le distruge personalitatea. Nu este prima dată când s-a ridicat această problemă. După 1989 renunțarea la uniformele școlare a fost văzută de toți ca un semn al libertății. Mai târziu, au început discuții pe această temă la nivelul inspectoratelor, conducerilor școlilor, profesorilor și părinților.

Introducerea acestor uniforme ar elimina, cred eu, discriminarea socială și i-ar ajuta pe elevi să se simtă ca aparținând unui grup, unei comunități, iar aceste uniforme nu fac altceva decât să păstreze o individualizare a instituției, pe care până la urmă toți ne-o dorim, iar uniforma poate fi văzută ca o formă de egalitate între indivizi, elevii trebuie să fie decenți, măcar în instituțiile de învățământ.

Ce rău poate face o uniformă unui elev? Cred că din contră nu face altceva decât să ajute elevul să vadă școala altfel. Ea îi arată acestuia locul în care intră, lăsând loc de respect, ajutându-l pe elev să respecte profesorul, dar și pe colegul de lângă el.

Uniforma este un lucru benefic, britanicii văzând în uniforma școlară un simbol al apartenenței la sistemul educațional. Școala este o instituție și trebuie respectată! Folosind uniforma școlară nu mai contează dacă ești bogat sau sărac, dispar frustrările materiale dintre elevi și dintre elevi și profesori.

  Cosmin Mihai Popescu - declarație politică: Votul prin corespondență - o necesitate a democrației;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Votul prin corespondență - o necesitate a democrației"

Fiecare stat poate să-și stabilească în mod distinct, printr-un act normativ, procedurile electorale, iar proiectul de lege care dorește introducerea votului prin corespondență, nu face altceva decât să aducă în țara noastră și altă modalitate de vot pentru cetățenii care nu își pot exercita cu ușurință acest drept constituțional.

Prin introducerea votului prin corespondență, pentru milioanele de români aflați în străinătate, nu se dorește decât reintroducerea acestora atât în viața publică, cât și în cea politică, dar nu în ultimul rând facilitatea procedurii de vot. Mulți români lipsesc în ziua votului de la serviciu, pierd mult timp deoarece multe secții de votare se află la sute de km față de domiciliul acestora. Acest sistem de vot este folosit cu succes în multe țări civilizate din Europa, dar multe voci cred că noi nu ne putem compara cu acestea.

Oare ce justifică atâta scepticism, sau dorință de a nu oferi românilor din afara frontierelor dreptul de a alege?

Mulți oameni politici din România, dar și organizații nonguvernamentale, militează pentru introducerea votului prin corespondență. Acest gen de vot ar putea elimina toate suspiciunile legate de fraudarea votului în afara granițelor, dar ar da posibilitatea celor peste 3 milioane de români aflați în străinătate de a-și exercita dreptul constituțional ce trebuie să fie exercitat, atâta timp cât ei nu au renunțat la cetățenia română.

  Constantin Severus Militaru - despre Mărul discordiei în adopțiile internaționale;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Mărul discordiei în adopțiile internaționale"

În data de 17 ianuarie a acestui an Parlamentul European a dezbătut o inițiativă legislativă pentru redeschiderea adopțiilor internaționale la nivelul Uniunii Europene, iar două zile mai târziu a adoptat o rezoluție prin care să se analizeze cu seriozitate posibilitatea coordonării la nivel european a strategiilor și politicilor privind aceste adopții internaționale.

În cadrul acestei ședințe de plen a Parlamentului European, România a fost criticată pentru că are o legislație ce nu permite aceste adopții, dar se știe foarte bine că fiecare stat membru al UE are o legislație națională și ia măsurile pe care le crede de cuviință în acest sens, iar în cazul țării noastre cred că suntem în măsură să găsim cele mai bune soluții pentru copiii noștri.

Mulți parlamentari europeni au început deja să facă lobby, atât pe lângă Comisia Europeană, cât și pe lângă Guvernul României, pentru a schimba interdicțiile impuse de lege. În anul 2004, Parlamentul român a aprobat o Lege a adopțiilor, prin care s-a înființat Oficiul pentru Adopții, ca unică instituție care să coordoneze procedurile de adopție din România, lege care preciza clar restricționarea adopțiilor internaționale.

Legea privind regimul juridic al adopțiilor din România este guvernată de principiul interesului copilului, iar reglementările din lege respectă toate prevederile convențiilor internaționale la care țara noastră este parte.

Poziția președintelui României, dar și a Guvernului României rămâne fermă și nu se dorește schimbarea acestei legi, fiind mult mai corect și mai bine ca un copil să fie adoptat în interiorul țării, pentru că protecția dreptului copilului este și trebuie să fie o prioritate a fiecărei țări și doar în interesul copilului.

Adopția oferă posibilitatea unei familii permanente, dar copilul trebuie menținut atât în familia sa de origine, atât cât este posibil, cât și în țara sa.

  Doinița-Mariana Chircu - declarație politică intitulată S-a făcut primul pas către reforma din educație!;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"S-a făcut primul pas către reforma din educație!"

Partidul Democrat Liberal a susținut cu tărie amplul proces de reformă a statului român, iar Legea Educației Naționale era absolut necesară pentru ca învățământul românesc să se modernizeze, pentru că educația copiilor noștri nu mai putea să aștepte, iar această nouă lege nu face altceva decât să conducă la o schimbare esențială la nivelul rolului și statutului cadrului didactic, dar și al copilului.

Era nevoie urgentă de o schimbare în învățământ, era nevoie de elaborarea unui nou concept al predării și învățării, pentru că numai sistemul educațional este cel care trebuie să îi doteze pe elevi cu cunoștințe noi, dar și cu competențe pentru viață și pentru societatea actuală.

Legea educației naționale sau Legea nr. 1 din anul 2011 nu este o lege perfectă, dar este o lege incomparabil mai bună decât actul normativ care a condus destinele învățământului românesc în ultimul deceniu. Aplicarea noului act normativ se va face treptat, iar în timp se vor vedea și rezultatele pozitive ale acestuia, pentru că nu s-a dorit altceva decât o eficientizare a activității educaționale. Puțini au înțeles că educația este principala pârghie de dezvoltare economică, socială, politică și culturală a României, această lege nouă fiind compatibilă cu cea europeană și ea nu face altceva decât să crească calitatea învățământului românesc.

După atâția ani scurși de la semnarea Pactului național pentru educație era timpul ca vorbele să se transforme în realitate. Era nevoie ca măcar o parte a clasei politice care a semnat acest pact să demareze real reforma din sistemul educațional, proces care nu se încheie cu adoptarea Legii educației naționale, ci abia începe.

  Andrei-Valentin Sava - intervenție despre 8 februarie - Ziua siguranței pe internet;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

În tumultul evenimentelor politice ale ultimelor zile, mă adresez pe această cale pentru a aduce în atenția noastră și alte lucruri care depășesc sfera calculelor politice, dar care se înscriu în sfera lucrurilor la fel de importante pentru siguranța noastră ca cetățeni și cu impact direct asupra vieții noastre și a copiilor noștri. Ziua de 8 februarie este desemnată ca Ziua Siguranței pe Internet. Este vorba de o inițiativă pornită la nivel european care se realizează în cadrul programului european Safer Internet Plus al Comisiei Europene.

Pentru România, însă, evenimentul este important deoarece marchează concentrarea eforturilor înspre reducerea pericolelor provocate de navigarea pe internet, la care sunt expuși în special copiii. Un studiu efectuat la nivelul mai multor țări europene, EU Kids Online, aduce în prim-plan faptul că în România există un grad ridicat de expunere a copiilor în fața pericolelor utilizării internet-ului. Astfel, copiii români care utilizează Internet-ul înregistrează în medie 2,6 competențe concrete (cum ar fi să schimbe setările de filtrare, să blocheze sau filtreze mesajele de tip spam, sau să blocheze un utilizator), față de 4,6 competențe înregistrate în Finlanda sau 4,4 în Slovenia, de exemplu. În ceea ce priveșteexpunerea la imagini sexuale, copiii români se situează aproape de media europeană, 19% declarând că au fost expuși la astfel de imagini, online, iar dintre cei expuși la astfel de imagini, un procent ridicat de 44% declară că au fost supărați sau deranjați de ce au văzut. Acest procent situează copiii români în rândul celor mai afectați negativ de expunerea la acest tip de conținut. De asemenea, se constată că părinții români sunt cei care subestimează în cea mai mare măsură expunerea copiilor lor la mesaje sexuale online ("sexting"), doar 6% declarând că acest lucru s-a întâmplat copilului lor în ultimele 12 luni. Mai mult, în cazul copiilor care declară că au fost expuși la acest tip de comportament online din partea altor copii, 77% dintre părinții acestora nu au cunoștință de acest lucru.

Consider că trebuie să conștientizăm pe deplin aceste fenomene și să sprijinim astfel de inițiative în România, cum este "Ziua Siguranței pe Internet", să ne implicăm cu toții în acțiunile de reducere a expunerii la riscuri, alături de organizații precum "Salvați Copiii". Un exemplu bun al unei astfel de implicări l-am găsit și la Centrul Regional Ploiești din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane care marchează această zi prin acțiuni de promovare a utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei online și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și adolescenți, precum și conștientizarea și educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate.

Sunt convins că astfel de acțiuni sunt benefice pentru siguranța noastră și a copiilor noștri și sper că vom promova cu toții în colegiile noastre Ziua Siguranței pe Internet și astfel de acțiuni similare.

  Radu Stroe - declarație politică intitulată «Vizita FMI și reforma portocalie»;

Domnul Radu Stroe:

«Vizita FMI și "reforma" portocalie»

Vizita FMI în România pentru o nouă evaluarea a acordului stand-by a reprezentat un bun prilej pentru Jeffrey Franks să glumească pe seama țării noastre. Astfel, la reuniunea cu membrii CES, reprezentantul FMI nu s-a sfiit să compare România cu un pacient stabilizat, dar care nu dă semne vitale, sau cu un mineralier care în urmă cu doi ani era răsturnat, iar în prezent ruginit. Nici viitorul nu a scăpat comparațiilor domnului Franks. În viziunea acestuia, România va fi ca o șalupă ultraperformantă ca viteză, dar foarte mică. Deși guvernanții portocalii au aplicat politicile economice sugerate de FMI, domnul J. Franks constată previzibilul: "Absența creșterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord."

Cu toate acestea, Traian Băsescu declară că "România a depășit riscul de derapaj economic și nu mai are nevoie de ultima tranșă de la Fondul Monetar Internațional, în valoare de circa un miliard de euro", dar va fi semnat, totuși, un acord de tip preventiv, prin care FMI și Banca Mondială țin la dispoziția României circa 5 miliarde de euro.

În tot acest timp, Guvernarea Boc-Băsescu continuă "reforma" în stil propriu. Pentru că oricum sistemul sanitar din România este în moarte clinică, de ce să nu i se dea o ultimă doză de otravă: comasarea unui număr de 111 spitale și transformarea a 71 dintre ele în cămine de bătrâni. "Revoltele" spontane ale medicilor sunt îndreptățite, ei apreciind această situație ca fiind "lipsită de logică" sau "un pas înapoi".

Așadar, reforma băsesciană a statului funcționează după următoarea formulă: tăieri (salarii, indemnizații, pensii etc.) + scumpiri foarte mari la produsele de bază = sărăcie și sărăcie extremă pentru un procent foarte mare din populația României. La această formulă se mai adaugă suplimentarea numărului de procurori (în condițiile în care aparatul bugetar suferă în continuare de "ajustări"), și cumpărarea de echipamente pentru reprimarea revoltelor de către Jandarmerie.

Așa stând lucrurile, domnilor guvernanți, vă întreb: până când aveți de gând să apăsați pedala strivirii cetățeanului român? Când aveți de gând să ridicați cortina kafkiană pe care ați aruncat-o peste acest încercat popor?

  Ioan Balan - Câteva considerații asupra securității alimentare;

Domnul Ioan Balan:

"Câteva considerații asupra securității alimentare"

Nimeni nu mai poate contesta astăzi că problema securității alimentare a devenit o preocupare nu numai pentru țările subdezvoltate, ci și pentru țările care ani de-a rândul s-au bucurat de supraproducții agricole și de exporturi importante de produse agro-alimentare. Creșterea constantă a indicelui prețurilor produselor agro-alimentare a determinat presiuni inflaționiste în majoritatea statelor lumii, consumul populației reducându-se și el semnificativ. Chiar și așa, specialiștii OECD anticipează o creștere de peste 50% a prețului la alimente, până în anul 2030, la nivel global.

De mai bine de un deceniu oameni politici, savanți și societatea civilă încearcă să răspundă la întrebarea "Pentru ce producem? Pentru biocombustibili sau alimente!?" știindu-se că o parte semnificativă din suprafața agricolă mondială a început să fie afectată de culturi destinate producțiilor alternative de combustibili, reducându-se substanțial suprafețele destinate consumului final al populației.

De asemenea, chiar dacă dilema încălzire globală sau răcire globală nu a fost încă rezolvată, capriciile naturale au început să afecteze, din ce în ce mai mult, suprafețe însemnate de culturi agricole, fie prin deșertificare determinată de secete fără precedent, fie prin grindină, alunecări de teren sau inundații.

Dincolo de aspectele pur cantitative ale problemei alimentare trebuie să acordăm o atenție sporită și calității acestor produse. Pe de o parte, dezbaterile în jurul Organismelor Modificate Genetic nu au ajuns la o concluzie univocă în privința influenței lor asupra sănătății umane. Pe de altă parte, în goana după maximizarea profiturilor, din ce în ce mai mulți producători utilizează metode periculoase pentru sănătatea populației. Îmi vine acum în minte scandalul dioxinei care a marcat producția de carne de porc din Germania sau creșterea fără precedent a amelioratorilor, coloranților și emulgatorilor din produsele destinate consumului final.

Cazul particular al României ar fi trebuit să fie unul cu totul fericit, având în vedere potențialul atât calitativ, cât și cantitativ al solului românesc. Din nefericire, utilizarea suboptimală a acestei resurse naturale ne pune în postura unor importatori însemnați de produse alimentare și nicidecum în situația atragerii de avantaje competiționale pe piețele externe, printr-un sold pozitiv al balanței comerciale pe acest segment.

Soluțiile sunt la îndemâna noastră și se referă în principal la creșterea suportului pentru fermierii români, încurajarea creditului agricol, înlăturarea oricăror practici de dumping comercial pe piața internă, stimularea asigurărilor agricole și crearea tuturor premiselor ca fermierii români să poată intra pe piața internă și intracomunitară.

Politica agricolă din România trebuie să aibă ca obiectiv final transformarea sa într-o activitate profitabilă și încurajatoare pentru cei care decid să se dedice acesteia, utilizarea la maximum a resurselor agricole din România și acoperirea pieței interne de produse de calitate superioară. În acest fel, provocările mondiale asupra securității alimentare ar fi înlăturate.

  Stelian Fuia - declarație politică cu titlul Mariaj politic din interes. Pentru interesul cui?;

Domnul Stelian Fuia:

"Mariaj politic din interes. Pentru interesul cui?"

Săptămâna trecută, pe scena politicii românești s-a oficializat un mariaj din interes, între două forțe politice care nu au nimic în comun, decât interesele personale ale liderilor lor. Alți lideri, aceleași obiceiuri!

A lua în discuție asemănări ideologice sau doctrinare dintre cele trei partide ar fi de prisos, căci în situația coalizării la care am asistat cu toții nu există nici un principiu politic, social sau economic comun. Cu toate acestea, Uniunea Social-Liberală s-a înființat. PSD, PNL și PC au semnat protocolul de constituire al acestei monstruoase coaliții, iar ținta acesteia este extrem de precisă: înlăturarea lui Traian Băsescu și a PDL de la putere. Cele trei partide nu sunt unite decât de ura pentru Băsescu.

Nu am găsit în discursul acestor formațiuni politice sau în argumentele liderilor lor vreun program sau proiect fezabil pentru România. Pentru modernizarea României, pentru relansarea economică a României, noua construcție politică nu are nici un fel de viziune. Se pricep însă liderii acestor formațiuni să bulverseze electoratul român cu promisiuni tipice atât formațiunilor de dreapta, cât și celor de stânga. Au uitat cu totul de faptul că atunci când economia este bolnavă a face promisiuni nesustenabile în sarcina ei ar fi ca și cum o împingi și mai tare în groapă.

Noua alianță se poate lăuda cu faptul că a reușit să bulverseze și mai mult electoratul român. Ceea ce știm cu siguranță este răspunsul la întrebarea cine sunt beneficiarii acestei Uniunii nou create. În nici un caz cetățenii României, ci Ion Iliescu, Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, Ponta și Antonescu.

Ceea ce se poate iarăși spune cu siguranță este faptul că PSD și PNL au colaborat "cu bine" în perioada 2007-2008 în defavoarea țării și a românilor. O astfel de experiență au mai trăit românii și nu cred că vor să o mai repete.

Scopul scuză mijloacele poate fi tradus pentru alianța nou constituită în "dorința noastră de a ajunge la putere este mai mare decât orice convingere politică sau interesul comun al românilor". Personal nu am cum să le urez succes, ci doar să atrag atenția românilor asupra acestui monstru politic, populist și oportunist.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică având ca temă Recalcularea pensiilor militarilor încalcă înțelegerile cu NATO;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Recalcularea pensiilor militarilor încalcă înțelegerile cu NATO"

În ultima perioadă se discută despre pensionarii din sistemul național de apărare și ordine publică, ce au ieșit la pensie în mod anticipat. Se discută într-un mod total eronat, iar cel care a dat tonul unor astfel de interpretări este, din nefericire, chiar președintele României, Traian Băsescu.

În cel mai recent discurs al său, președintele a bătut monedă pe ieșirile anticipate la pensie și pe carierele complete. Cei care au urmat cariera completă ar urma, potrivit șefului statului, să ia o pensie mai mare, iar cei care nu au avut vechimea completă, ar urma să fie sancționați cu o anumită sumă. "Militarii de carieră vor avea creșteri, iar cei care au plecat mai devreme au avut și multe alte posibilități în viață, inclusiv să meargă la televizor să se plângă, și dacă vor avea câte o ușoară scădere de pensie, asta-i viața", a adăugat Băsescu în alocuțiunea sa.

Trecând peste limbajul neadecvat unui șef de stat (Comandant Suprem al Forțelor Armate), recalcularea pensiilor militare a generat nu creșteri, așa cum ne-a anunțat președintele Băsescu, ci diminuarea acestora, în luna ianuarie 2011, cu până la 70 de procente, față de luna precedentă.

Deși ministrul Gabriel Oprea promitea anul trecut că își va depune mandatul dacă pensiile militare vor fi tăiate, pe parcursul lunii ianuarie aproape toți pensionarii militari au primit pensiile diminuate, potrivit unei centralizări a Sindicatului Militarilor în Rezervă. Ministrul Apărării a negat din nou, prin vocea șefului Direcției Generale Financiar Contabile, generalul de brigadă Mariana Lupu, că "pensiile militare sub 3.000 de lei, de care beneficiază militarii cu carieră completă, au fost diminuate". Nu de aceeași părere este și colonelul (r) Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere și în Rezervă (SCMDRR), care a afirmat că 80.000 dintre cei 83.000 de pensionari militari au primit pensii diminuate. "Au fost trimiși banii fără taloanele de pensii, fiindcă n-au bază legală pentru a achita aceste sume", spune Dogaru, care îi cere ministrului Gabriel Oprea să își respecte cuvântul dat și să demisioneze.

În momentul în care și-au primit pensiile diminuate, mulți dintre cei care și-au petrecut viața în slujba patriei au anunțat că, indiferent dacă statul va scădea sau va mări pensiile, militarii vor da Guvernul în judecată pentru că, prin măsurile Executivului, le-a fost luat atributul de cadre militare în rezervă. "Guvernul ne-a transformat în simpli civili prin faptul că am fost introduși în fondul asigurărilor sociale, când militarii au fost plătiți mereu de la bugetul de stat", a declarat un cadru militar în rezervă. Totodată, fostele cadre militare consideră că, în prezent, "asistăm la prima trădare care este aplicată înțelegerii cu NATO. Odată cu intrarea în NATO, România și-a luat anumite angajamente în ceea ce privește trecerea cadrelor în rezervă, înțelegeri care au fost încălcate de Guvernul Boc", mai spun rezerviștii.

De aceea, sunt convins că recalcularea pensiilor militarilor face parte din același război pe care guvernarea Băsescu-Boc îl duce împotriva românilor. După ce și-au bătut joc de bugetari, cadre didactice, mame și chiar bebeluși, actuala putere nu are niciun fel de considerație pentru armata română, la fel cum nu are nici pentru ceilalți cetățeni pe care îi batjocorește în mod constant. Singura preocupare a acestui guvern este să scoată cât mai puțini bani de la buget.

Pentru a rezolva problemele sistemului, cei care se află la putere ar trebui să se ocupe de economia reală, de creșterea economică și de asigurarea locurilor de muncă pentru cei care trebuie să contribuie la susținerea fondului depensii.

Consider că aceste lucruri nu se pot face decât printr-o reformă reală a statului, prin trecerea de la statul clientelar, asistențial, la cel liberal.

  Stelică Iacob Strugaru - declarație politică: Capitolul mediu trebuie să se transforme în prioritate;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Capitolul mediu trebuie să se transforme în prioritate"

Se spune că țările în tranziție sau cele aflate în curs de dezvoltare nu ar trebui să acorde prea mare importanță problemelor legate de mediu, ci singura lor preocupare ar trebui să o reprezinte creșterea indicatorilor economici precum PIB per capita sau nivelul salariului mediu din economie.

Personal, cred că este o abordare greșită. Este adevărat că aproape fără excepție guvernele și populația din țările emergente sunt mai degrabă preocupate de aspectele economice imediate decât de aspecte care țin de gestiunea resurselor naturale. În plus, nu văd cum putem vedea în viitor dezvoltarea trainică a unei țări și a unei populații fără o grijă corespunzătoare pentru mediul natural. Mulți dintre cei care concep politicile economice și sociale au uitat că mediul este cel care furnizează aproape totul pentru dezvoltarea economică a unei țări.

Mai mult, unii au înțeles greșit că politica de mediu trebuie abordată ca o măsură de sine stătătoare. Nimic mai greșit!

Politica de mediu nu reprezintă numai o politică aparte a oricărui guvern responsabil, ci ea trebuie integrată în practic toate celelalte domenii ale politicilor publice.

O adevărată politică publică se regăsește în educație, în crearea acelei responsabilități față de natură, încă de la cele mai fragede vârste. Scopurile sănătății nu pot fi împlinite fără înființarea de gropi ecologice de gunoi în apropierea așezărilor umane, fără stații de epurare a apelor în aval, fără o puternică luptă împotriva poluării.

Gestiunea responsabilă și durabilă a fondului forestier, a solului și subsolului, a calității aerului, dar și a apei nu sunt numai o condiționalitate pentru dezvoltarea economică și socială a prezentului, dar și o obligație morală pentru generațiile ce vor veni.

Oare ce scopuri putem propune politicilor noastre dacă ele nu vor conduce la o viață mai sigură și mai bună pentru copiii și nepoții noștri?

  Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică intitulată Cine mai apără justiția?!;

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

"Cine mai apără justiția?!"

Personal, nu cred să mai fi existat în perioada post-decembristă o presiune atât de puternică asupra actului de justiție din România, precum cea pe care o vedem cu toții în prezent.

Dacă în trecutul relativ recent se inducea fals ideea că justiția nu se realizează în sala de judecată, ci prin intermediul apelurilor telefonice la "prietenii politici" sau cu ajutorul emisiunilor de televiziune transformate în instanțe de judecată ad-hoc, astăzi unii înțeleg că justiția trebuie să se realizeze în stradă, prin pichetări, mitinguri și manifestații, prin presiuni directe sau indirecte asupra unora dintre magistrații care "și-au permis" să fie cât mai imparțiali.

Aproape de fiecare dată coalizările, protestele sau acuzațiile nefondate de erori judiciare s-au realizat în favoarea învinuiților sau acuzaților de fapte grave și aproape niciodată susținerea publică și politică nu s-a orientat și către magistrați și lege.

Și-a pus, oare, cineva întrebarea cât de greu își poate realiza menirea un magistrat dacă nu este sprijinit și apărat? S-a gândit cineva la câte feluri de presiuni este supusă activitatea lor profesională, dar și viața personală?

Devine din ce în ce mai greu de înțeles cum unii magistrați mai au astăzi curajul să mai deranjeze liniștea clanurilor mafiote din România.

Nu poți să nu admiri unii slujitori ai legii care îndrăznesc să perturbe activități economice ilegale, frauduloase, conduse de companii și oameni de afaceri care încă mai trăiesc cu impresia că potența lor financiară le dă dreptul de a cumpăra totul, inclusiv dreptatea.

E și mai greu de acceptat de mulți oameni politici de "modă veche" cum justiția are "obrăznicia" de a se lega de unii colegi sau prietenii lor de partid. Este de neconceput acest lucru pentru domniile lor! Pentru că unii oameni politici s-au născut și au trăit cu astfel de practici, și-au construit cariera politică pe baza lor, iar o justiție dreaptă și independentă s-ar transforma în cea mai mare amenințare la adresa viitorului lor public.

De douăzeci de ani justiția română încearcă să iasă de sub prostul obicei al comenzii intereselor economice, politice sau de partid, iar până în prezent, din nefericire, nu a avut prea multe ocazii.

Nici un om politic și nici un partid politic din România nu trebuie să mai influențeze în vreun fel procesul de justiție.

Vă propun, de asemenea, să ne întoarcem la spiritul care a călăuzit construcția constituțională din 1991 și care spunea că "cetățenii români sunt egali în fața legii și că.... nimeni nu este mai presus de lege", regulă valabilă și pentru acei oameni politici care amenințau zilele trecute magistrații, dar și pentru cei care s-au tot ascuns sub protectoratul indestructibil al imunităților.

Să nu înțelegeți greșit că pentru mine justiția din România ar fi întruchipat deja virtuțile antice ale zeiței Themis.

Sunt în continuare o multitudine de probleme de rezolvat în acest sistem, pornind de la managementul încă deficitar al resurselor umane, încărcătura excesivă cu dosare a magistraților, celeritatea proceselor și mai ales problema practicilor și soluțiilor neunitare.

Însă toate aceste probleme nu vor putea fi soluționate dacă o parte a clasei politice nu va renunța la a mai face presiuni politice constante, de a instiga la violențe și a incita populația, de a discredita o profesie atât de importantă pentru tot ce înseamnă dezvoltarea și credibilitatea viitoare a României.

  Teodor Atanasiu - declarație politică având ca titlu «Respectul pentru categoriile profesionale a devenit echivalentul jignirilor pentru domnii Băsescu-Boc»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«"Respectul" pentru categoriile profesionale a devenit echivalentul "jignirilor" pentru domnii Băsescu-Boc»

Cuvântul "respect" pentru categoriile profesionale a fost scos definitiv din uz, de mai bine de doi ani, de către stimabilii conducători ai acestei țări și înlocuit cu amenințări, jigniri sau etichetări de-a dreptul calomnioase uneori!

Noroiul revărsat din belșug, de-a lungul acestei perioade, când dinspre Cotroceni, când dinspre Palatul Victoria, a îngropat în derizoriu munca și prestigiul a generații întregi de profesori, medici, polițiști, magistrați, funcționari publici sau militari!

Nimeni nu mai este pe placul președintelui în țara în care a fost ales pentru al doilea mandat de proprii săi cetățeni, atunci când vine vorba de o categorie profesională sau alta! Nimeni nu mai face ceva bun în țara asta, astfel încât să merite să fie apreciat, în afară, bineînțeles, de stelele PDL-iste! Nimeni nu mai muncește competent, în opinia președintelui Băsescu, astfel încât să mai și pretindă să fie plătit pentru asta! Și, de aceea, domnul Boc n-a avut în acești doi ani de guvernare, decât o singură misiune: să golească buzunarele românilor, deoarece acestea au fost agonisite în mod nemeritat!

Toți cei care muncesc sau au muncit până la o anumită vârstă în România intră acum, la îmbulzeală, în aceeași oală prezidențială sau guvernamentală, umplută până la refuz cu jigniri de tot felul! Toți sunt "bețivi", "corupți", "leneși" sau, cel mai elegant, "ineficienți"! Apoi, drept pedeapsă, aceștia sunt dați pe mâna opresiunii portocalii de la Curtea domnului Boc, care nu știe altceva decât să taie, să distrugă și să lase în stradă peste noapte, cu datorii imense și fără pâine pe masă, sute de mii de români, sub pretextul așa-zisei minunate reforme a statului!

Portocaliii au guvernat țara în cel mai haotic mod inventat vreodată, de foarte multe ori anticonstituțional sau încălcând hotărâri definitive ale instanțelor și, în pofida abundenței de nemulțumiri create și a rezultatelor din ce în ce mai proaste, obținute ca urmare a celor întreprinse tot de ei, aceștia vin și le pretind nonșalant românilor că PDL și Traian Băsescu sunt adevărații binefăcători ai acestei națiuni și ei și numai ei au avut fantasticul curaj să facă ceea ce trebuie pentru români!

Dar și profesorul și medicul, polițistul, funcționarul, militarul sau pensionarul trăiesc de fapt drama vieții lor în acest moment, consecință nefastă a faptelor PDL-iste și băsesciene! Dacă reformă înseamnă să fie anulat și încălcat orice drept câștigat și protejat de Constituție sau legi în vigoare, atunci democrația înseamnă că are cu totul alte valori decât cele autentice, în această Românie inventată de președintele Băsescu și protejații săi!

În țara basmelor portocalii, unde curgeau numai râuri de lapte și miere și zburau peste tot milioane de promisiuni în campanii, românii au descoperit, după doi ani, că au parte de cu totul altceva: basmele nu mai există și lor le este pe zi ce trece tot mai rău! Sărăcia este instalată deja cu toate bagajele, ca la ea acasă, nesiguranța, de asemenea, iar toate promisiunile făcute pe bandă rulantă de președintele Băsescu sau PDL-iștii săi au fost uitate instant, a doua zi după un vot sau altul!

România pe care o visau profesorii, medicii, polițiștii, magistrații, funcționarii publici sau militarii etc., în urma poveștilor generos inventate în programele de guvernare portocalii a fost schimbată dintr-o dată, în mod dramatic, într-un adevărat coșmar! Aceasta este acum o țară în care românii nu se mai regăsesc nicăieri, indiferent de profesie, deoarece nu mai sunt în niciun fel respectați de către cei pe care i-au ales să-i reprezinte și pe care i-au mandatat să le respecte și conserve drepturile într-o țară democratică, ci nu să le jecmănească buzunarele și să le distrugă orice speranță!

Și toate acestea se întâmplă, din păcate, sub oblăduirea vehementă a președintelui Băsescu, care speră să-și ducă opera autoritaristă până la capăt, cu ajutorul domnului Boc, pe care crede că l-a lipit de scaunul primului-ministru pentru o eternitate! Dar se înșeală! Basmele portocalii, fie ele, cotroceniste, bociene sau băsesciene, nu le mai crede de acum înainte nimeni în țara asta, oricât s-ar mai strădui dumnealor să le înflorească!

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată Populismul contorsionat al falimentarei echipe Băsescu-Boc;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Populismul contorsionat al falimentarei echipe Băsescu-Boc"

Aproape că nu-ți vine să crezi faptul că ceea ce susțin acum cu cea mai mare vehemență despre populism domnii Băsescu și Boc, același lucru făcea parte din repertoriul lor zilnic și le condimenta intens toate discursurile, până acum câteva luni de zile!

Au practicat nonșalant, ani în șir, acest sport al demagogiei dusă până în pânzele albe și al populismului siropos, atât domnul președinte Traian Băsescu, care mărea salarii și pensii și nu avea nevoie sub nicio formă de acorduri cu FMI, în toate campaniile sale electorale, cât și domnul Boc, care era scandalizat și se manifesta violent atunci când fostul premier Tăriceanu susținea că nu sunt bani pentru mărirea salariilor profesorilor!

După ce echipa Băsescu-Boc și toată tagma portocalie au revărsat saci întregi de minciuni sfruntate asupra românilor timp de mai bine de doi ani, în care promiteau o altă Românie prosperă și lipsită de prea multe griji, în toate programele și documentele asumate de PDL: "Atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie"; "Vom mări alocația de stat pentru copii la 100 de lei pe lună"; "La nivelul anului 2012 creșterea salariului mediu la 905 euro față de 490 de euro în prezent, pensia medie la 405 euro față de 165 de euro"; "susținem creșterea salariilor profesorilor"; "reducerea evaziunii fiscale si aplicarea echitabilă a sistemului de impozite"; "aplicarea, de la 1 ianuarie 2009, a unui pachet de măsuri bugetare stimulative" etc...

Candid, premierul Boc își aruncă în aceste zile propriile metehne în ograda opoziției: "România are acest mare pericol de a cădea din nou în patima populismului, a promisiunilor fără acoperire care ar anula tot efortul de a ajusta economia și sistemul bugetar, în concordanță cu posibilitățile existente. Acest lucru nu trebuie să fie pierdut din motive politicianiste", iar intransigentul președinte Băsescu ne transmite că noul acord încheiat cu FMI "nu va mai permite populisme"...

După ce au utilizat tot arsenalul populist inventat vreodată și l-au îngropat în tranșee subit, atunci când au dat de consecințele crizelor de tot felul abătute asupra țării, talentații domni Boc și Băsescu au recunoscut cu mare greutate, și doar la presiunile FMI, adevărul situației de fapt în care se află România! Acum, ca și când nu ei au fost cei mai mari actori ai teatrului populist românesc, vin să ne dea lecții despre acest termen interpretat perfect de ei în toate rolurile avute pe scena politică!

  George Ionuț Dumitrică - declarație politică intitulată Reforma din sănătate, aducătoare de haos...;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Reforma din sănătate, aducătoare de haos..."

Cuvântul "reformă" este atât de dificil de tradus prin prisma faptelor întreprinse de guvernele domnului Boc, încât acesta a ajuns să fie perceput de români doar ca echivalent al dezastrului, al greșelilor imposibil de corectat și al implementării, cu bună știință, a haosului în toate domeniile economico-sociale!

În ultimele zile, unul dintre subiectele apărute pe firmamentul reformelor inovante, aplicate sau anunțate în ultimii doi ani, de către faimoasa echipă a dezastrului, domnii Băsescu-Boc, îl reprezintă cel din sistemul de sănătate.

Medicii și asistentele pleacă în fiecare lună cu miile din România și numărul lor, în loc să scadă, ca urmare a minunatelor reforme întreprinse de premierul Boc și ai săi capabili miniștri, acesta a ajuns la performanța de a se dubla în 2010, față de anul precedent!

Serviciile medicale oferite de spitale de stat din România sunt extrem de dificil de acordat, în ultima perioadă, în condiții normale, iar pacienții ajung să intre în spitale cu o boală și să plece la externare cu mai multe boli sau să moară cu zile acolo! Statisticile în acest sens sunt din ce în ce mai sumbre: peste 10.000 de pacienți s-au îmbolnăvit în 2010 în spitalele din România de o altă boală decât cea pentru care au fost internați inițial și peste 60.000 de bolnavi au murit anul trecut în aceleași spitale românești!

Și, din păcate, aceste spitale nu au vreo șansă să ajungă în viitorul apropiat la standardele europene mult visate de români, din cauza subfinanțării fără precedent, care a dus la confruntarea spitalelor cu cele mai grave lipsuri, dar și imposibilității oferirii unui act medical de calitate de către un număr din ce în ce mai scăzut de medici și asistente, raportat la numărul de pacienți sau paturi! Și toate acestea sunt rezultatul firesc al deciziilor din ce în ce mai proaste care sunt luate pe picior în sistem, de către miniștrii haotici ai domnului Boc!

Ultima găselniță a Guvernului Boc în acest sens este comasarea a 111 spitale și transformarea a încă 71 de spitale în cămine de bătrâni. Astfel, spun guvernanții coaliției eșecurilor totale, vor reuși să desființeze mai multe posturi de conducere și vor obține o reducere semnificativă a cheltuielilor! Și gata! Asta-i marea reformă! Dar nu se vorbește deloc în aceste zile, când deciziile au fost deja anunțate, despre evaluarea acestor spitale vizate, despre rezultatul acestor evaluări și despre cât de mult îi va afecta acest lucru pe bolnavii localităților, care vor avea parte de o artificială ploaie torențială de desființări sau comasări de spitale? Și ceea ce pare mai mult decât șocant este faptul că domnul Băsescu le vorbea românilor, acum o lună, de închiderea spitalelor mici, lipsite de dotări, care ofereau oricum doar servicii de sănătate precare, la nivelul dispensarelor, iar acum ministrul de resort anunță comasarea unor spitale mari, unele dintre acestea renumite și recunoscute în lume ca spitale de elită! Oare unde este rațiunea acestor fapte reprobabile și care sunt efectele benefice ale reformei din sănătate în toate aceste aberații decise?

De ce reformă înseamnă, pentru domnii Boc-Băsescu, promotorii acestei revoluții spitalicești, doar închis și cheltuieli mai mici? De ce nu se poate începe această reformă portocalie, goală de conținut până în prezent, cu îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate oferite în spitalele românești și cu ținerea în țară a medicilor și asistentelor pentru a căror școlarizare s-a cheltuit oricum extrem de mult? De ce trebuie să moară atât de mulți români în spitalele țării lor, în loc să fie vindecați sau tratați măcar în condiții omenești, iar cele mai bune spitale din România trebuie închise, în loc să fie susținute până în pânzele albe? Oare sistemul reformist portocaliu înseamnă doar minciună și distrugere a tot ceea ce funcționează?

Sunt mulți bătrâni și copii bolnavi în România, domnilor Boc și Băsescu, și dumneavoastră îi lăsați fără îngrijire și tratament peste noapte, iar sărăcia pe care le-ați dăruit-o din belșug, îi transformă în pacienți disperați pe din ce în ce mai mulți români.

  Călin Potor - declarație politică: Bătaia de joc a guvernanților la adresa militarilor;

Domnul Călin Potor:

"Bătaia de joc a guvernanților la adresa militarilor"

Armata, instituție de bază a statului, este azi în pericol. Nu o spun eu, ci chiar mulți pensionari militari care se autointitulează acum, în mod tragic, "asistați". Ceea ce este pentru multe țări principala mândrie națională, armata, în România, este acum terfelită și stigmatizată, aruncându-se acuze de neconceput asupra tuturor celor ce o compun. Printr-o campanie mediatică abjectă, coordonată politic de la nivel guvernamental, se urmărește demolarea statului social al slujitorului sub drapel.

S-a ajuns în situația în care militarii în rezervă asistă neputincioși la un înspăimântător proces de denigrare, atât a lor, cât și a instituției care i-a creat și pe care, la rândul lor, au creat-o, pe care o iubesc și o respectă. "Mândria de a fi fost oștean, corectitudinea și verticalitatea militarului de carieră, sunt în pericol să dispară odată cu instituția. Este vizibil efortul de a-l transforma pe militarul pensionar într-un umil pensionar civil, aliniat, în mod mecanic, acestor pensionari. Nu se dorește însă ca, totodată, să i se asigurare toate drepturile și instrumentele de protecție în fața abuzurilor puterii de care ceilalți pensionari beneficiază.

"Energii importante se cheltuiesc pentru decredibilizarea instituției militare" - așa îmi scrie un pensionar militar ajuns în pragul disperării după ce a rămas fără o importantă parte din pensia sa. Și tot el continuă: "O asemenea viziune asupra forțelor armate, impusă de însuși șeful guvernului unei țări europene, membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene, pare cel puțin iresponsabilă, ca să nu folosesc cuvinte mai tari. Printr-o politică parșivă, îndelung exersată pe întreaga societate, prin sistemul de manevrare imagologică a pensiilor militare, guvernanții încearcă destabilizarea instituției militare. Se încearcă învrăjbirea. Subofițerii împotriva ofițerilor, ofițerii de diferite specialități unii contra altora. Toți împotriva generalilor.

Astăzi, armata pare dezbinată. Tradiția de corp unitar, necesară traversării greutăților, uneori vitale, ale organismului militar, a fost în mare parte distrusă prin inducerea devizei "fiecare pentru el". "Fiecare pentru el" este o atitudine specifică vieții politice. A apărut în armată datorită politizării excesive a instituției militare, printr-o inconștiență crasă. Pătrunderea politizării în zone ce ar fi trebuit atent ferite de acest microb este cea mai mare nenorocire ce i se putea întâmpla armatei. Și i s-a întâmplat!".

Epistola acestui om disperat care și-a slujit țara și poporul zeci de ani nu este nici plângăcioasă, nici umilitoare. Este expresia unei stări de fapt care domină întreg sistemul. Este transpunerea în realitate a bramburelii de care a dat dovadă guvernul boc, cu "b" mic, evident, față de recalcularea pensiilor foștilor militari. Pe care îi apără ministrul apărării? Din păcate, nu!

"Avem azi în funcție un ministru care provine din rândul militarilor de carieră, mai spune fostul militar în scrisoarea sa. V-ați aștepta ca el să înțeleagă durerea armatei, să vadă cuțitul care se învârte în rana deschisă de politicieni asasini, să-i audă geamătul și să facă măcar un gest de compasiune dacă nu-i capabil de o tresărire de împotrivire. Nu cred că puteți spera, până la capăt, în sprijinul său. Ca și ceilalți miniștri politicieni și el este omul celui ce l-a pus acolo. Nu al celor pe care îi conduce și pe care ar trebui să-i apere de abuzuri pe orice cale, din partea cărora pretinde și așteaptă respect. Nu ei l-au ales. Politic, nu le datorează nimic. Tot din punct de vedere politic, ar comite greșeală trecând azi de partea militarilor. Chiar dacă ar dori, nu poate ieși din ghemul de interese care i-au permis accesul la această demnitate. A declarat că dacă militarilor le vor fi mutilate pensiile, va demisiona. Ei, și! Se vor întoarce astfel banii în "taloanele" pensionarilor? Va veni, desigur, un altul care va continua, poate și mai abitir, "opera" politică a guvernului. Eu cred că un ministru adevărat ar trebui să lupte și să câștige. Apoi, dacă vrea, poate demisiona!"...

Ce mai trebuie spus despre președintele care uită la cinci minute ce promite? Tot bietul pensionar nedreptățit își răspunde singur la întrebarea legitimă "Îi apără comandantul forțelor armate pe militarii pensionari?" "În mod tradițional, Armata română are drept comandant pe șeful statului... Iată o tradiție care se respectă, o să spuneți. Comandantul-președinte, prin înalta poziție ocupată în stat, poate și ar trebui să asigure buna funcționare a armatei ca instituție fundamentală a statului. Să fie preocupat de dotarea, înzestrarea forțelor armate, de traiul, drepturile și statutul social al militarilor. Ce face de fapt? Sau, mai corect, ce se vede că face, pentru că noi, muritorii de rând, nu știm tot ce președintele făptuiește. Se vede că acordă ordine și medalii celor care îl slujesc robotind în birourile Palatului Cotroceni. Semnează înaintări în grad și numiri pe funcții, pe baza unor criterii numai de domnia sa știute, uneori vădit politice, fără nicio legătură cu meritele militare. Trimite tineri în uniformă, drept carne de tun, în zonele de război ale planetei și varsă o lacrimă de complezență atunci când cei mai nenorocoși dintre aceștia se întorc în sicrie de plumb. Unde este acum, când militarii sunt atacați politic într-un mod atât de dur? Când armata e discreditată de însuși prim-ministrul țării a cărei președinte este domnia sa, comandantul Forțelor Armate Române? Îl vedeți domnilor militari? Îi simțiți sprijinul? Mai țineți minte promisiunile dinaintea alegerilor prezidențiale? Venise în aula Ministerului Apărării să discute cu militarii... Cum să nu vi le amintiți! Acele promisiuni nu pot fi uitate. Erau făcute din suflet, din respect pentru dumneavoastră și din iubire. Aproape că lăcrima... O fi același comandant al forțelor armate sau s-o fi schimbat și noi nu am aflat?

Disperați, în goana după fonduri, guvernanții au descoperit că militarii au pensii! A fost o constatare ce pare că a umplut de uimire toata clasa politica aflată la guvernare. De uimire și de speranță, ei au văzut aici bani. Banii pe care nu erau în stare să-i producă altfel.

Atacul a urmat imediat: «"Militarii ăștia sunt niște nesimțiți, cu pensii nesimțite! Iată vinovații!", Au arătat cu degetul, acuzator și au răcnit: "Stimați cetățeni, banii voștri sunt la ei!". În numele dreptății sociale s-a stabilit: pensiile "nesimțite" să scadă! Nu. Să fie recalculate, că pare mai legal furtul! Și s-au pus pe treabă».

Nu este totuși de mirare că guvernanții și-au bătut joc de foștii militari. Este retoric să ne întrebăm ce români au scăpat bătăii de joc a acestor incapabili, a acestor tăietori de lefuri în numele crizei închipuite, pusă paravan crasei lor nepriceperi. Nu a scăpat nimeni... România a ajuns ca înaintea cotropirilor turcești, pârjolită și pustiită. Iată de ce, pentru pensionarul pe care l-am evocat, pentru restul milioanelor de oameni care au pierdut bani și chiar vieți din cauza acestor indivizi aflați vremelnic și din întâmplare la butoane, avem datoria morală să le grăbim sfârșitul politic.

Pentru că, în lașitatea lor, acești pseudoconducători lovesc și fug, se ascund prin vile și palate, după cum bine puncta fostul militar din Alba, devenit asistat: "E tăcere adâncă la Cotroceni. După ce zile întregi a ocupat ecranele televizoarelor, tunând împotriva nedreptății cu care străinătatea ne tratează, președintele a dispărut. Nu vede și nu-l interesează rezultatul nedreptății pe care el a făcut-o oștenilor țării. Armatei țării sale! Astăzi nu mai avem președinte...Nu se mai aude vocea răstită și plină de pilde egalizatoare a premierului. A tăcut până și zgomotosul Boc! Se tace, deci, și la celălalt palat. Am rămas și fără prim-ministru. A dispărut încruntatul, demnul și iubitorul de țară ministru al apărării. Nu mai bate el cu pumnul în microfon asigurând țara că nimeni nu se va atinge vreodată de drepturile militarilor. Nu-și mai pune viitorul politic chezaș pentru păstrarea valorii pensiei militare. Distinsul, uriașul domn Oprea nu se mai vede! Armata nu mai are ministru, nu mai este printre noi acel general în rezervă care plângea cu sughițuri pe umărul colegului său, pensionar și el.

Astăzi, ei, ascunși, așteaptă liniștirea apelor. Și vor apărea apoi ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, tot pe locurile lor, tot voioși, tot mințind și aparent mustind de dragoste de țară, dar pregătind machiavelic alte lovituri."

  Călin Potor - declarație politică: Apogeul guvernării portocalii;

Domnul Călin Potor:

"Apogeul guvernării portocalii"

România a făcut mari sacrificii și a depus un efort enorm pentru a face față rigorilor aderării și integrării în Uniunea Europeană. Fără îndoială, a fost o realizare remarcabilă, dar, după cum vedem în ultima perioadă, menținerea României în această comunitate s-ar putea dovedi un proces mai dificil decât ne-am imaginat. Imediat după momentul decisiv, guvernul și-a îndreptat activitatea spre luptele politice și a pus pe locul secund măsurile prioritare pentru integrarea europeană, fapt dovedit și de întârzierea aparițiilor acestor măsuri. Exemplul negativ oferit de întârzierea aderării noastre la Spațiul Schengen este grăitor pentru felul în care s-au mișcat în ultima vreme Executivul și Președinția, cu deosebire în ceea ce privește politica externă...

Între timp, guvernarea portocalie a transformat România într-o țară-sclavă, datoare până în măduva oaselor tuturor organismelor financiare, cu o populație sărăcită, ajunsă în pragul disperării. Din aceste cauze, și din multe altele, pe care oamenii de rând le simt poate mai bine decât politicienii, recenta unire oficială a Opoziției este exact punctul nodal prin care românii vor scăpa de tirania impusă de Băsescu și Boc. Nu este însă acesta laitmotivul pentru care cele trei partide și-au dat mâna. Cei doi dictatori din fruntea țării nu ne interesează decât în măsura în care debarcarea lor de la putere va conduce automat la creșterea nivelului de trai al populației României, distrus sistematic în ultimii doi ani. Nu este un scop al USL să-i dea jos pe cei doi, ci doar să aducă un plus binemeritat în viața de zi cu zi românilor. Cu cât mai repede vom veni la conducere cu atât mai bine va fi pentru toată lumea, inclusiv pentru economie. Climatul optim pentru investiții îl putem crea noi, în condițiile unui nou guvern mai flexibil, mai stabil, mai liniștit.

Visăm, ca țară, să transpunem în practică visul european, să creăm o democrație bazată pe principii fundamentate, dar iată că, deși credeam că aceasta este rețeta unei integrări rapide și sigure, ne-am trezit în fața unui conflict interior al acelora care până nu demult promiteau visul european.

Trebuie stabilit cu promptitudine și seriozitate prioritățile țării noastre, mai exact tranșarea unei probleme care ne definește inacțiunea politică. Europa sau războiul dintre noi? Nu cred că există o cale de compromis privind această dilemă. Nu mai trebuie amânată luarea unei decizii concrete privind acest guvern indecis și nesigur pe el. Promovarea valorii naționale nu poate fi realizată de o formațiune aliată cu o uniune care urmărește revendicarea unor teritorii românești și care instigă la dezbinare națională...

Uniunea Social Liberală trebuie să învețe din propriile greșeli făcute de fiecare dintre partidele componente în trecut, inclusiv "împrietenirea" cu Băsescu și ai lui. Sunt convins că vom reuși să mergem mai departe cu determinare, forță și echilibru, siguri că putem realiza ceva pentru binele celor care au avut și vor avea încredere în noi.

  Călin Potor - declarație politică: Dacă nici ministrul nu poate lămuri o situație, atunci cine?;

Domnul Călin Potor:

"Dacă nici ministrul nu poate lămuri o situație, atunci cine?"

În virtutea aflării adevărului, am adresat o întrebare parlamentară ministrului de la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Daniel Funeriu, prin care i-am reclamat doleanța unui grup de cadre didactice de la Liceul Sportiv din municipiul Alba Iulia. În numele învățătorilor, am solicitat sprijinul ministrului de resort în ceea ce privește nerespectarea legilor și normelor MECTS în vigoare, referitoare la unele drepturi bănești care li se cuvin.

În concret, învățătorii unității mai sus menționate, care au vechime de peste 25 de ani în activitate și Gradul Didactic I, au solicitat plata retroactivă a orelor care depășesc norma didactică de 16 ore, prevăzută de Ordinul MEC nr.1350/2007, Legea nr.128/1997 art. 45 alin.(1); Ordinul nr. 11/2007 al MEC, precum și Nota Ministrului nr. 560/2010. "În conformitate cu documentele amintite, învățătorii cu vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I, absolvenți ai liceului pedagogic cu o durată de 5 ani, au dreptul la 16 ore de muncă săptămânal. În situația în care aceste cadre didactice lucrează 18 ore pe săptămână, iar solicitările adresate conducerii nu au primit răspunsul dorit, învățătorii Liceului Sportiv din Alba Iulia doresc să știe dacă pot fi plătite cele două ore efectuate în plus și cum vor intra în posesia banilor aferenți ultimilor ani, în care nu s-au mai plătit", se arată în documentul pe care l-am trimis ministrului Funeriu.

Am mai precizat, de asemenea, că au existat situații similare la alte unități de învățământ din județul Alba, în localități precum Sebeș sau Lunca Mureșului, de exemplu, în care acești bani au fost plătiți, dacă nu la timp, atunci retroactiv, și l-am întrebat pe ministrul educației ce demersuri va face pentru ca învățătorii respectivi să intre în posesia sumelor de bani care li se cuvin, și ce măsuri va lua ministerul pentru a fi evitate asemenea neconcordanțe în viitor.

În răspunsul său, Daniel Funeriu afirmă că aplicarea prevederilor art.45 alin.(1) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, pentru funcțiile de educatoare, învățător și institutor se face față de numărul de ore stabilit în planul cadru pentru grupa/clasa la care aceștia desfășoară activitatea didactică, astfel: "(1) Personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului".

În fapt, la întrebarea mea concretă ministrul Daniel Funeriu a avut un răspuns halucinant! Mai-marele învățământului românesc nici măcar nu a răspuns la întrebarea mea, mărginindu-se la a aminti ce prevede un articol din Legea nr. 128/1997. Este incredibil ce se întâmplă, având în vedere că nu este prima interpelare la care primesc răspunsuri în doi peri din partea miniștrilor PDL. O să revin cu o nouă scrisoare adresată ministrului Funeriu, la care aștept de această dată un răspuns serios legat de ceea ce au de făcut învățătorii de la Liceul Sportiv Alba Iulia. Eu am întrebat în ce fel își vor primi oamenii banii, iar răspunsul domniei sale nu face nicio referire la asta. Este intolerabil cum tratează miniștrii portocalii problemele oamenilor din teritoriu, iar exemplul de față este grăitor... Dacă unui parlamentar i se răspunde în această manieră, mai are rost să ne gândim cum sunt tratați oamenii de rând?...

  Călin Potor - declarație politică: Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, o șansă pentru primării;

Domnul Călin Potor:

"Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, o șansă pentru primării"

Prin intermediul unui program de interes național, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a alocat în anii trecuți peste șapte milioane de lei pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor. În mod cu totul paradoxal, pentru această activitate extrem de importantă, de la buget s-a distribuit doar 30 la sută din suma totală. Trebuie să menționez că serviciile la domiciliu trebuie acordate de către îngrijitori persoanelor vârstnice care nu sunt complet dependente sau care mai au și membri de familie care îi pot ajuta. Aceste servicii pot fi acordate chiar și zilnic celor care au nevoie, însă cu toate că puteau beneficia de finanțare, autoritățile publice locale au manifestat un interes extrem de scăzut pentru programul respectiv.

Personal, nu am înțeles de ce primarii nu au fost interesați să acceseze fondurile alocate finanțării acestor servicii de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor. Mai ales în mediul rural, autoritățile locale trebuie mobilizate pentru a implementa astfel de proiecte, cu atât mai mult cu cât asemenea servicii sunt vitale pentru pensionarii fără îngrijire și cu pensii de mizerie. Cu toate acestea, nu este tardiv ca primarii să cunoască și să aplice programul finanțat prin Ministerul Muncii. Serviciile de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice constituie o alternativă viabilă la instituționalizarea acestora, pe fondul numărului redus al centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice din țară.

  Marin Almăjanu - declarație politică cu tema Guvernele portocalii au contribuit cu brio la falimentarea agricultorilor români;

Domnul Marin Almăjanu:

"Guvernele portocalii au contribuit cu brio la falimentarea agricultorilor români"

Cu o tenacitate ieșită din comun, premierul Boc și eminențele cenușii din multele sale guverne portocalii au reușit să pună cărămidă cu cărămidă, până la implementarea nemăsurată a falimentelor și a degringoladei în toate sectoarele economiei.

Măsurile de austeritate decise la ceas de noapte de președintele Băsescu, anul trecut și implementate în mare grabă de premierul Boc, fără niciun calcul al consecințelor ulterioare, nu au avut nici rezultatele promise sau scontate și nici nu au pornit vreun moment motoarele economiei, ba din contră, le-au defectat pe termen nelimitat.

Printre acestea se numără și agricultura românească căreia i se promitea prin programele de guvernare portocalii cele mai mari transformări suferite vreodată. Și iată, că lucrurile se adeveresc, dar nu în sensul așteptat de agricultori, ci în cel al limitei dezastrului! Astfel, ca urmare a unor date publicate recent de către Eurostat, agricultorii români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană.

Datele respective arată că aceștia sunt cap de listă între statele comunitare în ceea ce privește scăderea veniturilor de anul trecut. Concret, țăranii au avut în 2010 salarii mai mici, pensii reduse și venituri în natură în scădere.

Datele Eurostat arată că anul trecut, veniturile angajaților români din sectorul agricol au scăzut cu peste 8%.Venitul mediu lunar al unei gospodării țărănești de la noi a scăzut în primele trei trimestre ale anului trecut cu 60 de lei față de aceeași perioadă din 2009, explică Institutul Național de Statistică. O familie de țărani s-a descurcat în medie cu 1.680 lei pe lună, bani în care intră salarii, pensii și valoarea produselor agricole. Salariul mediu pe gospodărie a scăzut anul trecut până la 157 de lei pe lună, și a ajuns de aproape 4 ori mai mic decât salariul minim pe economie. Pensia medie pe familia de țărani a scăzut și ea până la 110 lei pe lună. Prin urmare, țăranii români trebuie să se descurce cu bani de nimic și fără subvenții în agricultură.

Acesta este ajutorul promis și dat cu toată obstinația de către generosul premier Boc și multele sale eficiente și responsabile guverne. De la susținerea fără precedent a agriculturii, promovarea produselor românești și integrarea a cât mai multor produse autohtone pe piața europeană, s-a ajuns la falimentarea majorității fermelor mari și la sărăcirea masivă a agricultorilor mici și la neluarea niciunei măsuri care să aducă beneficii agriculturii și fermierilor.

Despre care agricultură înfloritoare vorbeați, domnule Boc, în programele dumneavoastră de guvernare, dacă agricultorii români abia mai au ce pune pe masa propriilor lor gospodării? Cu ce ați vrea să mai practice și agricultura și să reușească să o și dezvolte dacă tot ce ați făcut dumneavoastră până în prezent a fost să le luați și ultimul strat de piele?

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu subiectul România austeră - proiect portocaliu de coșmar;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"România austeră - proiect portocaliu de coșmar"

După decernarea premiilor, aleșii neamului portocalizat în cuget și simțiri, în acele entuziaste și fastuoase campanii ale PDL sau ale președintelui Băsescu, a sosit la un moment dat și clipa în care țara a trebuit să afle că se îndreaptă spre faliment și că cifrele și promisiunile efervescente ale acestora s-au evaporat instant. Iar consecințele acestor minciuni, tergiversate mult prea mult timp și, mai ales, lipsa oricăror măsuri coerente până în vara anului trecut, i-au condamnat tot pe români să suporte calvarul austerităților feroce.

Atunci a fost pus la cale și cumplitul plan de austeritate gândit și elaborat de președintele Băsescu și executat automat de premierul Boc, care nu a făcut altceva decât să pună pe jar și să îmbolnăvească întregul spectru social și economic: tăieri de salarii cu 25% și reduceri de venituri ale salariaților cu 40%, micșorări sau impozitări de pensii, creșteri peste noapte de TVA, de la 19 la 24%, reduceri de indemnizații pentru mame sau persoane cu handicap, copii asistați și alte categorii, măriri de taxe și impozite, impozitarea suplimentară a persoanelor care obțin venituri din activități independente, interzicerea cumulării pensiei cu salariul și împiedicarea pensionarilor să-și completeze veniturile pârjolite, recalculări de pensii și reducerea drastică a acestora și bulversarea definitivă a pensionarilor din toate domeniile.

Care a fost oare rațiunea acestor drastice măsuri, cele mai grele luate în vreo țară europeană, dacă efectele benefice asupra economiei nu reușesc să-și facă apariția în niciun domeniu, chiar dacă președintele și premierul în funcție, la fiecare apariție televizată, susțin cu totul altceva? Am ieșit din criză de 100 de ori până acum în opinia dumnealor, vehiculată în fiecare lună și retractată ulterior, când un dezastru sau altul își mai făceau simțită prezența asupra economiei sau a buzunarelor salariaților, pensionarilor, mamelor sau bolnavilor.

Domnii Băsescu și Boc ne anunțau aproape zilnic că România se îndreaptă cu succes spre calea cea bună, dar rezultatele s-au reflectat mereu invers în viața românilor în ceea ce privește șomajul real, inflația, prețul carburanților și al alimentelor, arieratele, reducerile masive de personal, creditarea și falimentele în masă...

De ce domnul Jeffrey Franks, negociatorul șef al FMI, a afirmat, recent, că Fondul este dezamăgit de faptul că nu s-a reușit relansarea economiei, iar domnii Băsescu și Boc se fac că nu aud și ne vorbesc din nou, senini, despre ieșirea din criză și partea plină a paharului economiei românești?

Cât timp vor mai trebui românii să suporte tot acest plan de coșmar al domnului Băsescu și al Guvernelor Boc, dacă incapacitatea lor dovedită și amatorismul care au dus la haosul actual, nu reușesc decât să amplifice din ce în ce mai tare lanțul vicios al dezastrului economic și social?

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică ce are ca temă Uniunea Social-Liberală - o alianță pentru viitorul României;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Uniunea Social-Liberală - o alianță pentru viitorul României"

Niciodată, în ultimii 20 de ani, sondajele nu au arătat mai dramatic că România merge într-o direcție greșită. Peste 80% dintre români consideră, fără urmă de îndoială, că Băsescu, Boc și "stelele" PDL duc țara în prăpastie.

Niciodată, în ultimii 20 de ani, nu a fost mai mare disperarea, nu a fost mai multă sărăcie. Cinismul, minciuna și hoția au devenit politică de stat. Băsescu minte din nou, cu seninătate, când spune că România a ieșit din criză. Nu îl mai crede nimeni. "Modernizarea" statului tip Băsescu a pus la pământ economia, sănătatea și educația. "Reforma" tip Băsescu a însemnat tăierea pensiilor, salariilor și a indemnizației pentru creșterea copilului, distrugerea statului social, politizarea delirantă a tot ceea ce înseamnă instituție publică și spectacolul arestărilor televizate. Banii publici sunt înghițiți de clientela politică, iar bătaia de joc continuă să fie principiul de bază al actualei guvernări. La câțiva kilometri de mina în care au murit, zilele trecute, cinci oameni, din cauza condițiilor extrem de precare de lucru, tocmai s-a inaugurat cu fast o telegondolă portocalie pe care s-au aruncat milioane de euro.

Oamenii s-au săturat de minciună și de incompetența guvernării Băsescu-Boc. România are nevoie de un proiect serios care să pună în prim-plan interesul național. Acestea sunt motivele pentru care ne-am unit forțele, noi, cei din PSD, și colegii noștri din Alianța de Centru-Dreapta PNL-PC.

Am luat această decizie atât de importantă după un drum lung, după multe discuții și frământări. Acum 10 ani, nimeni nu ar fi crezut că în România este posibilă o alianță între un partid de stânga și unul de dreapta. Această alianță arată, pe de o parte, cât de mult s-a maturizat societatea românească și clasa politică, dar și mărimea dezastrului în care a fost împinsă țara de către Băsescu și PDL. Unirea Opoziției este răspunsul la disperarea românilor. Am trecut peste orgolii și dispute doctrinare, peste tot ceea ce ne desparte din trecut, pentru a construi o alianță a binelui, o alianță pentru viitorul acestei țări.

Ne așteptăm la alte atacuri murdare din partea actualei puteri, care duce un război cu întregul popor. Este nevoie de orice efort pentru a scăpa de Băsescu și PDL, vinovați pentru dezastrul din România.

Agenda politică a Uniunii Social-Liberale reprezintă, în primul rând, agenda cetățeanului. Trebuie să reparăm toate greșelile făcute de guvernarea Băsescu - Boc, trebuie să redăm românilor speranța și încrederea, iar aceste lucruri nu au culoare politică, nu sunt de stânga sau de dreapta.

Pornim la drum uniți și hotărâți să construim un stat eficient în slujba cetățeanului. Este începutul schimbării politicii românești. Avem obiective clare. După înlăturarea de la putere pe cale democratică a actualului regim clientelar, corupt și ineficient, vom readuce România pe drumul democrației și prosperității. Asigurarea bunăstării cetățenilor, a nivelului de trai, a veniturilor, a condițiilor de muncă și de viață, asigurarea bunei guvernări și a administrației moderne și eficiente sunt obiective pe care ni le asumăm cu toată responsabilitatea.

Uniunea Social-Liberală este deschisă tuturor forțelor politice și civice care doresc să contribuie la îndeplinirea obiectivelor asumate de fondatorii Uniunii. Uniunea Social-Liberală este deschisă tuturor cetățenilor care cred în destinul României și în dreptul de a trăi demn în propria țară.

  Eugen Constantin Uricec - declarație politică cu tema Cui îi este frică de justiție?;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Cui îi este frică de justiție?"

Nu cred că au lipsit din discursul public din ultimii ani referirile la importanța deosebită a existenței reale a unei justiții libere în România. Ea a apărut în programele electorale ale tuturor partidelor politice, ca răspuns abil la dorința românilor de a se bucura de o justiție liberă și imparțială.

De la vorbe la fapte, însă, este o distanță foarte mare. De fiecare dată când justiția a început să își exercite în mod real atribuțiile au existat reacții politice vehemente din partea unor partide politice, atitudini menite să intimideze actul de justiție sau să-l influențeze în mod iremediabil.

Teama ca justiția să nu mai discernă dintre acuzați cu sprijin politic și simpli români a îngrijorat foarte mulți oameni politici, obișnuiți deja cu sălile instanțelor și care speră că în acest fel breasla magistraților nu va mai avea curaj să tulbure liniștea unora.

Libertatea cucerită în decembrie 1989 a însemnat și o șansă pentru libertatea justiției române și ruperea definitivă de un set de practici condamnabile, care au caracterizat regimul totalitar apus.O justiție liberă de orice influență politică sau economică și eficientă în acțiunea sa este cea care ne asigură asupra onestității cheltuirii banilor publici în România, asupra bunelor practici economice, dar și asupra practicilor unitare din sistem.

Astfel, nu este deloc de mirare că unii europeni privesc în continuare cu mare scepticism atât climatul politic, cât și economic din România, știind că presiunile de orice fel asupra justiției le poate periclita condițiile de afaceri dacă ar decide să investească sau să trăiască în România.

Din fericire, începând cu anul 2011 justiția din România are o nouă șansă. Noile coduri, penal și civil, precum și cele de procedură civilă și penală, pot oferi ocazia modernizării actului de dreptate din România. După mai bine de două decenii legislația penală și civilă a primit cadoul binemeritat, acela al legiferării unui cadru normativ modern, adaptat noilor realități sociale și economice.

Ceea ce reclamă justiția astăzi este lipsa imixtiunilor de orice fel. Magistrații de la toate nivelurile trebuie lăsați să-și înfăptuiască menirea și să răspundă ei înșiși pentru eventualele erori judiciare. Magistrații au nevoie de mai mult sprijin, de mai multe resurse umane în sistem, de mai multe resurse materiale.

Ceea ce nu vrea și nu are nevoie justiția din România este presiunea politică, economică sau de orice fel, nu are nevoie de mitingurile și pichetările instanțelor de judecată, pentru simplu fapt că magistrații încearcă să își facă datoria.

Instigarea la proteste, mitinguri și presiuni din parte celor care se autodeclară "alternativa la guvernare pentru România" nu mă poate determina decât să gândesc că actuala opoziție nu dorește nici modernizarea justiției, nici imparțialitatea soluțiilor ei, ci revenirea la obediența curților de judecată, practică foarte familiară celor ce au organizat săptămâna aceasta proteste la Pitești și care au acuzat demersul anticorupție al instanțelor.

Ceea ce nu știu domniile lor este faptul că, dacă este sau nu vinovat domnul președinte Nicolescu sau oricare coleg al domniilor lor sau colegul oricui, cea care trebuie să decidă acest lucru, în baza probatoriului și nu a impresiilor, este instanța de judecată și nu vreun lider de partid, oricât de simpatic ar părea el la televizor.

Sub pretextul "vrem o justiție dreaptă" manifestanții politici nu au vrut să spună decât că pentru ei justiție dreaptă este aceea care închide ochii la acte de corupție și la fărădelegile domniilor lor.

Zidul construit de unii lider de partid în jurul unuia dintre colegii dumnealor este un zid greșit construit. Zidul trebuie construit de întreaga societate, în jurul și pentru apărarea imparțialității celor care fac justiția din România, în jurul magistraților și a cadrului legal din România.

  Dorel Covaci - declarație politică cu titlul: România, cu ochelari de cal și căluș la gură, a rămas fără aer sub apăsarea bocancilor portocalii;

Domnul Dorel Covaci:

"România, cu ochelari de cal și căluș la gură, a rămas fără aer sub apăsarea bocancilor portocalii"

Iată că a trecut și prima lună a anului 2011, un orizont spre care făceau trimitere invariabil guvernanții atunci când cineva avea tupeul și nesimțirea de a-i chestiona pe problematica ieșirii din criză. Nici vorbă de luminiță de la capătul tunelului. Zările sunt parcă mai cenușii și mai sumbre. Evenimentele se succed cu repeziciune, de la o zi la alta, într-un scenariu apocaliptic, de neimaginat cu câțiva ani în urmă pentru orice român care a apucat să se bucure de un răgaz de democrație și să o considere ca pe un dat firesc al secolului în care trăim, fără putință de a ne mai fi răpită vreodată.

Au venit vremurile în care hoțul strigă: "hoții!", criminalul strigă: "criminalii!", dictatorul strigă: "dictatorii!", securistul strigă: "securiștii!". De la cei cu orizontul de gândire cel mai limitat și până la mințile sclipitoare, este evident pentru toată lumea că trăim un simulacru de libertate, stat de drept, justiție, meritocrație.

Valul de nemulțumiri ce se revarsă asupra celor care ne conduc a fost anticipat, calculat și asumat cu mult timp în urmă. Acum puterea adoptă politica struțului: lovesc și apoi se ascund, așteptând ca loviturile lor să dea roade, să se realizeze efectul scontat, să se propage unda de ură asupra tuturor categoriilor sociale, să se ridice una împotriva celorlalte, pentru ca ei să poată fura și distruge în continuare, la adăpostul acestor scandaluri mediatice atent orchestrate și al dosarelor politice fabricate cu înaltă clasă. Strategia lor atent aplicată învrăjbește, incită la ură împotriva capitaliștilor, împotriva mogulilor, adversarilor politici, împotriva ziariștilor, a europenilor cu papioane, a Parlamentului, a unui Guvern - altul decât al lor, împotriva profesorilor, pensionarilor, militarilor etc.

Profesioniști ai șantajului și ai manipulării, sunt experți în ceea ce înseamnă dezintegrarea, desolidarizarea populației, discreditarea, hărțuirea, înfierarea și demonizarea oponenților, cumpărarea de voturi și modificarea legislației, pentru a croi cale liberă fraudei electorale. Președintele și ceata lui sunt experți în marketingul și vânzarea a ceea ce nu dețin și nu le aparține: libertatea și un trai mai bun al poporului român.

Teroarea, înfometarea, hoția, minciuna, ipocrizia, abuzurile sunt instrumente aplicate la scară largă, o constantă a acestui regim, puse în practică acum cu și mai multă nerușinare și nepăsare. Au ajuns la un nivel în care nici măcar o minimă aparență nu mai e necesar a fi păstrată. Din umbră, își manageriază acum fabrica de dosare politice, în interdependență cu serviciile secrete, pentru a nimici orice împotrivire. Ițele năvodului cu care sugrumă întreaga țară și poporul ei au fost țesute atent, minuțios din toate direcțiile și la toate nivelurile.

Ei cred și spun că oricum nu avem ce să le facem, că puterea e a lor și că trebuie să ne supunem, dacă vrem să trăim, noi și copiii noștri. Miza nu mai e furtul României, ci miza e acum viața a milioane și milioane de oameni, care nu mai au loc să trăiască în țara lor de gașca portocalie. România nu e doar o navă ruginită, ci e o epavă ciuruită, care mai are doar câțiva metri până la eșuarea pe fundul oceanului.

După aplicarea unor măsuri de austeritate fără precedent, veniturile la buget au urcat în 2010 din accize și TVA, în timp ce, paradoxal, cele din impozite și contribuții au scăzut. În 2010, cheltuielile bugetare au crescut cu 4,2%, față de anul precedent; la fel, cheltuielile cu bunurile și serviciile, cu 5,2%. Și-au bătut joc de medici, profesori, mame, copii, bătrâni, pensionari, militari. Toți suntem pierderi colaterale, în ascensiunea lor spre tot ce poate fi furat, înghițit, tăiat, scurtat, înțepat, în această țară.

Peste câteva zile, bătaia de joc la adresa militarilor va deveni o amintire, înghițită ca o gălușcă tare, dar, în cele din urmă, digerată, căci vor lansa în discuție alte atrocități, alte mașinațiuni, atent orchestrate pentru deturnarea atenției publice.

În ceea ce privește politica externă, României i s-a conturat o imagine dezastruoasă în străinătate - umbrelă pentru rețelele teroriste. Concludent este mesajul lui Joe Biden, din partea președinției americane, către conducerea țării noastre: "Barack Obama va vorbi cu viitorul președinte al României!". Distrugerea relațiilor politice cu state ca Franța și Germania, din aceeași familie politică populară europeană de dreapta ca și PDL-ul, care ne-a costat intrarea în spațiul Schengen, persiflarea Chinei și a Rusiei, cu care am dezvoltat până acum relații tradiționale de prietenie și care și-au orientat astfel sprijinul și colaborarea spre alte state europene, pe care le-au scos deja din criză, aplecarea spre traficurile dubioase cu țări arabe cu risc terorist ridicat ne aruncă la coșul de gunoi al Europei.

Halucinant, președintele, aparent deziluzionat și neputincios în fața insolenței ostentative a opoziției parlamentare, se plânge Europei și cere să disciplineze elementele rebele care îi dau palpitații cu nemiluita.

Aceasta e România în care trăim azi, o Românie pe care n-am visat-o, n-am dorit-o și pe care sperăm să n-o lăsăm moștenire urmașilor noștri. În această Românie e o normalitate ca mamele să-și vândă laptele pentru bani, în lipsa mijloacelor de trai, bursa organelor e în floare, copiii sunt mituiți să facă campanie electorală, bătrânii se hrănesc de la gunoi, oameni disperați se aruncă de la balconul plenului Parlamentului, iar profesorii fac greva foamei.

Să nu uităm că această guvernare este susținută de o majoritate parlamentară constituită ad-hoc, care nu este reprezentativă pentru opțiunea exprimată și pentru interesul poporului român.

În loc să ceară socoteala actualei guvernări, așa-numitul arc parlamentar al puterii, prin votul lui, asigură protecția măsurilor luate în mod ilegal.

Noi am fost aleși de către cetățeni să le apărăm drepturile și să sancționăm abaterile guvernanților. Realitatea ne arată că misiunea noastră nu este îndeplinită.

Până nu e prea târziu, trebuie să ne poziționăm clar de partea cui suntem: a poporului oropsit sau a persecutorilor de la conducere. În această sesiune parlamentară, începând chiar din acest moment, toți cei care au un minim respect pentru această instituție, pentru propria persoană și pentru cei care i-au ales trebuie să apere prin votul lor dreptatea, normalitatea și să se dedice stopării abuzurilor actualei puteri.

  Dumitru Pardău - declarație politică intitulată Diferența dintre PDL și PSD în județul Suceava;

Domnul Dumitru Pardău:

"Diferența dintre PDL și PSD în județul Suceava"

În a doua jumătate a lunii ianuarie 2011, reprezentanții PSD din Suceava declarau că de la Suceava, PSD, prin președintele său Victor Ponta, va anunța strategia ieșirii din criză a României și soluțiile pentru realizarea acestui lucru. Ca și cum prezența la Suceava a lui Ponta ar salva România!

Trecând pe lângă faptul că cei din PSD și-au ales greșit județul, județ unde, prin atitudinea liderilor locali, PSD aproape că nu mai contează, am asistat la o răbufnire nervoasă a lui Ponta, care a sesizat că opoziția la Suceava nu are nicio șansă.

Tânărul Ponta, de supărare, nu a reușit să fie coerent și credibil în declarații, ba mai mult, nu a reușit să facă nici măcar o "poantă". Și-a dat seama că ceea ce a făcut Gheorghe Flutur, ca președinte al Consiliului județean, și echipa lui în doi ani de administrație nu a făcut PSD în 18 ani.

Din acest motiv mă simt solidar cu Gheorghe Flutur, cu primarii din județ, pentru că știu să atragă fonduri pentru județul Suceava.

Dacă acest lucru este o greșeală, atunci, da, Gheorghe Flutur și PDL sunt vinovați de atragerea de fonduri pentru dezvoltarea județului, pentru proiecte de investiții, proiecte la care PSD nici nu visa că se pot face. Proiecte de anvergură: apă/canalizare, sute de kilometri de drumuri, spitale, școli etc.).

Numai la începutul acestui an, în județ au intrat zeci de milioane de euro (un exemplu îl reprezintă Spitalul Municipal din Fălticeni).

Dacă aceasta este o vină, ne-o asumăm.

Da, ne asumăm vina de a dezvolta județul.

Neavând cine să-l sfătuiască, A. Năstase cred că era în altă parte, M. Vanghelie abia aterizase de la Washington, Ponta a ales să rostogolească declarațiile așa cum se rostogolește cu mașina la raliuri - necontrolat.

În loc de soluții, președintele PSD a ales să nu spună nimic, cu toate că declarații a făcut.

În timp ce PSD face declarații teribiliste, PDL se preocupă de viitorul județului Suceava.

Aceasta este diferența între PDL și PSD, între administrația PDL și ceea ce a făcut în județ PSD.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică privind Sănătatea, în continuare în mare pericol!;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Sănătatea, în continuare în mare pericol!"

Încă de la începutul așa-zisei descentralizări a sistemului sanitar mi-am exprimat îngrijorarea și am atenționat că aceasta va duce în prăpastie și ceea ce mai rămăsese pe margine.

Operațiunea a avut o față perversă, prin faptul că i-a păcălit pe primari, făcându-i să creadă că vor avea ei spitalele și vor putea să hotărască ce este mai bine pentru comunitate, statul rămânând să asigure o cofinanțare, mai ales în domeniul investițiilor atât de necesare în orice unitate sanitară.

Astăzi constatăm că descentralizarea a dat doar obligații comunităților locale, dar nu a dat niciun ban, iar întreaga responsabilitate a revenit primarilor. Este evident faptul că statul, reprezentat de Guvernul Băsescu - Boc - Udrea, s-a spălat pe mâini de răspundere, singurii vinovați de toate nemulțumirile și neajunsurile din sistem fiind acum primarii.

Acest mod de acțiune al guvernului este ultracunoscut, pentru toate greșelile făcute nu este vinovat niciun reprezentant al puterii, ci oricine altcineva, de la Burebista încoace!

Astăzi vedem că guvernul pregătește închiderea de spitale, desființarea multora, fără să țină cont că spitalele nu îi mai aparțin, deoarece le-a predat autorităților locale. Dar asta ce contează pentru o putere totalitară?!

Când oamenii au început să protesteze în fața unei asemenea atitudini abuzive, nelegale, au început și amenințările: spitalele pot fi păstrate, dar numai dacă vor intra în contract cu casele de asigurări, deci nu vor putea funcționa, adică: "Faceți ce vreți voi, însă numai dacă suntem de acord și noi, altfel...".

Este clar că nu poate fi tolerată o situație atât de crudă la adresa oamenilor, a știrbirii autonomiei locale, a călcării în picioare a legilor țării!

De aceea, cred că oamenii trebuie să înceapă să devină mai solidari și să nu lase guvernanții să le încalce drepturile, să le anuleze accesul la servicii de sănătate care, așa cum sunt ele, asigură măcar o șansă și o speranță la nevoie.

De aceea, oamenii trebuie să fie aproape de aleșii lor și să le ceară imperativ acestora să le respecte dreptul la sănătate, să fie siguri că numai prin forța lor pot să-i determine pe guvernanți să renunțe la prostii și să refacă sistemul sanitar după priorități: medicina de urgență, medicina de familie, prevenția și apoi celelalte componente importante și necesare pentru viața oricăruia dintre noi.

Am luat decizia să mă înrolez în această luptă cu birocrația stupidă a statului PDL-isto-UDMR-ist-UNPR-ist pentru a stăvili ura față de cetățeni, obrăznicia, tupeul și dezinteresul față de oamenii obișnuiți, care se simt din ce în ce mai mințiți, mai neapărați...

Să ne ajute Dumnezeu!

  Marian Ghiveciu - declarație politică intitulată Din haosul produs de actuala putere va renaște zootehnia?;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Din haosul produs de actuala putere va renaște zootehnia?"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor reglementa că activitățile sus-menționate sunt în responsabilitatea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Textul actului normativ sus-menționat aducea unele îmbunătățiri semnificative față de cele ale cadrului legislativ existent.

Astfel, prin reglementările cuprinse se creau premisele unei tranziții treptate a activității de identificare a animalelor către exploatațiile comerciale și către asociațiile crescătorilor de animale pe cheltuieli proprii, degrevând bugetul de stat de aceste cheltuieli.

De asemenea, exploatațiile nonprofesionale de ovine, caprine și suine pot, prin intermediul asociațiilor de crescători, să efectueze identificarea și înregistrarea acestora.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2010 reunește într-un singur program acțiunile de identificare și înregistrare a animalelor cu Programul strategic de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale. Acest lucru este deosebit de important, întrucât creează obligativitatea efectuării acțiunilor pe animale identificate.

Actuala putere, în procedura de aprobare a ordonanței sus-menționate, luptă cu înverșunare să arunce procesul de identificare și înregistrare a animalelor în haos, în sensul că activitatea să fie trecută în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie și a asociațiilor de crescători de animale.

Însă actuala putere trebuie să țină cont că în acest moment nu există asociații de crescători pentru suinele din exploatațiile nonprofesionale, iar exploatațiile de ovine, caprine și taurine nonprofesionale (90%) nu sunt înscrise în asociațiile crescătorilor de ovine și caprine și deci nu putem atribui identificarea unei asociații care nu există.

Consider că trecerea identificării de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. G.K. Constantinescu", care nu deține infrastructura, nu va însemna numai cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, dar și o gafă monumentală a actualei puteri, care ar putea pune România într-o situație dificilă în raport cu respectarea cerințelor privind circulația și comercializarea animalelor.

  Mircea Grosaru - declarație politică privind transmiterea de către mass-media a unor informații eronate;

Domnul Mircea Grosaru:

Ca urmare a ultimelor evenimente politice tensionate de o serie de legi, precum Legea pensiilor, Legea salarizării sau Legea bugetului de stat, mass-media a publicat o serie de informații asupra cărora doresc să fac câteva precizări și pe această cale. Acestea au fost transmise mass-mediei și printr-un comunicat de presă al subsemnatului.

Așadar, ca urmare a informațiilor eronate transmise de mass-media referitoare la întâlnirea care a avut loc la Grupul parlamentar al minorităților naționale cu trei dintre miniștrii actualului Guvern, doresc să vă comunic că data întâlnirii a coincis cu sărbătorirea Sfântului Nicolae, în Grupul parlamentar al minorităților naționale, format, după cum se știe, din cetățeni români de diferite etnii, existând doi colegi care poartă acest nume.

Înregistrarea difuzată este, de fapt, o glumă a subsemnatului, făcută într-un grup restrâns, din care făcea parte și reprezentantul minorității tătare în Parlament, deputatul Aledin Amet, față de care îmi cer scuze din nou.

Aceleași scuze le transmit și minorității tătare pe care o asigur de prietenia noastră și pe viitor și căreia îi mulțumesc pentru înțelegere.

Nu pot să nu apreciez însă ca inadmisibilă practica înregistrării unor convorbiri private, mai ales în Parlament, și să nu constat, totodată, că difuzarea unei astfel de înregistrări nu are, în niciun caz, un caracter informativ, așa cum își propune orice media responsabilă și care dorește să fie apreciată pentru profesionalismul ei.

  Mircea Grosaru - declarație politică: Reașezarea clasei politice sau apropierea alegerilor locale;

Domnul Mircea Grosaru:

"Reașezarea clasei politice sau apropierea alegerilor locale"

În zilele care au trecut, clasa politică din România pare că a început o mișcare din care a rezultat o reașezare a forțelor care formează la ora actuală opoziția. Pasionații de politică, dar mai ales clasa politică în sine, asistă la grupări, regrupări, schimbări de locuri, lideri de grupuri parlamentare, modificări în compoziția comisiilor și altele, care ar da semnalul că a început o nouă sesiune parlamentară.

Vor începe noi declarații de presă, declarații politice și sugestii făcute de obicei de către opoziție spre putere și mai rar invers, care vor ținti mai ales către Guvern și vor critica politica pe care de mai bine de 2 ani o duce spre a scăpa România de criza economică.

De fapt, se pregătesc viitoarele alegeri locale ce vor avea loc peste mai puțin de un an și jumătate, care vor da un semnal real a modului cum sunt situate actualmente partidele politice. Este singurul barometru după care putem judeca scorul actual al fiecăruia dintre acestea, după care își măsoară forțele clasa politică din România.

Un lucru însă este cert la ora actuală: toate mișcările ce au avut loc nu au adus nimic nou în aritmetica alianței de la guvernare și actualul Guvern deține majoritatea în Parlament, oricât de fragilă ar părea aceasta.

Repoziționarea Partidului Conservator seamănă foarte mult cu o echipă de fotbal condusă la pauză, care în loc să schimbe jucătorii, schimbă culoarea tricourilor.

Aderarea PSD la Uniunea Social-Liberală seamănă cu o măsură de precauție în plus pentru a-și apăra actualele procente.

Unirea PNL-ului cu cele două este percepută ca o dorință a celor 3 de a conduce împreună România, fiind sătui de opoziția care nu le-a adus decât ceva procente în plus.

Oare este suficient? Nu prea pare convingător cel puțin până în prezent, întrucât a guverna nu înseamnă promisiuni sau a arăta doar ce nu face bine adversarul politic. A guverna înseamnă mult mai mult și deocamdată se simte că nu sunt copți germenii unei noi alternative.

Ceea ce este pozitiv însă este că toate partidele se pregătesc de noile alegeri locale, fiecare în stilul lui, și asta se simte din ce în ce mai mult.

  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată: Le cer tuturor miniștrilor sănătății din România să dea socoteală de falimentul încrederii în sistemul de sănătate din țară;

Domnul Adrian Gurzău:

"Le cer tuturor miniștrilor sănătății din România să dea socoteală de falimentul încrederii în sistemul de sănătate din țară"

Asistăm stupefiați cum personalități și oameni politici din țara noastră pleacă spre spitalele din străinătate. Viena a devenit o Mecca spitalicească pentru bolnavii noștri. Austria, o țară cu doar 8 milioane de locuitori, este capabilă să aibă un sistem de sănătate atât de performant încât românii au bătătorit drumul spre Viena. S-ar putea face o cursă specială, un fel de navetă, și un hotel al românilor însoțitori. Iar televiziunile au deja care de reportaj instalate la Viena.

Dar cum s-a ajuns aici? Câți bani a înghițit în fiecare an sănătatea din România, câte taxe și câtă șpagă s-au dus din buzunarele românilor? Hoția, mafia din sănătate, indolența și incompetența celor care au condus sănătatea de la noi a pus la pământ sistemul.

I-am cerut, acum câteva luni, ministrului Cseke Attila să facă un audit în sistemul de sănătate, ca să se vadă clar unde se duc banii cetățenilor și cu ce eficiență. Mi-a răspuns că acum nu mai sunt bani nici pentru audit, un fel de a pune cruce problemei, dar și speranței noastre că nu plătim degeaba bani la asigurările de sănătate.

Acum cetățenii sunt chemați la un nou efort, acela de a mai da 5% din pensii, tot pentru sistemul de sănătate. Atrag atenția ministrului de resort că, pe fondul lipsei de încredere a populației în spitalul românesc, suprataxarea aceasta va avea doar consecințe negative în reacția publicului față de cei care o impun.

Mă îngrijorează lipsa de încredere a românilor în medicii de la noi, mă îngrijorează sentimentele oamenilor față de guvernul și partidul care le mai cere bani pentru ceva ce nu performează. Mă îngrijorează viitorul copiilor noștri și îi cer ministrului Cseke Attila să prezinte națiunii starea de sănătate a spitalelor din țară, ca o responsabilitate minimă înainte de a mai colecta bani de la populație.

  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată: Opoziția, cu frica lui Traian Băsescu;

Domnul Adrian Gurzău:

"Opoziția, cu frica lui Traian Băsescu"

Cu bani mulți, oricine știe să se descurce. Adevărata greutate începe abia atunci când trebuie să faci fațăcu bani puțini, când ei nu ajung de pe o lună pe alta, când scadențele curg nemiloase, iar veniturile se împuținează. Acest lucru îl știu astăzi și îl experimentează în propriul lor trai cotidian milioane de români, afectați de criza economică fără precedent în orizontul nostru de viață.

Cu bani mulți s-a descurcat Guvernul Tăriceanu, cel care a cheltuit cu bogată generozitate miliarde de lei în ultimele sale zile, pe o creștere economică fără precedent în ultimii 20 de ani, dar rezultatul a fost că a lăsat o vistierie sleită în chiar momentul în care România intra în vârtejul crizei financiare și economice mondiale. Un deficit bugetar nejustificat și o economie nepregătită să înfrunte criza care se arăta la orizont - asta a lăsat moștenire Cabinetul Tăriceanu atunci când a plecat de la guvernare.

Partidul Democrat Liberal și premierul Boc au fostnevoiți să învețe cum se poate guverna cu resurse tot mai puține, cu grave probleme sociale generate de restrângerea activității economiceși, ca un factor agravant, cu servicii publice prost conformate, consumatoare iresponsabile de resurse financiare uriașe, dar cu rezultate practice derizorii, dacă nu chiar periculoase pentru ființa noastră națională.

În aceste condiții excepționale, Guvernul Boc a trebuit să ceară populației sacrificii financiare, pe de o parte, și să înceapă reformarea serviciilor publice pentru a le face atât eficiente, cât și generatoare de efecte cu adevărat benefice pentru cei care beneficiază de ele.Mă refer la reformarea educației și la pașii începuți pentru reformarea sistemului de sănătate, al justiției și așa mai departe.

Oricine poate înțelege că o astfel de guvernare nu poate fi plăcută cetățeanului. Pentru început, se văd doar efectele secundare: scăderea veniturilor salariale pentru bugetari și a celor din pensii, astfel încât bugetele publice să se poată încadra în veniturile disponibile. De unde nu este, nici Dumnezeu nu cere, spune o vorbă românească.

Nu de aceeași părere este însă opoziția, însă este probabil prea mult să îi cerem să fie rațională, când demagogia este mult mai ieftină, mai plăcută auzului și mai aducătoare de profit electoral.

Astfel se face că acum credibilitatea Partidului Democrat Liberal a suferit cea mai profundă erodare înregistrată în ultimele două decenii de vreo formațiune politică aflată la guvernare. Când reduci venituri și încerci reformarea unor structuri anchilozate, superi și deranjezi. Pare să nu mai conteze dacă aceste măsuri sunt destinate pregătirii unei relansări mai sănătoase și mai viguroase. Nu mai contează deloc că ele sunt îndreptate pentru restabilirea echității sociale și a recunoașterii performanței individuale.Demagogia se hrănește din inconfortul schimbării.

Și totuși, cât defrică trebuie să le fie partidelor din opoziție de un partid atât de erodat de greutățile guvernării încât să facă alianțe contra naturii (ideologice) și să pună la cale strategiiatât de lipsite de respectul datorat nu doar alegătorului, cât și propriilor susținători! Setea de putere a noilor aliați este atât de mare, încât nu contează că vor fi atâtea cazuri în care susținătorii liberalilor vor fi obligați să voteze cu candidații social-democrați, iar simpatizanții socialiștilor, să susțină un candidat liberal. Și aceasta, doar pentru cășefilor celor două partide le este teamă de confruntarea cu PDL și cu Traian Băsescu.

Nu fac față singuri nici în confruntarea cu un PDL erodat deguvernarea țării într-unul dintre cele mai grele momente istorice pe care le-am trăit.

Nu din ură față de PDL și de Traian Băsescu se aliază opoziția, ci de frică să nu piardă din nou alegerile.

  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată: Prețul la gaz pentru populație nu trebuie să crească;

Domnul Adrian Gurzău:

"Prețul la gaz pentru populație nu trebuie să crească"

O creștere continuă a prețurilor la energie este absolut nejustificată într-o piață liberă, bazată pe cerere și ofertă. Așa cum am demonstrat că se poate, ele mai și scad, sau staționează. În 2009 am reușit să scădem prețul la gaze cu 8%, în condițiile în care operatorii din distribuție au continuat să facă presiuni de creștere a prețului.

Am demonstrat de fiecare dată că datele economice, rezervele de gaze naturale din țară și felul în care putem să le direcționăm spre populație ne susțin să nu creștem prețul la gaze. Dacă vom fi puși în situația de a decide o creștere, aceasta trebuie să fie în sectorul industrial, și nu pentru populație.

Eu solicit factorii de decizie să țină cont de argumentele economice și sociale ale țării, iar prețul la gaze să nu fie o problemă în plus pentru România. Ba, mai mult, există resurse de reducere a prețului și am văzut acest lucru privind atent la toate mișcările de pe piață. Doar prin refacerea formulei de calcul a facturii la gaz se pot reduce facturile la populație. Am spus acest lucru de doi ani încoace și s-a dovedit că am avut dreptate. Există experți care confirmă opiniile mele, iar realitatea a dovedit că dacă ne susținem punctul de vedere, chiar și în relația cuUniunea Europeană,putem avea câștig de cauză.

România are gaze în propriul pământ. Dacă avem acest beneficiu natural, de ce să nu-l rezervăm poporului? Se pot aspri condițiile de furnizare a gazului spre marii consumatori industriali, așa cum este complexul industriei de îngrășăminte chimice, iar Europa nu ne poate învinui, pentru că nu mai favorizăm cu gaz de producție internă o industrie concurentă ei.

Așadar, atrag atenția colegilor din ministere, din guvern și autorităților abilitate să ia în calcul alinierea prețului la gaze în primul rând în domeniul favorizat până acum: industria de partid, născută de statul Iliescu.

Cât privește prețul la gazele din producția internă pentru populație, avem dreptul suveran să-l stabilim prin legi adaptate la realitățile interne, drept pe care nu ni-l poate lua nimeni.

  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată: Cereri aberante marca UDMR...;

Domnul Adrian Gurzău:

"Cereri aberante marca UDMR..."

În mod surprinzător, UDMR ne anunță prin intermediul presei că, în secuime, toate problemele comunităților de acolo au fost rezolvate. Ultima rămasă pe lista uniunii este modificarea numelor localităților, astfel încât acestea să fie scrise doar în limba maghiară.

Potrivit relatărilor din presă, printr-un proiect înaintat autorităților locale, membrii Gărzii Secuiești, în frunte cu Csibi Barna, au solicitat municipalității organizarea unui referendum privind înlocuirea totală a denumirii românești și folosirea numelui "Csikszereda" atât în actele oficiale, cât și pe indicatoarele rutiere.

După cum se știe, UDMR se află, în acest moment, în campanie electorală pentru președinția uniunii. Nevoile de afirmare și de propagandă ale competitorilor exced însă puterea mea de înțelegere: nu poți pune în discuție măsuri de natură administrativă care depășesc capacitatea de decizie a comunităților locale. Astfel, numele unei localități care funcționează ca oraș reședință de județ de pe harta României nu poate fi modificat doar la inițiativa locală și în virtutea unui referendum local. O astfel de măsură trebuie votată în Parlamentul României pentru a putea deveni legitimă. Și am foarte mari îndoieli că un astfel de vot va putea fi obținut.

Acest gest vine ca urmare a altora similare. Astfel, la sfârșitul anului trecut, în Consiliul Local al municipiului Miercurea- Ciuc s-a decis schimbarea denumirii străzii Liviu Rebreanu în Vorosmarty Mihaly și în prezent se discută posibilitatea înlocuirii numelui străzii Mihai Eminescu cu cel de Attila.

Eu personal nu sunt adeptul ideii că dragostea (față de simbolurile și valorile naționale românești) cu forța ar fi posibilă în cazul minorității maghiare de la noi. Constat însă cu tristețe că aceste decizii locale din secuime sfidează cu bună-știință valorile populației majoritare, cu atât mai grav cu cât zona nu este una exclusiv maghiară, în ciuda valului de epurări ale populației românești de la începutul anilor ’90.

Nu este pentru prima dată când atrag atenția reprezentanților politici ai minorității maghiare că greșesc cu strategia lor îndreptată împotriva simbolurilor și valorilor majoritare și că ignoră adevăratele probleme ale minorităților. Nu are rost să mai insist, însă nu voi înceta să avertizez conducerea UDMR că nu face altceva decât să contribuie la deteriorarea continuă și pe termen lung a relațiilor interetnice. Și o fac pe răspunderea lor.

  Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Comasarea spitalelor creează costuri suplimentare;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Comasarea spitalelor creează costuri suplimentare"

Comasarea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Daniello" cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca va duce la pierderi incalculabile în planul asistenței medicale și al rezonanței științifice.

Proiectul inițiat de ministrul sănătății privind desființarea prin comasare a unor instituții sanitare este doar încă una dintre ideile catastrofale ale actualului guvern. Dorința de a se conforma ordinului dat de președintele Traian Băsescu de a desființa 200 de spitale s-a soldat cu o listă de instituții medicale care vor dispărea. Pe acea listă au fost trecute de-a valma spitale de la țară și clinici care și-au făcut un renume prin calitatea actului medical. Cel mai elocvent exemplu este Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș. Lecturând lista, ai senzația că actuala putere știe doar să distrugă și ceea ce mai merge în țara asta, indiferent că vorbim de economie, educație sau sănătate.

Pe lista ministrului au fost trecute pentru comasare și două dintre spitalele clujene a căror activitate i s-a părut are același domeniu. Este vorba despre Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Daniello" și de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase. În mintea domnului ministru tuberculoza este pe același plan cu varicela... Doar amândouă sunt boli infecțioase!

Din păcate, comasarea celor două spitale, dincolo de faptul că sunt situate la o distanță destul de mare unul de altul, nu va aduce cu sine nici economiile bugetare la care se face trimitere în justificarea acestei acțiuni. Aparenta economie realizată prin desființarea unor posturi de conducere va însemna, în realitate, costuri mai mari schimbarea încadrării noii instituții sanitare. Cele două spitale au, însumate, mai mult de 500 de paturi, iar structura administrativă aferentă viitoarei instituții va fi una foarte stufoasă și va genera costuri în plus. Pe de altă parte, fiecare dintre cele două spitale are un impresionant portofoliul propriu specific domeniului de activitate. Ambele spitale au recunoaștere nu doar națională, ci și internațională, dovadă fiind congresele internaționale organizate în ultimii ani, reprezentarea internațională la aceste evenimente.

În plus, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie derulează trei programe naționale, cel mai important fiind cel care privește prevenția tuberculozei, o boală care creează reale probleme societății românești, mai ales din cauza gradului crescând al sărăciei. La rândul său, Spitalul Clinic de Infecțioase derulează programul de prevenție și tratament al SIDA, altă tară a societății moderne.

Acesta fiind contextul, sper că domnul ministru al sănătății va reveni asupra deciziei de comasare a celor două spitale și că va avea înțelepciunea de a asculta și opinia specialiștilor, medici și economiști. De asemenea, sper că va ține cont și de poziția comunităților locale, a autorităților, înainte de a amesteca boli și tratamente. În caz contrar, reforma Domniei Sale nu va duce la ameliorarea sistemului sau a stării de sănătate a populației. Struțo-cămilele nu pot avea un efect benefic asupra societății. În cel mai fericit caz, creează doar probleme administrative, iar impactul asupra sănătății populației este imposibil de cuantificat în acest moment.

Parafrazând o expresie celebră, suntem prea bolnavi pentru a face economie pe seama sănătății!

  Horia Cristian - declarație politică privind decizia Ministerului Sănătății de a închide spitale;

Domnul Horia Cristian:

Declarație politică privind decizia Ministerului Sănătății de a închide spitale.

Decizia de a transforma 71 de spitale din România în cămine de bătrâni este fără precedent. Este evident că ați luat această decizie la presiunea angajamentelor luate de Guvernul Boc I față de Banca Mondială. Atunci ministrul sănătății, Ionuț Bazac, s-a angajat să reducă 6.000 de paturi de spital. Dar acest angajament nu are nimic de-a face cu această decizie arbitrară, fără temei, de a închide spitale.

În afara faptului că este o decizie arbitrară în cele mai multe din cazuri, nici măcar în numele celei mai radicale restructurări nu pot numi reformă transformarea unor spitale în cămine pentru bătrâni și nici comasarea unor unități spitalicești, dintre care unele fiind unicat sau în elita medicinei românești -, nu există motive reale pentru desființarea, schimbarea destinației sau comasarea unor spitale. Și am să vă prezint un exemplu chiar din județul pe care îl reprezint în Camera Deputaților.

În județul Timiș doriți să desființați 3 spitale: Făget, Ciacova și Buziaș. Indiferent ce element comun am căutat, financiar, economic, medical sau social, nu îl pot identifica. Singurul element comun care îl au aceste 3 spitale este acela că nu au datorii.

De asemenea, este de neînțeles încălcarea Constituției și a propriilor legi. Încălcați Constituția pentru că dați "indicații" Consiliilor Locale ce să facă cu proprietatea lor, și apoi OUG nr.48/2010 prin care ați descentralizat administrarea acestor spitale.

În ultimele zile am asistat - prin intermediul relatărilor din media la proteste spontane ale personalului medical și auxiliar din diferite unități spitalicești. Am remarcat cu amărăciune că medici, asistente, ceilalți angajați care protestau au fost tratați ca niște obiecte, nimeni nefiind măcar informat privind viitorul profesional.

Da, domnule prim-ministru, da, domnule ministru al sănătății, ați reușit să scoateți personalul medical în stradă. Aceste proteste probabil că vor fi ignorate. Bolnavii, din motive obiective, nu pot ieși în stradă. Probabil vor protesta și cetățenii din comunitățile care nu vor mai beneficia de unități spitalicești. Vor fi și ei ignorați. Dar ce vă veți face când numărul bolnavilor va creștetocmai din cauza deciziei dumneavoastră? Vă asumați răspunderea pentru atentatul la sănătatea cetățeanului? Pentru că atentat se cheamă ceea ce vreți să faceți!

  Ioan Oltean - declarație politică referitoare la Combaterea traficului de persoane - apărarea preventivă, obiectiv major;

Domnul Ioan Oltean:

"Combaterea traficului de persoane - apărarea preventivă, obiectiv major"

În ultimul deceniu, traficul de persoane a devenit o afacere globală care generează profituri imense pentru traficanți. Noi rute sunt stabilite pentru trafic, iar piața documentelor false de călătorie, a transportului clandestin și a trecerii graniței în mod fraudulos devine tot mai bine organizată.

Conform datelor furnizate de UNICEF, în Asia și Europa de Est cea mai mare pondere în totalul persoanelor traficate o au fetele între 13 și 16 ani. Conform unor estimări regionale, în fiecare an sunt victime ale traficului între 1 și 2 milioane de bărbați și femei. Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri de muncă atrăgătoare. Altele sunt vândute de rude, cunoștințe sau prieteni de familie. Persoanele care se ocupă cu așa ceva aleg în general comunitățile sărace, lipsite de posibilități materiale.

Problema nu este izolată, ea este larg răspândită. Recent, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea volumului traficului de persoane în Europa de Est. Cauzele de bază ale acestui fenomen sunt sărăcia și inechitatea socială. Discriminarea de gen din cadrul familiei și chiar a comunității, precum și toleranța față de violența și abuzurile împotriva femeilor și copiilor au și ele un rol semnificativ.

Cele mai multe dintre persoanele traficate nu și-au încheiat studiile minime, obligatorii. Lipsa unei calificări adecvate și lipsa experienței pe piața muncii le obligă pe victime să se orienteze în țările de destinație spre activități care nu cer îndemânare și prea mare pricepere, unde sunt evident prost plătite, sau spre locuri de muncă temporare, în condiții precare, care le pun de cele mai multe ori viața în pericol.

Un mediu de trai în care oportunitățile oferite sunt extrem de reduse, iar șansele de angajare sunt mici, îi poate face pe mulți indivizi lipsiți de o minimă educație și calificare să considere că nu se pot realiza decât în străinătate. De aceea, cele mai frecvente modalități de racolare a victimelor sunt propunerile directe făcute chiar de rude, cunoștințe sau prieteni, precum și falsele anunțuri care oferă locuri de muncă fictive în afara granițelor. Dar odată ajunși în țările de destinație, credulii sunt lipsiți de dreptul la autodeterminare, la libertate și la siguranța propriei persoane. Victimele nu își pot alege timpul și condițiile de activitate și sunt lipsite de posibilitatea de a se proteja în vreun fel. Aproape în toate cazurile, persoanele traficate sunt obligate să execute munci de sclav, ele aflându-se în totală dependență față de traficanți.

Recomandările Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, ale asociațiilor și fundațiilor care desfășoară o susținută activitate cu rezultate concrete în acest domeniu sunt ca, dacă totuși persoanele iau hotărârea de a pleca în condiții incerte, să lase familiei, prietenilor, cât mai multe informații legate de deplasarea în sine, de locul de destinație, date despre cei cere îi însoțesc, dar și copii după acte, inclusiv după actele de călătorie. De asemenea, este indicat să se învețe un minim de cuvinte în limba țării respective.

În orice societate și în orice perioadă istorică impactul cel mai puternic asupra persoanei fizice, fie că apare în postura de victimă sau doar de spectator, îl reprezintă săvârșirea unei fapte penale, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, mergând de la urmările periculoase din punct de vedere social care se produc până la sancțiunile penale care sunt aplicate de instanțele judecătorești în contextul realizării justiției penale. Orice acțiune care aduce prejudicii societății, asemenea celei care lezează drepturile și interesele indivizilor izolați, generează nu numai o reacție firească de combatere, dar, mai ales, de apărare preventivă, stimulând întreprinderea unor măsuri anticipative, pentru ca răul să nu se mai producă, să nu se mai repete.

În preocuparea și activitatea tuturor factorilor sociali cărora le revin atribuții pe linia combaterii fenomenului criminalității, elementul principal, obiectivul esențial și prioritar îl reprezintă prevenirea. Experiența demonstrează că organizarea unei eficiente activități preventive, oricâte eforturi ar impune, este incomparabil mai ușor de realizat, mai ieftină și mult mai eficientă decât activitatea de descoperire a faptelor antisociale. Este știut că în orice societate există o criminalitate reală, formată din totalitatea faptelor antisociale comise la un moment dat, dar există și o stare latentă sau parțială, care cuprinde un număr de cetățeni care, din cauza anumitor factori criminogeni, sunt pretabili să comită fapte antisociale.

În societatea noastră, instituțiile specializate luptă și obțin rezultate vizibile, atât împotriva criminalității manifeste, cât și a celei latente, această activitate atingând noul concept de "profilaxie socială".

De aceea, mi se pare absolut pertinent și de bun-simț sloganul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, care ar trebui să fie luat în serios de fiecare dintre noi, și anume: "Ferește-te de capcanele traficanților de persoane! Pentru ei, nu ești decât o marfă!"

  Ion Dumitru - declarație politică: «Codru-i frate cu românul» s-a dovedit a fi doar un mit;

Domnul Ion Dumitru:

"Codru-i frate cu românul s-a dovedit a fi doar un mit"

Până în prezent, din fondul forestier național s-au restituit persoanelor fizice sau diverselor persoane juridice peste 3 milioane de hectare și se continuă procesul de retrocedare.

România, semnatară a convențiilor internaționale de profil (Rio de Janeiro, 1992; Helsinki, 1993), are obligații naționale și internaționale.

Alertate de consecința defrișărilor, guvernele europene au trecut la măsuri de extindere a suprafețelor forestiere. Campioane în procesul de extindere a suprafețelor forestiere sunt Franța, cu 85.000 ha/an și Turcia, cu 66.000 ha/an. În acest clasament, ne aflăm pe unul din ultimele locuri.

Din 2004 până în prezent, în România singurul care mai împădurește în afara fondului forestier este un post de televiziune, cu eforturi financiare exorbitante pe hectare, și susținut în mod paradoxal prin sponsorizări date de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Surprinzător este faptul că în anii 1943-1944, în plin război, în România se împădureau circa 6.000-7.000 ha/an.

Pentru Guvernul actual al României pădurea este un obiect de troc politic, în ultimii ani sectorul silvic suferind o politizare fără precedent, ceea ce a dus la o scădere a profesionalismului în structurile Regiei Naționale a Pădurilor. În această perioadă au urmat epurări de personal silvic, din motive strict politice, de multe ori până la nivel de șef de ocol și chiar pădurar, specialiștii rămași au sfârșit prin a face concesii, mergând până la o păgubitoare complicitate cu cei interesați să obțină cât mai repede un profit cât mai mare pe seama pădurii.

Din păcate, pe lângă fenomenele naturale foarte vizibile - la care se mai adaugă incendiile, seceta, gerul, alunecările de teren și căderile de grindină -, pădurile resimt și efectul global al schimbărilor de mediu.

Inundațiile produse au avut parcă o furie mai mare ca niciodată. Efectul defrișărilor s-a resimțit din plin.

În concluzie, pădurile României dispar pe zi ce trece, cauzele fiind multiple și neluate în seamă de actuala guvernare.

  Ionel Palăr - declarație politică cu privire la accidentul de la mina Uricani;

Domnul Ionel Palăr:

Zilele acestea stau sub semnul accidentului de la mina Uricani, în care și-au pierdut viața cinci mineri.

Tragedia mineritului românesc este o cunoscută a societății noastre, iar falimentul său, o piatră de moară de gâtul economiei.

Dincolo de adevărata tragedie, care se concentrează la nivelul familiilor celor cinci, nu putem să nu ne punem întrebări legate de modul în care au reacționat, în acest caz, autoritățile noastre.

Disperat de scăderea drastică din sondaje, primul-ministru trimite jumătate din membrii Guvernului la Uricani. Ce puteau face acești oameni acolo? Oare nu trebuia ca ei să se deplaseze în Valea Jiului anterior acestui accident, pentru a se ocupa de deficiențele din minele românești și pentru a preveni astfel de tragedii? Este clar că o astfel de "descindere" a membrilor Cabinetului nu are alt substrat decât cel referitor la imagine, pentru că nu puteau face absolut nimic pentru oamenii aceia. Acceptând totuși ideea prezenței miniștrilor la Uricani, nu pot să nu remarc că dacă ministrul muncii și ministrul economiei își justificau oarecum prezența acolo, poate chiar și ministrul finanțelor, nu pot să înțeleg ce căuta acolo domnul Igaș.

Singura instituție din cadrul MAI care ar fi putut avea o legătură cu accidentul era IGSU, dar nu se punea problema despre o implicare a acesteia în recuperarea victimelor accidentului. Mai mult, s-a acreditat ideea că ministrul Igaș ar fi cel responsabil cu ancheta asupra evenimentului. Foarte ciudat, pentru că ancheta este realizată de specialiști în domeniul minier și de procurori. Altfel spus, domnul Igaș nu avea sub nicio formă treabă pe la Uricani, decât doar să bifeze cu prezența sa un eveniment public. Poate ar fi fost utilă prezența domnului Igaș în alte ocazii, în care structurile din subordine au avut o implicare directă, dar atunci s-a preferat varianta rămânerii în birourile ministeriale.

Așadar, multă imagine, puțin conținut, iar despre eficiență nici nu poate fi vorba.

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică referitoare la Recalcularea pensiilor militare = batjocorirea celor care au servit sub drapel;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Recalcularea pensiilor militare = batjocorirea celor care au servit sub drapel"

Nu mi-am putut închipui - deși modul în care este tratat cetățeanul de către Guvernul Boc trebuia să mă pună în gardă - că și cei care au purtat haina militară vor ajunge bătaia de joc a celor aflați la putere. Nu mi-am închipuit că puținii - care mai sunt în viață - foști militari care au fost sub drapel în cel de-al Doilea Război Mondial, foști militari care au cunoscut rigorile reprimărilor regimului comunist, vor avea de suferit din punct de vedere financiar exact când aveau mai mare nevoie de un suport financiar decent. Cabinetul meu parlamentar din Colegiul nr.3 Dolj a fost asaltat în luna ianuarie de militari pensionari care mi-au cerut sprijinul. Și nu a fost vorba de foști militari care au avut pierderi din pensii substanțiale, ci foști militari care au avut o pensie decentă, care le-a fost pur și simplu masacrată.

După cum se știe, unul dintre cele trei puncte principale pentru care PNL s-a bătut în luna septembrie 2010, când s-a dezbătut Proiectul legii pensiilor, a fost acela de a nu se modifica sistemul de pensii militare. Propunerile opoziției au fost respinse cu brutalitate de un plen teleghidat. Acum, după ce marea minciună a guvernanților - "nu va scădea nicio pensie militară" - a fost devoalată, după ce termenele prevăzute de Legea pensiilor nr.119/2010 s-au dovedit nerealiste, după protestele ample ale militarilor pensionari, după ce ÎCCJ a confirmat ilegalitatea actelor în materie întreprinse de autorități, Guvernul a venit cu OUG nr.1/2011 prin care încearcă să ocolească atât hotărârile justiției (fapt fără precedent într-o democrație), cât și Parlamentul.

Ei bine, prin OUG nr.1/2011 se continuă batjocorirea hainei militare purtate de pensionari și, nu numai atât, se instituie un adevărat balamuc legislativ.

În primul rând ordonanța a găsit o așa-zisă rezolvare a situației militarilor pensionari cărora li s-a recalculat deja pensia. Ordonanța precizează că până la 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora. Ce înseamnă această regularizare? Pensionarii care vor afla pe 31 martie 2012 că au primit în ianuarie 2011 o pensie calculată eronat în minus vor obține diferențele până la 31 decembrie 2012. Asistăm aici la o culme a batjocorii unui segment important de pensionari militari, câteva mii, de fapt. Aceștia vor fi condamnați ca aproape doi ani, ianuarie 2011 - decembrie 2012, să primească o pensie drastic diminuată. Nu se întreabă nimeni de la Palatul Victoria, de la Palatul Cotroceni cum vor trăi acești oameni doi ani cu o pensie drastic redusă? Cu ce-i va încălzi pe cei în cauză că vor obține în decembrie 2012 o sumă frumoasă de bani, reprezentând pierderile pe 21 de luni din pensie? Acești pensionari trăiesc în prezent, nu se criogenează până în decembrie 2012. În plus, acești pensionari creditează pe o perioadă de 21 de luni statul. Primesc ei o dobândă pentru această creditare forțată? Ce se întâmplă în cazul în care unii dintre pensionarii care trebuie să primească diferențele de bani, mor în această perioadă de 21 de luni? Ordonanța de urgență nu prevede nimic în acest sens, pentru că nu omul este important pentru actuala guvernare.

Invers, dacă există pensionari cărora li s-a calculat în plus cuantumul pensiei, din vara anului 2012 li se va reține din pensie, până la regularizare. Și pentru această categorie va fi un șoc: pe lângă faptul că după un an de zile vor avea de primit o pensie mai mică, vor mai avea și rețineri din noul cuantum. Prin astfel de șocuri, cu siguranță, nu trebuie să treacă persoanele de vârsta a treia, dar, evident, guvernanții nu s-au gândit la acest aspect. Singurul lucru relativ încurajator în acest caz este posibilul număr foarte redus de pensionari cărora li s-a calculat greșit pensia în plus. Dar ce se va întâmpla și aici am temeri - în cazul pensionarilor cărora nu li s-a recalculat pensia, merg în aceste luni pe pensia din decembrie 2010, iar din 31 martie 2012 vor afla că vor avea o pensie mai mică la care vor avea și rețineri pentru perioada ianuarie 2011 - martie 2012? Îmi este teamă că numărul acestora va fi destul de mare. Și aceasta pentru că metodologia de calculare a pensiilor va lovi în foștii militari pentru care nu se vor găsi, pentru anumite perioade de timp documentele necesare. Și aceștia vor plăti, adică vor avea pensii mai mici, nu din vina lor, ci din vina foștilor funcționari de la serviciile de cadre/personal, de la custozii de arhive etc. Evident, guvernanții și majoritatea parlamentară - PDL, UNPR, UDMR - nu s-au gândit la acest aspect când au votat fraudulos Legea pensiilor.

Și atunci, nu era mai corect ca guvernanții, ca actuala majoritate parlamentară să accepte propunerea PNL de a nu se umbla la pensiile militare?

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică privind misiunea FMI-CE în România, pentru a șaptea evaluare a acordului stand-by;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Zilele acestea se află în țară misiunea FMI - CE pentru a șaptea evaluare a acordului stand-by, fiind analizată îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010, Guvernul român negociind cu acest prilej condițiile privind un nou acord cu FMI, BM și CE de tip preventiv, cu o durată de 2 ani, prin care România ar putea avea la dispoziție maximum 3,7 miliarde de euro de la FMI.

Dacă în urma întâlnirii delegației cu ministrul transporturilor, doamna Anca Boagiu, aceasta a prezentat într-o manieră foarte deschisă conținutul discuțiilor și propunerile pe care le-a făcut - pe care le apreciez ca fiind realiste și cu impact economico-financiar deosebit pentru reducerea deficitului bugetar, în schimb, declarațiile ministrului economiei, Ion Ariton, de după întâlnirea cu membrii delegației au amorsat o adevărată bombă cu ceas, pentru că solicitarea de liberalizare totală a prețului gazelor și energiei, venită din partea delegației, ar fi putut pune Cabinetul Boc în ipostaza incredibilă de a spune pentru prima dată "nu" unei directive dictate de finanțatorii externi. De ce? Pentru că o astfel de măsură, adoptată imediat, ar putea pune cruce pentru multă vreme încercărilor guvernanților de a demonstra că măsurile radicale de austeritate au fost eficiente și pertinente sau că economia va reveni pe creștere din trimestrul al treilea al anului, așa cum ne anunța cu puțin timp în urmă președintele Băsescu. Această solicitare și bâlbâielile guvernanților ne arată clar că finanțatorii externi sunt hotărâți ca în 2011 să nu se repete scenariul derulat pe parcursul anului 2010, când Guvernul a plecat la drum cu o prognoză de creștere economică entuziasmantă, pentru ca la sfârșitul anului să se înregistreze o scădere economică drastică, care l-a determinat pe Jeffrey Franks să declare în ianuarie anul curent că "Absența creșterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord" și că "operația a reușit, din păcate pacientul a murit. Nu vrem să ajungem în punctul în care am stabilizat situația, dar pacientul, economia românească, a murit. Vrem să generăm creștere economică".

Și, totuși, Cabinetul Boc nu a spus "nu". "În domeniul energiei, până în septembrie, se va stabili un calendar de eliminare a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze, calendar ce se va implementa în perioada 2013-2015. Până la finele lui 2011 se vor defini consumatorii vulnerabili de către Ministerului Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, conform legislației europene, precum și crearea de mecanisme de protecție a acestora" a afirmat premierul Boc în cadrul declarației referitoare la prevederile noului acord cu FMI, CE și BM. Chiar și în situația anunțatului calendar, lucrurile nu se schimbă deloc (față de eventualitatea adoptării imediate - n.a.) și, de asemenea, guvernanții nu mai pot demonstra că măsurile radicale de austeritate au fost eficiente și pertinente.

În aceste condiții, toate încercările guvernului din ultimele două zile de a da asigurări că populația nu va fi afectată dacă prețurile reglementate la gaze și curent vor fi liberalizate sunt caduce. Or, este la mintea cocoșului că liberalizarea prețurilor reglementate ar duce la scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, care, la rândul lor, ar duce inflația într-un punct periculos. Agenții economici ar primi la rândul lor o nouă lovitură, iar industrii precum cea chimică, care se zbate între viață și moarte după ce i s-a sistat livrarea de gaze doar din producția internă, ar fi, practic, desființate. Facturile la gaze ar exploda, urmate de cele la întreținere, care ar mai crește și din cauza sistării subvenției acordate de primării pentru încălzire. Astfel, acest val masiv de creșteri de prețuri ar secătui la propriu bugetul românilor, care abia mai fac față nevoilor zilnice de trai din cauza celor mai dure măsuri de austeritate luate de vreun guvern, pe temeiul crizei economice. Și s-ar pune pe butuci ce a mai rămas din economie, indiferent de culoarea ei.

Guvernul a fost pus într-o situație delicată și încearcă să dea asigurări fără argumentare temeinică că o atare măsură nu va afecta populația, în realitate o majorare semnificativă a facturii pentru gospodării este aproape de neevitat. Aceasta deoarece odată liberalizată piața, cei doi mari producători Romgaz și Petrom nu vor mai vrea să vândă mia de metri cubi la prețul actual de 165 de dolari, când gazul rusesc costă 410 dolari.

Vânzând mai scump către furnizori, aceștia, la rândul lor, își vor transfera costurile suplimentare către populație.Aceasta în condițiile în care românii plătesc în prezent cel mai ieftin gaz din UE, datorită faptului că avem încă rezerve însemnate de gaz autohton. Populația României plătește gazele la preț de coș o medie ponderată între prețul de intern și cel de import. În prezent, prețul este de 4,2 euro, cel mai mic preț din UE, iar consumul anual este asigurat în proporție de două treimi de gaz local, în condițiile în care deja structura coșului de consum la gazele naturale s-a modificat puternic în defavoarea producătorilor interni și a consumatorilor casnici (ianuarie 2010 structură amestec 72% producție internă, 28% import; decembrie 2010, analog ianuarie 2010, dar în ianuarie 2011 structura coșului a devenit 62% producție internă, 38% import, iar în februarie 58,5% producție internă, 41,5% import, deci în numai două luni s-a trecut de la 28% gaze din import la 42%!).

Dacă va crește prețul gazelor naturale pentru consumul casnic, populația va fi afectată direct. Dacă va crește prețul gazelor naturale furnizate agenților economici, aceștia vor crește prețurile bunurilor pe care le produc, deci din nou populația va fi afectată. Nu se ajunge la creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare și la șomaj accentuat, la creșterea arieratelor? Firmele vor avea costuri mai mari, vor înregistra scăderi de profit sau chiar pierderi și vor da oameni afară. Cum vor mai fi îndeplinite condiționalitățile prevăzute în acordul cu FMI care se încheie acum? Dar cele anunțate a fi prevăzute în cel care se negociază și în care reducerea arieratelor ocupă un loc central?

În Constituția României este prevăzut la art. 135 că "Statul trebuie să asigure (...) exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, (....) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții". În aceste condiții, de ce nu se vrea asigurarea consumului de gaze de către populație numai din producția proprie, care are un preț mult mai mic decât gazul de import?

PS: Guvernul Boc - în situația în care premierul a spus adevărul în declarația de presă de luni seara - pune la cale o mișcare mârșavă, încercând să arunce pe seama viitorului guvern liberalizarea prețului gazelor, pentru că aceasta înseamnă calendarul ce se va implementa între 2013 și 2015.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică referitoare la reforma sistemului sanitar;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

În ședința Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, domnul Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a recunoscut faptul că așa-zisa măsură de reformă a sistemului sanitar, transformarea unor spitale și preventorii TBC în aziluri de bătrâni, nu este nici inspirată și nici indicată din punct de vedere sanitar.

Eu aș adăuga că o astfel de măsură nu se justifică din niciun punct de vedere și că este pur și simplu încă una dintre multele reacții în poziție de drepți pe care Executivul le ia ori de câte ori Zeus emite edicte la Cotroceni.

Singura diferență este că, în situația de față, mâna folosită să scoată castanele din foc este una UDMR-istă, probabil la troc cu cine știe ce altă cerință discutabilă, întru păstrarea "unității" și a "echilibrului" coaliției, atât de precare.

Ca de obicei, fără un studiu de impact prealabil, Guvernul Boc și-a pus iarăși "coasa" în funcțiune și face singurul lucru la care se pricepe: taie! Spitale, locuri de muncă, șanse la viață...

Nu folosesc vorbe mari.

Un exemplu se află chiar în colegiul meu: Spitalul TBC din Florești, unitate trecută în administrarea Consiliului local, care, prin străduință și competență, a reușit ce nu a reușit Guvernul portocaliu: să îl aducă pe linia de plutire din punct de vedere financiar și să îi dea o față acceptabilă, din respect pentru bolnavii care vin aici din trei județe.

Astfel, astăzi, Spitalul nu are datorii și este ocupat în totalitate și pot să vă spun - pentru că am stat de vorbă nu o singură dată cu ei! - că pacienții sunt mulțumiți atât de condițiile hoteliere, cât și de cele de tratament, având numai cuvinte de laudă la adresa medicilor și a celorlalți angajați.

Să schimbi, în plină criză, destinația unei unități sanitare cu asemenea performanțe și cu o asemenea adresabilitate nu înseamnă să faci reformă, ci că ai tu însuți, decidentul, unele probleme de sănătate, care nu la Florești se pot trata!

Eu nu sunt medic, dar de trei ani fac parte din Comisia pentru sănătate a Camerei și am o strânsă legătură cu medicii și personalul sanitar din colegiul meu și din județul Prahova.

M-am informat și am aflat că unul dintre principalii factori favorizanți pentru transmiterea TBC este sărăcia.

Mă întreb și vă întreb: cum poate Guvernul Boc să desființeze spitale TBC, când, în România, gradul de sărăcie este în creștere accentuată?

Cum își permite un vremelnic guvern să instituie măsuri care dau peste cap norme europene de desființare/reabilitare a unităților sanitare de risc, dar și programe naționale cum este cel de prevenire și tratare a TBC-ului?

Cât de rupți de realitate sunt decidenții politici dacă nu știu ce documentație și cât timp ar presupune punerea în operă a aberațiilor lor?

Și ce înțeleg ei, oare, prin relocarea personalului? Cumva deportarea în alt județ, unde spitalul TBC a scăpat de coasa Bocului?

Cu ce ar dori domnul premier să acopere o astfel de aventură medicii și asistentele de la Florești? Cu economiile din salariul diminuat chiar de către dumnealui? Sau poate cu marile șpăgi luate de la cei mai săraci dintre pacienții României? Sau poate că ar dori ca aceștia să dea curs îndemnului prezidențial și să își caute de muncă în afara țării?

Își imaginează guvernanții, oare, că descentralizarea este doar o chestiune de... fațadă? Un fel gard vopsit, pe care îl vede UE, dincolo de care se află... leopardul? Probabil că da, din moment ce își permit să ia decizii, să facă liste, fără a consulta în niciun fel comunitățile direct afectate. Rușine!

Da, în Prahova, poate chiar la Florești, este mare nevoie de aziluri de bătrâni! La Mislea, Călinești, Liliești sunt liste de așteptare, cu numere de ordine fără speranță...

Dar dacă tot ne numim țară europeană, haideți să facem și aziluri după norme europene: bătrânii sunt o categorie socială vulnerabilă, cu nevoi speciale, ce țin de căile de acces, se deplasează mai greu, au nevoie de lift, rampă pentru cărucior, au nevoie de mai multă lumină, de mai multă căldură, de alimentație specială, de tratament medicamentos mai costisitor, de supraveghere continuă, de intimitate. Au dreptul să își petreacă frumos, demn și în siguranță ultimii ani de viață, nu îngrămădiți în saloane de zeci de persoane, unde, oricând, se pot contamina în primul rând unul de la celălalt, dar și de la bacilii, virușii și microbii lăsați moștenire de actualii pacienți cu TBC.

Ori poate o fi și asta o cale de ieșire din sistem a pensionarilor premeditată de guvernanți ?!

Niciodată sistemul sanitar nu a fost mai prost condus ca acum și această situație trebuie să înceteze!

Poate că unei anumite minorități - nu îi spun naționale - chiar îi convine!

Sper însă că mă înșel, așa că voi pune punct declarației politice pe care astăzi i-o dedic ministrului sănătății, printr-o întrebare pe care i-o adresează, public, unul dintre ziariștii prahoveni:

"Ai curaj, domnule ministru, să-ți internezi mama într-un cămin de bătrâni amenajat într-un fost spital TBC, contagios până la ultima cărămidă?"

  Mariana Câmpeanu - declarație politică intitulată: Codul muncii - noul episod din thriller-ul «Bock Spintecătorul»;

Doamna Mariana Câmpeanu:

"Codul muncii - noul episod din thriller-ul «Bock Spintecătorul»"

Din decembrie 2008 încoace, suntem obligați cu toții să suportăm și să vizionăm cea mai jalnică prestație a partidului aflat la putere, dintre toate câte s-au perindat vreodată la cârma țării. Este guvernarea domnului Băsescu, în rol de regizor, pusă în practică și jucată catastrofal, în raport cu interesele românilor, de Guvernul PDL, în frunte cu premierul Emil Boc, desemnat în rolul principal - "Bock Spintecătorul".

"Vreau să-i asigur pe toți românii că nimeni nu va fi uitat, nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuiește, la sat sau la oraș" - sunt cuvintele și totodată mottoul principal cu care și-a intrat în rol premierul Boc atât în decembrie 2008, cât și în decembrie 2009, la învestitură, promisiune repetată de atâtea ori pe parcursul celor 2 ani de guvernare. Și s-a ținut de cuvânt. Cu o tenacitate și o perseverență demnă de Cartea Recordurilor și de film, domnul Boc nu a uitat pe nimeni de atunci, nici de la sat, nici de la orașe.

Nu a existat categorie socioprofesională ale cărei interese și drepturi să nu fie spintecate și călcate în picioare de Guvernul Boc. Indiferent de locul de muncă - la stat sau în privat -, indiferent de statut - pensionar, cadru medical, militar, polițist, profesor, funcționar -, indiferent de vârstă - tânăr sau vârstnic -, cetățeanul român a devenit ținta preferată a lui Bock Spintecătorul și a politicilor dezastruoase promovate cu atâta sârg, mai ales la Televiziunea Română.

Personajul din zilele noastre se aseamănă foarte mult cu cel care a îngrozit milioane de oameni, în realitate sau în science-fiction. Singura diferență este că actorul nostru - Bock Spintecătorul - sacrifică drepturile cetățenilor români - pensii, salarii, indemnizații, ajutoare - și, mai grav, amanetează viitorul României, căreia i-a spulberat orice șansă de revigorare economică pe termen scurt. Bock Spintecătorul nu produce nici măcar audiență, în schimb thriller-ul său se traduce prin dispreț, demagogie, incompetență, corupție și nemulțumire din partea publicului.

Noul proiect de Cod al muncii, regizat de curând și pe care guvernanții vor să-l experimenteze pe spinarea românilor, sperăm noi, nu pentru mult timp sau niciodată, face parte din acest thriller, "Bock Spintecătorul", devenit spaima românilor. Modificările aduse Codului muncii nu aduc niciun avantaj nici pentru angajați, nici pentru angajatori, neeliminând problemele reale pe care le are piața muncii în prezent. Mai mult, acest proiect reprezintă un atentat la adresa celor care lucrează în mediul privat, care vor fi lipsiți de toate drepturile câștigate în ultimii ani, care le garantaseră un raport corect cu angajatorii.

În calitate de deputat PNL, membru al Comisiei pentru muncă, voi face toate eforturile pentru ca acest episod să nu fie "difuzat" și aplicat niciodată, să nu-și producă efecte și să nu-i împovăreze pe români, pe cei care cred în muncă și în dreptul lor de a munci și de a câștiga onest în această țară. Împreună cu colegii mei din Uniunea Social-Liberală, vom lupta ca Bock Spintecătorul să dispară din viața publică a României, pentru a nu mai putea vreodată să ajungă în situația de a decide și de a spinteca, imoral și ilegal, interesele românilor, așa cum se întâmplă astăzi, de dragul lui Băsescu și ale clientelei politice PDL-iste.

  Marius Rogin - declarație politică: Revoluție în lumea arabă?;

Domnul Marius Rogin:

"Revoluție în lumea arabă?"

Răspândirea protestelor de la o țară la alta în lumea arabă poate fi explicată prin similitudinea motivelor și a obiectivelor vizate. Demonstrațiile se îndreaptă împotriva puterii și elitei care dirijează în interes propriu atât economia, cât și politica. Modul în care au izbucnit protestele, pe rând, în țările din zonă - Tunisia, Algeria, Egipt, Yemen, Liban sau Iordania - amintește, cel puțin aparent, de efectul de domino invocat în perioada căderii regimurilor comuniste din Europa de Est, în 1989.

Țări din regiune, cu populație tânără aflată în creștere numerică rapidă, suferă din cauza majorării prețurilor la alimente și a ratelor ridicate ale șomajului, dar și din cauza lipsei cronice de reprezentare politică, în condițiile unor regimuri autoritare, în unele cazuri consolidate de-a lungul a zeci de ani. În timp ce conducătorii se lăfăie de mai multe decenii în jilțurile puterii, au pierdut din vedere nevoile oamenilor din afara palatelor. Ei au uitat că poartă răspunderea politică și că dezvoltarea nu poate avea loc doar pentru elita de la cârma țării, ci trebuie să se întâmple și pentru marea masă a populației. Oligarhii din palatele lumii arabe au pierdut de mult contactul cu realitatea și nu mai cunosc grijile populației, care sunt, în fond, foarte simple.

Totuși, este puțin probabil ca din Tunis să pornească o revoluție asemănătoare celei din Europa de Est, deoarece - spre deosebire de Uniunea Sovietică, care era dirijată central de la Moscova - centrele puterii din lumea arabă sunt conduse de sfere de influență.

În același timp, există forțe care trezesc în lumea arabă un sentiment de solidaritate și care transportă furia protestatarilor de la o țară la alta, în primul rând posturile de televiziune AL-Jazeera și Al-Arabiya, care transmit imaginile și informațiile în întreaga lume.

Cenzura informațională funcționează poate în țările sărace din Africa, în țările arabe a devenit însă aproape imposibilă. Societatea civilă nu contează în ochii regimurilor din lumea arabă, dar pe internet ea are un cuvânt greu de spus.

Egiptul încearcă în continuare să opună rezistență concurenței arabe prin intermediul televiziunii de stat, însă mașinăria propagandistă a pierdut de mult orice urmă de credibilitate, iar jurnaliștii sunt puși sub presiune în întreaga lume arabă, pentru că puterea știe că presa liberă poate deveni foarte periculoasă.

Motivele sociale ale protestelor pot fi în parte ameliorate, rămâne însă de văzut dacă protestatarii se vor mulțumi cu mici reforme ici-colo. Care este un posibil rezultat al protestelor? Mass-media europeană schițează deseori scenarii în care întreaga regiune arabă va fi subjugată de forțe radical-islamice. Împotriva unui astfel de scenariu se poate argumenta prin vasta participare a populației la proteste.

Societatea civilă va ieși probabil câștigătoare, dacă pe alocuri se va ajunge la o schimbare de putere, dacă parlamentele vor avea mai multă influență și spectrul partidelor politice va deveni mai larg - pași importanți spre mai multă democrație.

Protestele și demonstrațiile izbucnite de la începutul anului în nordul Africii și în Orientul Mijlociu vor duce dacă nu la înlăturarea unor regimuri autoritare și corupte, măcar la concesii care să permită, cel puțin temporar, îmbunătățirea situației populațiilor afectate de sărăcie și confruntate cu niveluri ridicate de corupție și o minimă liberalizare politică.

Rusia este foarte interesată de blocaje de guvernare a țărilor arabe, deoarece ele sunt o soluție pentru rezervele de hidrocarburi. Exemplu clar este Algeria, care din 1993 menține o stare de tensiune și împiedică investițiile în zonă. Algeria este pe locul III în lume la capitalul petrol după Rusia și Iran. Pe de altă parte, SUA are interes să mențină pacea în zonă, investind în armată în decursul anului 2010 suma de 1,5 miliarde de dolari.

  Mircea Dușa - declarație politică referitoare la Guvernarea prin incoerență, haos și minciună;

Domnul Mircea Dușa:

"Guvernarea prin incoerență, haos și minciună"

Nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni faptul că orice măsură de guvernare ia actualul Executiv ea conduce inevitabil la scăderea nivelului de trai al cetățenilor acestei țări, fie că este vorba de angajați la stat sau în sectorul privat, fie că este vorba de categoriile sociale defavorizate precum șomerii, pensionarii, persoanele cu dizabilități, fie că este vorba de tânăra generație. Anul 2010 va rămâne în istorie ca anul în care cetățenii României afectați de o scădere dramatică a veniturilor și de inflație, au făcut cu greu față scumpirilor la alimente, la servicii, la utilități etc.

Dar nu vorbim doar de faptul că parcă Guvernul Boc a guvernat această țară cu scopul de a o aduce în pragul sărăciei. Ce este mai îngrijorător este faptul că aceste decizii s-au luat într-o manieră incoerentă, creând haos în sisteme și având la bază minciuni propagate fără niciun fel de reținere față de nomele bunului-simț. Cât despre normele bunei guvernări... nici nu mai poate fi vorba.

Iată câteva exemple.

În campania electorală din 2009, militarilor li s-a promis că nimeni nu se va atinge de pensiile lor. Minciună. În luna decembrie a anului 2010 cadrele militare primeau fluturașii de pensie cu un cuantum mult diminuat, cu stagii de cotizare tăiate în mod ilegal și calcule greșite. Haosul continuă prin suspendarea recalculării pensiilor și promisiuni de recuperare a sumelor pierdute într-un orizont de timp neștiut de nimeni.

În anul 2010 Guvernul Boc găsea metoda de creștere a economiilor bugetare: scăderea salariilor. A fost o altă minciună, pentru că scăderea a depășit procentul de 25%. În unele cazuri salariații și-au recâștigat drepturile în instanță, dar guvernanții nu doresc să pună în aplicare hotărârile judecătorești. Acum primul- ministru se laudă nejustificat cu recuperarea a 15%. De fapt, procentul net recuperat este mai mic.

Tot în anul 2010, nereușind să scadă pensiile cu 15%, Guvernul Boc dădea o nouă lovitură pensionarilor. Și de data aceasta tot prin minciună: guvernanții susțineau că suma căreia i se aplică contribuția la asigurările de sănătate este cea care depășește 740 RON, dar pensionarii au constatat că de fapt această reținere s-a aplicat întregii pensii. Haotică a fost și aplicarea acestei prevederi, pentru că unele case de pensii au aplicat contribuția la ceea ce depășea 740 RON, altele au aplicat la întregul cuantum.

În domeniul sănătății, Guvernul Boc a dat dovadă de o adevărată lipsă de viziune managerială eficientă. Desființarea unor spitale este făcută într-o manieră atât de defectuoasă, încât a generat manifestări ale comunităților locale. Potrivit informațiilor, multe dintre unitățile spitalicești ce urmează a fi desființate sunt pe profit și chiar au beneficiat în ultimii ani de modernizări.

Exemplele pot continua și sunt relevante pentru incompetența Executivului actual. Perioada în care PDL și aliații săi au gestionat destinele acestei țări este una guvernată de incoerență, haos și minciună.

  Mircia Giurgiu - Mitropolitul Bartolomeu veghează România din ceruri;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Mitropolitul Bartolomeu veghează România din ceruri"

Bartolomeu Anania, primul mitropolit al Clujului, s-a ridicat la Ceruri. Testamentul lăsat este unul simplu, așa cum și-a trăit viața: necomplicat și în sihăstrie.

A fost un mare om de cultură, afirmându-se în literatură în anul 1936 în revista "Vremea", iar în 1982 a primit Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru activitatea sa ecleziastică a fost distins cu: Crucea Patriarhală - București, Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinților Apostoli Petru și Pavel al Patriarhiei Antiohiei, iar în 2010 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Într-una din ultimele sale predici, ÎPS Bartolomeu spunea: "Moartea este o pregătire a omului pentru ceea ce urmează. Sunt un om în vârstă și e normal să mă gândesc la sfârșitul meu pământesc, dar nu îmi e frică. Este vorba despre ceea ce nu moare din om, sufletul, și de ceea ce putem numi destinul acestui suflet. Știu dinainte că îl pun în mâna Domnului. În același om există și sufletul care rodește grâul și sufletul care rodește neghina. În virtutea Legii Sfinte știm și avem datoria să alegem din vreme neghina de grâu. Fiți liberi în credința voastră, fiți încrezători în credința voastră, hăruiți-o cu fapte bune fiecare după putința lui și nădăjduiți și sperați cât puteți de mult pentru ca speranțele să fie bogate, să aveți ce pierde și să vă și rămână".

Consider că prin aceste vorbe ÎPS Bartolomeu a lăsat românilor o adevărată lecție de viață și credință.

  Manuela Mitrea - declarație politică intitulată România rămâne fără medici!;

Doamna Manuela Mitrea:

"România rămâne fără medici!"

În ultimii trei ani, peste 10.000 de medici au solicitat Ministerului Sănătății eliberarea unui certificat de conformitate, pentru a le fi recunoscute diplomele în statele Uniunii Europene și, pe cale de consecință, pentru a se putea angaja în UE. O statistică realizată de Colegiul Medicilor din România arată că, în 2010, au solicitat certificate profesionale, necesare pentru a lucra în unitățile sanitare din străinătate, 2.779 medici, atât specialiști, cât și medici de familie.

În județul Constanța au fost eliberate 100 astfel de certificate, pentru medici de familie, chirurgi sau pentru medici de terapie intensivă. Aceștia intenționează să lucreze în Anglia, Franța sau Germania. În acest timp, posturile din spitalele constănțene rămân vacante.

Oamenii din sistemul sanitar constănțean cu care am discutat mi-au spus de ce este din ce în ce mai greu să fii medic în România. Nu numai din cauza salariilor, ci mai ales pentru că nu este aparatură adecvată, materiale sanitare și medicamentele necesare cu care să își facă meseria ca la carte. Concluzia unuia dintre medici a fost următoarea "dacă aceste lucruri s-ar remedia, niciun medic nu ar mai dori să plece în afara țării".

Stimați colegi, avem nevoie de medici și asistenți medicali în țara noastră pentru a ne trata de boli, pentru că nu toți românii pot să-și caute sănătatea prin străinătate, iar noi suntem obligați să facem tot ce ne este în putere să-i păstrăm în țară.

  Adrian Mocanu - declarație politică privind un Punct de vedere despre modificările la Codul muncii;

Domnul Adrian Mocanu:

"Punct de vedere despre modificările la Codul muncii"

Trebuie să precizez mai întâi contextul în care se fac modificări ale Codului muncii: criza economică a produs schimbări vizibile pe piața muncii din România. Încă din iarna anului 2008, multe companii și-au trimis salariații în concediu forțat, preferând să întrerupă temporar activitatea. O mare parte dintre angajații companiilor private s-au trezit pe drumuri, intrând în șomaj, iar cei rămași au fost penalizați cu reducerea treptată a salariilor. Un sondaj al Institutului de Statistică a indicat creșterea muncii la negru. Astfel, la finalul trimestrului al treilea din 2010, aproape o treime dintre angajați lucrau la negru. Sunt surse care spun că există aproximativ un milion și jumătate de români pentru care nimeni nu plătește asigurări sociale, nereprezentați de niciun sindicat, care trăiesc undeva în umbra statisticilor sociale.

Inițiativa Guvernului României de modificare a Codului muncii a dezlănțuit noi tensiuni sociale. Propunerile companiilor multinaționale și ai unor reprezentanți ai patronatelor au fost înglobate într-o primă variantă a noului Cod al muncii, care a înfuriat sindicatele. Trebuie însă spus că prima variantă lansată de Guvern a reușit, în mod teribil, să defavorizeze atât salariații, cât și angajatorii. Mai precis, această primă formă conținea prevederi care satisfăceau doar interesul unor companii multinaționale cu reprezentanțe în România și orgoliul unor persoane din sfera puterii.

După negocieri tensionate, presărate cu amenințări și cu mișcări sindicale, dar și cu cereri de demitere a ministrului muncii, se negociază acum un Cod al muncii mai consensual.

În acest context, mai adaug că România trebuie să-și introducă în legislație unele prevederi impuse de directive ale Comisiei Europene, cum ar fi definirea și reglementarea agentului de muncă temporară, problemă la care România are termen de transpunere în legislația națională data de 5 decembrie 2011.

Un alt argument invocat de Guvern în favoarea schimbării Codului muncii este de ordin fiscal. Guvernul intenționează să reducă fiscalitatea pe muncă, considerată de mediul de afaceri penalizatoare. O fiscalitate mare descurajează angajările și încurajează munca la negru și evaziunea fiscală, susțin reprezentanții oamenilor de afaceri. În acest sens ni se arată statistici ce indică o scădere periculoasă a încasărilor statului din cotele de contribuții sociale, ceea ce forțează cheltuieli masive din alte surse bugetare pentru a acoperi nevoile. Ministrul de finanțe, Gheorghe Ialomițianu, a declarat că Guvernul analizează o reducere a cotelor de contribuții sociale încă din această vară. Se pare că reducerea fiscalității pe muncă va fi "vândută" în negocierile cu Fondul Monetar Internațional la pachet cu "reforma pieței muncii".

Ceea ce uită actualul Guvern este că Fondul Monetar Internațional nu agreează însă o reducere a fiscalității pe muncă. Jeffrey Franks, negociatorul-șef al FMI, este sceptic în ceea ce privește capacitatea bugetului de a supraviețui în condițiile unei tăieri de taxe. Dumnealui vrea să avem mai întâi banii și apoi să tăiem taxele, spunând că "Orice punct de TVA sau cotă de contribuție socială tăiată trebuie să fie compensată de încasări". Vor fi negocieri dure pe această temă.

În final, trebuie să remarc că varianta propusă de Guvern se voia a fi impusă în afara consensului cu partenerii sociali, ceea ce ar fi reprezentat o premieră națională negativă. Mai trebuie spus că impunerea unor contracte de muncă pe perioadă determinată va avea un efect economic negativ important, deoarece angajații cu astfel de contracte nu vor mai avea acces la credite pe durată lungă și va determina restrângerea consumului și, implicit, prelungirea termenului ieșirii din criză.

  Petru Movilă - declarație politică cu titlul: Triada românească;

Domnul Petru Movilă:

"Triada românească!"

Este oficial! Mafia românească și-a înregistrat existența la Tribunal. Capii familiilor PSD, PNL și PC și-au depus semnăturile pe actul de conviețuire forțată. Cei mai bucuroși de această împreunare nefirească sunt Sorin Ovidiu Vîntu ("nașul" PSD) și Dinu Patriciu ("sfătuitorul" PNL). Cei doi sperau ca triada să ajungă la putere și astfel să scape de dosarele care le întunecă viitorul. Nu-i vorbă că și liderii noii "famiglia", împreună cu cei din eșalonul I și II, sunt mai mult decât bucuroși, dar cît va dura această grimasă de bucurie? Până la prima dispută pentru putere.

De ce o alianță forțată, nefirească? Pentru că cele două partide (PC aproape că nu contează în ecuație, dacă nu ar exista un trust de presă care să le facă jocul celor doi pioni importanți), în perioada 2004-2008 s-au "porcăit" ca la ușa cortului. Nu au existat săptămâni în care liderii PSD să nu arunce cu acuze la adresa PNL și invers. Da, dar atunci partidele erau conduse de personaje vândute "diavolului", ar spune unele voci. Adevărat, dar sfătuitorii din umbră erau aceiași: Vîntu și Patriciu. Aceiași oameni de afaceri au forțat ciuntirea doctrinelor pentru a scoate triada actuală sau, mai bine spus, monstrul bicefal (repet, PC contează doar prin prisma trustului de presă, chiar dacă Vîntu controlează și el un trust important de presă).

Dar să trecem peste perioada amintită și să ajungem în toamna anului 2008. Au uitat, oare, liderii PSD și PNL de declarațiile făcute în timpul campaniei electorale pentru alegerile generale și parlamentare sau imediat după acestea? Au uitat cum înfierau acțiunile subversive ale actualilor colegi de alianță în ceea ce privește onestitatea alegerilor sau numărarea voturilor? Au uitat cum se denunțau unul pe celălalt la Biroul Electoral Central sau în presă? Lucruri vechi, de care nu mai vor să știe...

S-au schimbat conducerile, s-a schimbat atitudinea față de celălalt, dar "sfătuitorii" au rămas aceiași. Aceiași care acum au pus la punct planul B (A și A', eliminarea președintelui Băsescu, au eșuat), plan care se dorește a scoate PDL în afara eșichierului politic și a provoca demiterea președintelui înainte de alegerile din 2013.

Atât de mare este teama "sfătuitorilor", dar și a altor personaje din coaliție, de actualul președinte al țării, dar și de partidul care a dovedit că merită încrederea electoratului. Teama că afacerile oneroase le-ar fi stricate de justiție, teama că ar putea pierde ceea ce au furat în trecut, dar și teama că nu vor mai putea fura în viitor. Pentru că, să fim serioși, triada politică nu și-a propus ajutarea României să depășească criza financiară în care se află, nu și-a propus să ajute populația în vreun fel, și-a propus protejarea propriilor persoane, a apropiaților și a afacerilor acestora, toate având ca punct central teama de Băsescu și de PDL.

Există o vorbă la români: de ceea ce ți-e frică, nu scapi!

  Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică: Și Băsescu a aflat că operația a reușit! Ce facem cu pacientul?;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Și Băsescu a aflat că operația a reușit! Ce facem cu pacientul?"

Declarația politică de astăzi îmi dă prilejul să fac referire la ultimele afirmații ale președintelui Traian Băsescu. Fac acest lucru deoarece consider că rolul de președinte-jucător pe care și-l tot atribuie Traian Băsescu în politică și construcția pe care vrea să o definitiveze în acest mandat va afecta pe termen lung România.

Vă mărturisesc că am fost șocat de faptul că Traian Băsescu este lipsit de orice fel de imaginație și de viziune atunci când face referiri economice și am fost frapat să aud declarația sa în legătură cu acordul cu FMI, UE și BM.

"Prima expresie care poate fi utilizată este că acordul pe doi ani cu cele trei instituții s-a încheiat cu succes", spunea președintele Traian Băsescu duminică seara, la câteva săptămâni distanță după ce șeful delegației FMI în România, Jeffrey Franks, aprecia, în cadrul discuțiilor pe tema Codului muncii, că "economia României este stabilizată, însă țara noastră se află acum în postura unui pacient supus unei operații care a reușit, dar care riscă totuși să moară". Adică, într-o traducere liberă, după finalizarea acordului cu FMI operația a reușit, dar pacientul e la terapie intensivă, în moarte clinică.

Această stare a economiei a fost anticipată de toți analiștii economici de bun-simț care au avertizat că tăierile abrupte ale veniturilor secondate de majorări ale TVA vor omorî economia. Din păcate, cei care trebuiau să asculte și, eventual, să îl convingă pe întâiul economist al țării că ceea ce vrea FMI este greșit au luat poziția ghiocelului și, cu glas mieros, i-au spus Cârmaciului ce a vrut să audă.

Am mai trăit astfel de perioade când scriam din trupurile noastre "Te iubim, preamărite conducător!" așa că am un sentiment de deja-vu acum când, din nefericire, le retrăim.

Acest lucru însă nu trebuie să ne genereze doar frustrare. Dacă iubim ceea ce am câștigat acum 20 de ani trebuie să luăm atitudine și să condamnăm astfel de derapaje, fiindcă altfel nu vom face altceva decât să fim părtași la mizeria și la modul abject în care s-a ajuns să se facă politică în România.

Argumentez aceste afirmații ale mele făcând tot referiri la comunicarea pe care președintele Traian Băsescu a avut-o, duminică seara. Domnia Sa a făcut referire la faptul că noul acord cu FMI, UE și BM va preveni populismele partidelor și a amintit că "România are un risc politic dacă privim la alegeri și la experiențele 2007 - 2008", "fiind un președinte care, din păcate, am mai văzut cu ochii mei un exces de populism în 2008 și știu care au fost efectele acelor populisme în 2009 și 2010", a mai spus Traian Băsescu.

Domnia Sa a uitat să facă referiri și la alegerile prezidențiale din 2009, în care populismul a ajuns la cote de neimaginat. Dacă este să ne referim la strategia de marketing, să nu uităm faptul că doar candidatul Traian Băsescu a fost promovat, de dragul câștigului electoral, în modul cel mai subcultural cu putință.

Nu la cultură s-a referit însă Traian Băsescu atunci când a vorbit de populism! Cel mai probabil s-a referit la pomenile electorale oferite de candidați drept mită electorală alegătorilor de către echipele de campanie ale candidaților. Or, aici, Traian Băsescu vorbește de funie în casa spânzuratului! Cu tupeul căpătat la Anvers, președintele aruncă anatema populismului în curtea altor partide, fără să vadă populismul deșănțat și neobrăzarea din propria curte, cea de sub nasul său.

Acestea sunt argumentele pentru care am afirmat, mai sus, că trebuie să luăm atitudine. Altfel vom asista, din ce în ce mai des, la genul acesta de acuze și, când vor fi alegeri prezidențiale anticipate sau la termen, ne vom trezi că vom fi acuzați că vrem să dăm vreo lovitură de stat ca să-l îndepărtăm pe mult iubitul nostru Cârmaci de la Cotroceni!

Și mai cred că trebuie să luăm atitudine și să-i arătăm președintelui Traian Băsescu gunoiul din curtea sa, pentru că poate așa vom reuși să mai oprim măcar 1% din jaful pe care oamenii PDL din Guvernul Emil Boc îl fac în România.

Ce înțeleg prin jaf? Un management dezastruos în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice. Un astfel de exemplu este cel privind investițiile de 32,9 milioane lei făcute din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în timp ce alte proiecte similare, finanțate de către Uniunea Europeană, au fost blocate de reprezentanții PDL în Guvern dintr-un singur motiv - acele proiecte urmau să fie realizate de administrații PSD sau PNL.

De ce am adus în discuție jaful? Pentru că trebuie să nu uităm că, după acordul cu FMI, poporul e la terapie intensivă și, deși are nevoie de stimulente adevărate ca să își revină, primește doar baloane de otravă și povești de adormit copiii. Ceea ce este și mai trist este faptul că cei care ne vând gogoși nu vor să se întrebe "Ce facem cu pacientul?", ci în spatele acestor perdele de fum orchestrează adevărate tunuri financiare. Din beția vorbelor și din nerușinarea faptelor îi va trezi tocmai pacientul care va înțelege că singura lui soluție e să se ridice singur de pe masa de operații și să dea de pământ cu incompetenții care tot fac pe el experimente "politice" de mai bine de șapte ani!

  Georgian Pop - declarație politică referitoare la Suspiciuni de corupție în rândul forțelor de ordine;

Domnul Georgian Pop:

"Suspiciuni de corupție în rândul forțelor de ordine"

Noul sistem de monitorizare a călătoriilor cu avionul presupune punerea la dispoziția polițiilor din Uniunea Europeană a datelor cu caracter personal precum numerele de telefon, adresele, numărul cardului de credit, adresele de email și alte detalii ale pasagerilor. Acest sistem, așa cum reiese din propunerea de directivă a Comisie Europene privind Registrul cu Numele Pasagerilor (RNP), se dorește a fi un instrument care să facă parte din acțiunile de combatere a criminalității organizate și terorismului.

Cotidianului britanic "The Telegraph" a publicat recent un articol referitor la acest subiect. Din păcate pentru țara noastră, articolul evidențiază și temerile cetățenilor britanici în legătură cu faptul că datele personale vor ajunge și în mâinile polițiștilor din România și Bulgaria, două țări în care "corupția în rândul oficialilor forțelor de ordine este larg răspândită". Asemenea afirmații despre forțele de ordine din România sunt dăunătoare, mai ales în contextul în care aderarea la spațiul Schengen la 27 martie 2011 este pusă în pericol din cauza fenomenului de corupție.

Considerăm că autoritățile române au datoria de a răspunde acuzațiilor referitoare la corupția în rândul forțelor de ordine exprimate în presa internațională. De asemenea, este important ca la nivelul Executivului să fie luate acele măsuri prin care să demonstrăm opiniei publice internaționale că în România există o voință reală de a lupta împotriva acestui fenomen și că țara noastră merită pe deplin să adere la spațiul Schengen, fără a constitui un pericol pentru siguranța și ordinea publică la nivel european.

  Virgil Pop - declarație politică despre Priorități și obiective;

Domnul Virgil Pop:

"Priorități și obiective"

Această sesiune parlamentară este extrem de importantă, decisivă chiar pentru calea pe care România o va lua de acum încolo. Ultimii doi ani, 2009 și 2010, de sacrificiu, cum le place celor de la putere să spună, nu au îmbunătățit cu nimic starea economiei sau nivelul de trai al românilor. Dimpotrivă, au fost cei mai grei ani pe care România postdecembristă i-a cunoscut. Iar previziunile pentru 2011 nu sunt mai îmbucurătoare, ci la fel de sumbre, dacă nu chiar mai triste decât au fost prospectele pentru anul trecut.

Acest lucru se întâmplă pentru că, pe de o parte, economia, ghidată după aceleași principii halucinante marca Băsescu și Boc, nu poate fi revigorată, pentru că se aplică o politică fiscală greșită, nefundamentată și cu efect pe termen scurt, în timp ce guvernul se împrumută constant pentru salarii și pensii. Pe de altă parte, pentru a umple acest vid de pricepere economică și vistieriile de partid, au apărut din ce în ce mai des derapajele democratice care amenință serios integritatea României, ca stat european, dar și viața de zi cu zi a românilor, care sunt lipsiți în mod voit de un nivel de trai decent, sunt umiliți de autoritățile publice și sunt, efectiv, privați de unele drepturi fundamentale.

În acest context, lupta opoziției împotriva actualului guvern, luptă care trebuie să aibă ca rezultat schimbarea acestui regim și reconstruirea României, este extrem de importantă și chiar decisivă pentru viitorul țării.

Dacă e să vorbim despre această luptă strict din punct de vedere parlamentar, lucrurile stau destul de simplu. În această sesiune, avem câteva obiective clare, care țin de reforma constituțională și schimbarea regulamentelor Camerelor, pentru a putea împiedica abuzurile constante din Parlament pe procedurile de vot sau de promovarea unor măsuri fiscale de revitalizare a economiei. În mod cert, acțiunile noastre se vor axa, în principal, pe contracararea și taxarea abuzurilor guvernamentale, care se regăsesc din ce în ce mai des în propunerile înaintate de Executiv. Vorbesc aici de fiscalitate, de legislația electorală, de propunerile cel puțin discutabile, cum ar fi votul prin corespondență, eliminarea sectoarelor Capitalei, despre dezbaterile pe Codul muncii sau alte acte legislative cu impact major asupra calității vieții românilor.

Dincolo însă de dezbaterile parlamentare, noi, liberalii, alături de ceilalți membri ai opoziției, avem obligația de apăra interesele cetățenilor și de a oferi o alternativă de guvernare. Lucrurile sunt mai grave decât oricând și se conturează deja o emergență a schimbării acestui regim care îi îngenunchează pe români. Sub pretextul crizei, actuala putere recurge deja la măsuri nedemocratice sau abuzive. Or, din acest punct de vedere, coalizarea polilor puternici din opoziție, a partidelor care pot oferi mai multe României, sub sigla unei uniuni, nu face altceva decât să răspundă nevoilor și problemelor pe care cetățenii le au în momentul de față, iar aceste înțelegeri sunt făcute, în mod evident, pentru a reconstrui România, pentru a le reda românilor traiul decent de care au fost lipsiți din momentul în care PDL a pus mâna pe aparatul de stat.

  Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică privind Dezrobirea țiganilor - 155 de ani;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Dezrobirea țiganilor - 155 de ani"

Marcăm astăzi, 8 februarie 2011, 155 de ani de la actul domnesc prin care Barbu Știrbei desființa robia în Țara Românească.

În anul 1837, la numai 20 de ani, Mihail Kogălniceanu scria la Berlin, în limba germană și franceză, prima lucrare despre țiganii din România, cerând dezrobirea lor, achiesând, în acest mod, la curentul general european.

Ulterior, în programul progresist al Revoluției din 1848 se cerea dezrobirea țiganilor. Ioasafat Snagoveanul, arhimandritul, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, dimpreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Țara Românească.

Înfrângerea Revoluției din anul 1848 a însemnat apusul procesului de eliberare a țiganilor, însă după aproape 8 ani, la 8 februarie 1856 a fost adoptată "Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești". Este desființată robia țiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare dezrobit. Legiuirea prevedea ca țiganii să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii.

Robii eliberați nu au beneficiat în anii imediat următori și de măsuri de împroprietărire cu pământ, majoritatea ajungând să se confrunte cu situații materiale extrem de dificile, fiind obligați să se întoarcă benevol pe moșiile foștilor stăpâni. Autoritățile nu au reușit să realizeze, cum era prevăzut, sedentarizarea și transformarea majorității robilor eliberați în agricultori. Aceștia au continuat să practice meșteșugurile tradiționale, fie integrându-se în comunitățile sătești, fie păstrându-și modul de viață nomad.

Legiferarea dezrobirii țiganilor nu a condus la schimbarea fundamentală a statutului acestora în societate. Din punct de vedere cultural și social, țiganii au continuat să fie considerați o subcultură, un grup social exclus. Mentalul colectiv față de țigani a constituit stereotipul negativ, care a dus la proliferarea manifestărilor rasiste, culminând cu holocaustul din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportările în Transnistria.

Regimul comunist care s-a instaurat după al Doilea Război Mondial duce o politică de asimilare, iar țiganii își pierd statutul de minoritate etnică. În pofida doctrinei comuniste egalitare, romii sunt discriminați în continuare, primind locuințe la marginea localităților și slujbe de mică importanță.

Astăzi în România există - într-o oarecare măsură - tendințe de discriminare față de țigani sau, mai corect, față de comportamente asociate unor membri ai etniei. De asemenea, se constată că venitul mediu pe persoană este sub cel al societății, în general, și speranța de viață este cu circa 10 ani mai mică.

Totuși, reprezentanți ai comunității de țigani fac pași importanți spre a deveni o minoritate etnică în sensul modern al cuvântului, ca membri ai societății românești, și nu ca grup doar tolerat. Integrarea aduce, însă, pericolul asimilării. Multe organizații reprezentative au sesizat acest lucru, astfel încât programele de promovare a culturii și limbii romani au căpătat o importanță egală cu cele prin care se urmărește îmbunătățirea condițiilor sociale și economice.

  Cristian Rizea - declarație politică referitoare la modificarea legislației electorale;

Domnul Cristian Rizea:

Economia romanească continuă să se afle în recesiune. Realitatea cruntă este în totală contradicție cu mesajele pe care actuala conducere le transmite. Nivelul de trai și puterea de cumpărare a populației sunt în cădere, șomajul este la cote foarte mari, iar oamenii, în continuare, nu au din ce să trăiască. Din păcate, guvernanții oferă spectacole jalnice de justiție televizată.

În timp ce președinții consiliilor județene sunt arestați, iar parlamentarii sunt chemați la ANI, PDL vrea să fraudeze încă o dată alegerile, prin modificarea legislației electorale. Aceste modificări inopinate sunt făcute clar cu scopul de a fura, de a falsifica rezultatele alegerilor. România nu este pregătită pentru votul prin corespondență, când toate instituțiile statului sunt politizate, și mă refer în primul rând la cele care au un rol în procesul electoral.

Votul prin corespondență, așa cum este el prezentat acum, deschide ușa larg fraudării. Secretul și siguranța votului pot fi foarte ușor compromise dacă alegătorul și-l oferă contra cost altcuiva sau îl completează în prezența celui ce tranzacționează voturi. Mai e posibilă, de asemenea, și varianta sustragerii buletinelor de vot înainte de a fi completate sau interceptarea, modificarea sau distrugerea lor. Pe site-ul ministerului, la secțiunea expunere de motive cu privire la acest proiect de lege, la Secțiunea 6, apare faptul că au loc consultări cu "profesori universitari și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale". Nu apare însă nici cine sunt acești profesori universitari, nici care sunt opiniile acestora și nici pe ce considerente s-a ajuns la varianta proiectului final prezentat. Forma actuală a proiectului de lege nu are o documentare aprofundată la bază, fiind incorect abordată și incoerentă.

În ciuda birocrației propuse prin acest proiect de lege, în ciuda criticilor aduse, ministrul de externe merge mai departe.

Se dovedește încă o dată lipsa de transparență prin care este condusă această țară. Educația, sănătatea, serviciile publice sunt în colaps, iar banii și dreptatea se împart după culori politice!

În continuare, cei de la conducerea țării nu prezintă idei, principii, soluții pentru ieșirea din criza economică. Uniunea Social Liberală a fost stabilită cu acest scop, de a îndrepta situația actuală a acestei țări. România trebuie să devină din nou o țară socială, de drept, democratică!

  Marian-Florian Săniuță - Raport către comunitate pe anul 2010;

Domnul Marian-Florian Săniuță:

"A gândi liber este un lucru mare.

A gândi corect este un lucru și mai mare."

Îmi respect angajamentul făcut de a vă demonstra constant respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, cetățenii din localitățile Colegiului 4, și, continuând tradiția începută anul trecut, revin cu acest nou Raport către comunitate pe anul 2010, pentru a vă informa în legătură cu activitatea mea, desfășurată atât în interes național, cât și local.

Loial promisiunilor făcute, dumneavoastră vă dedic priceperea și devotamentul meu!

Activitate parlamentară în decursul anului 2010

Activitatea unui parlamentar ales uninominal se desfășoară pe două planuri principale: în cazul meu locuitorii din Slănic, Plopeni, Vărbilău, Bertea, Ștefești, ce presupune respectarea îndatoririlor prevăzute în statutul de deputat, în baza jurământului depus la învestire, și altul prin care se demonstrează atașamentul față de cetățenii pe care îi reprezintă Aluniș, Dumbrăvești, Vâlcănești, Cosminele, Blejoi, Ariceștii Rahtivani și Păulești, comună în care, de altfel, locuiesc și eu.

După cum v-am informat și în urmă cu un an, în cadrul Camerei Deputaților activitatea se desfășoară în plen și în cadrul comisiilor de specialitate, constituite atât pe criterii politice, ținându-se cont de pregătirea fiecărui deputat, dar și de opțiunea exprimată.

Sunt vicepreședintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților începând cu anul 2006.

În plus, fac parte din Comisia comună specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Națională și din următoarele Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state: Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Polonă, vicepreședinte, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Cehă, membru Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda, membru.

În ceea ce privește strict activitatea legată de Camera Deputaților, pe scurt:

Inițiativele legislative depuse de-a lungul anului 2010 sunt următoarele:

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.92 din 1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare;

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază;

- Proiect de Lege privind stimularea construcției de locuințe sociale;

- Propunerea legislativă pentru completarea art.10 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional;

- Propunerea legislativă pentru alegerea Președintelui României;

- Proiect de Lege pentru completarea art.134 alin.(1) din Legea nr.53/2003-Codul muncii;

- Proiect de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului României:

Întrebarea nr.1825A/16-02-2010

Stadiul reparării podului de cale ferată de la km 30+370 de pe tronsonul Ploiești-Slănic, județul Prahova.

Întrebarea nr.1826A/16-02-2010

Stadiul contractului de achiziție a avioanelor de transport mediu curier SPARTAN.

Întrebarea nr.2933A/18-05-2010

Cuantumul pensiilor ofițerilor în rezervă.

Întrebarea nr.2934A/18-05-2010

Afirmație referitoare la DGIPI.

Întrebarea nr.2935A/18-05-2010

UM Plopeni.

Întrebarea nr.3161A/02-06-2010

Semnalizarea rutieră pe DN 72, localitatea Stoenești, comuna Ariceștii Rahtivani, județul Prahova.

Întrebarea nr.3281A/09-06-2010

Relații contractuale UM Plopeni.

Interpelarea nr.1868B/22-06-2010

Vaccinarea sugarilor.

Întrebarea nr.3740A/07-09-2010

Finalizarea lucrării de extindere a Grădiniței de copii din satul Scurtești, comuna Ștefești, județul Prahova.

Întrebarea nr.4331A/12-10-2010

Achiziții IGPF (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră).

Întrebarea nr.4427A/20-10-2010

Promovarea oportunităților de afaceri.

Întrebarea nr.4428A/20-10-2010

Reforma administrativ-teritorială.

Întrebarea nr.4429A/20-10-2010

Asigurările CASCO ale autoturismelor din dotarea Ministerului Administrației și Internelor.

Întrebarea nr.4430A/20-10-2010

Măsuri de sprijinire a autorităților locale pe timpul iernii.

Întrebarea nr.4431A/20-10-2010

Stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute în planul de aderare la spațiul Schengen.

Întrebarea nr.4432A/20-10-2010

Strategia privind dezvoltarea parcurilor industriale.

Întrebarea nr.4831A/17-11-2010

Pierderea de finanțări din fonduri europene.

Întrebarea nr.4832A/17-11-2010

Stadiul derulării contractului cu compania EADS.

Declarații politice:

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010 - declarație politică intitulată "Raport către comunitate 2009";

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010 - declarație politică intitulată "Mens sana in corpore sano";

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2010 - declarație politică intitulată "Demisia, domnule Berceanu!";

Ședința Camerei Deputaților din 13 aprilie 2010 - declarație politică intitulată "La stânga-împrejur, domnule Boc!";

Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010 - declarație politică intitulată "S-a topit autostrada Zăpezii!";

Ședința Camerei Deputaților din 4 mai 2010 - declarație politică intitulată "După douăzeci de ani";

Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2010 - declarație politică intitulată "Comemorare în stil PDL";

Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2010 - declarație politică intitulată "Undeva în Est";

Ședința Camerei Deputaților din 9 noiembrie 2010 - declarație politică intitulată "In memoriam Adrian Păunescu";

Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2010 - declarație politică intitulată "Matrioșka, din jucărie coșmar";

Ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 2010 - declarație politică intitulată "Scrisoare deschisă adresată membrilor PSD Prahova".

Moțiunile pe care le-am semnat și susținut în decursul anului 2010 au fost:

Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010: Falimentul fermierilor din România;

"Opriți genocidul social!";

Agricultorii români, sufocați de importuri și falimentați de politica agricolă a Guvernului Boc.

Textele întrebărilor adresate Guvernului României, ale declarațiilor politice, precum și ale moțiunilor susținute de mine se găsesc pe site-ul Camerei Deputaților, www.cdep.ro.

În afară de declarațiile politice amintite mai sus, în plen am mai avut intervenții pe teme diferite, în funcție de ordinea de zi a ședințelor sau de momentele aniversare sau de comemorare ale unor înaintași de valoare ai neamului românesc:

La dezbaterile asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2010

- Cu ocazia dezbaterii Proiectului de Lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;

- În cadrul dezbaterilor asupra Proiectului Legii educației naționale, Propunerii legislative "Legea educației naționale", Propunerii legislative privind învățământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar.

- În cursul dezbaterilor Proiectului Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

- La prezentarea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen;

- Cu ocazia comemorării a 121 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu;

- În cadrul prezentării proiectului de Hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite pentru construirea Patinoarului Olimpic Brașov;

- La dezbaterea Proiectului Legii Poliției Locale și a Propunerii legislative privind Poliția Locală;

- Cu ocazia dezbaterii și aprobării Proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen;

- Am avut o intervenție cu ocazia comemorării a 70 de ani de când Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate de armatele sovietice;

- La prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 54 deputați de la alte formațiuni politice;

- La dezbaterea și adoptarea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități referitor la reexaminarea Legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și completarea altor acte normative (PL-x 207/2010), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1018/2010.

- Cu ocazia dezbaterii Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, încheiată la București la 9 decembrie 2009 și semnată de România la București, la aceeași dată;

- Referitor la Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice a unor imobile situate în județul Iași;

Mi-am exprimat punctul de vedere față de proiectul de Hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Am evocat personalitatea lui Nicolae Iorga, la împlinirea a 70 de ani de la asasinarea sa.

În legătură cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art.4 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României;

- Față de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive;

- În legătură cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art.4 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României;

- În cadrul dezbaterii Raportului Comisiei juridice de disciplină și imunități în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Iacob Ridzi Monica Maria, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice;

Activitatea în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

Domeniul de activitate al comisiei îl reprezintă problemele privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională.

Astfel, în contextul participării în calitate de membru NATO și UE, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să discute și să propună spre adoptare proiecte în conformitate cu tratatele semnate de țara noastră, ținând cont, în plus, de necesitatea adoptării tuturor măsurilor în domeniu pentru aderarea României la Spațiul Schengen în anul 2011.

În sesiunea parlamentară februarie-iunie 2010, comisia a fost sesizată în fond cu un număr de 42 de inițiative legislative și a întocmit 32 de rapoarte. Au fost finalizate și 27 avize.

Dintre cele mai importante propuneri legislative dezbătute la Comisia de apărare în prima sesiune legislativă au fost:

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază;

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.384/2006 privind Statutul soldaților și gradaților voluntari;

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război aviz;

- Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar aviz;

- Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic aviz;

- Propunerea legislativă privind învățământul superior aviz;

- Proiectul Legii educației naționale - aviz;

- Propunerea legislativă "Legea educației naționale"- aviz;

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor de război aviz;

- Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice aviz;

- Propunerea legislativă privind sistemul unitar de pensii publice aviz;

- Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare;

- Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen.

Pe parcursul primei sesiuni parlamentare, comisia a primit 28 scrisori și sesizări, 17 fiind soluționate.

În sesiunea septembrie-decembrie 2010, Comisia a primit 15 petiții, din care 13 soluționate și 2 în curs de soluționare.

Au avut loc două audieri și o activitate de control parlamentar. Majoritatea ședințelor comisiei s-au desfășurat cu participarea unor specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Administrației și Internelor, al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Muncii, dar și din CSAT, SPP, SIE, SRI și STS.

Pe parcursul anului 2010 au fost audiați, în cadrul comisiei, ministrul apărării naționale, ministrul justiției, ministrul afacerilor externe, reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției Române, ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Alte acțiuni în calitate de parlamentar

La invitația rectorului Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", în calitate de vicepreședinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, am participat la festivitatea de absolvire a promoției 2010, prilej cu care au fost acordate gradele de subinspector de poliție și sublocotenent.

Am participat, de asemenea, la festivitățile dedicate Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene, desfășurate la Monumentul Eroilor Aerului din București.

Ca recunoaștere a activității depuse, începând din anul 2005 în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, prin ordin al Ministrului Apărării Naționale, în cadrul unei ceremonii desfășurate în data de 6 octombrie 2010 la sediul MApN, în prezența tuturor comandanților de arme și a șefului Statului Major General, mi-a fost conferită cea mai înaltă distincție de onoare pe care o acordă Ministrul Apărării, Emblema "Onoarea Armatei României" cu însemn de pace.

În ceea ce privește activitatea dedicată cetățenilor din Colegiul nr.4, pe scurt:

Încă de la începutul anului 2010 mi-am reluat eforturile de a încerca să obțin alocarea de fonduri pentru repararea podului de cale ferată de la Slănic, deziderat al locuitorilor din oraș, dar și din localitățile învecinate, respectiv Vărbilău, Ștefești, Aluniș, Bertea. În acest sens am depus un amendament la proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2010, amendament pe care l-am și susținut în plenul Camerei Deputaților. Nerezolvarea acestei solicitări m-a determinat, ulterior, să prezint în plen declarația politică "Demisia, domnule Berceanu!". După această formă de luptă parlamentară, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a găsit soluția de rezolvare a situației, privatizând linia de cale ferată Ploiești-Slănic, astfel încât lucrările de reparații la pod au început. Pot spune că, împreună cu primarii din zonă, am făcut tot ce a depins de noi pentru a readuce cât mai curând trenul în gara Slănic.

Pe site-ul www.mariansaniuta.ro sunt postate toate demersurile făcute, inclusiv la președintele României, pentru rezolvarea acestei probleme.

Alt amendament adus la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010 a constat în solicitarea sumei necesare pentru sprijinirea sinistraților din satul Lutu Roșu, comuna Bertea, prin asigurarea accesului la centrul economic și administrativ al comunei.

Al treilea amendament la același proiect de lege a fost solicitarea fondurilor necesare pentru reabilitarea termică a Școlii cu clasele I-VIII Vărbilău, județul Prahova, în vederea creșterii confortului în imobilul în care învață 400 de elevi.

Împreună cu alți parlamentari din Prahova, am fost semnatarul unui amendament colectiv la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010 prin care am solicitat suplimentarea fondurilor alocate județului.

Am continuat proiectul pe care l-am inițiat încă de anul trecut, acela de a dărui comunităților locale din Colegiul 4 câte un ceas, simbol al prețuirii mele față de dumneavoastră, cei ce m-ați ales pentru a vă reprezenta ca parlamentar în Camera Deputaților.

În decursul acestui an am oferit acest cadou simbolic primăriilor din Blejoi, Vărbilău, Aluniș, Slănic și Ariceștii Rahtivani, după cele două de anul trecut, de la Ștefești și Păulești.

La invitația domnului primar Adrian Dumitru și a Consiliului Local Blejoi, am participat la festivitățile ocazionate de împlinirea a 100 de ani de la nașterea scriitorului Radu Tudoran, prilej cu care am oferit premii copiilor ce au compus cele mai apreciate eseuri referitoare la opera literară a celui ce le-a fost înaintaș.

- Am sărbătorit Ziua de 8 Martie împreună cu cetățenii din Blejoi.

- La începutul primăverii, am oferit locuitorilor din sate ale comunelor Dumbrăvești și Ariceștii Rahtivani semințe de flori, simbol al apropierii față de oamenii ce m-au ales deputat, dar și ca un mic proiect-pilot de protejare a mediului.

- Am urmărit în permanență, cu încântare, împreună cu locuitorii din Găgeni, demararea și derularea lucrărilor de renovare a Bisericii Sfinții Mihail și Gavriil, pentru care, prin amendamentul depus anul trecut la Legea bugetului de stat pe 2010, am obținut suma de 280.000 lei.

- Am inițiat demersuri pentru ca localitățile Blejoi, Slănic și Păulești să fie cuprinse în Programul Național de Investiții cu fondurile necesare pentru construirea unor săli de sport. În acest sens, împreună cu primarii Adrian Dumitru, Daneluș Costea și Ion Drăgușin, am fost în audiență la ministrul de resort, obținând înscrierea în lista de priorități a acestor proiecte.

- Împreună cu peste 200 de localnici am participat la slujba de hram a Bisericii Sfântul Gheorghe din Cocoșești.

- Preocupat de situația locurilor de muncă pentru cetățenii din Plopeni, am participat la întâlnirea organizată de edilul localității în colaborare cu Consiliul Județean Prahova, dedicată identificării de variante pentru rezolvarea situației Uzinei Mecanice, propunând factorilor responsabili soluții de abordare a acestui subiect.

- De Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor am participat la manifestările organizate de edilii comunei Păulești la monumentul din localitate.

În lunile mai-iunie am participat la ședințele de alegeri ale organizațiilor locale din Blejoi, Păulești, Ariceștii Rahtivani, Plopeni, Vâlcănești, Cosminele, Vărbilău, Aluniș, ocazii de a mă reîntâlni cu cetățenii acestor localități.

Mi-a făcut o deosebită plăcere de a regăsi la Cosminele brazii plantați împreună cu Alin Teodorescu în noiembrie 2008, ca semn de prețuire pentru cetățenii acestei comune.

Am fost alături de concetățenii mei din Păulești la Zilele comunei - Sărbătoarea Cireșelor, pe 29 și 30 mai.

Pentru susținerea unui proiect al domnului primar Ion Drăgușin, asumat încă din anul 2008, am făcut demersurile necesare deschiderii finanțării pentru extinderea Grădiniței de copii din Cocoșești, pentru care s-au alocat 190.000 lei, în prezent lucrarea fiind în derulare.

În contextul actualei crize economico-financiare, ca o măsură de reducere a cheltuielilor, la începutul lunii iunie am luat măsura de a muta sediul Cabinetului parlamentar în comuna Păulești, satul Găgeni, la Căminul Cultural.

La invitația domnului primar Daneluș Costea, am participat la inaugurarea complexului Baia Verde de la Slănic, prilej de a mă reîntâlni cu localnicii și alți edili de pe Valea Slănicului.

Împreună cu colegi din Plopeni, Bertea, Vărbilău, Ariceștii Rahtivani, am participat la manifestările dedicate marelui patriot Constantin Stere, la Parcul Bucov. Cu această ocazie am oferit muzeului cu același nume un simbol istoric, respectiv un fragment din cortina de sârmă ghimpată ce a separat Moldova de România timp de 65 de ani, obiect primit de mine de la foștii mei subordonați din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Poliția de Frontieră.

Am participat la deschiderea noului an de învățământ la Școala Stoenești, comuna Ariceștii Rahtivani. Mi-a făcut plăcere să dăruiesc bobocilor, emoționați de prima zi din viața de elev, rechizite școlare.

Am făcut demersuri pentru marcarea trecerii de pietoni din fața școlii situate pe DN 1B, pentru preîntâmpinarea accidentelor de circulație produse în ultimul timp.

În urma demersurilor făcute, am obținut fondurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor sanitare la Școala cu clasele I-IV din satul Livadea, comuna Vărbilău.

Preocupat de bunul mers al administrației din localitățile componente ale Colegiului 4, am organizat, la sediul Cabinetului parlamentar din Găgeni, o întâlnire informală între primari (fără a ține cont de apartenența politică) și specialiști ai Curții de Conturi Prahova, pe probleme specifice muncii din administrația locală.

Am participat cu mare bucurie, împreună cu peste 100 de localnici, la Hramul Bisericii din Găgeni, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Cu această ocazie s-a sărbătorit și terminarea lucrărilor de reparații.

De Ziua Națională a României am onorat eroii neamului la Monumentul din Păulești, îmbogățit cu o frumoasă cruce ce va dăinui peste ani, pe care am ridicat-o împreună cu primarul localității, domnul Ion Drăgușin, în semn de pioasă aducere aminte a celor ce s-au jertfit pentru libertatea noastră.

Hramul de Sfântul Nicolae l-am petrecut, la invitația preoților din Păulești, la biserica din localitate.

În luna decembrie am înlesnit vizita la Parlamentul României a unor cadre didactice și a unor elevi de la școlile din Găgeni și Păulești.

Pentru localitățile Bertea, Ostrov-Aluniș, Livadea-Vărbilău și Ștefești am identificat un sponsor care, în ciuda condițiilor grele, de criză, a sprijinit financiar oficialitățile în efortul lor de a organiza pomul de iarnă și de a oferi dulciuri, fructe și jucării copiilor din familii defavorizate.

Spun ce gândesc!

Fac ce spun!

Fiind adeptul transparenței și pentru optimizarea comunicării cu dumneavoastră, cei ce locuiți în Colegiul 4, am creat site-ul www.mariansaniuta.ro unde sunt postate informațiile ce au legătură cu activitatea de parlamentar.

Pentru orice doriți să-mi comunicați, aveți la dispoziție adresele de mail: mail@mariansaniuta.ro, marian.saniuta@cdep.ro, cabparlmariansaniuta@gmail.com.

Audiențele le desfășor în zilele de vineri, între orele 10,00 - 12,30, la Cabinetul parlamentar de la Căminul Cultural Găgeni, comuna Păulești.

La solicitarea dumneavoastră adresată edililor, periodic, pot desfășura audiențe în fiecare dintre localitățile Colegiului nr.4, la sediul Primăriei.

Vă doresc tuturor un an mai bun, în care visele dumneavoastră să se împlinească!

Extrase din interviul publicat în Ziarul "Ploieștii" nr.1494/16.12.2010:

- "Avem mult prea puțini «oameni de stat» adevărați în politica mare!"

Economicul a învins și a subordonat politicul. Bunăstarea unora s-a transformat în sete de putere cu orice preț, pe orice cale

- Aveți impresia că, în fapt, ceea ce se cheamă clientela de partid de azi e mai flămândă decât cea de ieri? Eu, da!

- După 2004, economicul a învins și subordonat politicul. De aceea, au apărut moguli, cercuri de interese, televiziuni partizane până la talibanism, tonomate, vizite nocturne la oameni de afaceri, stenograme, deformarea adevărului. Bunăstarea unora s-a transformat în sete de putere cu orice preț, pe orice cale. Iar manipularea grosolană ne agasează paranoic.

- În discuțiile pe care le aveți cu colegii de la PDL le spuneți că ar fi cazul să manifeste un pic de solidaritate și să închidă, Dumnezeului, robinetul cheltuielilor aiurea, dacă tot nouă, ăstora de ni se spune "români de rând", ne-au pus pielea pe băț?

- Robinetul îl închide un manager politic cu bune cunoștințe în domeniul pe care-l conduce, și nu un om politic subordonat până la supunere oarbă unui anumit cerc de afaceri. Iar ca o concluzie, "bogatul nu crede săracului niciodată"! Iar ieșirea din criză se face tot pe seama celor săraci, pentru că sunt mulți și nu au învățat valoarea votului lor. Il confundă încă cu simulacrul de vot din socialism. Și îl vând pe te miri ce, vânzându-și, de fapt, viitorul. Și se lasă manipulați și cumpărați cu o ușurință dezarmantă.

- Mă rog, ar putea să se uite mai atent la oamenii pe care-i numesc în posturi importante. Eu, una, m-am săturat să văd niște neica nimeni suiți în niște funcții și, apoi, de acolo, îți râd în nas ție, care muncești de te ia naiba pentru un sfert din salariile ăstora.

- Dacă vom continua în această direcție pe care ne aflăm azi, politica va deveni, dacă nu cumva a devenit deja, un club select al celor cu mulți bani. Nu spun bogați, bogăția poate însemna și altceva. Iar dacă acest cerc se închide, vor fi promovate doar interesele acestora. Pentru oamenii simpli, corecți, cu principii solide de viață și buni profesioniști se închide ușa politicii. Și atunci... hai să citim opera lui Caragiale, acolo vom fi.

- Apropo: din cauza asta au boală partidele să numească directori la deconcentrate, primării, consilii județene etc. numai oameni care au firme acasă, chit că sunt complet paraleli cu activitatea pe care sunt puși să o coordoneze? Să mănânce asta cu două guri? Vă rog să nu-mi spuneți despre calitatea managementului... Trăiesc, văd, aud!

- Economicul a învins și subordonat politicul, spuneam mai devreme. Este doar o dovadă vie că cei care vor mai multă putere vor să controleze tot, să-și desființeze concurența, să ordone politicului ce să facă, să controleze resursele țării. Este un capitalism sălbatic de stat. Aici am ajuns! Cât despre calitate, doar "ghioceii" au succes! Pentru că nu vorbesc, ei execută tot cu capul plecat.

............................

- Valea Slănicului este mai... ascunsă. Fără funcții cu vizibilitate maximă pe micul ecran, fără să fiți numărul unu în știri, mă rog, măcar numărul 10, ca prezență în media, va păstrați la o cotă excelentă în încrederea electoratului, 36%, parcă.

- Faptul că nu sunt invitat la emisiuni TV de o mare parte a media locale arată că nu fac parte din cercul păpușilor Matrioșka afișate pe ecrane. Imi duc la îndeplinire mandatul încredințat de cetățeni cu loialitate și onestitate. Faptul că acest lucru nu trebuie să se știe prin intermediul unei părți a presei nu mă deranjează. Atâta pot, atâta fac cei care dezinformează opinia publică. Ce să fac dacă eu și în genunchi sunt mai "înalt" decât alții care se vântură pe la tv nespunând nimic?

- Oamenii din colegiu vă prețuiesc. Vă întreb însă, mai candidați? Și tot din partea partidului care v-a fost mai neprietenos decât alte formațiuni politice?

- Nu știu. Dacă zbaterea în mediocritate pe ritmuri de manele a clasei politice românești continuă, mă văd obligat să iau o decizie pentru viitor.

- Vreau să vorbesc despre jurnaliști: ați întâlnit mulți din cei care v-au fost "prieteni" când erați la șefia PSD, după care v-au întors spatele? I-ați mai agrea în jurul dvs. dacă se vor linguși iar, în clipa în care, să zicem, veți redeveni președinte de partid?

- Nu voi mai candida niciodată pentru vreun post de conducere în PSD. Organizația, prin votul ei în 2009, la ordinul lui Mircea Geoană, a decis că nu e nevoie de oameni cu calitățile pe care le am eu. De ce oare acum aceiași oameni îl critică pe Mircea Geoană? Cât despre ziariști, ce să spun? Ii respect pe unii, îi compătimesc pe alții și aș citi cu plăcere un articol în presă despre cei care, ajunși în politică, au plecat de la un partid la altul... Rămân la ideea că este nevoie de un nou proiect politic în România. (M.B.)

  Marian-Florian Săniuță - declarație politică intitulată Europa-România, 1-1 în derby-ul Schengen;

Domnul Marian-Florian Săniuță:

"Europa-România, 1-1 în derby-ul Schengen"

De câtva timp, imediat după intrarea în noul an, o temă de dispută politică și-a făcut apariția în societatea românească: țara noastră nu va adera la spațiul Schengen în martie 2011, așa cum era stabilit.

De aici, în minunata manieră dâmbovițeană, au început acuzațiile, frazele pompoase și datul cu părerea de către tot felul de oameni politici mari sau mici. Nici chiar gestul președintelui României nu l-am înțeles. Și-a asumat acest previzibil eșec, deși, poate, nu Domnia Sa trebuia s-o facă. Din dorința de a oferi o informare obiectivă, am decis să scriu aceste rânduri și să văd, încă o dată, dacă în România adevărul poate triumfa. Cât despre dreptate, europenii par a avea pe de-a-ntregul opinia corectă.

La momentul când România și-a fixat ca țintă aderarea la Uniunea Europeană s-au stabilit patru paliere mari de acțiune politică:

1. perioada de preaderare cu accent pe încheierea negocierilor cu UE, în anul 2004;

2. perioada postaderare ulterioară semnării tratatului;

3. aderarea la spațiul Schengen la sfârșitul anului 2009;

4. intrarea în zona euro în cursul anului 2014.

Fiecare etapă din cele enumerate mai sus presupunea acumulări cantitative și calitative pe toate palierele stabilite cu partenerii europeni, consemnate în Tratatul de aderare și în documente ulterioare agreate de comun acord.

Până în acest moment nimic nu pare a fi deplasat sau ilogic în ceea ce am gândit, planificat și întreprins pentru români și România, având ca punct de plecare mandatul guvernării 2001-2004.

Și totuși, în ciuda celor negociate până în decembrie 2004 de specialiștii și politicienii români, având ca final fericit semnarea, în aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la UE, nimic nu pare a se întâmpla pe coordonatele stabilite în 2004.

Suntem în 2011, nu am intrat încă în spațiul Schengen, primim reproșuri de toate felurile și ne sunt expulzați cetățenii. Se invocă pentru noi neasigurarea securității frontierelor la nivelul exigențelor Schengen, corupția, eterna noastră problemă în relația cu Occidentul, și funcționarea, pe alocuri defectuos, a justiției române.

Mă voi opri puțin asupra aspectelor legate strict de activitatea MAI, pe care o cunosc destul de bine. Prin măsurile luate în 2004, România a convins partenerii europeni în ceea ce privește abordarea serioasă a problemei securității frontierelor, având ca scop final acceptarea țării noastre în spațiul Schengen. Acest lucru a și permis încheierea negocierilor pe Capitolul 24 JAI. Documentele încheiate cu această ocazie prevedeau clar că anul 2009 va fi cel care va marca aderarea României la convenția Schengen.

Iată ce era consemnat în documentul ce stipula poziția comună a Uniunii Europene privind managementul integrat al frontierelor Bruxelles, 8.12.2004: " în ceea ce privește aderarea ulterioară la Acordul Schengen, se consideră că 2009 reprezintă o țintă rezonabilă, având totuși în vedere, în mod realist, faptul că evenimente neprevăzute ar putea să genereze întârzieri nedorite". Deci partenerii europeni apreciau eforturile noastre cuprinse în Planul de Acțiune Schengen 2004 publicat în "Monitorul Oficial", văzut ca "un pas înainte considerabil în comparație cu planurile prezentate anterior", ținta fixată era "rezonabilă", deci accesibilă, iar întârzierea după această dată era "nedorită". Și totuși, ce s-a întâmplat, pentru că România, mai târziu decât era prevăzut și asumat, va avea unul dintre cele mai moderne sisteme de supraveghere a frontierelor externe ale UE, lucru amintit și de președintele României? Răspunsul îl găsim tot în documentul de poziție din decembrie 2004: "UE subliniază că este de o importanță crucială ca punerea în aplicare a acestui plan să fie accelerată considerabil și că orice întârzieri în legătură cu termenele detaliate să fie evitate".

Or, tocmai asta s-a întâmplat: în goana după senzațional, oamenii politici din fruntea MAI, după 2004, nu au respectat aceste lucruri, manipulând grosolan opinia publică prin deformarea unor adevăruri și prin trucarea unor realități, în detrimentul interesului românilor de a se mișca în spațiul de "libertate și justiție" impus de UE.

Planul Schengen a fost modificat aproape în fiecare an, pentru că nu s-au respectat angajamentele asumate, iar întârzierile s-au adunat irecuperabil și, exact în urmă cu trei ani, la Brdo, în Slovenia, miniștrii de interne ai României și Bulgariei semnau, neforțați de nimeni, o declarație comună prin care se stabilea anul 2011 ca orizont de accedere a celor două țări în spațiul Schengen.

Niciunul dintre cei care astăzi critică vehement amânarea primirii României în spațiul Schengen nu s-a făcut auzit. Nici chiar președintele nu a reacționat într-o manieră hotărâtă. Era atributul Guvernului de a respecta angajamentele asumate în relația cu partenerii europeni. O dată am refuzat noi ca UE să ne primească în spațiul Schengen, acum se pare că refuză ei...

Atunci datele problemei erau altele, acum realitățile sunt altele...

Oricum, decizia de atunci a fost greșită, mai ales că România ieșise de sub riscul activării clauzei de salvgardare. Iar cuplarea cu Bulgaria s-a făcut în mod nejustificat, fără a exista o solicitare a partenerilor europeni, în încercarea de a ascunde un management defectuos al MAI. Și rezultatele le-am văzut odată cu ieșirea în stradă a polițiștilor... Și nu numai... De aceea suntem acum în poziția de meci nul, însă cu pierderi importante în "clasamentul adevărului". Iar soluția nu este renunțarea la achiziții tehnice de ultimă oră, pentru că acestea sunt, până la urmă, punctul forte al României în discuția cu partenerii europeni.

Se spune că nu ar exista efecte palpabile ale întârzierii aderării României la Convenția Schengen. Orice întârziere pe unul din palierele amintite la început aduce după sine întârzieri în abordarea celorlalte ținte ale consolidării statutului de țară membră a UE a României. Cu siguranță, nu întâmplător vorbea guvernatorul BNR despre proiectul euro în urmă cu câteva zile... Domnia Sa pare să fi văzut pericolul. După 2014 vom putea să evaluăm întârzierile și pagubele pentru economia românească, dar și neajunsurile provocate cetățenilor români.

Așa cum realitățile din ultimul timp din Uniunea Europeană, amintite de președintele republicii, mă îndeamnă să mă gândesc dacă nu cumva poziția Germaniei și a Franței față de România nu are la bază relația noastră mult prea strânsă cu FMI, în detrimentul fondului de salvare european, iar presiunile asupra Portugaliei par a fi un studiu de caz demn de urmărit...

Ei cum stau, oare, cu frontierele externe?

  Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică despre efectele noului acord cu FMI;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Guvernul condus de către Emil Boc a anunțat faptul că scrisoarea de intenție pentru noul acord cu FMI va fi elaborată până la sfârșitul săptămânii în curs, vizita delegației FMI în România urmând să se încheie la 8 februarie. Anunțul a trecut drept unul cu un impact timid în mass-media românească și în dezbaterea publică, analiștii și vectorii de opinie fiind concentrați pe subiecte de impact imediat, precum negocierile pe Codul muncii, cazul deputatului Dan Păsat din dezbaterea Comisiei juridice sau negocierile maraton din Senat.

Trebuie însă spus că după doi ani de implementare a politicilor FMI, România nu este eligibilă pentru niciunul dintre noile instrumente importante ale fondului, cum ar fi linia de credit flexibilă sau linia de credit de tip precautionary. Cred că trebuie făcute câteva clarificări tehnice: țările care au o economie stabilă și au înregistrat progrese majore în consolidarea fiscală, care nu au avut vulnerabilități foarte mari pe timpul crizei pot accesa linia de creditare flexibilă, dar nu e cazul României! Țările care au avut o structură economică solidă, nu au înregistrat deficite mari și au avut creștere economică pot accesa linia de credit precautionary, dar, din nou, nu este cazul României. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ne anunță că țara noastră va merge probabil pe un acord stand-by de tip precautionary, care presupune un program concentrat in special pe probleme privind reformele structurale, continuarea consolidării fiscale și îmbunătățirea guvernanței în anumite domenii de activitate - adică centrat pe efectele Guvernării Boc: contracția fără precedent a economiei românești, scăderea puterii de cumpărare și a consumului.

Cu alte cuvinte, însuși tipul de acord este dovada concretă a lipsei de performanță economică a Guvernului Boc.

Mai mult decât atât, FMI condiționează noul acord de restructurarea companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și liberalizarea prețurilor reglementate la gaze naturale și energie electrică. În acest context este stupefiantă tăcerea guvernului în subiectele ce decurg din aceste două angajamente: creșterea numărului de șomeri ca urmare a disponibilizărilor ce vor fi făcute ca efect al restructurării și creșterea prețului gazelor, adică o explozie a tuturor prețurilor de pe piața românească.

Ne așteptăm, așa cum am fost obișnuiți de reprezentanții actualei puteri, ca aceștia, în loc să contureze o strategie de contracarare a acestor efecte devastatoare asupra populației, să încerce să distragă atenția publică prin alte metode de manipulare, prin care să ne demonstreze că totul merge foarte bine și românii o duc de fapt excelent.

  Titi Holban - declarație politică intitulată Politica Guvernului Boc - o politică în favoarea speculatorilor;

Domnul Titi Holban:

"Politica Guvernului Boc - o politică în favoarea speculatorilor"

În data de 25 ianuarie a avut loc listarea la bursă a Fondului "Proprietatea". Deși mult așteptată, această acțiune a adus multe dezamăgiri în rândul foștilor proprietari. Acțiunile Fondului "Proprietatea" au deschis ședința de tranzacționare la prețul de 0,602 lei și evoluția ulterioară a consemnat un declin constant de aproximativ de 0,01 lei la fiecare ședință.

Pentru numeroșii foști mici proprietari care așteptau listarea la bursă pentru a-și putea valorifica acțiunile primite, situația nu este deloc îmbucurătoare, în condițiile în care valoarea actuală a acțiunilor este mult inferioară valorii nominale de 1 leu la care s-a făcut compensarea. În aceste condiții, persoanele despăgubite cu acțiuni la Fondul "Proprietatea" ar urma să primească mai puțini bani decât li se cuvin. Cu alte cuvinte, cei care au primit până în prezent acțiuni la valoarea nominală de 1 leu (adică 100.000 de acțiuni în contul unei despăgubiri de 100.000 de lei) ar recupera acum doar aproximativ 60.000 de lei din vânzarea acestora pe Bursă.

Nu trebuie ignorat faptul că acest fond a fost constituit pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăți au fost preluate în mod abuziv de regimul comunist. De aceea Fondul "Proprietatea" are în primul rând o puternică componentă morală și doar în plan secundar aceea de dezvoltare a pieței de capital. Ca atare Guvernul are obligația de a se asigura că Fondul "Proprietatea" va împlini până la capăt obiectivul pentru care a fost creat.

Până în prezent, prin modul în care a fost gestionat sub guvernarea Boc, Fondul "Proprietatea" a fost mai degrabă un instrument în favoarea speculatorilor care au putut achiziționa acțiuni pe piața neagră la prețuri mult reduse față de valoarea nominală, într-o perioadă în care incertitudinea privind listarea la bursă a făcut mulți deținători de titluri de despăgubire să-și piardă orice speranță că vor mai prinde în viață acest moment.

Acum, că listarea a fost în final realizată, foștii proprietari își văd din nou înșelate așteptările de valoarea redusă a acțiunilor lor. Mai mult decât atât, întregul proces de despăgubire, care urmează să fie reluat la începutul lunii mai, stă sub semnul întrebării, el depinzând acum de prețul acțiunilor pe Bursă.

Fără a putea elimina beneficiile speculatorilor cu acțiuni la Fondul "Proprietatea", Guvernul Boc are datoria de a asigura o despăgubire reală a foștilor proprietari și, de asemenea, are obligația de a urgenta procesul de despăgubire până la încheierea totală a acestuia. Este vorba în primul rând de o reparație morală care nu mai trebuie amânată.

  Lucia-Ana Varga - declarație politică: Despre dreptul la sănătate al românilor;

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Despre dreptul la sănătate al românilor"

Anunțul reorganizării și închiderii unor spitale a fost încă o veste proastă adusă de Guvernul Boc românilor. Ca de fiecare dată în situații similare, și de această dată Guvernul a anunțat această măsură fără o prealabilă dezbatere publică, fără a face publice criteriile obiective care au stat la baza selectării unităților medicale care vor fi reorganizate sau închise și fără să facă nici cel mai elementar calcul cu privire la impactul pe care aceste măsuri îl pot avea în rândul populației și al sistemului medical din România. Sigur că Guvernul a promis că va suplimenta numărul posturilor de salvare și de unități SMURD însă, ca de obicei, a pus căruța înaintea boilor, lăsând astfel fără acces la servicii medicale un număr important de români.

Și nu vreau să vorbim astăzi despre cum mai reușește Guvernul să mai garanteze românilor dreptul constituțional la sănătate ori cum lista spitalelor reorganizate ori închise nu are la bază o dezbatere publică adecvată ori criterii obiective, în parte pentru că guvernarea actuală ne-a obișnuit cu lipsa unei rigori a procedurilor de luare a deciziilor, chiar și cu lipsa unei rigori constituționale și, în parte, din cauza faptului că, până la urmă, aceste lucruri nu sunt importante decât sub aspect formal.

Ceea ce este cu adevărat important este faptul că un număr foarte mare de români nu vor mai beneficia de asistență medicală, iar accesul lor la asistența medicală se va face din ce în ce mai greu.

Zona montană a Colegiului uninominal pe care îl reprezint eu în Parlament este una dintre cele mai izolate din acest punct de vedere, existând sate de unde locuitorii trebuiau să parcurgă o distanță importantă până la cea mai apropiată unitate medicală, Centrul de Sănătate Bratca, unitate medicală care va deveni un cămin pentru bătrâni. Fără a diminua importanța căminelor pentru bătrâni, afirm aici că unitatea sanitară din Bratca nu trebuie închisă, nu după sumele importante de bani care au fost investite în această unitate ori după numărul important de cetățeni pe care îi deservește. Românii chiar au dreptul la sănătate și la un acces ușor la servicii medicale. Cum se vor putea trata cetățenii din zona Bratca? Vor putea ei să aștepte până când Guvernul Boc va suplimenta numărul de unități SMURD care să îi poată transporta de urgență la o altă unitate medicală? Cum se vor deplasa acei cetățeni, bolnavi cronici, săptămânal, câteva zeci de kilometri pentru a primi îngrijiri medicale? Și pe banii cui?

Prin urmare, fac un apel de la această tribună și solicit Guvernului Boc și Ministerului Sănătății să facă publice criteriile obiective care au stat la baza identificării unităților sanitare care se vor reorganiza ori închide și să modifice lista acestor unități în conformitate cu aceste criterii, pentru că locuitorii din zona Bratca chiar au nevoie de unitatea medicală pe cale de a fi reorganizată.

  Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul «Porțile deschise» sau «prin noi înșine»;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Porțile deschise sau prin noi înșine"

Suntem în situația de a opta între două variante de bază pentru asigurarea dezvoltării, varianta "prin noi înșine sau/și varianta porților deschise". Unii pot spune că această problemă nu este esențială, nu este actuală, altele trebuind să fie preocupările momentului. Poate fi și așa, dar abordările prezentului și implicațiile acestuia asupra viitorului ne arată faptul că opțiunea asupra variantei optime reprezintă o alegere a eficienței modalității în care concepem dezvoltarea durabilă.

Președintele României a făcut și face un apel către noi toți, poate insuficient înțeles, acela de atenționare că astăzi, după efortul integrării europene formale, construit și însușit de întreaga clasă politică, tuturor românilor le aparține piața europeană. Cred că dumnealui se adresează - practic - cu următorul mesaj: "Cuceriți Europa la nivelul celor mai înalte poziții economice, administrative și politice, iar de la înălțimea și puterea acestora, sprijiniți România cu profesionalism, cu diplomație, cu spirit patriotic, în așa fel încât proiectul România modernă și europeană să devină realitate în întregul lui, pentru toată țara, pentru toți locuitorii și pentru toate zonele de influență pe care le avem sau să ni le creăm inteligent într-o zonă considerată strategică de foarte mulți."

Dacă analizăm istoria modernă a ultimilor 150 de ani, constatăm că România a cunoscut dezvoltarea adevărată atunci când a folosit pragmatic și eficient principiul "porților deschise", chiar dacă electoral, cel puțin în perioada ultimilor douăzeci de ani, suna foarte bine varianta "prin noi înșine" sau "numai prin noi înșine". Acest principiu, ca formă frumoasă și amăgitoare pentru populație, a dat rezultate când s-a transformat, de cele mai multe ori prin presiunea unor standarde propuse de alții și acceptate, cel puțin formal, de noi, într-o variantă a "porților deschise", poate chiar mai virulentă decât cea tradițională.

Alternanța deal-vale, specifică în caracterizarea spațiului mioritic, exprimată genial de Lucian Blaga prin "melancolia, nici prea grea, nici prea ușoară, a unui suflet care suie și coboară, pe un plan ondulat indefinit, tot mai departe, iarăși și iarăși, sau dorul unui suflet care vrea să treacă dealul ca obstacol al sorții și care întotdeauna va mai avea de trecut încă un deal și încă un deal sau duioșia unui suflet, care circulă sub zodiile unui destin, ce-și are suișul și coborâșul, înălțările și cufundările de nivel, în ritm repetat și fără sfârșit", poate fi transferată la nivelul comportamentului colectiv într-o oscilație permanentă, transmisă de obicei la nivel de mase ca o opțiune fundamentală între varianta înflăcărată "prin noi înșine" și varianta de multe ori șoptită a "porților deschise".

Putem spune că astăzi suntem asemenea ciobanului mioritic, care deși își cunoaște soarta, nu ia nicio atitudine și nici nu are încredere în propriile puteri, considerând trecerea molcomă prin existență ca fiind forma optimă de a traversa, urcând și coborând, împletind infinitul vizionar al porților deschise cu finitul prezent, atotcuprinzăto, al efortului propriu de a face față, prin noi înșine, realităților cu care ne confruntăm.

Atât varianta "prin noi înșine", dezvoltată în vechiul regat și venită din confruntarea energică a arendașilor cu forțele tradiționale-conservatoare, de multe ori decăzute la nivelul mijloacelor și relațiilor de producție, fără ca aceasta să impună valorile care țin de consolidarea și dezvoltarea unei națiuni, cât și varianta "porților deschise", dezvoltată cu precădere în spațiul transilvănean, nu a avut puterea reușitelor nici în perioada interbelică, nici în perioada celor douăzeci de ani de după 1990. Clasa elitei economice antreprenoriale a fost divizată, în funcție de interesul de moment, fie în susținerea totală a variantei aplicării "numai prin eforturi proprii", adică "prin noi înșine", fie în varianta deschierii totale și fără condiționări a porților deschise pentru investițiile și procedurile altora. Nu s-a reușit, din păcate, formularea unor obiective strategice aplicate, ci numai o exprimare a dorințelor, în care suportul a lipsit, iar punerea în scenă a celor două variante a urmărit strict interesul personal.

Chiar și perioada comunismului a cunoscut două exprimări, una de deschidere și de acumulare tehnologică, profesională, și perioada în care s-a considerat că efortul nostru propriu și izolat într-un spațiu globalizat este suficient pentru a ne asigura dezvoltarea. Dezvoltarea durabilă într-un spațiu globalizat are regulile proprii care trebuie deslușite, are nevoie de o clasă antreprenorială dinamică, care a înțeles sau înțelege vocația socială și națională a capitalului, pentru care misiunea construirii nu se referă numai la interesul personal și egoist, izolat în puterea de coagulare cu alte componente ale capitalului existent la nivel național, ci și la acțiunile eficiente în spațiile existente, influențate sau în curs de influențare.

Aș fi bucuros, sau poate nu, dacă aș aparține unei națiuni puternice care dictează la nivel global sau cel puțin la nivel regional. Din păcate, nu suntem în această situație. În acest moment, în acest context, spre binele României, mi-aș dori să avem puterea și mentalitatea pozitivă a războinicului dornic a cuceri corect și cinstit piața, în urma unor bătălii în care inteligența și creația joacă un rol esențial.

În acest context, dacă singura valoare, pe care o prețuim cu adevărat, va fi în continuare forța de muncă plătită cu mult sub nivelul mediei europene, nu vom rezolva fundamental problemele de fond cu care ne vom confrunta. Pentru România, deschiderea porților nu este suficientă, ea trebuie reglementată abil și inteligent pentru ca efectele să fie simțite de populație, repornind, în această manieră, speranța că prin muncă, inteligență, diplomație, intransigență și prin puterea de a acționa uniți pe obiective majore vom avea vehiculul sigur care ne va aduce cu adevărat în Europa.

Și astăzi, dacă într-un chestionar s-ar pune întrebarea "Ce variantă ați susține dintre cele două, consider că aceasta ar trebui să fie "prin noi înșine". Dacă în același chestionar ar fi pusă întrebarea dacă doriți integrarea europeană sau o acțiune singulară și independentă, consider că marea majoritate ar răspunde integrarea europeană, aceea care a devenit pentru generația noastră spațiul și instrumentul de acțiune pentru varianta "porților deschise".

În lipsa unor obiective clare, suntem în situația paradoxală de a răspunde în manieră directă - într-un fel - la o întrebare fundamentală și total opus în cazul în care aceeași întrebare este formulată indirect. Nu cred că suntem în situația de a alege chestionarul, ci de a alege obiectivele strategice majore la nivelul câtorva generații, în așa fel încât acestea să nu fie bruscate și deturnate de schimbările istoriei, ci influențate și potențate de acestea.

România, într-un fel sau altul, a adoptat ca element călăuzitor varianta "porților deschise" și în momentele favorabile, și în momentele de restriște când nu există forță suficientă pentru a le închide, ca mijloc de protecție. Protecția noastră a fost legată de inteligența de a deschide porțile, eficiența pentru dezvoltare fiind legată de transparența și corectitudinea desfășurării acestui proces.

Consider că, pe lângă discuțiile momentului, fie că acestea se referă la poziționări și repoziționări politice, fie la amenințările momentului pentru o posibilă variantă a viitorului, în situația dată a României și a lumii în procesele de globalizare, dezbaterile ar trebui să includă viitorul și poziționarea noastră adevărată în spațiul european și maniera în care folosim pentru noi, în interesul nostru, pentru România, procesele de mondializare, de dezvoltare durabilă și de schimbare la nivel global. Într-un spațiu tot mai încrâncenat, cu privirea mai mult la trecut și la răzbunare, din păcate, uităm să privim, să gândim viitorul, să-l gestionăm, sub toate aspectele, și în primul rând în folosul nostru.

Chiar dacă Parlamentul este văzut mai mult ca un gestionar al momentului, iar impactul legilor pe durată medie și lungă cu greu este acceptat într-o analiză parlamentară, în acest context, solicit, din nou, Parlamentului să solicite Guvernului un Raport general privind activitatea României pe anul 2010, în formă asemănătoare cu Raportul general al Comisiei privind activitatea Uniunii Europene. Porțile noastre deschise pot să însemne pentru România și preluarea creativă și judicioasă a procedurilor și acțiunilor care au dat rezultate la nivel european și global. Pentru multe domenii, acesta ar fi drumul pe care ar trebui să-l urmăm, acela de a folosi spațiul european și procesele de globalizare pentru prosperitatea românilor și a României.

  Iulian Vladu - declarație politică cu referire la Uniunea populistă, un șoc pentru propriii membri;

Domnul Iulian Vladu:

"Uniunea populistă, un șoc pentru propriii membri"

Anunțată cu trâmbițe ca fiind uniunea pentru viitorul anilor 2020, uniunea social liberală nu și-a găsit prea mulți susținători nici în rândul propriilor membri. Trei partide, aproximativ 200 de membri, atât au reușit cele 3 partide să adune într-o sală imensă prin însăși lipsa susținătorilor lor. Dar, probabil, lipsa de sprijin în primul rând a resimțit-o președintele PSD, Victor Ponta, prin lipsa susținătorului său în procesul de învățare, Ion Iliescu.

Așa cum bine știm de mulți ani, populismul și avalanșa de promisiuni nu puteau lipsi, spre deliciul presei și al propriilor membri ai noii uniuni.

Precum o alianță creată doar pentru interesul electoral, doar împotriva unui anumit Băsescu, Boc, Udrea și alții, cuvântul "criză" nu și-a făcut apariția. Că doar ce-i aia? Interesează vreun lider PSD, PNL sau PC să vină cu un program de continuare a reformelor, să susțină procesul de stabilizare a economiei?! Nu. În schimb, au venit cu tot felul de promisiuni, precum în timpurile bune, ca și cum banii ar zbura deasupra sediilor din Kiseleff și doar USL-ul ar avea bunăvoința și dorința să împartă acești bani.

Dintre cele trei partide, probabil Partidul Conservator este singurul câștigător, reușind să mai prindă un lift pentru a urca în plenul Parlamentului și, mai mult, oferindu-i speranța lui Felix motanul să prindă cașcavalul de la șefia Senatului, în locul pustnicului Geoană.

Cât despre PSD și pierderea candidatului la președinție nu poate fi vorba, având în vedere faptul că Ponta nu poate determina nici măcar propriii colegi să-i accepte neștiința și incompetența, dar pe cetățenii acestei țări! Astfel, conștient fiind de neputința sa, acceptă cu ușurare să-i cedeze candidatura la președinție lui Crin, care își pierde din culoare și din albul imaculat alături de latura neagră care urmărește PSD-ul. Pentru că, dacă PSD-ul ne-a învățat ceva în acești ani de stat în opoziție, este un singur lucru: sunt capabili să-și rupă singuri picioarele, din nou, la următoarele alegeri, doar de dragul sprijinirii "corupției" membrilor săi. Cum este posibil ca, după 20 de ani de la Revoluție, când oamenii și-au dat viața pentru drepturile și libertățile lor, acum, când suntem membri ai diverselor instituții internaționale care apără drepturile și libertățile fundamentale, când justiția este chemată să-și facă treaba, cel care dorește a fi cel mai mare partid din opoziție să nu militeze pentru o justiție imparțială?

Acțiunea PSD-ului de pichetare a sediilor PDL indică josnicia, disperarea și incapacitatea unor lideri de a înțelege ideea de stat de drept și de a duce în derizoriu ideea de justiție imparțială. Rușine, rușine, rușine! Mai mult, pentru a arăta lumii întregi indiferența vizavi de cetățenii acestei țări, au mers să susțină în cor ingerința în actul de justiție, cine? Oameni cu dosare penale. Este inadmisibil și este imposibil ca cineva să mai creadă în dorința PSD-ului ca justiția să fie imparțială și să-și facă treaba. Vă reamintesc că și membrii PDL au răspuns în fața justiției, fără ca partidul să organizeze mitinguri de intimidare. Este rușinos!

Mai mult, în urma anunțului președintelui de a nu mai trage ultima tranșă de la FMI, Ponta declara că anunțul făcut de președintele Traian Băsescu este "o perpetuare" a unei minciuni, care nu mai are nici măcar un efect psihologic, ci creează și mai mult pesimism. "Vrem să dăm un semnal către șomerii din această țară, către pensionarii din această țară, că din păcate Traian Băsescu minte din nou. Nu am ieșit din criză, nu am ieșit din recesiune economică, dar se poate face acest lucru cu un alt guvern și cu un alt fel de a conduce treburile țării". Mă întreb în ce calitate a făcut Ponta această declarație: în calitate de cetățean sau în calitate de elev, care vrea să învețe, cum bine a spus, mersul economiei? Pentru că economia se bazează pe cifre, și nu pe vorbe goale!

Dacă așa a înțeles Ponta felul de a face politică, este grav pentru această țară, pentru democrația și statul de drept. Acestea sunt declarații ale unor lideri incompetenți, care nu au responsabilitatea declarațiilor pe care le fac. Prin urmare, această uniune nu poate sugera decât incompetență, nerușinare și răzbunare personală, ceea ce nu trebuie să caracterizeze politica românească.

  Gheorghe Ciocan - declarație politică cu titlul: Monopolizarea reformei;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Monopolizarea reformei"

Reforma statului nu poate fi monopolul actualei guvernări. Nimeni nu poate avea pretenția că el și numai el poate reforma România. Însă actuala putere a creat impresia, pe care o consolidează în fiecare zi, că ea singură poate reforma statul român, că modernizarea societății românești este apanajul ei exclusiv.

La drept vorbind, noi suntem aceia care după Revoluție am produs cea mai amplă și mai radicală reformă în țară, reformă care s-a produs în toate domeniile și la toate nivelurile societății. Dar nu ne-am făcut din aceasta un titlu de glorie, așa cum pretind actualii guvernanți să fie văzuți și apreciați.

Și-apoi de ce s-ar numi reformă sărăcirea poporului? Asta înseamnă a face reformă: a face disponibilizări, a scădea salarii și pensii, a desființa școli, spitale, teatre, filarmonici? Decât o astfel de reformă, mai bine lipsă!

Crearea Uniunii Social-Liberale e tocmai răspunsul la monopolizarea reformei de către actuala guvernare. Numai PDL știe să facă reforma învățământului sau a sănătății? Numai PDL știe să reformeze Constituția? Numai PDL poate să modernizeze România? Ne-a fost indus pe nedrept un sentiment de vinovăție față de reforma statului. Nu ar trebui să ni-1 asumăm: și noi dorim, cel puțin tot atât de mult ca și actualii guvernanți, modernizarea țării și propășirea națiunii.

Astfel că recenta apariție a Uniunii Social-Liberale înseamnă sfârșitul unui mit și al unei iluzii: că, sub o vorbă seducătoare reforma - numai PDL vrea binele acestei țări. Vom demonstra că și noi suntem capabili de reformă, însă la costuri mult mai mici pentru cetățeni decât cele pe care ei au trebuit și trebuie să le plătească acum. Avem toate datele pentru a garanta acest lucru: atât prin componenta socială, de protecție a cetățenilor, mai ales a categoriilor defavorizate, reprezentată de Partidul Social Democrat, cât și prin componenta liberală, de stimulare a inițiativei private și a mediului de afaceri, reprezentată de Partidul Național Liberal.

Așa că vă invit, dragi colegi, să vă alăturați proiectului nostru de reformă, pentru că, așa cum nimeni nu este mai presus de lege, nimeni nu are monopol nici asupra reformei și nici asupra viitorului țării noastre. Iar primul pas al reformei va debuta cu scoaterea urgentă a României din criză. Să vă gândiți bine!

  Vasile Popeangă - declarație politică: Uniunea Social-Liberală dă frisoane!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Uniunea Social-Liberală dă frisoane!"

Încă de când începuse să răzbată zvonul că e pe cale să se îndeplinească o uniune serioasă a opoziției, cei de la PDL au început să intre în sevraj, bâțâindu-se ca niște marionete pe toate posturile de televiziune, radiouri, ziare aservite și alte calorifere și frigidere ale neamului răspândacilor.

"Uniunea Social-Liberală va rămâne în opoziție până în 2019!", își face curaj Boc, de sub vreun scaun din Alba Iulia. Ioan Oltean chițăie, doar-doar s-o convinge singur când se-aude scoțând sunete, că alianța opoziției nu va avea forță să învingă PDL la alegeri și că, de fapt, va aduce procente în plus pedeliștilor! Roberta Anastase îi ține isonul, de parcă ea i-ar fi scris spiciul lui Oltean! Cum era vorba aia, pe timpul lui Ceaușescu: un singur gând, o singură voință...? Câte un udemerist își mai dă și el cu părerea că ar fi nepotrivită alianța dacă se iau în calcul diferențele dintre ideologii ale formațiunilor componente, uitând că UDMR-ul nici măcar nu-i un partid, ci o struțo-cămilă, un conglomerat de pseudodoctrine, intrigi și interese separatiste, creat pe criterii etnice, grupat într-o găselniță asociativă cu pretext de uniune culturală și ajunsă în parlament la limita legii, mai mult speculând interesele unora și altora...

Iată doar cum gândesc câțiva dintre oamenii puterii, care înțeleg prin politică doar găști și meschine interese personale ori de grup, incapabili să priceapă că interesul național poate însemna și altceva decât menținerea la putere cu orice preț a căpușelor băsiste, a incompetențelor portocalii, a ifoselor PDL-iste ori a transfugilor ciraci ai lui Oprea, spre pierzania poporului român!

Singurul care pare a mai avea un pic capul pe umeri ar fi Cristian Preda, cel ce măcar recunoștea cinstit că "Forța electorală a Uniunii Social-Liberale nu e de neglijat. (...) Nu trebuie să li se îngăduie să monopolizeze spațiul politic". Tot el continua, pe blogul său: "Constituirea US-L e un moment important pentru scena politică de la noi. PSD e un partid care, cu excepția ultimei legislaturi, a avut cei mai mulți parlamentari. Inclusiv atunci când era în opoziție - în 1996-2000 sau în 2004-2007 -, partidul creat de Ion Iliescu a depășit prin numărul deputaților toate celelalte partide din Parlament. Faptul că acum s-a aliat cu PNL vădește dorința clară de a obține o majoritate la urne, pentru a putea sugera - în limitele Constituției - un premier".

După care, cum e normal pentru cineva aflat în zona puterii portocalii, încearcă să se autoiluzioneze, căutând punctele slabe ale US-L, dar nu mai reușește să fie la fel de convingător, fiind mai mult decât evident faptul că "punctele slabe" nu sunt decât o serie de justificări doar pentru ochii și urechile puterii portocalii, lucru recunoscut, pentru cei cu mintea la purtător, prin formularea: "...trebuie să existe și ceva mister în alianțele astea politice".

Se spune că atunci când te critică adversarii într-o disperare înseamnă că faci ce trebuie, pentru că nu te critică decât dacă e ceva în detrimentul lor și îi sperie zdravăn. E bine dar că ne critică găștile de la putere, e semn că deja simt că, pentru ei, vine sfârșitul jocului. Este exact ce le lipsea: o uniune a opoziției, tocmai când războaiele taberelor băsiste cu antibăsiștii portocalii sunt în toi, când Elena Udrea se visează primarul Capitalei, când ba Frunzăverde, ba Blaga, ba Boc ori care o mai fi cu mușchii înfoiați se vede II capo în PDL, tocmai când sondajele arată că n-a mai stat de mult PDL-ul așa de prost în încrederea oamenilor și că perspectivele tind să fie din ce în ce mai sumbre. NASOL, cu majuscule!

Așa că e de înțeles turbarea ce a cuprins zona puterii când a văzut că se poate realiza ce se considera a fi imposibil în România: unirea opoziției. Căci, după cum zicea și Kogălniceanu, "Uniunea, națiunea a făcut-o!" - națiunea română oropsită, mințită, spoliată, adusă la limita dispariției fizice, care nu mai suportă jugul portocaliu. Unire într-o formulă ce este previzibil mai rezistentă decât defunctele Convenția Democratică sau Alianța "Dreptate și Adevăr", ambele trântite de partidul lui Băsescu, cel ce s-a dovedit a fi veriga slabă a oricărei uniuni politice românești.

Așa că așteptăm cu interes momentul în care portocaliii se vor lua singuri de turul pantalonilor și se vor autoexclude din Parlament, așa cum au mai făcut-o și alte partide în ultimii 20 de ani. Din fericire, odată cu crearea Uniunii Social-Liberale, acest moment a venit cu un pas mai aproape! Iar când uriașul conglomerat abia născut întrunește speranțele a peste 70% dintre români, e normal ca portocaliii să intre-n fibrilații! Doamne-ajută!

  Marian Neacșu - declarație politică: Austeritatea lui Boc: angajăm procurori și dăm afară medici și profesori;

Domnul Marian Neacșu:

"Austeritatea lui Boc: angajăm procurori și dăm afară medici și profesori"

Austeritatea invocată toată ziua de domnii Băsescu și Boc are două măsuri.

Este austeritate pentru sectorul sănătății publice atunci când se închid sute de spitale în toată țara. Este austeritate când ministrul educației zice că nu are bani să încălzească școlile. Este austeritate atunci când președintele Băsescu taie toate salariile angajaților statului cu 25%, adică de la cei cu salariul de 600 lei președintele Băsescu ia 150 de lei, îi lasă muritori de foame și îi jignește ca pe niște pomanagii, spunându-le să pună osul la muncă.

Pentru unii nu există austeritate: pentru primarii portocalii ai unor localități, unde Guvernul aruncă sute de milioane de euro pe proiecte faraonice pe care se pune praful a doua zi de la inaugurare - săli de sport în sate prăpădite rămase fără tineri, telegondole colorate oranj în așa-zise stațiuni unde fluieră vântul, iar cazarea este o himeră.

Intrat în faza represivă a oricărui regim abuziv și antipopular, regimul Băsescu a decis că este mai practic să închidă școli și spitale, să dea afară profesorii și funcționarii, dar să-și angajeze "pe blat" mai mulți procurori la curțile împărătești și să cumpere mai multe bastoane și gaze lacrimogene.

Speriat de posibilitatea ca "ața să se rupă, dacă Boc o mai întinde mult" - vorba celui mai bogat vameș al țării noastre, membru marcant PDL - regimul Băsescu a dezvoltat, de-a lungul mulților ani de când stăpânește România, o agresivitate ieșită din comun, care inițial se adresa diferitelor categorii de cetățeni - presă, pensionari, profesori, polițiști, militari, mămici -, iar acum această agresivitate se îndreaptă împotriva tuturor cetățenilor români.

Cine nu este de acord cu regimul Băsescu este acuzat, jignit, murdărit cu insinuări de primii oameni din stat. O cucoană, odată drăguță și subțire, care ocupă o funcție grea în stat, arunca deunăzi atacuri la adresa opoziției parlamentare tocmai din telegondola din Vulcan, fără să realizeze că blocarea utilajului a fost cauzată chiar de greutatea personajului.

Pentru regimul Băsescu nu există cetățeni, ci doar populație, adică PDL împarte țara în turme oranj și ceilalți, care trebuie arestați, pe diverse pretexte.

Un regim care recurge la cătușe și procurori este un regim de tip Mubarak care a ajuns în faza finală, din care nu te mai scapă nimeni — iar diagnosticul este confirmat și de cadrele medicale din Țăndărei, care vor ajunge pe drumuri.

Pentru a desfide, parcă, peste secole, pe aceia care vor schimbarea Imnului național, se vede că, din contră, "Deșteaptă-te, române!" este mai actual ca niciodată și se adresează deopotrivă președintelui Băsescu, dar și poporului român, adormit pentru o operație la care nu și-a dat niciodată acordul.

  Marian Neacșu - declarație politică: Desființarea Spitalului Țăndărei - o tentativă de crimă împotriva sănătății cetățenilor din Ialomița;

Domnul Marian Neacșu:

"Desființarea Spitalului Țăndărei - o tentativă de crimă împotriva sănătății cetățenilor din Ialomița"

Am aflat cu stupefacție zilele acestea de planul Ministerului Sănătății de desființare a unui număr de 182 spitale din România, dintre care 71 de spitale vor fi transformate în azile de bătrâni. Hodoronc-tronc, ministrul UDMR desființează o rețea de spitale creată în ultimele două secole de către națiunea română cu mari eforturi și sacrificii.

Cu surprindere și mai neplăcută, am constatat că, printre spitalele pe care Ministerul Sănătății dorește să le desființeze, a fost inclus Spitalul orașului Țăndărei, din județul Ialomița. Am contactat imediat autoritățile locale din Țăndărei pentru a lămuri situația și am aflat că oamenii din zona de est a județului Ialomița strâng disperați semnături pentru a convinge pe ministrul Cseke Attila să scoată Spitalul Țăndărei de pe lista neagră.

Ministrul Sănătății cu siguranță nu a efectuat nicio analiză a fiecărui caz în parte și nu înțelegem cum a luat Guvernul PDL-UDMR această decizie gravă fără să cunoască de ce introduce cutare spital pe lista neagră a desființărilor. Cert este că ministrul sănătății nu a consultat nici Consiliul județean, nici Direcția de Sănătate Publică Ialomița, nici Consiliul Local Țăndărei atunci când a alcătuit această funestă listă neagră.

Dacă s-ar fi informat puțin, domnul ministru ar fi aflat că:

Spitalul Orășenesc Țăndărei asigură asistența medicală pentru localitățile Mihail Kogălniceanu, Gura lalomiței, Luciu, Vlădeni, Platonești, Săveni, Sudiți, Movila, Giurgeni, Făcăeni, Valea Ciorii, plus alte trei comune (Bărăganu, Progresu, Victoria) din județul Brăila.

Spitalul deservește peste 38 de mii de locuitori din zona orașului Țăndărei.

Spitalul are 7 secții (medicină-internă, obstetrică-ginecologie, neonatologie, chirurgie generală, ATI, psihiatrie, spitalizare de zi), farmacie, sală de operații, sală de nașteri, sterilizare, laborator de analize medicale, laborator radiologie-imagistică medicală.

Spitalul Țăndărei are singura secție de psihiatrie din județ.

Spitalul are capacitatea, în urma investițiilor realizate, de a funcționa 24 de ore pe zi în regim de urgență. În curând se preconiza inaugurarea Centrului de Primire Urgențe, pentru care s-au cheltuit 800 mii lei.

Spitalul Țăndărei nu are datorii.

Spitalul are autorizație sanitară de funcționare.

Spitalul are aparatură nouă - pentru radiologie, anestezie, stații automate - obținută recent, și cu contribuția ministerului.

Prin desființarea Spitalului Țăndărei, județul Ialomița va rămâne cu doar 3 spitale, adică 75% din unitățile spitalicești. În alte județe, unde există zeci de unități sanitare, proporția spitalelor propuse spre desființare este mult mai mică.

Populația din zonă este săracă și nu își permite să facă deplasări până la Slobozia sau Fetești.

Orașul Țăndărei are deja un cămin de bătrâni construit cu fonduri PHARE și nu a solicitat să se înființeze încă unul.

Orașul Țăndărei a investit în ultimii ani 25 de miliarde de lei în reabilitarea și dotarea spitalului.

Conform reformei în domeniul sănătății și descentralizării, decizia privind oportunitatea desființării spitalului se apreciază de către autoritățile publice-locale. Nici autoritățile administrației publice locale, nici Direcția de Sănătate Publică Ialomița nu au fost consultate cu privire la oportunitatea desființării Spitalului Țăndărei.

Față de eroarea gravă semnalată și argumentele menționate mai sus, i-am cerut ministrului să scoată imediat Spitalul Țăndărei de pe lista spitalelor propuse pentru desființare.

Totodată, am solicitat domnului ministru Attila să comunice dacă nu cumva a omis să respecte Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările ulterioare, care stabilește că "spitalele publice aflate în subordinea autorităților administrației publice locale se înființează și se desființează, se reorganizează și se restructurează prin hotărâre de guvern inițiată de instituția prefectului sau de consiliul județean, cu avizul Ministerului Sănătății".

Potrivit Legii, ministrul nu poate desființa spitale aflate în subordinea autorităților administrației locale decât în urma unei propuneri scrise a prefectului județului Ialomița sau a Consiliului Județean Ialomița de desființare a Spitalului Țăndărei.

  Ciprian-Florin Luca - declarație politică privind Decesul sistemului medical românesc - măsură a «eficientizării serviciilor publice» a puterii portocalii;

Domnul Ciprian-Florin Luca:

"Decesul sistemului medical românesc - măsură a «eficientizării serviciilor publice» a puterii portocalii"

După depunerea Scrisorii de intenție cu FMI distribuită în Parlamentul României, care includea ca măsuri în sectorul de sănătate și angajamentul Guvernul de a nu reînnoi autorizațiile de funcționare pentru cel puțin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, până la finele anului 2010 Guvernul marilor specialiști portocalii a preferat la acel moment: "să reducă numărul de paturi în spitale cu 9.200 paturi."

În același timp, a fost introdus un paragraf în Scrisoarea de intenție, conform căruia Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura funcționarea sistemului de sănătate în "limitele alocărilor bugetare" stabilite în bugetul pe anul 2010.

La acel moment tensionat ministrul sănătății, Cseke Attila (UDMR), a declarat că nu a propus și nu a avansat un număr de spitale care să fie desființate și că are cu Banca Mondială un program de raționalizare a acestor unități pe categorii, apreciind la acel moment al descentralizării că: "nu este oportun ca în aceste zile să se pună lacătul pe poarta spitalului și să fie disponibilizat personalul medical".

Ministerul Sănătății anunța în 16 aprilie că va transfera, până la 1 iulie, autorităților locale 373 de unități sanitare cu paturi și va păstra 62 unități sanitare.

Începutul de an 2011 a constituit dovada slugărniciei Guvernului Boc și a lui Traian Băsescu față de delegația FMI și față de indispensabilul și unicul inițiator al politicilor publice din România ultimilor doi ani prin "punerea lacătului celor 182 de spitale" care până la această dată tratează bolile românilor și asigură sănătatea unui număr considerabil de pacienți români fără sprijinul și logistica Fondului Monetar Internațional.

Reducerile salariale cu 25%, foamea, frigul, șomajul sau pensiile de mizerie, și desființarea celor 182 unități sanitare dintre cele 435 de unități sanitare cu paturi din sistemul public de sănătate, alături de disponibilizările celor peste 14.000 de angajați reducerea celor 14.000 de paturi din spitalele românești creează certitudinea decesului sistemului medical românesc, iar mai tinerilor politicieni ai PDL, posibilitatea prezentării condoleanțelor defunctului sistem de sănătate publică din România.

  Neculai Rățoi - declarație politică intitulată O Românie, doar un viitor!;

Domnul Neculai Rățoi:

"O Românie, doar un viitor!"

Potrivit sondajelor, 67% dintre cetățenii acestei țări ar vota suspendarea președintelui Băsescu, 77% consideră că vinovat de starea gravă în care se află România este Guvernul Boc. Aceasta este părerea românilor la începutul acestui an. Ultimii doi ani de zile, în care Boc, condus de Băsescu, a guvernat țara, au fost cei mai negri ani de la Revoluția din 1989. Românilor le-au fost călcate în picioare drepturile, le-au fost tăiate pensiile, salariile, drepturile câștigate, li s-a luat speranța și credința într-un viitor mai bun. Mesajul guvernanților către oameni a fost acela că nu sunt suficient de buni, că sunt leneși și că nu vor decât pomană. Ofensiva pe care aceste persoane aflate la putere au dus-o împotriva cetățenilor trebuie să ia sfârșit. Este un mesaj pe care opoziția 1-a înțeles, un mesaj pe care populația 1-a transmis aleșilor în nenumărate rânduri. Acțiunile pe care partidele de opoziție le-au întreprins în trecut nu au avut rezultatul sperat, și anume înlăturarea Guvernului Boc și înlocuirea lui cu un guvern care să aibă în centrul atenției chiar oamenii.

Opoziția continuă și trebuie să continue să se opună acestei boli portocalii, iar Uniunea Social-Liberală este soluția pentru a readuce România pe făgașul democrației, în sfera politicilor și deciziilor care vin în sprijinul cetățenilor. Vorbim despre un act care va face istorie, de un angajament luat de clasa politică, o decizie fără precedent, vorbim despre dorința de a oferi țării și oamenilor o nouă șansă. Liberalii, conservatorii și social-democrații s-au unit și au trecut peste diferențele apartenenței politice pentru români, iar această atitudine unită trebuie să reziste cel puțin până când îndepărtarea puterii portocalii va deveni certitudine.

Am fost aleși de oameni pentru a munci pentru ei. După doi ani de zile, din cauza acestei conduceri dezastruoase a țării, am reușit să facem prea puțin pentru cei mulți. Refuz să cred că situația va rămâne la fel și în viitor. Iar Uniunea Social-Liberală este singura și cea mai viabilă soluție pentru schimbarea stării de fapt. Pentru că România nu va putea evolua prin minciună și furt. Pentru că România nu poate fi condusă de un guvern incapabil, fără coloană vertebrală, gata să răspundă ordinelor și doleanțelor președintelui. Aceasta nu este democrația pentru care românii și-au dat viața în 89 și acesta nu este angajamentul pe care eu l-am luat în fața celor care m-au ales. Suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă, de aceea trebuie să ne opunem dezastrului portocaliu. Putem schimba lucrurile prin unitate și determinare.

De aceea, cer tuturor colegilor din Uniunea Social-Liberală să treacă peste animozitățile și reținerile de ordin ideologic și să-și pună întreaga hotărâre în scopul înlăturării actualei guvernări, în scopul de a oferi o alternativă reală. Trebuie să luptăm pentru viitorul României, pentru viitorul tuturor celor care au fost batjocoriți în ultimii doi ani și al copiilor noștri!

  Cornel Itu - intervenție de Ziua națională a României;

Domnul Cornel Itu:

Intervenție de ziua națională a României

Potrivit Constituției țării noastre, simbolurile naționale stabilite prin legi organice sunt:

1. Drapelul României tricolor; culorile așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu.

2. Ziua națională a României - 1 Decembrie.

3. Imnul național al României - "Deșteaptă-te, române!".

4. Stema țării și sigiliul statului.

Ne găsim în preajma sărbătoririi Zilei naționale a României, aniversăm la 1 decembrie 92 de ani de la Marea Unire a tuturor românilor.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai măreață a istoriei românești. Desăvârșirea ei nu este opera unui om, a unui partid, este fapta istorică a întregii națiuni române. Ea a reprezentat o necesitate istorică, orice națiune trebuie să trăiască într-un stat național propriu, dorință ce s-a dovedit mai puternică decât orice guvern, partid, culpabil de egoism sau incompetențe. Unirea este opera națiunii române în totalitatea ei.

În pofida vremurilor tulburi prin care trece societatea noastră, marea sărbătoare a unirii este în măsură să trezească în sufletele noastre sentimente de mândrie și speranță, dorința de a ne ridica la nivelul înfăptuirilor poporului nostru, condus de marii săi înaintași. Ea poate și trebuie să ne dea forța necesară traversării perioadelor de criză, poate trezi în noi resursele depășirii tuturor vicisitudinilor.

Într-un astfel de moment de înălțare sufletească, de mobilizare a energiilor noastre, de unitate și speranță, s-au găsit totuși elemente capabile să întineze, să denatureze, să împroaște cu noroi cel mai important simbol al națiunii noastre, drapelul tricolor al României, încălcând Constituția.

Mă refer concret la cele petrecute la Alba Iulia la 21 noiembrie, duminică seara, la deschideri serbărilor Unirii, când autoritățile locale au arborat un steag tricolor ce conținea și culorile portocaliu și cărămiziu!

Vă întreb, stimați colegi, când s-a votat în Parlamentul României o lege organică de schimonosire a drapelului nostru național așa cum flutura el în entuziasmul marilor festivități din 1918?

Cum își poate permite cineva, persoană sau instituție, să pângărească cele mai profunde sentimente naționale ale românilor?

Probabil că potrivit modei recent adoptate, și acest gest incalificabil de încălcare a Constituției va fi bagatelizat, ușor trecut cu vederea iar apoi uitat și îngropat.

Mă declar profund indignat și alături de ceilalți cetățeni ai țării revoltați de faptul petrecut, cetățeni care au luat poziție. Cer și aștept pedepsirea conform legilor țării a persoanelor răspunzătoare.

Prin acțiunea noastră, să instaurăm un climat sărbătoresc, de înaltă trăire sufletească, de bucurie și mândrie națională!

  Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Polițiști și vameși din vama de la Siret au dat cinstea pe rușine;

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația politică de astăzi, în spiritul înțelepciunii populare "Polițiști și vameși din vama de la Siret au dat cinstea pe rușine".

Înainte de orice comunicare publică care înseamnă și declarațiile politice, se impun trei precizări în fața dumneavoastră, domnilor deputați.

Orașul Siret, fosta capitală a Moldovei, cu oameni gospodari, cu multă demnitate și corectitudine, care trăiesc în înțelegere și bună comunicare, are la cca. 4 km. punctul de trecere a frontierei în Ucraina, respectiv nordul Bucovinei. Aici lucrează ca vameși și polițiști de frontieră oameni din Suceava, Rădăuți și alte localități din țară, inclusiv din orașul Siret. Corect este să spunem "neregulile la vama de la Siret", și nu prescurtat "neregulile de la Siret", cum aud tot mai des și este nedrept.

Populația orașului Siret și din comunele vecine dezaprobă astfel de practici dezonorante, imorale și periculoase pentru instituțiile statului din partea unor persoane angajate să lucreze la intrarea-ieșirea din România, la granița cu Ucraina.

Pentru cele întâmplate la vama de la Siret socotim că sunt vinovați și alți oameni, și nu numai vameșii și polițiștii de frontieră.

Ceea ce s-a petrecut la vama de la Siret a provocat multe întrebări, nedumeriri, multă mâhnire, supărare și revoltă în lumea corectă, cinstită și cu firească mândrie de sireteni. Pornind de la modul angajării vameșilor și polițiștilor și până la descinderea bine pregătită și organizată de Direcția Generală Anticorupție a personalului specializat la vama de la Siret, s-au săvârșit fapte de corupție de proporție și de durată. Se ajunsese la situația în care orice persoană venită la vama de la Siret ușor afla care sunt "tarifele" sau "tradiția" datorate personalului de serviciu la punctul de trecere a frontierei. Eu cred că această realitate, aflată acum în cercetarea instituțiilor de specialitate, poate fi și ar trebui analizată pe mai multe capitole, pe care le numesc în modul cel mai lejer: care sunt cauzele acestor nereguli de lungă durată; cum au fost recrutați și încadrați ca vameși și polițiști lucrătorii din vama de la Siret; de la ce nivel s-a decis numirea șefului vămii; care sunt urmările acestor fapte grave pentru instituțiile de stat de la granița țării; ce măsuri vor fi adoptate de Ministerul Administrației și Internelor și dacă nereguli de acest fel (corupție, mită, trafic de țigări, încălcare de norme) sunt și în alte vămi din țară. Nu este moral ca noi să exprimăm sentințe pentru vinovăția cuiva, fie și vameș sau polițist din vama de la Siret. Totuși credem că sunt suficiente probe, de vreme ce persoanele acuzate au fost reținute pentru 29 de zile.

După această mare zarvă în presa locală și centrală, dar și în realitatea comunităților din zona Siret, am presupunerea, și nu aș vrea să am dreptate, că și aici se va construi un "acar Păun".

  Aurel Vlădoiu - declarație politică având tema Pistoale-mitralieră, puști, grenade fumigene și lacrimogene pentru continuarea dictaturii;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Pistoale-mitralieră, puști, grenade fumigene și lacrimogene pentru continuarea dictaturii"

O privire aruncată spre ecranul televizorului ne arată ce se intampla la Cairo, unde a dus o dictatură de zeci de ani, a cărei existență a fost posibilă prin înfometarea populației, și-un aparat polițienesc represiv. Lupte de stradă, egipteni contra egipteni luptându-se pe străzile capitalei, război civil în toată puterea cuvântului. Nu suntem departe!

Creșterea alarmantă a prețurilor la alimentele de bază - pâine, lapte, zahăr, ulei, legume - duce starea românului de rând pe culmile disperării, iar strigătul său de ajutor nu poate fi auzit de finele urechi ce se-ascund în spatele perdelelor de la palatele Cotroceni și Victoria. Fie că provin din mediul privat sau din rândurile bugetarilor disponibilizați, șomerii români au încetat să mai spere la ceva, chiar și în cea ce privește munca peste hotare. Ultimele apariții publice ale lui Dominique Strauss-Kahn, Directorul Fondului Monetar Internațional, arată că șomajul în creștere și mărirea în avalanșă a prețurilor pot duce la mișcări sociale de amploare. Nu suntem, repet, departe!

Cum înțelege statul român să păstreze un climat de liniște, pacificator, între granițele țării? Cum răspunde statul român acestor provocări de ordin social? Chiar zilele trecute, cu stupoare am aflat că Inspectoratul General al Jandarmeriei a publicat un anunț de intenție, menționând că vrea să cumpere "echipamente de reprimare a revoltelor" în valoare de 10 de milioane de euro. Total nepotrivit! Stupid! Incredibil! Aceste echipamente reprezintă căști de protecție, pulverizatoare, pistoale mitralieră, puști, grenade fumigene, grenade lacrimogene și alte obiecte. Cu cele 10.000 de căști de protecție, 475 de pulverizatoare, 300 de pistoale-mitralieră, 406 puști, 33.500 de cartușe pentru lansatoare, 1.000 de grenade fumigene, 1.000 de petarde, 10.500 de grenade lacrimogene și 4,7 milioane de cartușe pregătim Bucureștiul să devină Cairo și România - Egipt!

Fierbe sângele disponibilizaților de la Galați... Fierbe inima-n muncitorii din industria chimică, alimentară și textilă... Fierb nervii foștilor funcționari ai statului. Se-anunță o primăvară a protestelor profesorilor și pensionarilor cerșindu-și drepturile in strada. "Momentele" Iași și Focșani au fost avertismentele cele mai serioase pentru statul polițienesc creat de Traian Băsescu și păzit de ministrul Traian Igaș. Oameni buni, fiți cu băgare de seamă! Pulverizatoarele, grenadele fumigene și lacrimogene vor fi cumpărate nu pentru a păstra liniștea și ordinea publică, așa cum statul polițienesc al lui Băsescu susține, ci pentru a zădărnici - mi-e teamă s-o spun - orice mișcare de protest.

  Filip Georgescu - referiri la câteva evenimente politice de actualitate;

Domnul Filip Georgescu:

În declarația politică de astăzi am să mă refer la câteva evenimente politice și nu numai, care au suscitat interesul cetățenilor din județul Argeș și chiar din întreaga țară, evenimente provocate de actuala conducere a statului nostru. Așa se face că mai marii conducători ai țării, în frunte cu Traian Băsescu, care a pierdut alegerile prezidențiale pe teritoriul României, confruntându-se cu o serie de manifestări de protest din partea pensionarilor din domeniul armatei, au găsit un mod original, dar de acum cunoscut, de a atrage atenția de la acest gen de manifestări care pe zi ce trece devin tot mai numeroase.

Astfel, într-o zi liniștită de iarnă, mai precis pe data de 26 ianuarie a.c., președintele Consiliului județean Argeș este arestat și încătușat în văzul tuturor de acei mascați apăruți în originala democrație românească. Ce a urmat se știe. Justiția, în acest caz, pare a fi făcut dreptate. Dar "spectacolul" regizat de actuala putere, prin amploarea sa, a indignat mulți, foarte mulți oameni de bună-credință din județul Argeș și din întreaga țară, mai ales că finalul a fost tragic. Un om nevinovat a ajuns pe patul de spital cu afecțiuni cardiace grave, a fost afectată sub diferite forme viața unei familii cum este cea a președintelui Consiliului Județean Argeș, care, fie vorba între noi, a fost ales în această funcție cu un număr de voturi ce depășește cu mult scorul obținut de parlamentarii puterii din județul nostru.

Aflându-se într-o cădere liberă în fața electoratului și confruntându-se cu tot mai multe nemulțumiri din partea populației (creșteri de prețuri la alimente, lipsa locurilor de muncă, rata ridicată a șomajului, sporirea costurilor la întreținerea locuințelor etc.), actuala putere a sesizat pe loc un alt spectacol, dar cu mulți actori. Este vorba de actele de corupție de care se fac vinovați un număr de 59 de polițiști de frontieră și patru vameși, în frunte cu șeful Vămii Siret din județul Suceava, județ al cărui președinte de consiliu județean este un reprezentant de frunte al PDL-ului.

Numele acestui președinte a fost amintit destul de vag. Sperăm ca pe măsura extinderii anchetei în acest caz să auzim mai multe. Dar sunt sigur că, făcând parte din structura superioară a partidului de guvernământ, sunt slabe șanse. Pe mine mă miră faptul că din cei 64 de inculpați, aproape 20 au sub 30 de ani. Deci pregătirea lor școlară și de specialitate a avut loc în anii democrației originale românești. Ca să te ocupi de luare de mită la vârste cuprinse între 25-30 ani, înseamnă că practica unor asemenea acțiuni ai dobândit-o cu cinci, șase ani în urmă, adică la terminarea studiilor, perioadă ce coincide cu aflarea la putere a grupării portocalii. Și în acest caz, vor fi aruncați după gratii niște tineri dornici de înavuțire rapidă, după modelul portocaliilor din Suceava și din alte județe. Nu o să afle nimeni niciodată unde a ajuns grosul banilor îndreptați spre vârful piramidei, cum nu se știe nici astăzi unde au ajuns milioanele de euro obținute din mita dată pentru obținerea permiselor auto.

Actuala putere, iritată peste măsură și de înființarea noii alianțe a opoziției, o să ne mai ofere asemenea spectacole jenante, pentru a-și acoperi propriile neîmpliniri.

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică privind problema cofinanțării fondurilor europene;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Declarație politică privind problema cofinanțării fondurilor europene"

Cofinanțarea a ajuns principala problemă pentru absorbția fondurilor europene, deși capacitatea de elaborare și volumul proiectelor au crescut, în pur spirit portocaliu, s-a ivit o nouă piedică: implementare și finanțarea! La ora actuală, aproximativ 13% din aplicanții care au proiecte eligibile și aprobate se retrag din cauză că nu găsesc fonduri de cofinanțare. Proiectele europene reprezintă o mană cerească și pot ajuta, per ansamblu, la depășirea crizei economice. În orice stat cu conducători limpezi la minte și bine intenționați, prima măsură anticriză ar fi trebuit să fie cofinanțarea proiectelor europene! Avem șansa unică să atragem banii nerambursabili aflați la dispoziția noastră pentru modernizarea țării, iar orice întârziere ne poate duce la pierderea acestor avantaje și la un adevărat dezastru la capitolul credibilitate europeană.

În UE, lumea se uită la câți bani ai atras direct în implementare! Dacă România nu este capabilă să atragă între 2007-2012 decât sume insignifiante, din cauza birocrației și a găștii portocalii, la nivel european se va cere ca în exercițiul financiar viitor sumele acordate statului nostru să se diminueze, deoarece nu am avut capacitatea să implementăm proiectele. Anual există un procent de fonduri europene și suntem evaluați cum sunt folosiți acești bani. În 2010, potrivit primelor statistici am avut o rată de absorbție mai mică față de anul precedent în atragerea de fonduri comunitare.

În ianuarie 2010, premierul Emil Boc a declarat că problema cofinanțării proiectelor europene s-ar putea remedia prin garanții guvernamentale și că executivul va adopta în luna februarie o ordonanța de urgență prin care se vor putea lua împrumuturi bancare cu garanții guvernamentale, în vederea cofinanțării proiectelor europene. Toate bune și frumoase la nivel de declarații și poze de presă. În practică, efectele sunt invizibile! Una dintre bănci a acordat în nouă luni din 2010 ceva mai mult de 100 de credite pentru clienții care aveau nevoie de cofinanțarea fondurilor nerambursabile primite de la UE pe diferite proiecte. Și atunci de ce Emil Boc se umflă în pene cu următorul discurs bombastic: "Se obțin mai ușor împrumuturi dacă ai astfel de garanții guvernamentale, iar banii nu vor intra pe deficit bugetar. Garanția guvernamentală este un instrument modern și poate duce la mărirea gradului de absorbție a fondurilor europene!"

Poate așa se văd lucrurile din Palatul Victoria. În realitate, primarii, mai ales cei de la sate, sunt în pragul disperării. În lipsa banilor europeni, care se accesează extrem de greu, cei din mediul rural nu au nici o șansă. În ultimii doi ani, edilii de la sat au cheltuit sume importante de bani pentru studii de fezabilitate destinate unor proiecte care mai apoi au fost blocate din cauza unor decizii luate la nivel central. Statisticile oficiale arată că întocmirea documentației premergătoare avizării unui proiect ajunge să coste peste o sută de mii de lei, bani pe care autoritățile îi cheltuiesc în speranța că vor obține aviz favorabil pentru finanțarea proiectelor demarate. Cea mai mare parte a documentațiilor sunt însă respinse, iar primarii renunță să mai apeleze la programele europene. Autoritățile locale, în special cele de la sate, nu au posibilități de susținere financiară a acestor proiecte. În UE se acordă deja sume în avans pentru cei care doresc să acceseze proiecte europene. Aceste sume trebuie acordate chiar și cu riscul ca prefinanțarea să se piardă, este esențial ca actualul Guvern să-și asume acest risc! Fără un suport masiv din partea executivului, România nu va putea reuși să atragă banii comunitari, iar această oportunitate ar putea deveni în următorii ani o simplă amintire cu gust amaro-portocaliu!

Cheltuielile cu proiecte europene au ajuns la 6,6 miliarde de lei în 2009 și la 12 miliarde de lei, anul trecut. De remarcat că Uniunea Europeană a alocat României fonduri structurale și de coeziune în valoare de aproximativ 20 miliarde euro pentru intervalul 2007-2013, având ca scop reducerea disparităților economice și sociale dintre țara noastră și restul statelor din blocul comunitar.

  Ion Călin - declarație politică intitulată Început de sesiune;

Domnul Ion Călin:

"Început de sesiune"

Ne aflăm la începutul unui nou an și al unei noi sesiuni parlamentare. Oare ce ne va aduce acest an preelectoral? La ce se poate aștepta poporul român de la guvernanți în acest an? După declarațiile optimiste rostite la început de an de președinte și premier s-a înțeles că se va continua procesul de modernizare a statului și că în acest an se vor culege roadele măsurilor de austeritate luate anul trecut.

Acestea au fost mesajele optimiste, de încurajare!

Ce a urmat, însă? Odată cu prima lună a anului a venit și prima reacție la una dintre măsurile de reformare a statului luate anul trecut: haosul privind recalcularea pensiilor "nesimțite" ale militarilor. Anulări în justiție, recunoașterea sau nerecunoașterea hotărârilor judecătorești, întâlniri și iar întâlniri ale președintelui cu membrii guvernului, ale membrilor guvernului între ei și, în sfârșit, o nouă ordonanță de urgență care reglementează metodologia de recalculare a pensiilor militare, dată "pe picior". Conform explicațiilor președintelui și premierului, date la ore târzii din noapte, pentru liniștirea pensionarilor militari, după punerea în aplicare a acesteia se vor vedea din nou și efectele "benefice".

Ce se va întâmpla mai departe? Probabil altă anulare în justiție și altă ordonanță, până când acest guvern și premier - profesor de drept constituțional - vor înțelege că anumite hotărâri trebuie luate după o mai temeinică documentare legislativă și o mai bună organizare a modului de punere în aplicare a acestora.

Nu poți să iei anumite hotărâri dacă cei care trebuie să le pună în aplicare nu sunt apți pentru acest lucru.

Credeți că actualii miniștri, care au gândit această strategie și apoi au pus-o în practică, s-ar sfii dacă ar fi vorba să fi creat această degringoladă doar pentru a-i deconspira pe "chiaburii" neamului, pe cei mai îmbuibați dintre pensionari?

Dar, pentru a nu exista divergențe între pensionari, tot în prima lună a anului a apărut OUG nr.107/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede că pensionarilor cu pensia de peste 740 lei li se impozitează pensia cu 5,5%. Miilor de pensionarii care aveau pensii mai mari de 1.000 de lei plătesc și mai mult la stat, pentru că lor li se reține și impozit pe venit, de 16%.

Și totuși, după crearea unui haos general, după punerea pe drumuri a cetățenilor și chiar după decesul unora dintre ei, oare nu este nimeni vinovat? Nimeni nu va primi nicio sancțiune pentru aceste greșeli? Dacă nimeni nu va plăti pentru acestea, oare va primi cineva vreo distincție pentru aceste erori? Poate purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, pentru faptul că a încercat să explice beneficiile acestei legi pe toate posturile TV. Nu credeți că dacă ministrul apărării nu își respectă promisiunea de a-și da demisia, conform angajamentului că "pensiile sub 30 de mii nu vor scădea", poate "contabilii" ministerului ar trebui înaintați în grad pentru modul cum au pus în aplicare prevederile legii adoptate de acest guvern "competent".

Luna a doua a anului a început cu creșteri de prețuri la produsele de bază precum pâinea și uleiul, datorită creșterii prețului la materia primă. Vizita delegației FMI - CE a dus la noi cerințe din parte acestora - liberalizarea prețurilor la gaze și la energie electrică. Prețul gazelor crește pentru firme, ceea ce va duce la scumpiri în lanț. Ministrul economiei a vorbit despre liberalizare, dar asta în traducere înseamnă chiar scumpire. Încă o măsură luată de guvern pentru creșterea nivelului de trai al populației.

Dacă pentru populație noul an și-a arătat "roadele" măsurilor luate anul trecut, actuala putere ne-a comunicat și prioritățile legislative care urmează să intre în dezbaterea parlamentară: revizuirea Constituției, modificarea Codului muncii, legislația Codului social și bineînțeles legislația referitoare la programul de investiții de la bugetul de stat sau din fondurile europene, precum și cea referitoare la mediul de afaceri.

Oare în această sesiune parlamentară câte legi vor fi aprobate prin asumarea răspunderii guvernului și câte din aceste legi vor fi adoptate prin dezbatere articol cu articol? Va funcționa oare în acestă sesiune parlamentară principiul democrației privind separarea puterii legislative de cea executivă?

În rest, declarațiile mobilizatoare cu care deja ne-a obișnuit premierul: "Anul 2011 va fi anul în care România va consolida măsurile de reformă structurală pe care a fost obligată și nevoită să le ia în 2010, măsuri care vor începe să-și arate efectele în acest an, măsuri care se vor regăsi și în creșterea economică și în ieșirea din recesiune. Cu alte cuvinte, vom începe în 2011 să culegem roadele măsurilor grele, dure sau sănătoase pentru România, luate în anii anteriori".

După ce a trecut anul 2010, după ce au simțit și primele măsuri ale lui 2011, românilor le-a mai rămas doar speranța, dar nu acea speranță portocalie din mesajele de sfârșit de an ale președintelui și premierului, ci speranța în forța lor. De mult timp românii nu mai cred în asemenea mesaje, au crezut și în 2009, și în 2010, iar guvernanți i-au răsplătit cu creșteri de TVA, taxe și impozite și reduceri ale veniturilor atât din salarii, cât și din pensii.

Românii nu mai cred nici în instituțiile statului, nici în clasa politică de la putere, pentru că nicăieri în altă parte a lumii conducătorii nu și-au batjocorit și mințit într-atât de mult poporul precum cei din țara noastră.

  Cătălin Cherecheș - declarație politică intitulată Minerii decedați de la Uricani mă fac să mă gândesc la moartea mineritului maramureșean;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Minerii decedați de la Uricani mă fac să mă gândesc la moartea mineritului maramureșan"

În septembrie 2010 vorbeam de la această tribună despre închiderea perimetrelor miniere din Baia Mare și din Maramureș, despre dezastrul rămas în urma încetării activității din mineritul maramureșean. Cu toate că s-au investit foarte mulți bani în închiderea acestor perimetre, ce a rămas în urmă este dezolant. Lucrări oferite unor firme ale unor "băieți deștepți" care, din dorința de a rămâne cu un profit mare, au executat lucrări cu materiale de slabă calitate. Acum, maramureșenii au de suferit din aceste motive. "Căutătorii de fier vechi" își riscă viața zi de zi. Dacă imediat după închiderea minelor aceștia nu trebuiau să intre adânc în gurile negre de mină, astăzi ei parcurg distanțe mari în căutarea fierului vechi sau a materialelor ce pot fi valorificate. Asta se întâmplă acum în Maramureș. Locul unde mineritul a murit, dar unde încă foștii mineri mor în minele închise, pentru câteva kilograme de fier vechi.

Acum, vestea cutremurătoare cu privire la cei cinci mineri electricieni decedați la Uricani mă duce cu gândul la moartea mineritului din Maramureș. Paralela între problematica dintre cele două zone ale mineritului românesc mă face să cumpănesc la cum este mai bine. Să asiști la astfel de evenimente cutremurătoare pentru familiile din Uricani sau de oriunde din Valea Jiului, unde din cauza precarității modului de exploatare și a dotărilor rudimentare, românii își pierd viața? Sau este mai bine să vorbim la trecut despre mineritul din Maramureș și să comenteăm modul în care o forță socială și profesională a României a fost trasă pe linie moartă de o clasă politică incapabilă să reformeze așa cum trebuia un sector care mai putea aduce venituri la bugetele de stat. A fost aleasă calea cea mai ușoară: plata unor salarii compensatorii care au asigurat traiul minerului din Maramureș, pentru o perioadă scurtă. Acum vorbim de zone moarte economic în Maramureș unde oamenii au ales pribegia Occidentului pentru un pumn de arginți, sau vorbim despre pungi de sărăcie formate în ultimii ani din cauza unor "programe performante" de reconversie profesională, care au dus la adevărate drame sociale.

Acum, suntem în situația de a număra morții. În Uricani. În Vulcan. Și chiar în Maramureș. Locuri în care facem paralele din cauza morții.

  Cătălin Cherecheș - declarație politică intitulată Iuliu Maniu, aproape uitat;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Iuliu Maniu, aproape uitat"

6 februarie ne aduce aminte de jertfa lui Iuliu Maniu. Jertfă care ar trebui evidențiată așa cum se cuvine. În 2011 s-au împlinit 58 de ani de la moarte omului politic care în ultima parte a vieții sale a fost încarcerat și s-a stins în închisoarea politică comunistă de la Sighet. An de an, această comemorare se stinge ca o lumânare lăsată în bătaia unui vânt de februarie ce ar trebui să vestească apropierea unei primăveri în nordul Maramureșului.

Nevoia acută de repere morale în societatea românească, în clasa politică de la noi, ar trebui să dea de gândit. Trăim într-o societate în care scandalul și ura ne macină zi cu zi. Zvonul este preferat realității, spectacolul de orice fel se transformă în manifestări de barbarie, iar unele interese egoiste, personale sau de partid, umbresc manifestările naționale atât de necesare, dar și atât de iubite de români.

Iuliu Maniu este unul dintre reperele noastre naționale, prin martirajul făcut pentru țara sa, într-o viață dedicată unui ideal ce i-a călăuzit pe marii oameni de stat români, de la Decebal la Mihai Viteazul, de la Cuza la Regele Ferdinand. Pentru toți aceștia, construirea unei Românii civilizate și democratice a fost un țel în viață. Credința lui în destinul bun al poporului nostru, în frumusețea sufletului său, nepătat de rănile unei istorii însângerate și nedrepte, i-au dat puterea lui Maniu să lupte în a îndrepta România spre niște principii solide, cu rădăcini în istoria europeană.

Viitorul începe cu trecutul. Marii noștri înaintași sunt ca niște aștri care strălucesc asupra României. Oricât de greu ne-ar fi, Iuliu Maniu ne-a transmis o moștenire pe care nu trebuie lăsat să se așeze praful timpului. Nu trebuie să uităm cei 50 de ani de comunism. Trebuie să ne întoarcem în timp pentru a înțelege. Iuliu Maniu ne-a învățat să iertăm și să renaștem din propria cenușă. Să ne recunoaștem greșelile și neputințele. Să ne putem privi în ochi și să avem încredere că vremea noastră abia de acum începe. Să învățăm să construim pentru România, pentru că avem pe ce. Avem un pământ fertil, udat din belșug de sângele înaintașilor noștri.

Aceasta este una dintre moștenirile lăsate nouă de Iuliu Maniu. Care a moștenit-o de la înaintașii lui. Să îl redescoperim, nu să îl uităm pe omul politic Iuliu Maniu.

  Dan Ilie Morega - semnal de alarmă în legătură cu Soluționarea urgentă a problemelor ridicate de primarii localităților care au în dotare microbuze școlare; .

Domnul Dan Ilie Morega:

"Soluționarea urgentă a problemelor ridicate de primarii localităților care au în dotare microbuze școlare"

Prezenta declarație politică se constituie într-un semnal de alarmă tras de majoritatea primarilor din județul Gorj, dar nu numai, convins fiind că aceeași problemă există în toată țara.

1. După cum bine se cunoaște, pentru transportul elevilor din învățământul preuniversitar, în mai multe localități, Guvernul, prin Ministerul Educației, a dotat Consiliile locale cu microbuze.

2. ARR-ul județean a aplicat în mod nejustificat contravenții primarilor ori Consiliilor locale pentru faptul că aceștia nu dispun de revizor tehnic (șef de coloană) care să avizeze periodic, conform legislației, starea tehnică a microbuzelor școlare.

Consider că este total incorect să aplici asemenea sancțiuni celor în cauză, cunoscând faptul că în multe situații Consiliile locale nu au nici măcar conducători auto în organigramă, utilizând personal cu alte funcții în statele de funcțiuni ale Consiliilor locale. Lipsa unui conducător auto prevăzut în organigrama Consiliilor locale care au în dotare microbuze școlare este o problemă deosebit de gravă, care poate conduce la accidente și la pierderi de vieți omenești.

Pentru rezolvarea acestei situații ar fi necesar ca:

1. ARR să verifice starea tehnică periodică a microbuzelor școlare, împreună cu RAR, și să fie exonerate Consiliile locale de a avea în organigramele lor un post de revizor tehnic (șef de coloană auto) care nu-și justifică existența.

2. Prefecții să solicite o bază de date cu numărul și localitățile din județe care nu dispun de conducători auto profesioniști pentru microbuzele școlare și soluționarea favorabilă a acestei probleme.

Să sperăm că aceste probleme ridicate de primarii localităților care au în dotare microbuze școlare își vor găsi soluționare grabnică.

  Culiță Tărâță - considerații pe tema revizuirii Constituției;

Domnul Culiță Tărâță:

Pe măsură ce procesul de democratizare a societății românești dobândește contururi din ce în ce mai clare, se constată accentuarea interesului, pe toate palierele societății, pentru revizuirea societății. Este de domeniul evidenței că o serie de prevederi ale Constituției actuale - mă refer la forma revizuită din anul 2003 - nu mai corespund realităților zilei și, ca atare, se impune ca acestea să fie corectate. Constituția trebuie modificată nu pentru că așa vrea președintele ori premierul, ci pentru că unele teze ale acesteia au fost de mult depășite de dinamica dezvoltării societății.

Unde ne aflăm în acest moment?

Imediat după constituirea, în Parlament, a Comisiei de revizuirea a Constituției, Guvernul a elaborat un proiect de modificare a legii fundamentale, fapt ce a inflamat de îndată partidele din opoziție - PSD și PNL.

În proiectul Guvernului se prevede desființarea Senatului și reducerea numărului de parlamentari la 300, rebotezarea Camerei Deputaților în Camera Reprezentanților și introducerea unor termene limită în care Parlamentul să se pronunțe pe anumite subiecte. În același timp, proiectul noii legi temperează elanul unor parlamentari de a-l suspenda pe președinte. Procedura de suspendare va înceta în cazul în care avizul Curții Constituționale relevă că șeful statului nu a încălcat Constituția. O altă modificare se referă la dizolvarea Parlamentului. Legislativul poate fi dizolvat dacă respinge două solicitări de învestitură într-un interval de 45 de zile, nu de 60 de zile, cum prevede Constituția actuală. Nu în ultimul rând, în viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii va scădea numărul membrilor aleși de adunările generale ale magistraților de la 14 la 10, în schimb va crește ponderea reprezentanților societății civile de la doi la șase. Acestea ar fi cele mai importante modificări vizate de Guvern.

Personal, îmi exprim îndoiala că va trece de Parlament prevederea referitoare la parlamentul unicameral. UDMR - actor-cheie și în această privință - dorește în continuare un parlament bicameral, dar într-o formulă modificată.

Aș remarca și poziția președintelui Senatului, domnul Mircea Geoană, care a precizat, la un moment dat, că modificarea din 2003 a Constituției, cu prelungirea mandatului președintelui de la 4 la 5 ani, este un eșec, și că el personal va propune, în noul proiect, revenirea la mandatul prezidențial de patru ani. Sigur, ar fi interesant de aflat dacă domnia-sa ar mai fi dorit acest lucru în eventualitatea că ar fi fost ales președinte în 2009. Întrebarea mea este, evident, retorică.

PSD și PNL susțin, pe aceeași voce, că proiectul Guvernului este inacceptabil și că agenda Comisiei de revizuire a Constituției nu poate fi dictată de Executiv sau de președintele țării.

În ce mă privește, consider că activitatea Comisiei de revizuire a Constituției nu va fi deloc afectată de inițiativa Guvernului. În definitiv, de ce n-ar avea dreptul Guvernul să se pronunțe asupra acestui subiect? Dacă președintele va considera că proiectul este suficient de bun pentru a fi trimis la Parlament, atunci deja avem un fapt pozitiv în tot acest proces. După părerea mea, comisia a fost constituită tocmai pentru a aduna idei pe marginea modificărilor legii fundamentale și a dezbate asupra lor. Și mai departe, nimeni și nimic nu împiedică Legislativul să schimbe proiectul guvernamental ori chiar să propună o formulă complet nouă. Dacă se va dovedi a fi viabilă, va fi cu siguranță adoptată de Parlament.

  Ioan Munteanu - declarație politică având tema România nu mai are militari!;

Domnul Ioan Munteanu:

"România nu mai are militari"

România este singura țară din NATO care a hotărât ca pensia militară să treacă la civil.

Începând cu decembrie 2010, multă vreme se va vorbi despre harababura creată de o hotărâre nedreaptă și de umilința trăită de cei care au slujit și au apărat țara. Peste 160.000 de români din această categorie au fost mințiți, adică au fost asigurați prin declarații publice că nu vor fi afectate pensiile de până la 3.000 lei (30 milioane lei vechi), adică 92-93% din totalul "asistaților", așa cum i-a numit președintele Băsescu. Pentru ca scopul să fie atins, guvernanții au introdus o prevedere legată de "stagiul militar complet", așa că unele dintre pensiile de sub 3.000 lei au fost diminuate chiar cu 70%.

Deși legea nu făcea o referire expresă, cei peste 160.000 de pensionari au pornit să scotocească prin arhive. Mulți dintre ei au lucrat în mai multe garnizoane din țară, așa că oamenii au fost nevoiți să parcurgă drumuri lungi și obositoare în căutarea adeverințelor solicitate de către instituțiile militare în afara legii. Pentru că au fost destui cei care nu au găsit documente pentru lungi perioade de muncă, s-a ajuns ca mii de pensionari să aibă "stagiu militar incomplet". Acest lucru a dat naștere la proteste și la o accentuată stare de nemulțumire, așa cum s-a putut remarca în transmisiile radio-tv.

Explicațiile venite din partea puterii au fost tardive și contradictorii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că recalcularea acestor pensii este ilegală, în consecință, HG nr.735 a fost suspendată.

Surpriza a venit din partea Guvernului Boc, care a declarat că recalcularea continuă, conform metodologiei de până la acel moment.

La foarte scurt timp, președintele Băsescu a spus că decizia ICCJ trebuie respectată, vorbele sale fiind reluate de către "purtătorii săi de mesaj" în toate dezbaterile televizate.

Pentru a mai diminua din efectele greșelilor făcute, Guvernul a schimbat HG nr.735 cu o ordonanță de urgență prin care se prelungește termenul de recalculare până la 31 decembrie 2011 și prin care se stabilește că depunerea adeverințelor revine instituțiilor militare.

Consider că cei vinovați de dramele celor afectați ar fi trebuit imediat destituiți. Personal, nu cred că lucrurile s-au liniștit, ba dimpotrivă, urmările vor fi de lungă durată, chiar dacă, momentan, lumea este preocupată de evenimentele din Tunisia și Egipt.

Deși mi-aș dori să nu am dreptate, pensiile militare vor reveni în discuție atunci când vor apărea noi nemulțumiri, alături de un alt subiect cu impact național, cel legat de criza alimentară care amenință România. Este o perspectivă sumbră care amenință din nou populația și așa sărăcită de criză, dar mai ales de guvernarea din acești ultimi ani.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Guvernul și-a propus să sărăcească milioane de cetățeni;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernul și-a propus să sărăcească milioane de cetățeni"

În ultimii doi ani, România a suportat mai multe decizii de guvernare aberante.

Tupeul cu care guvernanții au decis să gestioneze ei înșiși fondul unic de sănătate, marginalizând partenerii sociali, nu mai miră pe nimeni, cum de altfel nici desființarea a 200 de spitale, cu previzibilele riscuri care decurg din această acțiune trecută în contul "reformei" statului.

Guvernul a ras dintr-o mișcare aproape jumătate din veniturile salariale ale bugetarilor și a făcut mici fărâme sistemul pensiilor. În fiecare lună, mii de familii își organizează plecarea din țară fără intenția de a se mai întoarce. Medici, profesori, specialiști, meseriași și tineri fără nicio calificare pleacă din țara străbunilor lor așa cum se pleacă dintr-un loc lovit de o mare nenorocire. Locul lor de muncă a fost pierdut, fără speranța de a mai găsi unul decent plătit într-un viitor previzibil, beneficiile sociale ale copiilor, bătrânilor sau ale celor neputincioși au fost rase.

Micile afaceri au fost puse pe butuci peste noapte de hotărârile Guvernului. Se desființează școli, se reduc fondurile pentru bursele elevilor săraci, se inventează noi biruri.

În loc să diversifice metodele de suport pentru săraci, guvernul ia hotărârea să reducă asistența socială.

Guvernul român și-a pus ambiția să sărăcească temeinic și definitiv milioane de cetățeni. Atât de temeinic încât, dacă aceștia rămân temporar fără surse de venit, să nu poată primi nici cei câțiva lei ai ajutorului social dacă mai au vreun tablou, vreun hârb de automobil rămas din vremurile în care lăcustele "reformei statului" nu se năpustiseră încă peste averea țării.

Limita sărăciei asistabile a fost stabilită la fix 15 pasări din bătătura familiei, așa cum stă scris în criteriile guvernamentale de acordare a ajutorului social, semn că familia nu este săracă și nu mai are nevoie de ajutor.

Vom vedea dacă înfometarea și umilirea pot dresa o națiune și deșira un stat. Guvernul se îmbată zilnic cu iluzia eroismului de criză și ne spune că va fi bine.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Măsuri draconice în 2010;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsuri draconice în 2010"

Anul 2010 a fost anul cu multe încercări pentru economia națională, în care Guvernul a adoptat măsuri radicale, fără a analiza impactul lor real. Ca urmare a acestor măsuri, falimentele au continuat, fiscul și-a înăsprit controalele și măsurile asiguratorii, iar TVA-ul a ajuns la 24%. Unii au mai găsit câte un colac de salvare, alții au renunțat să mai lupte.

Veștile proaste continuă să vină și la acest început de an - noi majorări, noi concedieri, noi măsuri drastice.

Anul 2010 a adus îngroșarea numărului de șomeri, majoritatea provenind din rândul bugetarilor care au fost dați afară pe capete, tăierea salariilor cu 25%, înăsprirea condițiilor pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, dar și verificarea la sânge a tuturor pensiilor pe caz de boală sau de handicap. Mii de persoane au fost nevoite să tragă ponoasele după deciziile mai puțin inspirate ale guvernului.

Din cauza concedierilor masive din sistemul bugetar și a reducerii salariilor cu 25%, mulți dintre cei angajați la stat din mai toate categoriile profesionale au ales să părăsească România pentru a lucra în alte țări, ei preferând să se reorienteze către alte meserii, sub nivelul de pregătire, dar mult mai bine plătite peste hotare. Primii care au început migrația au fost medicii și asistentele, care au îmbrățișat repede oferta destul de generoasă de locuri de muncă în țările vest-europene, lăsând spitalele în deficit de personal.

Tot în 2010 au fost aprobate și noile condiții pentru acordarea ajutoarelor de încălzire în sezonul rece. Deși plafonul de 615 lei a fost menținut, condițiile de acordare sunt draconice, limitând și mai mult accesul la subvenții, luându-se în considerare absolut toți banii care intră în bugetul familiei, inclusiv cei care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, obligații legale de întreținere, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent și alte creanțe legale.

Cea mai mare parte a românilor trăiește mai rău decât în 2009 și cei mai mulți nu sunt optimiști în privința anului 2011. Actuala administrație nu a știut sau nu a vrut să acționeze pentru a ajuta România.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: «Guvernul a împărțit românii în portocalii și restul»;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

«Guvernul a împărțit românii în "portocalii" și restul»

Prioritățile naționale sunt altele, din păcate. Sunt mici, neînsemnate, de grup, locale, lipsite de substanță. Se alocă bani găștilor din teritoriu, că știu ele mai bine de ce au nevoie în județe.

Jumătate din banii alocați de Guvern pentru primării au mers către administrațiile locale conduse de reprezentanții PDL, fapt condamnabil de actuala guvernare, care continuă politica împotriva cetățenilor.

Fără nicio îndoială, se confirmă faptul că actuala putere a împărțit românii în "portocalii" și restul, care sunt demni de ură pentru că nu sunt sau nu au fost susținătorii partidului aflat la guvernare.

Traian Băsescu și guvernul său nu fac reformă, ci adâncesc țara în haos și sărăcie. Nu se poate guverna împotriva populației. Nu se poate guverna prin forță.

Pozează în salvatorul națiunii și în reformatorul statului, dar nu spune nimic despre clientela PDL, bine conectată la banul public.

Reforma statului făcută de Traian Băsescu înseamnă: umilirea pensionarilor, a profesorilor, a medicilor și a agricultorilor; înseamnă bătaie de joc la adresa mamelor și a persoanelor cu handicap.

Reforma bugetului, în realitate, se întâmplă exact invers decât afirmă președintele: nu există bugete multianuale; toate calculele și prognozele au fost date peste cap; alocările bugetare se fac pe criterii politice - primesc bani numai primarii de la PDL.

Restructurarea aparatului de stat, a regiilor trebuia începută încă de anul trecut. Guvernul a preferat să înceapă cu cei săraci, cu cei vulnerabili în fața crizei. S-a lovit din plin în profesori, în medici, în pensionari și în agricultori, dar a fost protejată clientela politică.

2010 este anul în care puterea portocalie nu a ținut cont de regulile democrației, nu a ținut cont de nimic, a adâncit criza politică, economică și socială.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Modificarea Codului muncii alterează echilibrul social;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Modificarea Codului muncii alterează echilibrul social"

Actualul Cod al muncii s-a realizat în baza unui proiect cu finanțare de la Banca Mondială, în care au fost angrenați reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale din România, precum și specialiști în dreptul muncii din țară și străinătate.

Prin modificările pe care încearcă să le impună în mod autocrat actuala putere se aduc grave prejudicii în special echilibrului care trebuie să fie pe o piață a muncii între drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților.

Rata ocupării locurilor de muncă în România este una dintre cele mai scăzute din UE - 58,6%, față de o medie comunitară de 64,6%.

România nu își va rezolva problemele structurale decât dacă numărul angajaților crește. Nu putem rezolva nici pensiile, nici politicile sociale, nici administrația, dacă nu creștem numărul de salariați.

Există aproximativ 3 milioane de lucrători în agricultură (ocupați, dar nu angajați), cât și fenomenul de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). Prin urmare aici trebuie umblat, și nu la Codul muncii.

Modificările pe care încearcă să le impună Guvernul Boc alterează echilibrul social.

Extinderea utilizării contractului individual de muncă pe perioadă determinată încalcă grav reglementările internaționale, și anume, natura contractului individual de muncă este dată de natura postului, afectând grav stabilitatea salariaților pe piața muncii.

Se încalcă grav dreptul la muncă, salarizare corespunzătoare și dreptul la timpul de odihnă zilnică și la repaus săptămânal, cu consecințe grave asupra veniturilor, stării de sănătate a salariaților din România, gradului de ocupare a forței de muncă și șomajului din România.

Perioada de probă crește de la 30-45 zile la 90-120 zile, lăsând loc abuzurilor angajatorului asupra salariatului.

Eliminarea obligativității negocierilor colective și a contractului colectiv de muncă pune în pericol grav asigurarea unor relații echitabile de muncă și asigurarea unui climat de pace socială.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: mărirea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă de suprafață și a apei din Dunăre;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Mărirea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă de suprafață și a apei din Dunăre"

Prin aprobarea HG nr. 1202/02.12.2010, care prevede mărirea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă de suprafață de la 43,84 lei/mii mc la 50,00 lei/mii mc și a apei consumată din Dunăre de la 5,11 lei/mii mc la 50,00 lei/mii mc, s-a ținut cont numai de practica europeană, fără a se analiza efectele negative în ceea ce privește cheltuielile operatorilor de servicii de apă și de canalizare, precum și asupra rezultatelor financiare ale acestora.

S-a dorit numai eliminarea diferenței între operatorii economici care prelevează apă din râuri și cei care prelevează apă din mări sau fluvii, diferențierea urmând a se face doar în funcție de tipul operatorului și, de asemenea, redimensionarea cuantumului contribuțiilor, actualizându-se valoarea acestora conform directivelor europene ce au la bază principiul recuperării integrale a costurilor.

Această modificare unilaterală, făcută fără consultarea beneficiarilor și care contribuie la diminuarea capacității financiare a operatorilor de serviciu de apă și de canalizare, reprezintă de fapt o măsură discreționară, abuzivă.

Marii operatori constituiți să presteze/furnizeze servicii la nivelul unui bazin hidrografic, care dețin o cotă de piață de circa 85% din piața serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, au în derulare proiecte de investiții cu finanțarea Uniunii Europene pentru care au semnat condiționalități privind derularea acestora. Una dintre condiționalitățile importante o constituie modelul privind evoluția prețurilor și tarifelor care asigură resursele financiare pentru plata comisioanelor, dobânzilor și ratelor la împrumuturi, ce asigură contribuția operatorului în proiectul de investiții.

Prin influențele rezultate din mărirea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă de suprafață și a apei din Dunăre, operatorii regionali, mai ales cei din sudul și din sud-estul țării care au accesat fonduri de preaderare și fonduri de coeziune, nu își mai pot îndeplini condiționalitățile din contractele de finanțare, punând în pericol derularea programelor de investiții.

Prin mărirea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă de suprafață și a apei din Dunăre, operatorii sunt obligați să mărească prețurile și tarifele la apa potabilă și canalizare, ceea ce va avea repercusiuni negative și asupra utilizatorilor.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Măsuri de salvare a românilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsuri de salvare a românilor"

Măsura de reducere a veniturilor populației nu era singura modalitate de a opri deficitul bugetar, mai ales că va avea și efecte adverse asupra economiei, prin scăderea consumului și productivității muncii. Partidul Social Democrat a prezentat public în nenumărate rânduri soluții reale împotriva crizei, dar Guvernul nu a vrut să le aplice.

Astfel, reformarea sectorului bugetari trebuia făcută încă din 2009, dar nu la grămadă, ci selectiv, pe bază de competențe. Guvernul a preferat însă să angajeze alte 26.000 de persoane în sistem, dintre apropiații puterii, și să plătească chiar și trei salarii pentru același post de director din deconcentrate, numai să își pună omul de partid pe funcție. În privința plății datoriilor statului către companiile private, am propus aplicarea sistemului compensatoriu prin care orice datorie a statului către privați să se compenseze cu aceeași sumă datorată de firme bugetului de stat.

Am propus, de asemenea, plata TVA la cel mult 30 de zile de la încasarea facturii, pentru că firmele sunt blocate de plata TVA la emiterea facturii, pe care trebuie să o opereze chiar dacă vor încasa sumele de pe factură peste câteva luni.

Neimpozitarea profitului reinvestit, pentru ca să încurajăm dezvoltarea producției și angajarea de personal, sau facilități fiscale pentru firmele care își plătesc la timp datoriile către stat, sunt alte câteva măsuri pe care le-am propus Guvernului și pentru care am avut acordul și sprijinul mediului de afaceri. Executivul a tras însă de timp, nu a făcut nimic împotriva crizei, pentru ca acum să vină cu măsuri radicale, aplicate nediferențiat și care vor lovi în categoriile de jos ale populației.

Cum va reduce Guvernul fondul de salarii din deconcentrate, când șefii acestora nu sunt nici la această oră angajați pe baze legale și nu au dreptul să ia astfel de măsuri? Statul va fi efectiv blocat de procese pe care le va pierde, așa cum s-a întâmplat deja în cazul angajării de șefi politizați peste funcționarii publici care ocupau deja respectivele posturi. Pentru a reduce salariile e nevoie de o bază legală, de modificarea Codului muncii. România nu este un butic în care, când patronul dă comanda, angajații sunt aruncați pe drumuri. Felul în care se dorește să se scoată economia din recesiune este total contraproductiv și dovedește o necunoaștere elementară a legilor economice. Suntem solidari cu nevoia de a reduce cheltuielile bugetare, dar acest lucru trebuie făcut de specialiști, nu prin iritarea sindicatelor și prin inducerea unui sentiment de nesiguranță în rândul populației.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Guvernul manipulează din nou bugetarii;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernul manipulează din nou bugetarii"

Salariile bugetarilor au fost reduse în a doua jumătate a anului trecut cu 25%, guvernanții spunând că este vorba de o reducere temporară a salariilor, până la sfârșitul anului. Nimeni nu a crezut atunci că aceste reduceri sunt temporare, și acum fiecare bugetar poate constata acest lucru. La începutul acestui an bugetarilor li s-au dat înapoi doar 15% din cei 25%. Deci majorarea de 15% se aplică la salariul deja tăiat cu 25%, și nu la cel existent înainte de tăiere. Bugetarii primesc înapoi 15% din 75% și nu din 100%.

În realitate, scăderea salarială din sectorul bugetar este mult mai drastică decât cele 10% care se mențin în acest an. Bugetarii au pierdut al 13-lea salariu și prima de concediu. Prin anularea unor sporuri, anumite categorii de bugetari - profesorii și funcționarii - au pierdut în a doua parte a anului trecut între 45-60% din venituri, în timp ce veniturile bugetarilor de lux nu au fost reduse. La aceste reduceri salariale s-a mai adăugat majorarea TVA-ului și creșterea prețului utilităților.

La finalul anului 2010 se spunea că vom avea creștere economică în primul sau cel mai târziu al doilea trimestru al anului 2011, iar acum se vorbește despre trimestrul trei. Este clar că datele pe care le are Guvernul sunt proaste, mult mai proaste decât elementele comunicate public.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Agricultura din România;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Agricultura din România"

Cum am afirmat de mii de ori, agricultura este acea ramură economică ce poate pune în mișcare un motor al dezvoltării în România. Am căutat prin noul program al Guvernului Boc o singură frază care să vorbească sau să sară în ajutorul agriculturii. Nimic. Atragerea fondurilor europene, doar praf în ochii agricultorilor.

În acest moment, când Guvernul negociază cu FMI, agricultura este ajutată doar de Dumnezeu.

Guvernul nu ține cont de faptul că FMI este o instituție care merge pe desene teoretice, cu oameni care nu cunosc realitățile țării și care vin de la Washington cu formele desenate în laborator.

Pot să afirm însă că nu FMI-ul va fi cel care ne va băga în cea mai profundă criză economică, socială și politică din istoria României, ci înșiși președintele și guvernanții, atât datorită incompetenței, dar mai ales lăcomiei lor nesăbuite.

Continui să cred că atât FMI, cât mai ales Uniunea Europeană, pot să joace un rol foarte important în ieșirea din criză, dar guvernele viitoare trebuie să negocieze profesional cu aceste instituții în folosul propriu, că doar nu degeaba cotizăm acolo.

Pe de altă parte, atrag atenția factorilor ce dețin puterea în România că bucuria se va transforma în tristețe dacă de la "vlădică până la opincă" rămân fără loc de muncă și fără venituri.

Cea mai dificilă problemă a actualilor guvernanți este aceea că ei nu știu să facă programe, strategii, nici pe termen mediu, nici pe termen lung. Ar trebui, din cauza lipsei competențelor din sânul lor, să apeleze la specialiștii adevărați, și de acasă și de afară. În strategiile economice ale României, agricultura și ramurile conexe vor trebui să aibă prioritate absolută, căci aici avem toate avantajele comparative, acele resurse regenerabile care ne pot plasa pe un loc convenabil în competiția europeană. Depinde de Guvernul Boc dacă va realiza acest lucru salvator pentru nivelul nostru de trai.

Este momentul să se termine cu legile speciale, cu furturile legale, cu nepotismele. Trebuie să se fabrice acte normative în spirit european, care să conducă la instituții eficiente și stabile, care să garanteze o viață demnă cetățenilor acestei țări.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Comasarea spitalelor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Comasarea spitalelor"

În cursul anului 2010 s-au evaluat în grabă cele 435 de spitale din România, trei echipe conduse de secretarii de stat din Ministerul Sănătății evaluând pe teren câte 150 de spitale în două săptămâni, ceea ce înseamnă că nu mai puțin de 10 spitale au fost inspectate zilnic. Criteriile de evaluare au făcut referire doar la elemente ale performanței spitalelor, dar nu au ținut cont în niciun fel de nevoia de servicii medicale și de accesibilitatea populației la acestea în fiecare comunitate în parte.

Având în vedere măsurile administrative recent anunțate, Ministerul Sănătății este dator să cheme la consultări autoritățile locale, recent "împroprietărite" cu numeroase spitale, dar care se pare că nu au nimic de spus atunci când este vorba de sănătatea populației din zonele pe care le conduc. Zone foarte populate din numeroase județe rămân fără asistență medicală de specialitate, în condițiile în care și medicii de familie lipsesc din multe localități. Decizia de a înființa cămine de bătrâni, deși necesare, nu rezolvă în niciun fel accesul la servicii de sănătate a populației, mai ales în zonele rurale.

Comasările de spitale nu au nicio logică legată de calitatea actului medical, ci doar dacă răspund unor interese economice ale guvernanților, cum ar fi centralizarea achizițiilor, interese imobiliare, influența clientelei la nivel local. Prin această acțiune se va schimba statutul juridic al spitalelor, fapt pentru care posturile de conducere vor fi libere pentru ocupare de clienții PDL.

Ministerul Sănătății, în loc să ia decizii corecte în favoarea și în beneficiul sistemului de sănătate și al populației, ia măsuri bazate pe interese de grup, care vor duce la îngroparea sistemului care și așa este greu încercat de lipsa banilor, a personalului și dotărilor corespunzătoare.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată: Nimic nu mai este românesc în România

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Nimic nu mai este românesc în România"

România are un imens potențial agricol, care, la fel ca în multe alte sectoare, nu este exploatat suficient. Așa se face că, deși avem circa 9 milioane de hectare de teren bun pentru agricultură și alte 3 milioane de hectare nelucrate, românii importă circa 50% din alimentele pe care le cumpără din hipermarketuri și piețe.

Nimic nu mai e românesc în România, iar acest lucru se datorează în mare măsură celor care se află la guvernare de mai bine de șase ani. Mâncăm tot mai multe roșii olandeze sau usturoi chinezesc, iar carnea de porc o aducem din Germania. O mare parte a cartofilor și a merelor de la raft, dar și din piețe vin din Polonia sau chiar din Turcia, iar pepenii de Dăbuleni au fost înlocuiți de "frații" lor din Egipt.

Anul trecut am importat 162.000 de tone de carne de porc, în valoare totală de 250 de milioane de euro, chiar dacă România este una dintre țările cu cel mai mare potențial în domeniu. Chiar și așa, în ultimii doi ani aproape două treimi din fermele de porci s-au închis din cauza importurilor de carne de porc ieftină din țările vecine.

Deși suntem cunoscuți pentru merele de Voinești, în primele zece luni din 2010 am importat mere, pere și gutui în valoare de 14 milioane de euro.

Situația în care producătorii români de legume și fructe trebuie să concureze pe o piață neloială, dominată de importuri masive de legume și fructe nesănătoase este tristă. Și producătorii de vin sunt obligați să concureze pe o piață în care vinurile ieftine, importate din toată lumea, se vând sub mărci românești.

Actualul Guvern lasă la mâna speculanților piața produselor de consum și nu se implică în realizarea unei strategii naționale care să asigure alimentația populației cu produse agricole românești. Acest lucru reprezintă un atac al PDL la securitatea alimentară și încă un pas din strategia acestui partid de a vinde totul contra intereselor de a se menține la putere.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 20 februarie 2020, 7:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro