Culiță Tărâță
Culiță Tărâță
Sittings of the Chamber of Deputies of April 12, 2011
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-03-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2011 > 12-04-2011 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 12, 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.80 Culiță Tărâță - pledoarie pentru "renașterea morală" și "reformarea din temelie a societății românești";

 

Domnul Culiță Tărâță:

Programele televiziunilor sunt pline de relatări despre furturi mai mari sau mai mici, interne și externe, care ar lăsa să se înțeleagă că românii au în gena lor această îndeletnicire deloc onorantă. Dar adevărul pare a fi altul.

Până nu demult, acest gen comportamental, care este furtul, a fost ținut în frâu, fiind puternic condamnat moral în societate, pe principii creștine, motiv pentru care nesăbuitul gest era oprit din fașă, de cele mai multe ori. Încă de când eram copil, printre primele lucruri învățate de la părinți au fost cele referitoare la cinste, mai prețioasă decât un sac de bani. Lecția aceea simplă de morală și bun-simț, care a format de-a lungul vremii atâtea caractere integre, pare a fi dispărut, atât la părinți, cât și la școală, la nivelul întregii societăți. Justiția și opinia publică aproape nu mai reacționează la hoție, aceasta a devenit o formă aproape firească, acceptată și chiar tolerată în societatea românească. Doar unii puritani, cu capul în nori, care încă mai cred în precepte de mult apuse, mai fac ceva vâlvă, dar și aceștia se sting repede, prinși de tăvălugul societății.

După Revoluție, lucrurile au luat o întorsătură și mai urâtă. Micile ciupeli s-au înmulțit și au ajuns la forma explozivă a marilor jafuri. Și cum nu s-a întâmplat nimic, obișnuința a devenit a doua natură, metodele de a fura au devenit din ce în ce mai sofisticate, ori mai pe față. Unii fură cu legea în mână, iar alții, pe lângă ea, din avutul țării, din cel al comunităților sau din cel particular.

Dar când comportamentul acesta deviant afectează întreg spațiul european și chiar mai mult, lucrurile se schimbă radical. Zbaterile neputincioase ale justiției noastre de a suprima fără succes caracatița corupției nu au rămas fără ecou în rândul țărilor Uniunii Europene sau al celor de peste ocean. Se vede de la o poștă că din tot acest tam-tam lipsește voința politică pentru eradicarea gravei maladii.

În plus, prin "mesagerii" noștri trimiși peste granițe, fie că este vorba de cerșetori, de mâncători de lebede, de hoți de buzunare, de spărgători de coduri ori pur și simplu de infractori la nivel foarte înalt, ne-am făcut de minune în toată lumea, iar anatema ce planează asupra noastră, de "țară de hoți", nu le-o putem imputa lor. Ca român, m-am simțit întotdeauna umilit și ofensat, ori de câte ori un străin făcea aluzie la unele fapte neortodoxe ale conaționalilor noștri pe pământ străin, iar lucrul acesta nu mi s-a întâmplat o singură dată. O dovadă că fenomenul îi preocupă și s-a întipărit adânc în mentalul acestora. Ca și în alte domenii, clasa politică postdecembristă a gestionat foarte prost această problemă de imagine extrem de importantă.

Deși se știe bine că această îndeletnicire, dezavuată, totuși, este opera unui grup relativ restrâns de persoane, clasa politică a lăsat în mod deliberat ca vina să planeze asupra întregii națiuni, lucru extrem de greu de scos din mintea neamțului, francezului sau englezului de rând, care a ajuns să creadă că furtul a devenit modul existențial al tuturor românilor.

Redresarea imaginii noastre și însănătoșirea dinăuntru a societății românești ar fi posibilă dacă justiția nu s-ar mulțumi doar cu zăngănitul cătușelor pe la urechea infractorilor, ci i-ar și condamna, dacă societatea civilă, prin activiștii ei, ar fi mai critici față de aceste fenomene antisociale. România poate fi o țară de hoți doar în măsura în care justiția nu-și face treaba, iar statul tratează educația ca pe un copil vitreg.

Renașterea morală nu poate lipsi de pe masa de lucru a unui guvern care și-a propus reformarea din temelie a societății românești, căreia trebuie să i se acorde cel puțin aceeași importanță ca și celei economice. Doar în acest mod România va putea făuri o lume a civilizației autentice.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 31 march 2020, 3:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro