Culiță Tărâță
Culiță Tărâță
Sittings of the Chamber of Deputies of May 10, 2011
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.58/20-05-2011

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-04-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2011 > 10-05-2011 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 10, 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.76 Culiță Tărâță - marcarea începutului României moderne prin adoptarea Constituției de la 1923;

 

Domnul Culiță Tărâță:

S-au împlinit recent 88 de ani de la adoptarea Constituției de la 1923, actul legislativ care a conferit statului român și regimului politic de atunci un caracter democratic și o organizare național-statală unitară, reprezentând fundamentul juridic al întregii vieți politice și social-economice a țării, până în februarie 1938.

Proiectul de Constituție a fost elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu), partid majoritar în Camere. Partidele de opoziție, în special Partidul Național Român (condus de Iuliu Maniu) și Partidul Țărănesc (condus de Ion Mihalache) au declarat că nu recunosc caracterul de Constituantă al Parlamentului și considera nul și neavenit proiectul Constituției, datorită încălcărilor procedurilor constituționale de revizuire stabilite de Constituția din 1866.

La 26 martie 1923, Adunarea Deputaților - cu 262 voturi pentru, 9 abțineri și 8 contra - și Senatul o zi mai târziu - cu 137 voturi pentru, 3 abțineri și 2 contra - au adoptat noua Constituție, promulgată apoi printr-un decret regal. Noua lege fundamentală a țării, adaptată la realitățile postbelice, în spiritul adunărilor plebiscitare de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, stabilea că "Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil". Totodată, teritoriul României este declarat nealienabil, ceea ce însemna că hotarele României nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Împărțirea administrativ-teritorială era de asemenea consfințită prin Constituție.

Ca formă de guvernământ, România era proclamată monarhie constituțională, "puterile constituționale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Maiestății-Sale Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de progenitură și cu esclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor".

În problema drepturilor și libertăților omului, Constituția din 1923 prevede că "românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi". În privința minorităților naționale, Constituția din 1923 stipulează că "deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturi civile și politice și a le exercita". Legea fundamentală din 1923 garantează proprietatea de orice natură, precum și creanțele asupra statului.

Constituția are la bază principiul democratic al separării puterilor în stat. Puterea legislativă este exercitată colectiv de Rege și Parlament, format din Senat și Adunarea Deputaților. Puterea executivă este încredințată Regelui, prin intermediul Guvernului, cu precizarea că niciun act al Regelui nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru. Conform Constituției din 1923, puterea judecătorească se exercită de organele ei, iar hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui. Constituția din 1923, conferind statului român și regimului politic un caracter democratic și o organizare național-statală unitară, a reprezentat fundamentul juridic al întregii vieți politice și social-economice a țării, până în februarie 1938.

Inițial, intenționam să vorbesc despre preocupările recente ale comisarului Uniunii Europene pentru agricultură, domnul Dacian Cioloș, despre prezența Domniei Sale la Cluj-Napoca, la sfârșitul săptămânii trecute. O voi face fără îndoială în intervenția mea de săptămâna viitoare. Dar momentul pe care tocmai l-am evocat e prea important să-l trecem cu vederea. De-acolo pornește, de fapt, istoria modernă a României.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 7 april 2020, 20:48
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro