|
Domnul Mircea Irimescu: Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică se intitulează "Vot sau națiune". Stimați colegi, Niciodată în cei 22 de ani ai existenței sale, sărbătoarea "Limba noastră cea română" a comunității românești din regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul Basarabiei) nu a fost mai tristă ca cea de duminica trecută. O mână de oameni s-a adunat, la chemarea Societății pentru Cultura Românească "Mihai Eminescu", în sala unui fost cinematograf din perioada interbelică pentru a aduce un omagiu disperat limbii lor materne. Sala nu s-a umplut, deși localnicilor li s-au alăturat și vreo 50 de invitați din România. Nu se găseau niciun preot localnic, niciunul dintre scriitorii de limbă română ce trăiesc în Cernăuți. Cea mai mare parte a ziariștilor de la publicațiile românești și majoritatea satelor nu erau reprezentate. Manifestarea în sine, obosită, copiind tipicul emoțional al cenaclurilor "tineretului revoluționar" din penultimul deceniu al comunismului ceaușist, s-a dovedit o încropeală din ce s-a avut la îndemână. Mobilizatoarele discursuri n-au mai înflăcărat ca altădată. Protestele nu au avut energie. Anemic, doi lideri locali acuză patria istorică că i-a abandonat. Extenuarea părea a fi cuprins totul și semnele stingerii uneia dintre cele mai vechi comunități românești a spațiului nostru național au dat fiori reci celor ce știu istoria veche și nouă a acestui pământ românesc. De la o veche metropolă a culturii române, cu Teatru național, Filarmonică, Conservator de muzică și artă dramatică, universitate cu diverse institute de cercetare, biblioteci cu sute de mii de volume, edituri, tipografii și zeci de publicații în limba română, Cernăuții de astăzi se arată românește numai celor ce-i știu poveștile clădirilor ce au purtat gloria de altădată. De la cinci societăți studențești care asigurau o atmosferă de autentică europenitate în Alma Mater Cernovicensis, în acest an, bobocii Catedrei de limbile română și clasice a universității locale formează doar o grupă română cu... 5 studenți! Mult, mult mai puțini decât pe vremea Austriei, când această catedră era ilustrată de nume precum cele ale lui I. G. Sbiera sau Sextil Pușcariu. Fără universități locale care să le permită continuarea studiilor în limba maternă, descurajați de neechivalarea până astăzi a diplomelor obținute cu greu în România, tinerii regiunii Cernăuți sunt obligați să aleagă calea studiilor în limba ucraineană și se pierd pentru totdeauna în lumea slavă. Școlile primare românești, deschise cu mare trudă în ultimii 10 ani ai secolului trecut, se închid rând pe rând, statul vecin, mărinimos, punând la dispoziție elevilor mijloace de transport pentru a urma cursurile școlilor în limba ucraineană. Dar nu numai statul ucrainean este harnic în deznaționalizarea comunității românești din regiunea Cernăuți. Nici al nostru nu se lasă mai prejos. Dacă altădată se sprijineau consistent construcția de școli românești și apariția publicațiilor în limba națională, acum niciun reprezentant al administrațiilor locale și centrale românești nu a onorat serbarea națională din cocheta sală "Scala". De sponsorizarea manifestării pentru a o aduce la nivelul timpului pe care-l trăim nici nu s-a pus problema. Reportajele în direct de altădată ale Radio România sunt amintiri. Nici măcar Consulatul General al României la Cernăuți nu a fost prezent la cinstirea limbii române din capitala bucovineană. Ne-am obișnuit cu gândul că ne-am pierdut iremediabil conaționalii din Dalmația, Balcani și Ucraina de peste Nistru, care vorbeau românește sau în dialecte românești. Acum asistăm la dispariția lentă a compatrioților din imediata vecinătate. Este cât se poate de trist să constatăm că o comunitate românească de tradiția și forța celei din regiunea Cernăuți, aflată chiar la frontiera României, este lăsată să moară din punct de vedere național din inconștienta (oare?) conlucrare a statelor român și ucrainean și în nepăsarea noastră. Să fie o cauză a acestei situații nefericite și faptul că românii din Ucraina nu au dreptul să voteze în alegerile parlamentare și prezidențiale ce se organizează în țară? Tot ce se poate. Ultimele acțiuni de mare amploare ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României au fost în Spania, Italia, Republica Moldova și... la antipozi! Adică acolo de unde au venit voturile ce au înclinat balanța în ultimul scrutin de mare miză de la noi. Vă mulțumesc.
|
