Costică Macaleți
Costică Macaleți
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/23-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 14-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.16 Costică Macaleți - declarație politică intitulată "13 septembrie - Ziua pompierilor militari";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Costică Macaleți:

"13 septembrie - Ziua pompierilor militari"

Declarația mea politică de azi se referă la ziua pompierilor militari.

La 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii, Compania de Pompieri din București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, s-a împotrivit unei oști otomane mult mai numeroase. 166 de pompieri români au rezistat cu îndârjire în fața celor 5.000 de ieniceri. Bătălia din Dealul Spirii a rămas în istorie ca un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848, iar data de 13 septembrie a fost aleasă drept dată aniversară pentru curajul și devotamentul luptătorilor cu focul. Bătălia din Dealul Spirii a constituit dovada curajului și dăruirii pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848 și prima afirmare patriotică a calităților morale și de luptă ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Intrarea în București a trupelor de invazie a prilejuit unităților române prezente în garnizoană - printre care și Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înălțătoare momente ale Revoluției române de la 1848: încleștarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate și independență națională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenței Domnești să deplaseze în ziua următoare subunitățile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 de luptători și comandată de Kerim-Pașa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidență, în aceeași zi de 13 septembrie, cu puțin timp înaintea sosirii trupelor otomane, avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influențat moralul și devotamentul ostașilor, voința de a apăra demnitatea națională. Aceeași stare de spirit îi caracteriza și pe ostașii Companiei de Pompieri comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu; aceștia voiau să meargă cu toții la cazarma din Dealul Spirii, convinși de iminența unui conflict armat cu otomanii. Soldații lăsați pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: "Luați-ne și pe noi, nu ne lăsați în cazarmă, ca pe niște nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu frații noștri". Încleștarea propriu-zisă s-a declanșat ca urmare a unei altercații între un ofițer al Companiei de Pompieri - sublocotenentul Dincă Bălșan - și unul otoman.

Deși împresurați din toate părțile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă și lovind fără cruțare inamicul care, în pofida superiorității numerice, a fost cuprins de panică.

Otomanii au reușit să pună în poziție de tragere două piese de artilerie și au deschis focul asupra pompierilor. Aceștia au pornit împotriva tunurilor inamice și după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dușmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morți și răniți. Numai că, din cauza lipsei de muniție, în cele din urmă tunurile au fost abandonate.

Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pașa, văzând că nu poate înfrânge rezistența garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofițer care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera ieșire din cazarmă" - angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani.

Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj și dibăcie în rezolvarea situațiilor de luptă, capacitate de rezistență și spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârșitoare.

Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul și patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participanților la eroicul act pensii pe viață și prima medalie românească: "Pro virtute militari", iar în 1863, când oștirea română primea noile drapele, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie.

În bogata carte a tradițiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris și alte glorioase pagini: pe timpul Războiului de Independență, când ostașii pompieri constituiți în baterii de artilerie teritorială sau în coloane de transport muniții au contribuit la recâștigarea suveranității României; în momentele de cumpănă ale făuririi Statului național unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiții misiunea de apărare a vieții oamenilor și bunurilor împotriva incendiilor; pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanșate de bombardamentele inamice, atât în Valea Prahovei, cât și în București sau alte localități ale țării.

În confruntarea cu incendii devastatoare ori cu alte calamități, pompierii au făcut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-și viața pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Din decembrie 2004, în România funcționează un nou mecanism de gestionare a situațiilor de urgență, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO și ale Uniunii Europene: a fost organizat și funcționează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. S-au creat cadrul legal și mecanismele menite să asigure în mod unitar și integrat apărarea vieții cetățenilor, a bunurilor și a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundațiilor, accidentelor și altor tipuri de calamități, pe timpul producerii unor situații de urgență.

Alături de clasicele misiuni ale pompierilor - de intervenție la stingerea incendiilor, la care s-au adăugat și cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulație, prin serviciile medicale de urgență, reanimare și descarcerare -, serviciile profesioniste pentru situații de urgență de astăzi intervin și la salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații sau alte calamități, ca și la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură, iar IGSU se află pe primul loc la nivel național în ceea ce privește încrederea cetățenilor, cu un grad de 89%.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 3:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro