Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 septembrie 2011

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.40	Tudor Ciuhodaru - declaraţie politică: - "Suicidul - o problemă de sănătate publică";

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Tudor Ciuhodaru: "Suicidul - o problemă de sănătate publică" O pacienta de 61 de ani a încercat să se sinucidă în această noapte prin intoxicaţie voluntară polimedicamentoasă. Pacienta a beneficiat imediat de măsuri de depurare a toxicului (lavaj gastric, purgativ, diureză osmotică, antidotism), asociat resuscitării volemice, suportului respirator, precum şi terapiei simptomatice. Gestul suicidar a fost determinat de condiţiile socioeconomice, pe fondul unui sindrom depresiv. Datele de anturaj indică faptul că această pacientă ar avea multiple tentative autolitice. Când starea clinică o va permite, pacienta va necesita suport psihologic şi consult psihiatric. Apreciem că suicidul este o problemă de sănătate publică cu determinism socioeconomic, ignorată de politicile actuale, iar vârstnicii sunt printre cei mai vulnerabili. Un adult încearcă săse sinucidă în fiecare zi la Iaşi. 85,63% recurg la intoxicaţii acute exogene. Vulnerabilitatea socială a vârstnicilor este reflectată şi de faptul că aceştia sunt pe locul al doilea ca număr de tentative autolitice. Tentativele de sinucidere ale celor de peste 50 de ani reprezintă aproape o cincime din total, iar ponderea maximă (11,18%) sunt cei cu vârste între 51-60 de ani. Peste 61 de ani tentativele de sinucidere cresc liniar, atingând un nou maxim între 71-80 de ani. Pierderea statutului social, a locului de muncă, asocierea unei game largi de patologii în care depresia constituie o pondere importantă reprezintă tot atâţia factori favorizanţi ai tentativelor suicidare ale celor de peste 50 de ani. Intoxicaţia este metoda cea mai des utilizată în gestul suicidar şi constatăm utilizarea din ce în ce mai frecventă a medicaţiei cardiovasculareşi oncologice (legat de disponibilitatea acestei medicaţii, prin prevalenţa acestor boli în patologia generală) sau a asocierilor medicamentoase, ducând la forme clinice extrem de grave. În cazul toxicelor domestice, pe primele locuri se situează intoxicaţia cu insecticid şi corozive, urmate de cea cu detergenţi. Consumul de alcool nu poate fi considerat drept factor determinat sau precipitant al tentativelor de suicid, întrucâtîn peste 75% din cazuri alcoolemia a fost zero. Intervalul orar cu incidenţă maximă a tentativelor de sinucidere este 18-24, când au loc 42,86% din tentativele de sinucidere, urmat de 12-18 (circa o treime) şi în proporţii relativ egale între orele 24-6 şi 6-12. Dacă vorbim de premeditarea gestului suicidar şi şansele de a fi descoperit de anturaj constatăm că multe dintre tentativele de sinucidere au loc în cursul nopţii sau în condiţii în care anturajul nu poate fi prezent (plecat la serviciu sau la şcoală). În contextul în care nu există centre care să abordeze integrat pacientul suicidar şi nici măcar asistenţa psihologică la nivel spitalicesc pentru cei care recurg la o astfel de conduită şi nu există posibilitatea asistenţei psihologice sau programe de identificare a celor cu risc suicidar, aproape că nu mai miră pe nimeni că recidiva gestului suicidar este din ce în ce mai frecventă şi că aceasta are loc în prima săptămână-lună după externare. În aceste condiţii, voi propune înfiinţarea unui centru-pilot de toxicologie-suicidologie la Iaşi. Avem experienţa şi expertiza necesare în managementul pacienţilor cu intoxicaţii exogene - atât în scop suicidar, cât şi cele accidentale şi recreaţionale - confirmată de Parlamentul European şi Consiliul Europei, precum şi soluţii pentru funcţionarea unui astfel de centru. Sunt necesare modificări şi în legislaţia privind asigurarea asistenţei psihologice şi îi invit pe cei care lucrează în acest domeniu să ne ofere soluţiile pentru ca această asistenţă să poată fi asigurată unitar.