Eugen Bejinariu
Eugen Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/07-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 27-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.149 Eugen Bejinariu - declarație politică: "Din nou despre unitatea și identitatea națională";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Eugen Bejinariu:

M-am gândit mult până am decis să prezint în Parlamentul României declarația politică pe care o intitulez "Din nou despre unitatea și identitatea națională". Dar când în nordul Bucovinei (azi Ucraina) se reduc posibilitățile de exprimare deplină a identității românești, când fenomene asemănătoare au loc și în Republica Moldova (Basarabia), începând cu numirea limbii române "limba moldovenească", dar când și în județele Harghita, Covasna și Mureș din inima teritoriului României românii, acum minoritari numeric, au tot mai puține spații de menținere a limbii române, a tradițiilor, obiceiurilor, a datinilor și a simbolurilor naționale, socotesc declarația politică de astăzi mai mult decât o obligație de parlamentar.

În Articolul 1 din Constituție scrie că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil", articol tot mai frecvent ignorat de liderii maghiari, dar și mereu adus în preajma cererii schimbării. Treptat și nestingherite de nimeni autoritățile administrației publice locale din județele Harghita, Covasna și parțial din Mureș modifică tot ce mai este românesc în localități - sate și orașe.

Bunăoară, în orașe au fost schimbate numele străzilor și acum toate au nume de persoane și personalități maghiare, sunt afișate plăcuțe bilingve cu numele românești "șterse" de vreme, statui, mai mari sau mai mici, ale unor pictori, muzicieni și scriitori de care noi nici n-am auzit. Până și în parcul cu lacul cu nuferi din orașul Sfântu Gheorghe este instalat un husar, în mărime naturală, făcut din plastic, iar alături, pe prima clădire oficială, flutură trei steaguri: steagul UE, steagul României și steagul Ținutului Secuiesc sub care se află stema acestui Ținut, "simbolul" secuilor de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Nu mai vorbesc de disprețul față de însemnele statului român la manifestările publice, dar și în mod curent în aceste localități în care românii sunt minoritari. Afișele teatrelor și ale spectacolelor, toate sunt scrise în limba maghiară, inclusiv tichetele de parcare și respectiv biletele de autobuz. Totul slujește o singură idee: ștergerea unei istorii și punerea alteia în loc.

Intrând într-o primărie vom constata nu numai că la Biroul de relații cu publicul nu se vorbește decât în limba maghiară, dar aflăm că în aceste instituții nu lucrează niciun angajat de etnie română. Orașul Sfântu Gheorghe are 14.000 locuitori de etnie română, ceea ce înseamnă un sfert din totalul populației localității. în consiliul local, din totalul de 20 consilieri, români sunt numai 5, iar în consiliul județean, din 30 consilieri, români sunt numai 4 și, ca urmare, maghiarii controlează întreaga administrație locală.

Școlile pentru elevii de etnie maghiară funcționează separat de cele pentru elevii români. Nici unul din principiile directoare ale Legii educației, bunăoară, nu face trimitere la necesitatea cunoașterii istoriei și a civilizației românești, în vreme ce pentru minorități prezintă această cerință explicit și imperativ. Istoria și geografia se vor preda în limba maghiară, iar limba română în școlile cu limba de predare maghiară se va studia ca o limbă străină. După atâtea manifestări antiromânești din aceste județe și din străinătate, iată că a venit vremea ca să fie propusă moneda Ținutului Secuiesc numită "sic".

Nu demult vicepremierul maghiar ne-a spus că autonomia Ținutului Secuiesc "Este o problemă de viață și de moarte pentru etnicii maghiari" pentru că aceștia trebuie să aibă guvern propriu, steag și imn. Partidul Civic Maghiar care s-a născut sub oblăduirea domnului Laszlo Tökes, azi vicepreședintele Parlamentului European, ajuns aici cu sprijinul europarlamentarilor români din PDL, vrea federalizarea României cu orice preț, după orice model, numai autonomie să fie.

Autoritățile statului român nu au avut până acum niciun fel de reacție. în nici un caz nu credem că sunt de acord cu astfel de privilegii și de pretenții viitoare ale liderilor UDMR sau PCM. Dar dorința rămânerii la guvernare este mai mare decât orice alt interes, fie el și interesul național mereu doar clamat la Guvernul României.

Vă cerem, domnule prim-ministru Emil Boc, să aveți reacții și conduita de bun român, să asigurați exprimarea fără excepții și peste tot în țara noastră a prevederilor din primul articol din Constituția României și să puneți pe primul plan și în realitate interesul național.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 17:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro