Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 decembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/15-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 05-12-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 decembrie 2011

3. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (PL-x 639/2011). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 639/2011

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Stimați colegi,

Biroul permanent de astăzi a aprobat înscrierea pe ordinea de zi și a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul deputat Nicolăescu, vicelider al Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință,

În acest moment, știm că nu există un raport asupra acestui proiect de lege. Știm că s-au început discuțiile în Comisia juridică, de disciplină și imunități, că aceste discuții sunt anevoioase, sunt destul de complexe, este nevoie de timp, este nevoie de multă aplecare, de mult profesionalism, drept pentru care, neavând raportul finalizat, vă propunem să scoatem de pe ordinea de zi acest punct, pentru că nu avem, practic, ce discuta.

Să discutăm pe proiectul de lege fără raport, un asemenea proiect de lege, cu atât de mare importanță și gravitate pentru societate, nu cred că este corect din partea noastră. Nu suntem foarte grăbiți și trebuie să dăm multă importanță proiectului de lege.

În consecință, vă propun să-l scoatem de pe ordinea de zi.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asta am convenit cu liderii de grup. într-adevăr, păstrăm ordinea de zi și-l dezbatem fără raport. Sigur, puteți să spuneți că nu suntem de acord, că nu-i frumos. Dar, de la a-l scoate de pe ordinea de zi, după ce am convenit, mi se pare incorect.

Drept pentru care, domnule președinte, vă rog să continuați dezbaterea.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte de ședință,

Noi suntem deputați. Cel puțin eu mă consider deputat. Și chiar dacă este un singur deputat, v-am mai spus de mai multe ori, care vă solicită respectarea unui drept fundamental al deputatului, dumneavoastră sau cei care trebuie să răspundă, trebuie să dea curs acestei invitații. Iar eu vă întreb pe dumneavoastră, inclusiv pe onorabilii președinți de grupuri parlamentare, tot ca simplu deputat, inclusiv al meu: cum, adică, să fie dezbătut un astfel de proiect de lege, fără raport? Dar, de ce fără raport? Cumva, suntem în situația în care Comisia juridică, de disciplină și imunități nu și-a făcut treaba și nu a avut timp să dezbată? Pentru că ar putea fi un element de luat în discuție. Și, atunci, eu însumi aș veni aici, tot în calitate de simplu parlamentar, și adresându-mă doamnei președinte a Camerei Deputaților, i-aș spune: haideți să prelungim perioada de dezbatere de la 45 la 60 de zile. Avem resurse procedurale pentru ca să respectăm procedura.

Altfel, este inadmisibil, și tot eu, în calitate de simplu deputat, pe mine mă supărați, doar pe mine, dar nu cred că numai pe mine; mulți alții și foarte multe principii. Nu aveți voie, domnilor, așa, că ați hotărât dumneavoastră, să introduceți un astfel de proiect de lege fără să justificați pentru care motiv, domnilor, distinși colegi de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, distinse domnule Buda, - chiar vă pronunț numele, distinsul dumneavoastră și onorabilul dumneavoastră nume -, pentru ca măcar dumneavoastră să-mi răspundeți pentru care motiv ați solicitat să dezbatem ceea ce este inadmisibil, dacă nu-i un caz de forță majoră, fără să avem raport. Dacă nu, solicitați, domnule președinte de ședință, să mai prelungim termenul, dacă nu este suficient... (Rumoare, vociferări.)

A, deci acest motiv chiar nu există. Păi, atunci, domnule Buda, vă rog să ne spuneți și nouă pentru care motiv au ajuns în Parlamentul României legi care privesc justiția, legi care privesc un domeniu unde noi suntem sub supravegherea unui mecanism internațional de supraveghere al Uniunii Europene, facem astfel de... era să spun abuzuri, dar nu-mi permit, pentru că mă sancționează domnul vicepreședinte de fiecare dată, fie prin omisiune, fie printr-o apostrofare. Este inadmisibil, vă rog foarte mult să ne spuneți care sunt motivele! Și vă rugăm foarte mult să ne prezentați această situație, pentru care motiv, în Parlamentul României, discutăm fără raport?

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alina Gorghiu și pe urmă domnul deputat Florin Iordache.

Dați-mi voie, doamnele, întotdeauna, cu prioritate.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc frumos pentru cuvânt.

Vreau să vă spun un lucru din interiorul comisiei. Fiind secretar al acestei comisii, pot să vă informez că, din păcate, am avut la îndemână foarte puțin timp pentru dezbaterea acestui proiect. O să vă dau informații de ordin cantitativ. Sunt peste 100 de pagini la acest proiect și am ajuns în comisie, în dezbatere, astăzi, la punctul marginal 10.

Stimate domnule președinte,

Sunt două legi extrem de importante de modificat. Vorbim de răspunderea judecătorilor și a procurorilor și de organizarea Consiliului Superior al Magistraturii. Niciodată nu ne-am pronunțat altfel decât pentru revizuirea răspunderii magistraților. Niciodată nu ne-am împotrivit modificării legii astfel încât sistemul judiciar să poată fi recredibilizat. Dar, nu putem să discutăm fără un raport, nu putem să lăsăm o lege venită din Guvern, în procedură de urgență, să treacă așa, fără să ne lăsăm amprenta măcar pe acele deficiențe și derapaje pe care legea le conține în momentul de față.

Termenul de adoptare în Camera Deputaților este 30 decembrie - timp suficient, mai mult decât suficient să dezbatem proiectul așa cum trebuie și să putem să facem amendamente în comisie. Mai sunt trei săptămâni. Deci, avem timp nu numai de o ședință, avem timp de trei ședințe de plen, mai sunt trei săptămâni. Nu văd motivul pentru care ne grăbim și lăsăm un proiect atât de important nedezbătut în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

Domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PSD, din care fac eu parte, este pentru o recredibilizare a justiției. Suntem foarte clari și spunem aici, în fața dumneavoastră, pentru răspunderea magistraților, dar nu numai pe o lege care a venit emanată de Ministerul Justiției. Exact cum se preciza mai devreme, această lege a putut fi dezbătută în Comisia juridică, de disciplină și imunități ceva mai mult de jumătate și, în condițiile în care dumneavoastră ați dorit să dezbatem astăzi această lege, numai pe forma venită de la Ministerul Justiției, amendamentele care au fost depuse și susținute și foarte multe dintre ele au fost acceptate, au fost și amendamentele pe care Grupul parlamentar al PD le-a susținut.

În aceste condiții, stimați colegi, amendamentele colegilor dumneavoastră nu vor putea fi în nici un fel susținute.

Suntem pentru o justiție eficientă, suntem pentru o justiție coerentă, suntem pentru ca România să aibă la anul un mecanism de cooperare și verificare eficient și ca Parlamentul să demonstreze unitate și eficiență, dar, pentru aceasta, domnule președinte de ședință, vă rog ca această lege să fie dezbătută numai în urma unui raport pe care Comisia juridică, de disciplină și imunități îl va pune la dispoziția dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule vicepeședinte.

Domnul Daniel Buda, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-adevăr, trebuie să confirm ce au spus colegii mei - și doamna deputat Alina Gorghiu și domnul deputat Florin Iordache. La nivelul comisiei, am lucrat destul de intens pe acest proiect de lege, un proiect de lege, spun eu, complex, într-adevăr, cu foarte multe particularități. însă având în vedere împrejurarea, domnule președinte de ședință, că, iată, avem bugetul în dezbatere, având în vedere presiunea până la urmă, pusă și pe ceea ce înseamnă admiterea în spațiul Schengen, cred că, totuși, trebuie să intrăm în dezbaterea acestui proiect astăzi, urmând ca el să meargă la Senat, care este Cameră decizională, astfel încât să avem, practic, această lege în spațiul public cât se poate de repede.

În caz contrar, riscăm, riscăm iar, să avem de-a face cu o amânare a intrării în spațiul Schengen, din acest motiv.

Vă spun, stimați colegi, care doriți să luați cuvântul, că sunt informații de ultim moment. Poate le verificați, că vineri am primit câteva observații din partea celor care răspund de această chestiune, legate de acest proiect de lege.

Prin urmare, și eu..., eu, în primul rând, sufăr că nu am avut posibilitatea, împreună cu colegii mei, să mă ocup de acest proiect de lege. Dar, în același timp, trebuie să înțeleg că această presiune a timpului este mai mare și să pun mai presus de interesul meu personal de a discuta pe acest proiect de lege interesele țării.

Sunt convins că veți face și dumneavoastră același lucru, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihăiță Calimente și pe urmă domnul deputat Niculescu Duvăz.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt bucuros că o parte dintre colegii noștri sunt foarte îngrijorați de soarta și statutul magistraților, că aceștia, sigur, trebuie să aibă o lege în așa fel, încât să putem intra în spațiul Schengen.

Dar, din cele spuse, nu cu mult, cred că o zi sau două în urmă, de domnul ministru de interne, în spațiul Schengen, odată cu președinția daneză, am înțeles că vom intra cu spațiul aerian, ceea ce înseamnă controlul la aeroporturi, undeva prin luna martie, mai, și tot domnia sa spunea că spațiul terestru, de-abia în iunie sau după iunie. Deci, nu văd o grabă.

Sigur, este foarte bine că ne preocupă statutul magistraților. Dar pe mine mă preocupă cel mai tare și mai tare statutul parlamentarilor. Și statutul nostru este reglementat de acest regulament de care dumneavoastră nu mai țineți seama de foarte multă vreme. Pentru că a devenit o modă ca în fiecare ședință de plen, ori că avem vot final, ori că nu este vot final, să vină domnul Toader și să ceară schimbarea ordinii de zi. Cred că am devenit o uniune tribală, pentru că numai la uniunile tribale lucrurile se întâmplă ad-hoc, fără niciun fel de regulament, fără niciun fel de cutumă care trebuie să existe.

Și, dacă dumneavoastră credeți că această uniune tribală pe care încercați să o reprezentați va funcționa și așa, este foarte bine.

De aceea spuneam că mă interesează, în primul rând, ce se întâmplă cu statutul și cum arătăm noi, ca Parlament, în fața cetățenilor. Asta văd că nu vă interesează!

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogan Niculescu Duvăz și pe urmă domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi.

Domnule președinte Mircea Toader,

O abordare atât de greșită încă procedural nu am găsit în Camera Deputaților. Vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că în momentul în care vom adopta înaintea termenului scadent, fără raport, orice proiect de lege, văduvim pe toți dintre dumneavoastră care doresc să facă amendamente în continuare la această lege.

Deci, vocea dumneavoastră, care ați fost aleși și trimiși aici, în Parlamentul României, ca printre altele să controlați Guvernul și prin intervenții asupra proiectelor de lege, nu va fi auzită și nici măcar nu se va putea face cunoscută pentru că ne grăbim să intrăm în spațiul Schengen.

Eu nu cred că suntem o uniune tribală, ci suntem mai rău decât Marea Adunare Națională, pentru că, atunci, vă propun altceva, stimați colegi. Atunci când avem altă Cameră care decide, cum este cazul în speță, Senatul, să nu mai trecem prin Camera Deputaților proiectele de lege. Ce rost are? Pentru că asta crește viteza parlamentară și spațiul Schengen abia ne așteaptă.

Eu cred că dacă mai facem două din astea, nu ne mai primesc nu numai în spațiul Schengen, dar nu ne mai primesc nici în spațiu.

Stimați colegi,

Să nu facem praf chiar bruma de democrație și de proceduri parlamentare și de prestigiu ale acestei Camere. Urgentați lucrările! Decideți ca în două zile să fie raportul. Votăm poimâine, cu toții. Cei care vor veni să voteze, fără îndoială, dar nu distrugeți rolul Parlamentului și dreptul parlamentarului de a avea o opinie în legătură cu un proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

  ................................................
 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

În consecință, stimați colegi, continuăm dezbaterile noastre.

Pe poziția 3 avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, această inițiativă urmează să fie dezbătută în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva prezent? Doamna secretar de stat Lidia Barac, din partea Ministerului Justiției.

Doamna ministru, vă rog să prezentați punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pe care Ministerul de Justiție vi-l propune spre atenție dumneavoastră și spre vot nu face altceva decât să întărească independența justiției, știind că răspunderea și responsabilitatea sunt garanții efective ale independenței justiției.

Pe scurt voi prezenta ce aduce nou acest proiect. Fac o subliniere generală.

Proiectul de lege este unul de bun-simț, un proiect soft, așa cum a fost apreciat de deputații de la toate partidele parlamentare, care au avut contact cu această lege.

În același timp, cetățenii acestei țări, care au un grad scăzut în justiție, în jur de 20%, au trimis opțiuni favorabile acestui proiect.

Toate comentariile din media, care reprezintă comentariile cititorilor, electoratul dumneavoastră, indiferent de partidul politic din care faceți parte, sprijină această inițiativă.

Principalele măsuri ale proiectului vizează: extinderea sferei abaterilor disciplinare; amendarea, consolidarea regimului sancționator, prevăzut de legea în vigoare; definiția noțiunii de exercitare a funcției cu gravă neglijență și rea credință; extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare; introducerea condiției "bunei reputații" drept cerință de acces, de menținere în funcție; și o serie de alte completări și modificări.

Cât privește extinderea sferei abaterilor disciplinare, abaterile pentru judecători și procurori - după cum cunoașteți, fiindcă ați votat legea în 2004 și ați amendat-o în 2005 - sunt enumerate strict și limitativ în art.99 din legea în vigoare.

Din această examinare a prevederilor legale actuale, din practica disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, a rezultat că dispozițiile actuale ale art.99 nu acoperă o serie de conduite ale magistraților, care pot duce o atingere gravă prestigiului justiției și demnității funcției de magistrat.

Au fost introduse, în acest scop, opt abateri disciplinare suplimentare față de catalogul abaterilor din actuala reglementare, după cum urmează: nerespectarea deciziilor de recurs în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu rol constituțional de a veghea la o jurisprudență unitară în România; nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, obligatorii erga omnes, potrivit legii; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea, în mod vădit, contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat; manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu; obstrucționarea activității de inspecție a inspectorilor judiciari prin orice mijloace; lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești și a actelor judiciare ale procurorului, în condițiile legii; nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea; nerespectarea îndatoririi de a se abține, atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere, numai dacă au ca efect tergiversarea judecății; nerespectarea, în mod nejustificat, a dispozițiilor sau a deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al Parchetului, care vizează atribuții cu caracter administrativ, prevăzute exclusiv în lege sau regulamente.

Cât privește domeniul de aplicare al altor abateri disciplinare, care există în legea în vigoare, amendările privesc următoarele. Prevederea în vigoare, în acest moment, în legătură cu o abatere sună în felul următor: "Absențele nemotivate de la serviciu în mod repetat." Proiectul vă propune o nouă construcție: "Absențe nemotivate de la serviciu în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanței sau a Parchetului."

În legătură cu o altă abatere. Prevederea în vigoare la acest moment privește: "Intervențiile privind soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii."

Prevederea din proiect arată: "Folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altele decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii."

Cât privește regimul sancțiunilor disciplinare, sunt extinse limitele maxime pentru două dintre sancțiunile disciplinare existente în legea în vigoare. Este introdusă o nouă sancțiune disciplinară, și anume suspendarea din funcție pe o perioadă de până la șase luni.

"Dimensiunea indemnizației de încadrare lunară brută urmează a fi reținută până la procentul de 20% pe o perioadă de șase luni." În legea în vigoare, acest procent este de 15% pe o perioadă de la o lună la trei luni.

"Mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanță sau un Parchet în altă circumscripție a altei Curți de Apel sau Parchet." În legea în vigoare există această sancțiune, însă mutarea are loc în aceeași jurisdicție de Curte de Apel sau de Parchet aferent.

Cât privește abaterea constând în exercitarea funcției din gravă neglijență sau cu rea-credință, proiectul de lege menține această abatere. Singurul lucru pe care-l face, definește ce înseamnă rea- credință sau gravă neglijență în accepțiunea legii după modelul spaniol, exersat într-un proiect PHARE de către Consiliul Superior al Magistraturii și după legislația altor state, precum cea italiană și altele care cunosc sistemul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cât privește sfera titularilor acțiunii disciplinare. În prezent, inspecția judiciară este ineficientă, iar acest lucru, constant, dumneavoastră l-ați citit în rapoartele de țară în cadrul mecanismului de cooperare și verificare.

În același timp, dumneavoastră, domnilor parlamentari, primiți în teritoriu sentințe ale justițiabililor din jurisdicția în care locuiesc alegătorii dumneavoastră, înmărmuriți de anumite hotărâri judecătorești, de răspunsurile pe care astăzi le furnizează inspecția judiciară alegătorilor dumneavoastră.

Între aceste răspunsuri, identificăm un cerc vicios. Într-o primă fază, dacă procesul este în curs, cetățeanul primește, la o sesizare, următorul răspuns: "Procesul este în curs. Verificări nu pot fi făcute. Nu puteți să vă valorificați drepturile decât în căile de atac."

Dacă însă hotărârea este irevocabilă, trecută prin aceste căi de atac sau definitivă, dacă vorbim de materie penală, răspunsurile pe care alegătorii dumneavoastră le primesc de la inspecția judiciară sunt următoarele: "Ne pare rău, nu putem verifica conduita magistratului, pentru că hotărârea este intrată în puterea de lucru judecat." Deci, nicicând cetățenii nu primesc un răspuns pertinent.

În aceste condiții, s-a identificat cauza. Cauza acestor răspunsuri rezidă în aceea că, în prezent, în România, există un singur titular al acțiunii disciplinare. Acela este Comisia de disciplină, care este un organ tot al Consiliului Superior al Magistraturii, care, prin secțiile sale, este deopotrivă instanță de judecată pentru abaterile disciplinare.

Regretabil și rudimentar este faptul că nici măcar comisia aceasta de disciplină nu are dreptul la o cale de atac în caz de clasare. Nu are dreptul la recurs împotriva hotărârilor secției pentru judecători sau procurori, care funcționează ca secție de disciplină, recurs care se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție în completul de cinci judecători. Iată că lucrurile trebuie îndreptate.

Un alt subiect în legătură cu acest aspect...

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru, o să vă rog să vă sintetizați prezentarea punctului de vedere al Guvernului, vă rog.

Doamna Lidia Barac:

Proiectul acesta vă propune extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare pentru a remedia lucrurile despre care am vorbit. În această sferă intră: ministrul justiției, procurorul general, președintele Înaltei Curți, fiecare judecător-inspector al Inspecției Judiciare. Statul de drept, principiul echilibrului puterilor în stat, este astfel respectat. Acest sistem îl întâlnim în toate țările Uniunii Europene în care există Consiliu Superior al Magistraturii.

Nu în ultimul rând - și la acest lucru vă rog să meditați - s-a introdus cerința "bunei reputații" ca o condiție pentru menținerea în funcție a magistraților și, în mod echivalent, o condiție de încetare a calității de magistrat.

Vă reamintesc, domnilor deputați, că această condiție a existat în Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească. Din motive pe care doar unii dintre dumneavoastră le puteți explica, în anul 2005, când s-a modificat Legea nr.303 și 317, cerința "bunei reputații", pe care o găsim în toată Europa, a dispărut din lege.

Cetățenii sunt consternați de unele conduite exterioare sau în cadrul instanțelor și parchetelor ale magistraților. Dumneavoastră știți foarte bine aceste lucruri.

Iată câteva motive pentru care, în numele ministrului justiției, al Guvernului României, cer un vot favorabil acestei legi. El s-ar plia pe declarațiile ultime, făcute inclusiv de liderul Partidului Social Democrat, aici, în sală, domnul Victor Ponta, care a identificat chestiuni de structură, care fac justiția, în prezent, nefuncțională.

Mai sunt și alți parlamentari care au avut contact cu justiția.

Avem probleme cu durata proceselor, cu dreptul la apărare și multe altele.

E normal ca să fie un exercițiu democratic pentru ca să asanăm moral justiția română.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru, vă mulțumesc și eu.

Trecem... vă rog... Chestiuni de procedură, domnule Mircea Toader? Procedură? Vă rog să poftiți, domnule Mircea Toader.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte, vă rog să mai explicați o dată, că nu suntem în prezența unui raport.

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi,

Nu prea înțeleg ce nu se înțelege.

Avem în față un proiect de lege care a venit și a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților fără raport.

Acest proiect, așa cum am mai spus și la începutul luării mele de cuvânt, este un proiect foarte complex. L-am dezbătut la nivelul comisiei până undeva - cum spunea doamna colegă Alina Gorghiu, doamna deputat - pe la pagina 20 din cele 125 pe care le are. Având în vedere factorul timp, care ne presează și necesitatea și nevoia ca acest proiect să fie dezbătut și în Camera decizională, care este Senatul, ne aflăm astăzi în prezența acestei chestiuni.

V-a explicat și doamna ministru Lidia Barac până la urmă amploarea acestui proiect.

Eu cred că toți cei care sunt în sală, cetățenii acestei țări, sistemul judiciar are nevoie de clarificări pentru a avea - așa cum spunea doamna ministru - niște instrumente la îndemâna sistemului pentru a-și face curățenie.

Este cineva în această sală care nu-și dorește să fie curățenie în sistemul judiciar? Mă îndoiesc că este cineva să spună acest lucru.

Este cineva oare în această țară care nu-și dorește să avem de-a face cu o justiție independentă? Mă îndoiesc de acest lucru. (Vociferări.)

De aceea, stimați colegi, sunt foarte multe legături care mi-ar lua foarte mult timp să le explic, domnule coleg, și tare mă tem că nu le-ați înțelege, chiar dacă vi le-aș explica. Da?

Suntem în această etapă procedurală legală și regulamentară, prin urmare, domnule președinte de ședință, v-aș ruga să vă intrați în haina de președinte de ședință, să dați drumul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Pe procedură. Domnul Duvăz.

Domnul deputat Duvăz, pe procedură. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință.

Și vă rog să luați notă că ați supus la vot introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege. Acest proiect de lege, introdus prin votul și voința majorității, constatați că nu are raport din partea comisiei. Această constatare, în mod deschis și limpede, este făcută chiar prin vocea președintelui Comisiei juridice.

În consecință, constatați că nu sunt îndeplinite condițiile procedurale pentru a discuta această lege și vă rog să dispuneți, cum este și normal, întoarcerea la comisie pentru raport.

Și vreau să vă fac următoarele două - cel puțin - sublinieri.

Stimate domn președinte,

Și stimați colegi,

Unu. Ceea ce a spus în avizul său Consiliul Suprem al Magistraturii noi nu am luat cunoștință, pentru că nu avem raportul comisiei. Am luat cunoștință din expunerea doamnei secretar de stat de anume laturi sau anume obiective pe care Consiliul Suprem le-a dispus sau le-a apreciat într-un anume fel.

Al doilea. Suntem în aceeași măsură și responsabili, stimați colegi, și aleși ca și senatorii. N-avem niciun drept și n-are dreptul niciun fel de urgență să ne facă să ne derobăm de la răspunderea pe care o avem pentru a ne da în cunoștință de cauză și punctul de vedere și votul.

Ceea ce faceți dumneavoastră aici este începutul desființării parlamentarismului. Nu începe astăzi, a început demult, odată cu această majoritate. Dar vă atrag atenția că s-au prăbușit democrații și s-au instaurat dictaturi prin voința unei majorități. Asta nu înseamnă însă că lucrurile au mers acolo unde trebuia și, din păcate, istoria ne-a dovedit că majoritățile pot greși grav, atunci când calcă regulile democratice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Aș vrea doar un singur lucru să precizez.

Suntem la momentul dezbaterilor generale. Din moment ce s-a acceptat și am intrat în dezbaterea acestui proiect de lege, problema restituirii către comisia sesizată în fond este o chestiune care nu mai poate fi pusă în discuție.

Deci eu vă rog să luați cuvântul la acest capitol, cel referitor la dezbateri generale.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Înainte de a avea și a susține punctul de vedere al grupului meu, vreau să vă spun că procedural - și-mi pare rău că domnul Duvăz n-a fost atent - s-a votat, la solicitarea mea, rămânerea pe ordinea de zi și dezbaterea fără raport a acestui proiect de lege. Ăla a fost primul punct ridicat de mine alături de introducerea unui punct suplimentar. Liderii au fost de acord, scoatem problema cu SIF-urile, rămâne dezbaterea fără raport a acestui proiect de lege.

Deci n-are rost să mai discutăm altceva.

În al doilea rând, Grupul Partidului Democrat Liberal susține...

Voce din sală:

Marea Adunare Națională.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci Grupul Partidului Democrat Liberal susține acest proiect de lege chiar în forma prezentată de Guvern, deși sunt multe întrebări la care trebuie să răspundem și sunt convins...

Voce din sală:

Marea Adunare Națională.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci colegul, dacă tot discută de Marea Adunare, să-și aducă aminte, poate a fost pe acolo.

Eu vă rog să-mi permiteți să-mi termin punctul de vedere. Deci cred că acest proiect de lege mai trebuie încă modificat. Cred că nu s-a răspuns la destul de multe probleme pe care le are un magistrat: când greșește, când stă cineva la pușcărie nevinovat, când este arestat nevinovat sau când România este obligată să plătească la CEDO despăgubiri pentru o hotărâre strâmbă.

În afară de acele reglementări care sunt în lege, sunt convins că la Senat, colegii noștri vor răspunde și la aceste imperative pe care populația le cere, ca și magistratul, indiferent cum este, a terminat o facultate ca oricare profesie din România cu studii superioare și oricare din noi avem o răspundere. Când greșim, plătim.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Trebuie să vă atrag atenția că nu au început dezbateri generale pe acest proiect de lege, așa cum dumneavoastră v-ați exprimat nu cu mult timp în urmă.

Colegul meu, domnul deputat Duvăz, v-a făcut remarca că acest proiect de lege, care este trecut pe ordinea de zi fără raport, trebuie să constatați că se retrimite la comisie pentru lipsa raportului, ținând cont că data de 14 februarie 2012 este termenul limită privind trecerea tacită. Ceea ce colegul meu, domnul deputat Toader a spus de la acest microfon nu cu mult timp înainte, că trebuie să meargă la Senat pentru că, vezi Doamne, acolo senatorii trebuie să constate că un magistrat care a terminat o facultate ș.a.m.d., ce a spus Domnia Sa, consider că a jignit toți deputații din Camera Deputaților și mai ales pe cei din Comisia juridică, pentru că dânsul vrea să inducă ca idee că colegii noștri, specialiștii din Comisia juridică, nu sunt în stare să poată să judece cu monedă justă ceea ce este scris în proiectul de lege.

Cred eu că colegii noștri, care lucrează de mult timp la acest proiect de lege și mai au numai câteva puncte care trebuie să fie dezbătute, trebuie lăsați să-și finalizeze dezbaterea, pentru că sunt parlamentari, sunt deputați, sunt specialiștii noștri, trimiși în această comisie și nu pot niciodată să fiu de acord cu reprezentantul Partidului Democrat că aici nu putem să lucrăm.

Este clar că, în spatele acestui lucru, se ascunde cu totul altceva, se ascund lucruri pentru care nu există curajul să fie spuse de la acest microfon.

În condițiile în care spun românii că graba strică treaba, domnule președinte de ședință, vă rog să constatați că acest proiect de lege nu are raport și comisia trebuie să se exprime până pe data de 14 februarie 2012, prin raport pe care să-l supună plenului Camerei Deputaților.

Așa este corect, domnule președinte de ședință.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Ca să fie lucrurile foarte clare, o să-mi îngăduiți să precizez următorul lucru referitor la înscrierea pe ordinea de zi. "Biroul permanent, din proprie inițiativă sau la solicitarea motivată a inițiatorului poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit." Art.86 alin.(2).

Termenul de depunere a raportului a fost depășit, stimați colegi. Dar, pe de altă parte, liderii grupurilor parlamentare au acceptat continuarea dezbaterilor și menținerea pe poziția 3 a acestui act normativ.

În al treilea rând. Conform procedurilor reglementate de către Regulamentul Camerei Deputaților, desfășurarea dezbaterilor presupune următorii pași: prezentarea actului normativ, punctul de vedere al inițiatorului, poziția comisiei sesizate în fond și urmează dezbaterile generale.

Eram exact la acest capitol și v-aș ruga, doamnelor și domnilor colegi, să continuăm dezbaterile.

Dacă la dezbateri generale mai dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Din punctul nostru de vedere, o astfel de lege în niciun caz nu poate intra în dezbatere fără raport. Și vă spun asta de ce? Pentru că noi, Grupul Partidului Social Democrat, dorim într-adevăr o responsabilitate și o răspundere a magistratului, dar nu o răspundere oricum, așa cum v-a prezentat doamna secretar de stat Barac. Pentru că, stimați colegi, mă voi referi la trei aspecte punctuale, care au fost modificate prin comisie și care, din păcate, datorită faptului că dumneavoastră nu aveți amendamentele acceptate în comisie, nu aveți posibilitatea să vă pronunțați.

Pentru accesul în magistratură, se prevede în plus un certificat de bună purtare, respectiv o bună reputație. Cine stabilește această bună reputație a omului care vrea să între în magistratură? Nu vi se pare că acest lucru este aberant și inutil? Adică dăm la o parte competența și modul în care acest om poate face justiție fără un astfel de certificat?

Doi. Spunea doamna secretar de stat că este obligatorie respectarea hotărârii Curții Constituționale. Da, spunem și noi că este necesară respectarea Curții Constituționale, este necesară respectarea recursurilor în interesul legii, dar - și repet - dar, cu respectarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru că, în acest moment, există cel puțin o hotărâre prin care, datorită nerespectării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, România este penalizată.

Deci, punem înainte de toate dreptul național înaintea dreptului european. Din câte știu eu, în acest moment, România este membră a Uniunii Europene, deci este obligată să respecte hotărârile Curții Europene.

Și cel de-al treilea aspect pe care vreau să-l pun în fața dumneavoastră, este faptul că, odată cu adoptarea acestui proiect de lege în forma în care este prezentat, dreptul material al unei hotărâri poate fi schimbat. Nicăieri în lume o hotărâre judecătorească care este supusă unor căi de atac nu poate fi cenzurată de nimeni.

Da, suntem pentru responsabilitatea magistraților, suntem pentru ca acești oameni să respecte legea, ca acești oameni să respecte ceea ce au în față - mă refer la legile speciale, dar în niciun caz o hotărâre pe care o dă un magistrat nu poate fi cenzurată în drept material de către nimeni.

Și suplimentar vreau să vă spun, stimați colegi, o dată cu adoptarea acestei legi, ministrul justiției, care este un pom politic care face parte dintr-un guvern care este eminamente politic, ministrul justiției este cel care poate avea dreptul de a solicita retrimiterea și re-gândirea unei hotărâri judecătorești.

În ce țară din lume ministrul justiției poate să se amestece într-un act de justiție? În cea țară din lume, stimați colegi, ministrul justiției... Numai în România, îmi spune domnul Duvăz. Pentru că vreau să vă spun, stimați colegi, ministrul justiției, de foarte multe ori Ministerul Justiției este parte într-un proces. Și bineînțeles că în acele procese pe care Ministerul Justiției, reprezentat de ministrul justiției, le va pierde, o dată cu adoptarea acestei legi va putea cere revenire și revenire și așa mai departe și sancționarea magistraților care și-au permis să respecte legea și au dat o hotărâre împotriva Ministerului Justiției.

Acestea au fost câteva elemente, stimați colegi, dar la momentul în care am discutat în Comisia juridică, de disciplină și imunități foarte multe din amendamente au fost însușite chiar de colegii dumneavoastră de la Partidul Democrat Liberal și, în aceste condiții, de ce atâta grabă, de ce trebuie să facem o lege proastă? De ce trebuie, într-adevăr, să venim cu o lege ne-europeană și să sancționăm degeaba magistrații?

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Alina Gorghiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimată și distinsă colegă, aveți cuvântul.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că trebuie să fim insistenți pe aspectul ăsta dar cred că două legi atât de importante nu pot trece fără dezbatere reală și ca să faci o dezbatere reală pe asemenea legi cum sunt cele de modificare a Legii de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Legea privitoare la răspunderea judecătorilor și a procurorilor cred că trebuie să ai un raport în față, pentru că raportul este dovada clară a dezbaterii din cadrul comisiilor parlamentare, lucru care, din păcate, din pricina timpului, din pricina faptului că administrativ prioritizarea dezbaterilor a fost făcută altfel decât mi-aș fi dorit eu, de exemplu, din foarte multe motive n-am fost capabili să terminăm la Comisia juridică, de disciplină și imunități, oricât de mult ne-am străduit, nici măcar un sfert din acest proiect de lege. Ca să nu vă spun că atitudinea noastră, în comisie, care ar fi trebuit să fie una de deschidere față de asociațiile profesionale ale magistraților, din păcate, ca să fiu elegantă, pot să spun că nu le-am dat satisfacție oamenilor ăstora să-și exprime punctul de vedere în cadrul comisiei. Mi se pare nefiresc, câtă vreme avem o grămadă de timp la îndemână, să trecem atât de repede și într-o manieră superficială peste niște dispoziții care pot mai mult să ne încurce decât să ne ajute.

Și pornesc de la premisa că nu doar PNL-ul, ci și PSD-ul și PC-ul am spus de foarte multe ori că suntem de acord și susținem o revizuire a răspunderii magistraților în România. Suntem de acord să întărim procedura răspunderii disciplinare. Dar nu putem să facem asta printr-un proiect de lege care conține noțiuni nedefinite.

Stimați colegi, vorbește doamna Barac despre buna reputație la intrarea în profesie. Nu există definit juridic conceptul de bună reputație, oameni buni, eu dacă vreau să mă raportez la ceva, să adopt un comportament normal, responsabil, care să fie acela definit de legiuitor ca bună reputație, nu am cărui comportament să mă circumscriu. Pentru că el nu este definit de lege, este un criteriu subiectiv la intrarea în profesie.

2. Domnule președinte, cu tot respectul din lume și cu tot dreptul comparat care este și într-un sens și în altul, domnule ministru, există un principiu al separației puterilor în stat. Este de neconceput în România, care și așa are un sistem juridic vulnerabil, un sistem judiciar suspectat de derapaje din pricina presiunilor politice, să accepți ca titular de acțiune disciplinară ministrul justiției;

3. Una din sancțiunile disciplinare cu care se mândrește Ministerul Justiției că le-ar fi propus în proiect se referă la posibilitatea sancționării judecătorilor în cazul în care nu adoptă hotărâri în conformitate cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazurile recursurilor în interesul legii sau cu deciziile Curții Constituționale.

Păi, stimați colegi, vă mai spun un lucru. Cu ce decizii ale Curții Constituționale, că jurisprudența ei nici măcar unitară nu este. Vă dau de exemplu materia salarizării, da? Are 17 mii de hotărâri care se bat cap în cap. În altă ordine de idei, vorbim despre preeminența dreptului european și a hotărârilor instanțelor europene, de care această lege nu ține cont. Pur și simplu uită că suntem membri în Uniunea Europeană.

Încă un punct, tot la sancțiuni disciplinare, ca să nu uit. Vorbește proiectul despre considerarea și constatarea abaterii dacă se va aplica în cazul în care, mă scuzați, hotărârile nu sunt, de exemplu, temeinic motivate și raționamentul judecătorului este unul greșit. Cum poate să aprecieze un inspector, dacă raționamentul unui magistrat este sau nu greșit? Ce facem? Rejudecăm toate hotărârile irevocabile din dosare! O să uităm că avem principiul autorității de lucru judecat!

Sunt foarte multe lacune, domnule președinte și stimați colegi, și îmi pare foarte rău că suntem extrem de superficiali pe un proiect pe care ni l-am dorit atât de mult. Un proiect care, într-adevăr, ar fi putut să fie o gură de oxigen pentru justiția din România, care ar fi putut să fie fundamentul sănătății acestui sistem judiciar. Și noi ne batem joc doar pentru că ne este lene sau suntem comozi să mai venim încă o săptămână la Parlament să asigurăm cvorumul într-o ședință de vot final. Și dați-mi voie să fiu indignată că lucrul acesta se întâmplă!

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar... Oajdea Daniel.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Din partea grupului meu și a celui care încalcă regulamentul.

Domnilor colegi,

Cred că, astfel, această lege e corect să fie adoptată, dar, pe de altă parte, este normal ca ea să parcurgă în mod normal etapele prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților.

Nu cred că trebuie să încercăm să forțăm adoptarea acestei legi cu încălcarea regulamentului.

Pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu cei care încearcă să vorbească de separarea puterilor în stat sau, știu eu, de alte legi pe care le-ar încălca o lege care prevede sancționarea magistraților atunci când greșesc.

Cred că este un lucru foarte cunoscut în țară la noi că de foarte multe ori magistrații dau soluții greșite. Nu judecăm noi ca politicieni aceste lucruri. Sunt lucruri judecate de alte instanțe, chiar instanțe europene.

România plătește anual milioane de euro din cauza unor soluții greșite date de magistrații români. Nu cred că putem pretinde ca un magistrat de a cărui conștiință depinde viața cuiva să nu plătească atunci când greșește. Cred că această lege, dacă este adoptată, are și un efect benefic. Magistrații, dacă vor ști că plătesc atunci când ei înșiși nu respectă legea, vor avea o cu totul altă atitudine atunci când vor da hotărârile de instanță.

De aceea, consider că modificarea legii, în acest sens, astfel încât să sancționeze și magistrații dacă greșesc are un efect benefic pentru toată țara, pentru acei români care se judecă și care beneficiază de multe ori de soluții greșite. Și cred că e moral ca atâta vreme cât sancționezi un simplu om pentru că a greșit, să sancționezi și un magistrat atunci când se joacă cu libertatea cuiva sau când dă o soluție greșită, ținând cont și de faptul, dacă vreți, că ei au un venit chiar mult mai mare, și e normal să-l aibă, față de ceilalți oameni, care răspund și ei în fața legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, stimați colegi.

Domnul... numai puțin...

Domnule deputat, pe procedură? Deci, numai puțin, suntem, domnule deputat, vă rog să mă urmăriți, suntem în procedură de urgență. Conform art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri generale ia cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Vă rog să poftiți în sală. (Se adresează domnului deputat Adrian George Scutaru.)

Stimați colegi, nemaifiind alte luări de cuvânt, vă rog să observați că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților. Proiectul de lege rămâne pentru votul final de la sfârșitul acestei ședințe. (Vociferări.)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 14:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro