Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 decembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 14-12-2011 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 decembrie 2011

3. Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. (votul final se va da în ședința de joi, 15 decembrie a.c.)  
 
consultă fișa PL nr. 693/2011

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală. Urmează dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, o lege, de asemenea, cu multe controverse și cu multe discuții.

Din partea inițiatorului, este cineva prezent?

Da. Doamna președinte a Casei Naționale de Pensii.

Doamna președinte Pârcălabu, vă ascultăm cu atenție. Vă rog să prezentați foarte pe scurt și la obiect.

Vă mulțumesc.

Doamna Domnica Doina Pârcălabu - președintele Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru anul 2012, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit cu un total al veniturilor de 48 729 de milioane de lei, care se realizează într-un procent de 70,9% din contribuțiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de pensii, 0,5% din contribuțiile pentru accidente de muncă și boli profesionale, 0,2% din venituri nefiscale și 28,4% din subvenție acordată de la bugetul de stat.

Din totalul veniturilor bugetare, 99,4% sunt venituri aferente sistemului public de pensii, în sumă de 48 460 de milioane de lei, și 268 de milioane de lei aferente sistemului pentru asigurări la accidente de muncă și boli profesionale, ceea ce reprezintă 0,6%.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt diminuate cu 2 724 de milioane de lei, reprezentând deducerea de 3,5% din contribuția individuală, care se administrează privat, reprezentând participarea la Pilonul II de pensii.

Pentru susținerea în totalitate a cheltuielilor pentru plata prestațiilor de asigurări sociale, se alocă, cum spuneam, o subvenție de 13 834 de milioane de lei.

Cotele de contribuții pentru constituirea veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru condițiile normale de muncă sunt: contribuția datorată de angajator, în cotă de 20,8%, 10,5% - contribuția datorată de angajat, din care, cum spuneam, se deduce 3,5% participarea la fondurile administrate privat pentru persoanele care fac obiectul Pilonului II de pensii, și 0,25% - cota medie datorată de angajator pentru sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum formulam explicația constituirii veniturilor pe cele două componente, bugetul pentru pensii și fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale, sunt destinate în proporție de 99,8% pentru sistemul public și diferența de 0,2% - pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Din totalul cheltuielilor pentru pensii, 98,6% sunt destinate plății prestațiilor, 1,4% - sume destinate administrării sistemului, din care o parte importantă o reprezintă cheltuielile pentru plata pensiilor la domiciliul pensionarilor.

În ceea ce privește cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale, 92,3% sunt destinate prestațiilor care sunt definite de Legea nr. 346/2002, 0,8% reprezintă contribuțiile de sănătate plătite la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și 0,1% sunt destinate programelor de prevenire a accidentelor de muncă și boli profesionale.

Bugetul este construit astfel încât să fie asigurată plata pensiilor pentru cele 4 761 000 de pensionari care sunt în evidența Casei Naționale de Pensii, din care 159 000 reprezintă pensionarii care sunt în evidența caselor de pensii sectoriale.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru anul 2012, veniturile sunt cuantificate la 2 443 de milioane de lei, din care 43% provin din contribuții ale sistemului pentru șomaj, 8% din contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și 0,9% reprezintă venituri nefiscale.

Veniturile din contribuții pentru constituirea fondului de șomaj sunt calculate la cota de contribuții datorată de angajator de 0,5%, cota individuală de contribuții de asigurări pentru șomaj tot de 0,5% și cota de contribuții datorată de angajator Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale de 0,25%.

În ceea ce privește destinația cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, suma totală a cheltuielilor, de 2 254 de milioane de lei, este destinată, în valoare de 2 227 de milioane de lei, pentru sistemul asigurărilor pentru șomaj, 27 de milioane de lei sunt destinate Fondului de garantare pentru plata creanțelor bugetare.

Se are în vedere un număr de beneficiari de ajutor de șomaj de 202 000 de persoane. Alți beneficiari în destinația cheltuielilor acestui fond reprezintă 45 000 de beneficiari de indemnizație de șomaj pentru absolvenți.

481 de lei - indemnizația medie și 250 de lei - indemnizația de șomaj pentru absolvenți.

La constituirea bugetului s-a avut în vedere un salariu mediu brut pe economie, prognozat pentru anul 2012, de 2 117 lei.

Acestea fiind coordonatele care au dat contur bugetului, vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Vă rog să ascultăm raportul comisiilor sesizate în fond, prezentat de către doamna președinte Maria Barna.

Aveți cuvântul, distinsă colegă.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

În conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Proiectul de lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2012 veniturile pe capitole și subcapitole și cheltuielile pe destinații și pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetele instituțiilor publice finanțate parțial din venituri proprii, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar al anului 2012.

În perioada 6 - 9 decembrie 2011, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat prevederile cuprinse în Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați, de comisiile permanente avizatoare, procedând totodată și la audierea ordonatorului principal de credite.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbaterea și adoptarea plenului reunit al Parlamentului, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Trecem la dezbateri generale.

Îl invit pe domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să intervină și-l rog pe domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL, să se pregătească.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați membri ai prezidiului,

Stimați colegi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat se conformează și el filozofiei generale, cea a statului minimal, o concepție potrivit căreia - după spusele președintelui republicii - "statul nu mai este răspunzător pentru cetățenii săi".

Prin urmare, discuția dominantă în societatea românească este cum să tăiem pensiile și ajutoarele sociale pentru cei în nevoie și nicidecum cea referitoare la impozitarea suplimentară a celor bogați și scoaterea la suprafață a economiei subterane.

Când se retrage din economie, statul se retrage, de fapt, și din apărarea cetățeanului, și din serviciile de sănătate publică, din educație și cercetarea științifică, din cultură, din protecția mediului, din asistența socială, din asigurarea drepturilor legale la pensie și salariu.

Bugetul continuă măsurile de austeritate impuse populației, măsuri ce au condus la accentuarea sărăciei, a inegalității și a excluziunii, România fiind cea mai săracă țară din Uniunea Europeană și societatea cea mai polarizată din punct de vedere economic și social.

În fapt, situația este cu mult mai îngrijorătoare decât cea înscrisă în statistici, pentru că, dincolo de cifre și indicatori economici și sociali, intervine ceea ce nu poate fi cuantificat: nesiguranța cetățenilor și lipsa de încredere în statul român.

Principalul scop al guvernării actuale din România a fost și rămâne reducerea deficitului bugetar prin reducerea drastică a cheltuielilor statului. Lucrul este evident și în privința cheltuielilor sociale sau mai ales în acest domeniu.

Astfel, am pornit în 2009 cu cheltuieli sociale de aproximativ 14% pondere în produsul intern brut al țării, pentru ca la nivelul anului 2012 să ajungem la numai 11,7% din produsul intern brut. Vă reamintesc, media la nivelul Uniunii Europene a acestor cheltuieli sociale este de 31,7%, deci de aproape trei ori mai mare.

Din acest punct de vedere, stimați colegi, în opinia noastră, sensul guvernării este profund greșit. Nimeni nu trebuie să guverneze pentru Fondul Monetar Internațional, pentru piețe, pentru deficit. Dimpotrivă, guvernarea trebuie să fie pentru oameni. Scopul final al guvernării trebuie să fie creșterea calității vieții cetățenilor. Or, tocmai acest lucru nu se întâmplă în România.

A pune măsurile de austeritate pe seama necesității restabilirii încrederii investitorilor străini și a piețelor în economia României, pare la prima vedere rațional. Aceste măsuri pot fi luate în considerare însă abia după epuizarea tuturor resurselor de creștere nevalorificate ale țării. Și ele nu sunt puține.

Iată doar câteva dintre ele, stimați colegi:

- o economie subterană ce merge până la 40% din produsul intern brut al țării;

- o rată a ocupării de numai 58% din populația activă, prin urmare, 42% din populația activă nu are loc de muncă;

- alocări ineficiente de resurse pentru 47 000 de investiții fără efect de multiplicare în economie;

- pierderi de 1,9 miliarde de euro numai pentru primele 35 de unități economice de stat;

- milioane de euro alocate sub formă de ajutoare de stat, subvenții de stat, garanții de stat, facilități și scutiri la plata impozitelor și taxelor acordate unor agenți economici după criterii clientelare;

- contracte ale instituțiilor statului, ale autorităților locale, ale instituțiilor autofinanțate, ale companiilor de stat cu firme de partid agreate, al căror cost este umflat artificial. Dacă acest din urmă cost ar fi doar cu 10% mai mic, ar rezulta o economie de peste două miliarde de euro;

- o colectare a veniturilor ce se dovedește cu 10% sub media europeană;

- gradul infim de absorbție a fondurilor europene;

- o agricultură cu o pondere de numai 6-7% în produsul intern brut al țării, deși ocupă în jur de 30% din populație;

- nevalorificarea certificatelor de carbon, mărirea redevențelor;

- lupta împotriva marii corupții;

- depolitizarea instituțiilor statului;

- capturarea, practic, a statului român de către grupuri de interese.

Iată ce puteam face și trebuia să facem, stimați colegi, înainte de a lua sau de a continua măsurile de austeritate și atunci, cu siguranță, și încrederea investitorilor străini ar crește, dar și încrederea românilor în propriul stat ar crește și ea.

În plus, a spune cu cinism cetățenilor români că sunt de acum pe cont propriu, tocmai în timpul celei mai mari crize economice, când așteptările pentru ajutor și asistență sunt mai accentuate, înseamnă să te dezici de principala ta misiune ca stat, și anume siguranța propriilor cetățeni. Or, lucrul acesta nu poate fi tolerat, nu poate fi uitat și nu poate rămâne nesancționat, mai devreme sau mai târziu.

O a doua observație se referă la măsurile de austeritate propriu-zise. Poate că, explicate mai bine, ele ar putea fi înțelese și chiar acceptate pe timp limitat, cu condiția ca măsurile să fie raționale, suportabile și, mai ales, echitabile. În condițiile în care povara crizei este pusă în exclusivitate pe umerii doar ai celor mai vulnerabile categorii sociale din țară - pensionari, copii, persoane cu handicap, persoane aflate la limita sărăciei -, măsurile devin de neînțeles, lezând nu numai bunul-simț, dar însăși democrația și dezvoltarea.

Este astfel greu de explicat de ce nu taxăm în plus bogații României, de ce nu introducem impozitarea diferențiată, de ce nu taxăm multinaționalele peste o anumită cifră de afaceri, de ce nu taxăm tranzacțiile bancare, de ce nu majorăm impozitul pe avere de la 0,7% din PIB, cât este acum, până la nivelul mediei europene, respectiv 3,2%.

În același timp, în România, nu este vorba doar de măsuri de austeritate, stimați colegi. Aici este vorba și de cu totul altceva: de măsuri legislative ce conduc la perpetuarea în timp a restricțiilor, la amputarea și chiar eliminarea drepturilor și a libertăților câștigate. Legislația din domeniul social este un exemplu în acest sens și mă refer la Legea salarizării bugetarilor, la Legea pensiilor, la Codul muncii, la Legea dialogului social, la Legea asistenței sociale, la Legea educației sau Legea sănătății.

Toate aceste legi nu au făcut altceva decât au accentuat nesiguranța cetățenilor, au accentuat instabilitatea, au mărit dezechilibrele din societate, au accentuat inegalitățile și inechitățile. Aceste așa-zise reforme au transformat statul român într-o societate comercială, unde concurența, eficiența, profitul devin valori determinante.

În viziunea noastră însă, statul trebuie să rămână expresia interesului general, valorile lui fundamentale fiind: solidaritatea, incluziunea, coeziunea socială, responsabilitatea și binele comun. El trebuie să răspundă într-un mod adecvat nevoilor cetățenilor, altfel, el este doar o formă fără fond.

În lupta surdă dintre piață și stat, România riscă să uite esențialul: cetățeanul român, cu viața lui, cu năzuințele lui de a trăi mai bine.

Închei spunând că filozofia bugetară în care trăim, cea a statului minimal, va face imposibilă stimularea creșterii economice și va continua să ducă și în următorul an, 2012, la scăderea dramatică a calității vieții în România.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat Mircea Popescu.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a nu se cere apel nominal. Rog liderii grupurilor parlamentare să de curs acestei rugăminți.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Paul Dobre și se pregătește domnul senator Cordoș.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Aveam speranța că bugetul asigurărilor sociale de stat se va dezbate în prezența ministrului muncii. Din contră, prezența ministrului de finanțe mă convinge că trebuie să-mi las orice speranță; plus domnul Gheorghe Gherghina, onorabilul domn Gherghina, cum zise colegul Rușanu, și el știe ce zice.

Partidul Național Liberal a susținut încă de la început necesitatea promovării de către Guvern, pentru anul 2012, a unei legi a bugetului de asigurări sociale care să asigure în mod real finanțarea măsurilor de ocrotire, de protecție și de ajutorare a cetățenilor români, mai ales a categoriilor defavorizate, cum ar fi pensionarii sau șomerii. Or, ne aflăm în acest moment în fața unui proiect de lege care demonstrează lipsa de viziune a Guvernului Boc și arată clar lipsa de interes vizavi de categoriile defavorizate din România.

Cotele de contribuții prevăzute pentru anul următor se mențin la nivelul anului 2011. Deși este absolut evident că valoarea acestora afectează sectorul privat, nu se va înregistra o creștere economică, iar numărul locurilor de muncă se va diminua.

Deși am susținut, alături de colegii mei din opoziție, scăderea cotelor de contribuții datorate de către angajator, măsură vizând stimularea creării de locuri de muncă prin reducerea fiscalității pe forța de muncă, amendamentele noastre nu au fost luate în seamă. Am atras astfel atenția că, prin menținerea acestora la nivelul anului 2011, nu se stimulează în niciun fel angajatorul care ar putea păstra sau crea locuri de muncă și ar putea angaja șomeri. În schimb, aceștia vor căuta diverse forme de ocolire a angajărilor pe bază de contract de muncă, va crește evaziunea fiscală în ceea ce privește plata contribuțiilor, folosindu-se alte forme.

De altfel, aceeași părere o avea și domnul Boc. Este drept, atunci când făcea promisiunile dinaintea alegerilor interne din PDL, de anul acesta, susținând reducerea contribuțiilor la asigurările de sănătate și revenirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de diminuarea de 25%. Spunea dumnealui atunci: "Guvernul are în vedere reducerea fiscalității cu forța de muncă. Sperăm ca în partea a doua a anului să putem fi în situația să încercăm această diminuare a fiscalității cu forța de muncă." A trecut partea a doua a anului, nici măcar nu a încercat.

De asemenea, o altă nemulțumire majoră pe care noi, reprezentanții opoziției, am adus-o în discuție încă de la dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate se referă la înghețarea pensiilor pe întreaga perioadă a anului viitor. Astfel, menținerea valorii punctului de pensie la 732,8 lei, nivelul la care a fost înghețat încă din anul 2009, fără referiri la o eventuală majorare a acestuia în partea a doua a anului viitor, nu înseamnă altceva decât o adâncire în sărăcie a acestei categorii de români, aceste prevederi fiind, fără doar și poate, injuste și aducând atingere gravă intereselor pensionarilor.

În aceste condiții, nu pot să nu reamintesc faptul că, în conformitate cu legea dumneavoastră din 2010, punctul de pensie ar trebui să se majoreze anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat în anul precedent. Am fost împotrivă, ați votat-o cum ați votat-o - nu mai revin asupra acestui subiect rușinos -, dar nici măcar această lege nu ați aplicat-o.

În momentul de față, pensionarii fac față cu greu traiului de zi cu zi și acest lucru este din cauză că puterea de cumpărare a scăzut prin inflație, prin promovarea de către Guvernul dumneavoastră a unor măsuri cum ar fi creșterea TVA. În momentul de față, în România, pensia medie înseamnă 5 euro/zi. Pensia medie! Este aproape imposibil să trăiești.

Totodată, înghețarea pensiilor este fără precedent, niciun Guvern anterior neîndrăznind să facă acest lucru, deoarece pensia este un drept al cetățeanului, care a contribuit ani de zile la sistemul de pensii, nu o pomană sau un ajutor de stat, așa cum considerați dumneavoastră.

În condițiile în care punctul de vedere al Guvernului nu se va schimba pe parcursul acestor dezbateri - cel puțin referitor la aceste prevederi esențiale, pe care le-am menționat -, noi, liberalii, nu vom vota bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012. Motivul este evident: nu putem să ne asumăm aruncarea în sărăcie extremă și chiar exterminarea unor categorii sociale din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl anunțasem pe domnul senator Cordoș, dar Domnia Sa cedează locul domnului deputat Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul deputat Ioan Botiș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dați-ne voi să ne rânduim noi cum ne-am gândit în interiorul Partidului Social Democrat.

Aș vrea, în prima parte a intervenției mele, în completarea celor spuse de colegul nostru, domnul deputat Dan-Mircea Popescu, să traducem ce înseamnă acest buget al asigurărilor sociale, să-l traducem să înțeleagă toți cei cărora le este adresat.

Adică ce ne propune Guvernul? Ne propune înghețarea tuturor drepturilor de pensii, de asigurări sociale și de șomaj în anul 2012 la nivelul anului 2011, iar această înghețare continuă din 2009. Inflația oficială în România depreciază cu cel puțin 25% drepturile de pensii și drepturile de asigurări sociale, dar diminuează și drepturile de șomaj, care au fost reduse cu 15%. Asta înseamnă că pensia minimă rămâne 350 de lei, nu 400 de lei, cât ar trebui să fie, punctul de pensie este înghețat la nivelul din 2009, 732,8 lei, nu 781 de lei, cum s-a angajat Guvernul prin noua lege a pensiilor, toate drepturile de asigurări sociale - și aici este vorba de concedii medicale, concedii de îngrijire copil, tot ce înseamnă indemnizații pentru accidente de muncă și boli profesionale - rămân înghețate, salariul mediu în România îngheață la 2 117 lei, față de 2 255 de lei, ajutorul de șomaj rămâne micșorat cu 15%.

Ce înseamnă acest lucru? Cum se traduce pentru poporul român, pentru beneficiarii acestor drepturi sociale? Un al treilea an al suferinței pentru pensionari și pentru șomeri. Un al treilea an de sacrificiu, solicitat de Guvernul Boc, pentru pensionarii din România și beneficiarii de drepturi de asigurări sociale și de șomaj. Este vorba de peste 6 milioane de cetățeni români.

Analizele Partidului Social Democrat ne arată că bugetul de asigurări sociale pe anul 2012 este un buget antisocial. De ce? Fiindcă va adânci sărăcia.

Din calculele noastre, sărăcia extremă în România se apropie de 46%. Acestea sunt efectele sociale ale bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor și efectele din ultimii trei ani. Ducem în pragul disperării peste 6 milioane de români.

Este un buget neconstituțional. Am spus-o, o spunem și vom cere Curții Constituționale să constate că acest buget este neconstituțional, fiindcă plata tuturor drepturilor de salarizare care au fost câștigate în instanță prin hotărâri judecătorești definitive, executorii se amână. Se intervine brutal în desființarea acestor hotărâri, prin Legea bugetului, de către Executiv, iar asta nu înseamnă democrație, asta nu înseamnă respectarea principiului constituțional de separare a puterilor executive și judecătorești.

De asemenea, înghețarea punctului de pensie, Curtea Constituțională a spus că este valabilă sau e posibilă pe o perioadă scurtă, de maximum un an. Suntem în al treilea an în care punctul de pensie a înghețat și este, din punctul nostru de vedere, neconstituțional.

A treia concluzie. Este un buget al incapacității și neputinței Guvernului să gândească și să promoveze o politică activă de stopare a descreșterii economice, lucru care se întâmplă în jurul nostru. Vezi Polonia, vezi alte țări care nu au cunoscut descreștere economică în aceleași condiții de criză invocate de Guvernul actual. Este incapabil fiindcă Guvernul consideră că, tăind drepturile de pensie, drepturile de șomaj, poate să aducă cheltuielile la nivelul veniturilor și nicidecum nu a încercat, prin niciuna din măsuri, nici la bugetul de stat, nici la bugetul asigurărilor sociale, să stimuleze ocuparea. Din contră, la anul va fi un an al adâncirii crizei economice și sociale.

Grupul parlamentar al PSD propune mai multe amendamente. Unele dintre ele sunt tocmai în sensul măririi veniturilor la buget pentru stimularea ocupării. Există amendamente pe care le vom susține.

Unul dintre ele se referă la reducerea contribuțiilor sociale cu 50% pentru toate locurile de muncă nou create în 2012 pentru a demonstra și a atrage capitalul intern și extern spre investiții, pentru a reduce costurile directe și indirecte legate de forța de muncă. Nu s-a înțeles. Nu s-a înțeles de minister, nu s-a înțeles de colegii noștri și credem că este una din măsurile active adevărate care pot fi promovate pe piața muncii pentru a ușura costurile și a mări numărul de locuri de muncă. Ne referim la reducerea contribuțiilor sociale cu 50% numai pentru locurile de muncă nou create, conform art. 19.

Am propus, bineînțeles, ca efect al măsurilor pe care le-am propus și la bugetul de stat, și la bugetul de pensii, veniturile estimate a crește: creșterea pensiei minime de la 350 la 400 de lei, punctul de pensie - de la 732,8 la 781 de lei, salariul mediu - de la 2 117 la 2 255 de lei și creșterea valorii și indemnizației de șomaj și a altor drepturi.

În concluzie, nu vom putea susține bugetul de asigurări sociale pe anul 2012 în forma prezentată. Eventualul vot pentru este condiționat, acum, în al doisprezecelea ceas, de votul pentru aprobarea amendamentelor, de bună-credință, în interesul pensionarilor, pe care toți spunem că îi reprezentăm aici, și al altor categorii de persoane care trăiesc din venituri, din asigurările lor sociale pentru care s-au asigurat, pentru care au plătit, dar pentru care Guvernul actual, de trei ani de zile, nu mai respectă contractul de asigurare cu acești oameni: pensionari, mame - îngrijire copil, beneficiari de concedii medicale, șomeri și așa mai departe. Dacă aceste amendamente nu vor trece, nu vom vota bugetul!

În încheiere, permiteți-mi, domnilor președinți de ședință, stimați colegi, să vă spun ce spunea un pensionar de pe Valea Hârtibaciului, din Agnita. Mi-a spus să vă transmit că, dacă va trece acest buget, înseamnă că ați mințit și nu v-ați ținut de promisiunea "Să trăiți bine!". (Discuții, rumoare, vociferări)

Și mi-a mai spus un lucru.

Din sală: Ce anume? (Râsete, discuții)

Domnul Ioan Cindrea:

Să vă spunem că, dacă sunteți incapabili să le asigurați un trai mai bun și dacă nu sunteți în stare să le asigurați acest trai, să vă dați demisia. (Rumoare, vociferări, aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Aplauze la scenă deschisă, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan-Nelu Botiș. Se pregătește domnul senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să încep prin a saluta decizia Curții Constituționale, decizie prin care Legea asistenței sociale a fost declarată lege constituțională.

S-au făcut multe trimiteri aici la statul social, la asistența socială, la ideea de a susține sau nu intervenția statului în economie. Am să fac câteva considerente legate de statul social și am să vă amintesc că România, în anul 2008, acorda beneficii, sub diferite forme, pentru 14 milioane de persoane.

Problema pe care trebuie să ne-o punem fiecare ar fi legată de următoarele întrebări. Întrebați-i pe cei 6,3 milioane de români care au contracte active de muncă dacă mai pot susține, prin impozite și taxe, toate aceste beneficii și servicii sociale. Întrebați-i dacă ar fi de acord să le mărim contribuțiile pentru a putea crește numărul asistaților sociali. Întrebați-i dacă acceptă să le creștem impozitele pentru a plăti în plus celor care sunt asistați social.

Astăzi, încă, înainte de reforma sistemului de asistență socială, vă amintesc că mai avem 51 de prestații sociale pe care le plătim în fiecare lună, prestații sociale pe care aș dori, în mică parte, să vi le reamintesc:

- ajutorul social;

- ajutorul de încălzire;

- alocația pentru susținerea familiei;

- alocația de plasament;

- indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție;

- drepturile acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006;

- bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;

- indemnizația lunară de hrană pentru persoanele cu HIV;

- indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap vizual;

- indemnizația lunară de însoțitor acordată persoanelor care prestează această activitate.

Aș putea să continui până la 51 de prestații pe care lunar le acordăm. Aș dori să vă dau câteva date și probabil că veți fi interesați, în județele dumneavoastră, câte persoane beneficiază de ajutoare de tip social.

Pot să vă dau exemple: în județul Galați - 150 000 de persoane beneficiază de ajutor sau de diferite tipuri de beneficii sociale, în județul Maramureș - 149 313 persoane, în județul Suceava - 213 339 de persoane, în București - 409 000 de persoane.

Nu cred că toată această reformă nu are un scop. Am declarat de la început că reforma în asistența socială are scopul de a duce ajutoarele sociale spre cei care au într-adevăr nevoie. Acesta este scopul nostru principal, de a curăța sistemul de cei care beneficiază ilegal de aceste sume și în unele cazuri am constatat că sunt fraude egale cu 30% din numărul de beneficiari ai acestor tipuri de ajutoare sociale. Acesta este sensul reformei.

Și nu uitați vă rog ca, de fiecare dată, să-i întrebați pe cei care sunt activi, pe cei care muncesc, dacă sunt de acord să le creștem contribuțiile, să le creștem taxele, astfel încât să putem susține un stat mai amplu social.

În ceea ce privește sistemul de șomaj, așa cum a fost prezentat bugetul, o parte încă este subvenție. Acest sistem este contributiv. În momentul în care avem o legătură directă între salariul minim și indemnizația de șomaj, pe măsură ce salariul minim crește, pe o relație directă cu acest salariu, și indemnizația de șomaj crește, nestimulând intrarea pe piața muncii a celor care se află într-o situație temporară de a nu-și găsi un loc de muncă.

Din aceste considerente, am venit cu o corecție pe calculul acestei indemnizații de șomaj, astfel încât să legăm de un indicator social de referință indemnizația de șomaj, pentru că media indemnizației de șomaj, la un moment dat, era egală cu veniturile din munca prestată pentru salariul minim pe economie. În aceste condiții, nicio persoană nu era interesată să se reintegreze pe piața muncii în condițiile în care avea venituri egale din muncă cu veniturile din șomaj.

În acest context, am încercat să regândim sistemul privind asigurările de șomaj, astfel încât în timp să se echilibreze veniturile cu plățile, fiind un sistem contributiv. Și vă amintesc că se plătește 0,5% cu 0,5%, destul de puțin pentru indemnizația de șomaj, și în aceste condiții eu cred că, în timp, și acest buget se va echilibra.

Rata de ocupare este poate cea mai importantă problemă pe care trebuie să și-o pună un Guvern: în ce măsură creezi condiții astfel încât să crești rata de ocupare. Astfel încât de la 58% - atât cât era, și a fost o perioadă destul de lungă de timp, această rată de ocupare de 58% - să te îndrepți spre 62, 63, 64%, rată de ocupare care, în mod normal, ar trebui să o regăsim în economia României.

Modificarea Codului muncii a dus la o creștere a numărului de contracte de muncă și cred că anul viitor vom putea constata o creștere a ratei de ocupare în România probabil undeva spre 61%, odată cu introducerea modificărilor în Codul muncii și cu creșterea economică, chiar dacă mică în acest an, astfel încât să ne atingem țintele de 61-62% rată de ocupare.

Sigur, putem discuta și aș face o trimitere și la sistemul de pensii, pentru că un deficit sau o subvenție de 14,9 miliarde de lei înseamnă bani pe care trebuie să-i împrumutăm. În condițiile în care împrumutăm bani la o dobândă de 7% - sau 6,5% -, cred că trebuie să ne punem în mod real problema dacă pe termen mediu și lung putem susține un asemenea sistem de plată a pensiilor cu un deficit în creștere.

Consider corectă poziția Guvernului, aceea de a încerca să reechilibreze - și acesta a fost și scopul susținerii și elaborării Legii pensiilor - acest sistem contributiv al pensiilor. Cred și aici că în următorii ani, mergând pe formula de calcul propusă, bugetul pensiilor se va echilibra, dar trebuie să avem în vedere că, astăzi, creșterea economică, așa cum este ea prognozată, probabil undeva pe la 2%, nu ne permite să luăm împrumuturi pentru a susține un sistem pe deficit, așa cum este sistemul de pensii. Dacă avem împrumuturi cu dobândă de 7% și creștere economică de 2%, toată această diferență, în mod normal, trebuie acoperită.

Aș vrea să remarc faptul că acești bani merg în cheltuială. Or, datoria Guvernului este aceea de a propune creștere economică, de a susține investiții, astfel încât, în timp, producând, să alimentăm aceste sisteme deficitare. Vorbesc și de sistemul de pensii, și de șomaj.

În consecință, consider că, dincolo de o matrice a promisiunilor, foarte atrăgătoare și aruncată de opoziție ca material de lucru, Guvernul a venit cu o matrice rațională, cu o matrice ponderată, astfel încât în următoarea perioadă România să găsească punctul de echilibru și, poate cel mai important lucru, punctul de la care să începem să ne dezvoltăm, chiar în condiții de criză.

Vă mulțumesc.

 

(Aplauze; din acest moment, conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș.

Domnul Alexandru Cordoș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule ministru,

Doamnă președinte,

Mi-ar fi plăcut să spun "Doamnă ministru Sulfina Barbu", dar probabil aceasta este importanța pe care Domnia Sa o acordă, adică prin lipsă.

Stimați colegi,

În acest buget sau despre acest buget vă rog să-mi permiteți să fac câteva considerații generale, și anume faptul că bugetul pe 2012 nu greșim dacă îl numim buget al sărăciei și umilinței naționale. Prin acest buget, românii sunt condamnați în continuare la sărăcie, este un buget al austerității pentru populație și al prosperității pentru clientela de partid.

Pensiile vor fi înghețate, astfel că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea cu peste 10% în 2012, față de 2011. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deși efectivul salariaților din România a scăzut cu 640 000 de persoane pe perioada crizei.

Despre același buget pe 2012 putem spune că este antisocial. De ce? Pentru că pensionarii, profesorii, agricultorii și salariații din sistemul sanitar rămân singurii sacrificați în numele crizei. În acest timp, risipa banului public și evaziunea sunt în floare.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să menționez doar câteva dintre propunerile USL cu impact pentru bugetul pe 2012, și anume câteva măsuri - respectiv cele 10 măsuri -, dintre care cinci cu impact major, prin care, într-adevăr, cresc cheltuielile bugetare, doar cu 1,7% din PIB, dar acest impact este însă compensat cu următoarele cinci măsuri, care aduc venituri suplimentare la buget - este vorba de o creștere de 2,4% din PIB -, rezultând pe total un plus de 0,7% din PIB.

Acestea ar fi doar câteva dintre ele, și anume:

- reducerea CAS, cu impact bugetar de 0,8% din PIB;

- respectarea legii actuale în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflației plus 50% din creșterea salariului mediu brut pe economie, cu un impact bugetar de 0,4% din PIB.

Câteva dintre măsurile care aduc venituri suplimentare la buget ar fi următoarele:

- reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru oprirea risipei actuale, neluând în calcul cheltuielile cu utilități și medicamente, care ar aduce o economie de 0,9% din PIB;

- introducerea unor măsuri active - pentru că s-a tot vorbit despre acestea și vom vedea dacă la acest amendament veți contribui și dumneavoastră - de stimulare a angajărilor prin scăderea contribuțiilor cu 50% pentru locurile de muncă nou create. Menționez că nu exercită nicio influență financiară;

- menținerea contribuției la Pilonul II de pensii administrate privat la 3%, care ar aduce o economie de 0,5% din PIB, respectiv o creștere a încasărilor cu 400 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale și o reducere a împrumuturilor și, de aici, și o reducere a cheltuielilor cu dobânzile.

Stimați colegi,

În concluzie, pentru toate aceste considerente, PSD, USL nu va vota bugetul asigurărilor sociale de stat decât condiționat de eventuala trecere a amendamentelor sus-menționate.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Mariana Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte și domnule președinte.

Aș dori să încep cu remarca că încă o dată puterea, Guvernul și un fost ministru al muncii, din nou ne demonstrează că pentru Domniile Lor asistența socială este totuna cu asigurările sociale. Nici până acum nu au putut să facă distincție între ce înseamnă să te asiguri pentru un risc și ce înseamnă să primești un beneficiu de asistență socială de la stat atunci când ești într-o situație dificilă, inclusiv exemplul care ni s-a dat cu șomajul.

Este strigător la cer ca o persoană să contribuie 30 de ani la bugetul de șomaj ca să-și asigure o indemnizație de șomaj care să-i permită să trăiască, iar Guvernul să vină să spună că este prea mare și să-i dăm o indemnizație socială, ca să se ducă să muncească. Nu știm unde, probabil în Spania.

Ei bine, nu indemnizația de șomaj, domnule ministru, este mare, ci salariul minim pe economie este rușinos de mic. Este mai mic decât cel din Bulgaria! Acolo am ajuns după toate aceste magistrale reforme!

Ei bine, revenind la bugetul de asigurări sociale, că despre el trebuie să vorbim astă-seară, aș vrea puțin să vă prezint în ce situație este România la această oră și de ce trebuia să vorbim despre bugetul de asigurări sociale, eventual cu o sală plină, eventual cu balcoanele pline. Pentru că, doamnelor și domnilor parlamentari, România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. De aceea avem, domnule ministru, atâtea ajutoare sociale, pentru că suntem cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, pentru că, în România, se află în sărăcie absolută aproape 50% din populația țării.

Știți dumneavoastră că 3,5 milioane de pensionari și 2,5 milioane de salariați trăiesc în sărăcie absolută? Ei bine, în aceste condiții, să vii să spui că nu trebuie să mai dai beneficii sociale și să scazi toate indemnizațiile și toate beneficiile sociale, mi se pare de un cinism nemaipomenit.

Dacă România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, în același timp ea folosește cel mai puțin din PIB sau din cheltuielile bugetare pentru protecția socială. Și știți foarte bine că, în timp ce în Uniunea Europeană se folosește ca medie 27% din PIB, în România media este 14%. Nu vreau să vă mai spun care sunt salariile minime din țările Uniunii Europene sau care este pensia medie în Uniunea Europeană și pe ce loc se situează România, pentru că eu cred că știți foarte bine acest lucru.

Să ne întoarcem la capitolul cel mai important, și anume la pensii. Se vehiculează, de câte ori dorește Guvernul, o cifră diferită atunci când vorbim de pensionari: ori sunt 6 milioane, ori sunt 4,9 milioane, ori alte cifre și, de asemenea, atunci când fundamentăm bugetul, ne alegem ce cifră vrem. Acum am luat-o pe cea mai mică.

Dar dacă domnul ministru ne-a spus acum că sunt 6,3 milioane de contracte active, înseamnă că de la 6,3 milioane de contracte se percepe contribuție de asigurări sociale. De ce nu avem bani la bugetul de asigurări sociale? Pentru că înseamnă că numărul contribuabililor este mai mare decât numărul pensionarilor. Atunci cum este cu teza aia că nu avem contribuabil pentru pensie?

Ei bine, avem două categorii de pensionari - cu voia Guvernului, am amestecat pensiile militare cu cele civile -, avem 4 760 000 de pensionari civili, cu o pensie medie de 747 de lei, și 160 000 de pensii speciale, cu o pensie medie de 2 287 de lei.

Știți ce înseamnă o pensie medie de 747 de lei? V-a spus domnul deputat Dobre mai devreme: 5 euro pe zi. V-aș ruga să trăiți și dumneavoastră cu banii ăștia măcar o săptămână, să vedeți ce înseamnă. (Rumoare, discuții)

Știți că până în 2007 pensionarul avea puterea de cumpărare mai mică decât în decembrie 1989? De aceea am făcut majorarea de pensii! Și, mai mult decât atât, am făcut majorările de pensii pentru că am putut, pentru că am fost în stare să facem aceste majorări. Pentru că, în cei patru ai Guvernului Tăriceanu, datoria publică a crescut cu 7 miliarde de euro, iar PIB-ul a crescut cu 80 de miliarde de euro, în timp ce, doar în doi ani de guvernare reformistă, datoria publică a crescut cu 22 de miliarde de euro, iar PIB-ul a scăzut cu 18 miliarde de euro. E normal că nu puteți să faceți nicio majorare de pensii.

Dar ce ați făcut cu banii? Ce ați făcut cu cele 22 de miliarde de euro, dacă nu aveți bani nici pentru pensii, nici pentru salarii? Pardon, ați făcut investiții. Ați făcut parcuri în păduri, ați făcut bazine de înot fără apă, ați făcut stadioane fără sportivi și fără spectatori. Da, ați făcut investiții, este adevărat. (Rumoare, discuții)

Este foarte adevărat. Ați făcut o mare reformă. Ați introdus în sistemul de pensii pensiile militare. Oare ce s-a întâmplat? Ați plecat de la ideea că trebuie să avem un deficit mai mic la bugetul de pensii și trebuie să includem același mod de calcul pentru toate pensiile. Și ce s-a întâmplat? În loc să avem economii la bugetul de pensii, în loc să scadă deficitul, acesta a crescut cu 1 miliard de euro, stimați colegi. Cum s-a făcut acea recalculare, dumneavoastră știți. Eu vreau să vă spun doar atât. Totuși, acea majorare pentru pensiile cadrelor militare nu vi s-a datorat dumneavoastră sau domnului Oprea, s-a datorat cadrelor rezerviste, care au putut să se mobilizeze și v-au forțat să modificați metoda de calcul. Și atunci, ce ați făcut? V-ați răzbunat pe elitele militare din țara aceasta. Din cei 10 000 de militari care vor avea pensiile scăzute, majoritatea face parte din cadrele superioare ale armatei. Bravo nouă! Știm să ne protejăm armata.

Nu aș vrea să vă mai plictisesc foarte mult... (Aplauze)

Eu sunt foarte mulțumită pentru aceste aplauze, că înseamnă că m-ați ascultat. E foarte bine. Da.

Aș vrea, în încheiere, doar să vă spun că este pentru al treilea an când punctul de pensie rămâne la valoarea de 732,8 lei, același nivel din 2009, în condițiile în care știți care a fost nivelul inflației în acești trei ani, cât a scăzut puterea de cumpărare, cum o să scadă în continuare și pentru contribuția la asigurările de sănătate, și pentru coplata pe care o veți introduce.

Spuneți că nu veți mări taxele și impozitele. Coplata asta înseamnă: mărirea impozitelor, pentru că veți lua și de la salariați, și de la pensionari bani în plus, deși ei sunt asigurați. Ca atare, și aceasta este o minciună.

Din sală: Nu mai țipați așa!

Doamna Mariana Câmpeanu:

Păi, vreau să mă auziți.

Concluzia este că, în loc să ocrotiți categoriile sensibile din România, cum sunt pensionarii și șomerii, proiectul de lege, așa cum l-ați construit, nu face altceva decât să-i ignore cu desăvârșire, iar dacă vă veți mai strădui, la fel cum v-ați străduit și până acum, probabil că aceștia vor și dispare din România.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

În încheiere, două minute, domnul deputat Ghiță Cornel.

Domnul Cornel Ghiță:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați și senatori,

Mă bucur că desfășurarea acestei ședințe a mers în acest sens și mă bucur că pot să vorbesc după doamna ministru Câmpeanu.

Am să încep spunând că e adevărat, bugetul astăzi aflat în dezbatere este un buget de criză, este un buget mic, comparativ cu cele anterioare, dar o să dovedesc că este un buget mai puțin toxic decât alte bugete, care erau mai umflate.

Câteva principii pe care vreau să vi le prezint și care se regăsesc în actualul act normativ:

- transparența și predictibilitatea fiecărui asigurat;

- echitate pentru toți beneficiarii din sistem;

- eliminarea fraudelor și a subiectivismului;

- încurajarea muncii și a măsurilor proactive;

- focalizarea beneficiilor pe persoanele aflate în nevoi.

Acest act normativ mai rezolvă câteva probleme care, din punctul meu de vedere, erau și restante, dar, mai ales, obligatorii. Și aici mă refer la:

- eliminarea legislației suprapuse și încâlcite - legile speciale, făcute din populism;

- încurajarea ieșirii din câmpul muncii și pensionarea anticipată - astăzi, România are o vârstă a mediei de pensionare de 57 de ani;

- de asemenea, sistemul de asigurări sociale era accesat nu numai de săraci, dar mai ales de bogați - descurajarea nemuncii și eliminarea politicii mâinii întinse.

Concluzie. Domnilor prim-miniștri, domnilor miniștri, ați condus în mod perfect un sistem imperfect, iar rezultatele se văd astăzi și ele trebuie corectate cu cea mai mare urgență.

Faptul că aceste sisteme nu au intrat în blocaj s-a datorat șansei ca, după perioada postcomunistă, raportul de contribuabili față de beneficiari să fie de 3 la 1 în favoarea primilor.

Am să fac un exercițiu de memorie pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Și am să încep cu anul electoral 2008, an în care am asistat la o avalanșă de creșteri nejustificate de pensii, de salarii și la o așa-zisă prosperitate. Prosperitate care a fost spulberată rapid din cauza inflației și, mai ales, din cauza decalajelor micro și macroeconomice.

Numărul angajaților în sectorul bugetar a crescut fără limită, neținându-se cont de principii de profesionalism, de principii de oportunitate, ci numai de unicul principiu, cel al carnetului de partid.

Bilanțul anului de grație 2008 ar fi în, termeni succinți, următorul:

- creștere economică de peste 7% din PIB;

- deficit bugetar de peste 5% din PIB;

Totalul ar însemna 14 procente din produsul intern brut.

Ținând cont că un punct din produsul intern brut este aproximat la peste 1 miliard de euro, avem în față un buget de 15 miliarde de euro, care s-a evaporat precum prima zăpadă în mijlocul verii.

Ajungem la întrebarea finală: dacă, pe de o parte, Acordul cu FMI, în valoare de 20 de miliarde de euro și singura soluție finanțată la momentul respectiv poate fi combătut cu argumente sau dacă această pomană electorală de 15 miliarde de euro, făcută în perioada anului 2008 - și aici, doamna ministru Câmpeanu cred că ar putea să ne dea câteva lămuriri - s-a păstrat și s-a regăsit în nivelul de trai al românilor.

Două lucruri vreau să mai spun. În primul rând, principiul bunăstării pe datorie, care a fost inventat, inițiatorii...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Eu o să vă rog să încheiați, domnule deputat. Vă rog mult.

Domnul Cornel Ghiță:

Da, imediat.

Inițiatorii au uitat să ne spună și sursele de finanțare.

Și, în al doilea rând, nedreptatea care s-a făcut pensionarilor. Și sunt sigur că pensionarii care astăzi ne privesc se întreabă de ce ei, care au ieșit la pensie cu 7, 8, 10 ani înainte, asistă astăzi la nedreptatea la care sunt supuși prin recalcularea pensiilor mai recente într-un cuantum mai mare, din cauza deficitelor în salarizare și din cauza faptului că aceste deficite în salarizare au dus și la deficite în domeniul pensiilor.

Darwin spunea că "viitorul nu este al celor mai puternici, nici al celor mai inteligenți, ci este al celor mai adaptabili". Din fericire, România, în momente de criză, din mers, a reușit să se adapteze la niște realități pe care le vedem la modul cel mai îngrijorător în Europa și în lume.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Cornel Ghiță:

Stimați colegi deputați și senatori,

Pentru a asigura un viitor și o stabilitate, fac apel și vă invit să votăm acest proiect de buget.

Mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Acum trecem la dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii: "Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012"

Observații? Nu sunt.

Voturi pentru? 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

La Capitolul I - Dispoziții generale, art. 1 nu sunt amendamente.

Voturi pentru? 180 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Secțiunea 1 - Dispoziții referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, art. 2

Sunt amendamente respinse, da, poziția 1.

Vă rog să susțineți acest amendament.

Domnul Nini Săpunaru:

Doamna președinte,

Am înțeles de la antevorbitor că partidul la guvernare... Cum a spus dânsul? "Nu suntem nici puternici, nici deștepți" Așa o fi.

După art. 2 se introduc șapte articole noi. Nu o să citesc tot. "În anul 2012, din bugetul asigurărilor sociale de stat se va suporta diferența dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă și contribuția beneficiarilor de astfel de bilete pentru un număr de până la 550 000 de locuri, din care 450 000 de locuri la tratament balnear și 100 000 de locuri la odihnă."

Sunt vechile articole, din legile mai vechi. Se dorește reintroducerea biletelor de tratament balnear, deoarece considerăm că trebuie respectat acest drept al pensionarilor, care poate conduce la îmbunătățirea nivelului de sănătate și la reducerea marginalizării sociale a acestei categorii de populație.

Având în vedere că este un buget de austeritate, am propus menținerea numărului acestora la nivelul anului 2008.

Eu știu că există o motivație care spune că există o lege, Legea nr. 263/2010, prin care Guvernul va stabili. Din practica de până acum, stimați colegi, s-a observat că acest Guvern a stabilit când a vrut, cum a vrut și în ce fel a vrut. De multe ori, nu a ținut cont nici de opinia dumneavoastră. Deci vă rog să votați acest articol.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Supun la vot art. 2 așa cum este propus de Comisiile pentru buget-finanțe.

Voturi pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Secțiunea a 2-a - Dispoziții referitoare la bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2012

Art. 3 nu are amendamente, nici admise, nici respinse.

Supun la vot acest articol.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 3 a fost adoptat.

Capitolul II - Responsabilități în aplicarea prezentei legi

Art. 4 nu are amendamente.

Supun la vot art. 4.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art. 5, de asemenea, nu are amendamente.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.6.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 6 a fost adoptat.

Art. 7.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art. 8.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 9.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Articolul a fost adoptat.

Art. 10.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Articolul a fost adoptat.

Art. 11.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Art. 12.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 13.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Articolul a fost adoptat.

La art. 14 avem un amendament respins, poziția 2, vă rog, domnule deputat Cindrea.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PSD susține în continuare amendamentul de la poziția 2, art. 14, și propunem eliminarea acestui articol. Motivația constă în faptul că fundamentarea cheltuielilor cu salariile pentru tot ce înseamnă instituții publice plătite din bugetul de asigurări sociale trebuia să preceadă întocmirea bugetului, și nu după.

Ceea ce ni se propune aici se traduce cu reducere de personal. Ulterior, în 30 de zile, toate instituțiile publice plătite din bugetul de asigurări sociale merg la Ministerul Finanțelor Publice și stabilesc numărul de posturi care pot fi finanțate. Pentru acest lucru noi susținem amendamentul, eliminarea art. 14, considerând că este o ordine nejudicioasă de fundamentare a unui buget.

Mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru? 57 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 15 are un amendament respins la poziția 3... Scuzați!

La art. 14, amendamentul a fost respins și acum supunem la vot articolul în ansamblu său.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

La art. 15 avem un amendament respins, poziția 3.

Vă rog, doamna deputat Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Doamnelor și domnilor,

Este un amendament care nu are nicio repercusiune asupra bugetului. Nici un leu nu se schimbă, de nicăieri. Este vorba cel puțin de o prezentare morală a acestui lucru, care este prevăzut în bugetul de stat, și anume este vorba de drepturile de pensii obținute pe baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și se referă la pensiile cadrelor militare.

În lege se prevede ca aceste drepturi să fie suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Amendamentul care a fost aprobat în comisie a fost că aceste sume se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, prin transfer de la bugetul de stat.

Este moral să scriem, pentru că, oricum ar fi, domnule Gherghina, acești bani de acolo vin, din subvențiile pe care bugetul de stat le dă bugetului de asigurări sociale pentru acoperirea deficitului.

Deci măcar să putem să prezentăm pensionarilor din sistemul public de pensii o chestiune morală, pur și simplu. Să nu le spunem că le luăm din banii lor, din cotizațiile lor să plătim niște drepturi aferente unei perioade în care militarii nu au contribuit la bugetul de asigurări sociale.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Am să supun la vot amendamentul susținut de doamna deputat Câmpeanu.

Voturi pentru? 58 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Supun la vot art. 15 în ansamblul său, așa cum a fost el propus de Comisiile pentru buget-finanțe.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

La art. 16 avem un amendament respins la poziția 4.

Dorește cineva să-l susțină? Vă rog, domnule Cindrea.

Domnul Ioan Cindrea:

Da, amendamentul de la poziția 4, art. 16, este susținut de Grupul parlamentar al PSD. Propunem eliminarea în întregime a prevederilor art. 16.

Considerăm că aceste prevederi, care desființează hotărârile judecătorești definitive legate de plata unor drepturi salariale sunt neconstituționale. Acesta este unul din motivele pentru care susținem că, așa cum este prezentat, amânarea la plată a acestor drepturi salariale și încălcarea separării puterilor în stat, puterea executivă abuzează și desființează o hotărâre judecătorească.

Propunem eliminarea și susținem acest amendament. Sper că nu ne veți da un motiv de a ataca la Curtea Constituțională bugetul asigurărilor sociale de stat.

Mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de Comisiile pentru buget-finanțe.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Acum supun la vot art. 16 așa cum a fost el adoptat de comisii.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Capitolul III - Dispoziții finale

Art. 17 are un amendament la poziția 5. Dorește cineva să-l susțină?

Domnule deputat Cindrea, vă rog.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc. Grupul parlamentar al PSD susține în continuare acest amendament, chiar dacă în comisiile reunite a fost eliminat.

Noi propunem reformularea art. 17. El se referă la salariul mediu brut avut în vedere la fundamentarea bugetului de asigurări sociale. Noi considerăm că nivelul propus de Guvern, de 2 117 lei este subdimensionat. Salariul, din fundamentările Grupului parlamentar al PSD, va avea o evoluție... sau evoluția de anul acesta și anul viitor... și propunem un nivel de 2 255 de lei. Are un efect însemnat asupra altor drepturi de asigurări sociale, unele dintre ele prevăzute în această lege, altele pe baza legilor de asigurare care funcționează și aduc un prejudiciu asiguraților din sistem.

Mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament de la poziția 5.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Tot la art. 17 mai sunt două amendamente respinse, de asemenea. Nu se susțin. Poziția 6 și 7.

Atunci am să supun la vot art. 17 în ansamblu.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul a fost adoptat.

La art. 18 avem două amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Cindrea.

O să vă rog să precizați, pentru că sunt două poziții, 8 și 9, și este o solicitare de introducere a unui alt articol la pozițiile de la 10 la 13, ce poziție doriți dumneavoastră să susțineți.

Domnul Ioan Cindrea:

Da, doamna președinte. Mă voi referi la amendamentul de la poziția 9, referitor la art. 18. Cuantumul ajutoarelor care se plătesc în funcție de salariul mediu brut, noi propunem să fie crescut în funcție de salariul mediu brut propus anterior, 2 255 lei și, respectiv, 1 128. lei.

Susținem acest amendament în continuare, considerând că sunt drepturi care sunt diminuate nefundamentat pentru asigurații din sistemul asigurărilor de stat.

Mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Susține cineva celelalte amendamente până la poziția 13? Nu.

Mergem mai departe. Supun la vot art. 18...

(Discuții la prezidiu)

Domnul Cindrea?

Domnul Ioan Cindrea (din sală):

Nu, votăm întâi art. 18 și pe urmă...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe urmă, introducerea celui de-al doilea.

Deci supun la vot art. 18.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 18 a fost adoptat.

Există o propunere de introducere a unui nou articol, art. 181, amendament respins.

Vă rog să-l susțineți, domnule deputat Cindrea, dar tot așa, menționând poziția pe care o susțineți.

Domnul Ioan Cindrea:

Propunerea Grupului parlamentar al PSD este de introducere a unui nou articol, art. 181. Cred că este punctul central al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor.

Deci noi propunem ca acest articol să definească valoarea punctului de pensie pentru anul 2012 la 781 de lei.

Sunt două argumente: respectarea Legii pensiilor, pe care puterea și-a asumat-o, și creșterea punctului de pensie. Vreau să amintesc că, la vremea respectivă, reprezentanții Guvernului, ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale ne arătau că există o posibilitate de susținere a noii proceduri de calcul a punctului de pensie și de evoluție viitoare funcție de inflație și salariul mediu.

Cred că, și din punct de vedere juridic, este corect să fie introdusă valoarea punctului de pensie, aici, în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, fiindcă Legea nr. 263/2010 - Legea pensiilor - spune expres că valoarea punctului de pensie se stabilește anual, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, și nu așa cum încearcă actuala putere, printr-o ordonanță de urgență în care valoarea punctului de pensie a înghețată la 732 de lei.

Deci avem două argumente: respectul față de pensionari, respectarea Legii pensiilor și, al treilea, din punct de vedere juridic, locul reglementării juridice este în Legea bugetului de asigurări și nu într-o ordonanță care a fost dată cu alt scop, unde s-au adus amendamente în urmă cu două-trei săptămâni și care a fost votată și introdusă sau scoasă din Parlament pe ușa din spate.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Deci poziția 10, 11, 12 sau 13...

Domnul Ioan Cindrea:

Poziția 10.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Poziția 10.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru?

Noi am stabilit că susținem... Bun, dar la ce poziție?

Doamna Mariana Câmpeanu:

Având în vedere că introducerea art. 181, indiferent de forma pe care o prezentăm, fie că introducem valoarea punctului de pensie de 781 lei, fie că vă invităm, pur și simplu, să respectați legea și să scriem în articol că valoarea punctului de pensie se stabilește conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 este același lucru, până la poziția 13 toate punctele se referă la același lucru.

Deci, dragi colegi, aceasta este problema și vă rugăm să respectați legea, nimic mai mult.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog, domnul senator Cordoș. Pot fi toate la pachet supuse la vot. Am înțeles.

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Mai încercăm încă o dată și vă propunem să introducem un nou articol, art. 181. S-au menționat două forme aici, poate că sunteți de acord cu a treia variantă, și anume valoarea punctului de pensie aflat în plată la 31 decembrie 2011, se majorează cu 100% din rata inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Argumente: respectarea actualei Legi a pensiilor și păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor.

Mă bucur că este prezentă și doamna ministru Sulfina Barbu și sunt convins că și Domnia Sa va vota acest amendament.

Vă mulțumesc mult.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc.

Supunem la vot toate cele patru amendamente.

Domnul Victor Paul Dobre:

Pe procedură, doamna președinte.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe procedură.

Pe rând le supunem la vot.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamna președinte,

Legea bugetului asigurărilor sociale are câteva puncte cheie.

Nu cred că este normal ca, dezbătând în plenul Parlamentului bugetul, în prezența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și a ministrului finanțelor publice, să nu se prezinte punctul de vedere al Guvernului vizavi de propuneri ce țin de cheia legii, de cele mai importante puncte ale legii.

De aceea, cred că trebuie să respectați procedura și trebuie ca miniștrii să-și spună punctul de vedere vizavi de amendamentele respinse, mai ales că nici nu sunt multe.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Ca idee, miniștrii și-au prezentat pozițiile în cadrul Comisiilor reunite de buget-finanțe, iar noi discutăm amendamente respinse, dar dacă doamna ministru dorește să spună câteva cuvinte... Nu dorește să facă niciun fel de adăugiri față de poziția din comisie.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte, am să susțin poziția 12, amendament respins de comisiile de fond. Solicităm introducerea unui articol nou, art. 181 , care spune că "În anul 2012, valoarea punctului de pensie se stabilește în conformitate cu art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010".

Ca sursă de finanțare, noi nu solicităm sume suplimentare Se solicită aplicarea prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii proiectului de buget, redistribuirea sumelor între ordonatorii de credite, astfel încât legea să fie respectată. Este obligația Guvernului și nu a Parlamentului. Pentru a putea să respectăm o lege.

Spuneam și ieri, în contradictoriu cu ministrul justiției - căruia îi ceream și lui să respecte o lege și cu multă nonșalanță îmi spunea că nu a respectat-o nimeni, uitând că el a fost ministru în toate guvernele, la același minister -, și de data aceasta, doamna ministru, nu în aceeași situație, dar tocmai pentru că sunteți într-un mandat nou, că ar fi bine să vă bateți și să vă luptați chiar cu ministrul finanțelor publice și cu prim-ministrul pentru a putea să respectați legea.

De ce? Pentru că în raportul Consiliului Fiscal, care a făcut analiza proiectului de buget, se spune, la un moment dat, că reducerile de cheltuieli sunt localizate la nivelul cheltuielilor de personal, asistență socială și investiții, pe seama ipotezei aferente proiectului de buget, conform căreia salariile din sectorul bugetar și pensiile în anul 2012 sunt înghețate.

Aș vrea să vă spun, din același raport, cu toate că s-a vorbit și s-a explicat de ce trebuie micșorate, de ce trebuie recalculate, de ce pensii nesimțite, de ce pensii speciale și așa mai departe, acest consiliu stabilește, prin raport, că decizia recalculării pensiilor speciale s-a dovedit a fi, contrar așteptărilor, foarte costisitoare pentru buget, fiind realizată, la nivelul anului 2011, o creștere medie de 30,4% la nivelul acestor pensii.

Deci cei care au avut mult au acum și mai mult, iar cei care au avut puțin vor avea și mai puțin.

Aș vrea să vă spun, doamna ministru, că în condițiile în care... am citit scrisorile prin care, din nou, România se angajează, față de Fondul Monetar Internațional în continuare și pe anul 2012. V-ați angajat. Nu Guvernul României, ci, teoretic, Fondul Monetar Internațional este cel care a condus la acest buget. În acea scrisoare Fondul Monetar Internațional v-a obligat să înghețați salariile, să înghețați punctul de pensie, să dați afară de 150 000 de salariați și multe, multe, multe altele, reduceri la forma de învățământ, sănătate...

Deci, doamna ministru, nu se poate ca astăzi să aprobați legi pe care mâine să le încălcați, în condițiile în care îi aduc aminte domnului ministru al finanțelor publice că, întrebat ieri de rezervele pe care le-a avut pentru decembrie 2010, a spus ceva de nivelul a 2,5 miliarde de lei.

Vă anunț, dragi colegi, că, pentru a respecta legea, avem nevoie de o medie, undeva la 200 000 - 300 000 de mii de lei pe lună. Deci vă rog să faceți o diferență între 2,5 miliarde de lei, cheltuiți aiurea, pe tot felul de așa-zise investiții care, teoretic, nu sunt folosite, terenuri de sport făcute într-un sat unde cei...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, doamna președinte,

...în condițiile în care nu se poate face un efort de 300 000 000 de lei pe lună pentru a respecta legea.

Încă o dată spun că este un Guvern care nu a respectat nici Constituție, nici propriile legi, nici regulamente și nici ordine.

Vă rog să votați acest amendament.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Supun acum la vot amendamentele susținute succesiv de colegi.

Amendamentul de la poziția 10.

Voturi pentru? 53 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Doamna Aura Vasile, să știți că ați avut explicarea votului și la început.

Două minute, vă rog, conform procedurii.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte,

Încă o dată se dovedește că Grupurile parlamentare PSD și PNL încearcă... și totdeauna au respectat legea, iar lucrul pe care vă rugăm...

(Replici neinteligibile în sală, gălăgie foarte mare)

Vă rugăm să nu comentați, că nu ați respectat niciodată nimic! Nici Regulament, nici Constituție!

Doamna președinte de ședință,

Avem rugămintea să ne explice doamna ministru al muncii de ce nu poate să respecte legea și de ce nu poate să aplice exact ceea ce se spune în lege privind punctul de pensie?!

Ne explică și, dacă suntem mulțumiți, vă promitem că o să avem numai intervenții punctuale.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamna ministru nu a dorit să intervină.

Amendamentul de la poziția 11.

Voturi pentru acest amendament de la poziția 11.

(Discuții în sală)

Suntem în procedură de vot, după ce finalizăm votul.

54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri. Nu sunt.

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte,

Și în Constituție se spune că Parlamentul controlează Guvernul.

În Regulamentele noastre, atât în Regulamentul Camerei Deputaților, cât și în Regulamentul Senatului, dar și în Regulamentul ședințelor comune, se spune că este obligatoriu ca ministrul de resort să participe și să răspundă atunci când este solicitat de un parlamentar sau un grup parlamentar.

Deci, doamna președinte, nu este că doamna ministru nu vrea să răspundă. Nu vrea să răspundă, poate, la dânsa la minister sau acasă la Domnia Sa. Aici trebuie să vină și să ne explice.

Din sală: Bravo, bravo!

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Amendamentul de la poziția 12, de asemenea, respins de comisie, susținut aici în plen.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul de la poziția 13, susținut tot de dumneavoastră.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

La art. 19 există amendamente respinse de la poziția 14 la poziția 19, drept pentru care o să vă rog să precizați exact poziția pe care doriți să o susțineți.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Poziția 14 din raport, la amendamente respinse, doamna președinte.

Solicităm introducerea unei măsuri pentru stimularea creării de locuri de muncă, respectiv reducerea CAS-ului la 26,3% - pentru condiții normale, 31,3% - pentru condiții deosebite și 36,3% - pentru condiții speciale.

Aș vrea să subliniez faptul că reducerea acestor cheltuieli va asigura un spor de venituri. Cândva..., eram împreună când am introdus cota unică și a fost un succes, în condiții de criză, fără creștere economică. Noroc că sunt alegeri anul viitor, că mai vorbeați încă 10 ani de trecerea prin recesiune.

Și insist și eu, doamna președinte, ca, la acest punct domnul ministru Ialomițianu, este o chestiune ce ține de finanțe, să ne spună punctul de vedere al Domniei Sale. Poate are mai mult curaj.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun.

Domnul Dușa, să terminăm amendamentele respinse și, imediat după aceea, îi dăm cuvântul doamnei ministru, astfel încât să se refere la toate aceste amendamente. Corect?

Poziția 14... Poziția 15, susține cineva?

Tot la 14? Vă rog.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulțumesc, doamna președinte.

Tot la poziția 14, există la art. 19 alin. (2), și o să vă rog să rețineți, următoarea propunere: "Prin excepție de la prevederile alin. (3) al art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2012, cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3%, inclusă în cota de contribuție individuală de asigurări sociale menționată la alin. (1)".

Ca și argumente, o creștere cu 400 000 000 de lei la bugetul asigurărilor sociale.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Amendamentul respins de la poziția 15 îl susține cineva? Nu.

De la poziția 16, susține cineva? Nu. De la poziția 17? Nu. De la poziția 18 și 19?

De la poziția 18 și 19, domnul deputat Cindrea?

Vă rog, domnul deputat Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Se introduce un alineat nou la art. 19: "Se exceptează de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru anul 2012 angajatorii care creează locuri de muncă și angajează persoane aflate de peste trei luni în șomaj. Sumele exceptate de la plată vor fi completate în bugetul asigurărilor sociale de la bugetul de stat."

Nu trebuie să vă mai explic foarte mult. Este vorba de stimularea creării de noi locuri de muncă. Ar fi o măsură proactivă, o măsură despre care considerăm că în an de criză ar putea să încurajeze angajările și să stimuleze crearea de noi locuri de muncă.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul deputat Cindrea, vă rog.

Domnul Ioan Cindrea:

Încerc să susțin amendamentul de la poziția 19 care propune, în numele Grupului parlamentar al PSD, introducerea a două alineate noi, alin. (3) și alin. (4).

Face parte din efortul nostru, al opoziției, de a veni cu măsuri concrete, care să stimuleze creșterea numărului de locuri de muncă, creșterea veniturilor, creșterea gradului de ocupare și a veniturilor la tot ce înseamnă buget de stat, buget de pensii, buget de sănătate și așa mai departe.

Măsura pe care o propunem noi este o măsură activă, care se referă la angajatori: ușurarea costurilor cu forța de muncă, iar pentru locurile de muncă nou-create în anul 2012 contribuția angajatorului la asigurări sociale să fie de 50%.

Dacă astăzi contribuțiile de pensii, de sănătate și de șomaj se ridică la 26,5% la total fond de salarii brute realizate, propunerea noastră este ca pentru locurile de muncă nou-create și fondul de salarii aferent să scadă la jumătate, 13,25%.

Este o măsură care nu presupune efort bugetar, este o măsură care este de bună-credință, vine pentru a asigura surse financiare pentru punctul de pensie și așa mai departe. Cred că nu a fost înțeleasă în comisie, este de bună-credință din partea noastră și face parte din soluțiile PSD.

Sper ca, aici, cei prezenți să dea votul pentru susținerea amendamentului de la poziția 19. Calculele noastre ne arată că devine cea mai atractivă măsură, cele mai mici contribuții din toată Uniunea Europeană, ceea ce face să fie atractive investițiile de capital străin și autohton în România să creeze locuri de muncă.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun la vot acum aceste amendamente susținute.

Amendamentul de la poziția 14.

Cine este pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul de la poziția 18, vă rog.

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Domnilor președinți,

Au fost mai multe amendamente făcute de opoziție, de Grupurile parlamentare ale PSD și PNL de la Camera Deputaților și de la Senat, care vizau probleme foarte importante pentru români, legat de punctul de pensie, legat de cotele de asigurări și de aspectele care vor influența viața românilor în anul 2012.

Eu insist și insist foarte serios ca doamna ministru să ne dea câteva explicații. Dânsa a fost cea care a propus Guvernului acest proiect de lege și, atunci când l-a propus, a avut în vedere niște elemente pe care a fundamentat bugetul. Este datoare și parlamentarilor de la PDL, și celor din opoziție să le explice de ce a elaborat un astfel de buget. Și este datoare, în primul rând, românilor pentru că, având în vedere felul în care se va adopta bugetul, pentru că aveți majoritate, vom afecta foarte serios viața românilor în anul 2012.

Insist ca doamna ministru să vină la acest microfon, cu atât mai mult că este și deputat, și să ne explice de ce a fundamentat în așa fel bugetul.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc.

Vă rog, doamna ministru, și, după aceea domnul ministru Ialomițianu, în completare.

O să vă rog să fie o intervenție scurtă, ca să putem să mergem mai departe.

Doamna Sulfina Barbu - ministrul muncii, familiei și protecției sociale:

Stimați colegi,

Mulțumesc pentru această intervenție.

După cum știți, în comisiile de specialitate, atât în Comisiile reunite pentru muncă din Camera Deputaților și Senat, cât și în Comisiile reunite de buget-finanțe din Camera Deputaților și Senat, am fost prezentă, am dat toate explicațiile, am susținut pentru fiecare amendament în parte de ce nu este posibil ca acel amendament să fie adoptat.

Aș vrea să vă spun că este foarte important să știm - cred că bugetul asigurărilor sociale de stat este o lege a responsabilității -, să corelăm exact cheltuielile pentru anul 2012 cu veniturile pe care le avem la dispoziție. Acestea sunt previzionate împreună cu colegii noștri de la Ministerul Finanțelor Publice și respectăm întocmai Legea nr. 283/2011, care a apărat deja în Monitorul Oficial al României.

Și poate este interesant să spun o scurtă evoluție a punctului de pensie, să vă amintesc că, în anul 2008, punctul de pensie a fost în valoare de 610,35 de lei. Aceasta era valoarea - 39,38% din salariul mediu brut. A fost făcut un efort, în 2009, de creștere la 716,65 de lei și a mai fost făcut un efort, în 2010, de creștere la 732,8 lei.

Deci, în funcție de resursele care au fost, aceste eforturi au fost făcute de către Guvern pentru o categorie importantă pentru România. Dar, repet, trebuie să ne corelăm veniturile și cheltuielile astfel încât să ne asigurăm că toate plățile pot fi făcute și, pentru a nu amăgi pe nimeni, să spunem exact care este adevărul.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul ministru Ialomițianu, tot așa, o intervenție scurtă, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomițianu - ministrul finanțelor publice:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Legat de cele două amendamente: primul, reducerea contribuțiilor sociale, aici, impactul bugetar stabilit de colegii din minister este de 6,1 miliarde de lei, dacă mai adăugăm cele 13,8 miliarde de lei, ne-am duce la un transfer de aproape 20 de miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale.

În aceste condiții, bugetul de stat nu-și permite un asemenea transfer.

Legat de renunțarea la virarea a 0,5% la pilonul de pensii, aici, potrivit Regulamentului Uniunii Europene, intră în deficitul structural.

Guvernul Boc susține pensiile private. Într-adevăr, în Ungaria, s-a produs ceva care nu cred că la noi ar fi cazul, pensiile private au fost naționalizate. Guvernul Boc susține pensiile private, considerând că este un respect pentru cei care contribuie la pensii. Nu cred că am rezolva folosirea banilor în mod temporar.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Supun la vot amendamentul respins de comisie, de la poziția 18.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere, domnul Albu.

La poziția 19, avem un alt amendament respins, cel susținut de domnul deputat Cindrea.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 19 în ansamblul său, așa cum este propus de Comisiile de buget-finanțe.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La poziția 20 există o propunere pentru introducerea unui nou alineat, alin. 191.

Vă rog, doamna deputat Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Am venit să susțin acest amendament, indiferent de rezultatul lui pentru că, după ce au vorbit doamna ministru Barbu și domnul ministru Ialomițianu, am vrut să vă spun că, atunci când am făcut aceste amendamente, le-am făcut cu toată seriozitatea și ele, undeva, erau legate, iar propunerea de reducere a contribuțiilor cu 5% era corelată cu introducerea acestui articol nou, prin care consideram că acele cote de contribuții datorate de angajatori în funcție de clasa de risc trebuie să fie între 0,4% și 2%, nu 0,25%, cât este acum. Mă rog, în medie, pentru că, știți foarte bine că în România bolile profesionale aproape că nu sunt recunoscute, iar accidentele de muncă și pensiile de invaliditate datorate accidentelor de muncă sunt suportate în mare măsură din bugetul de asigurări sociale și în foarte mică măsură din acest buget pentru risc de accidente.

De aceea, în fiecare an, bugetul rezultat din contribuțiile pentru risc de accidente este excedentar, pentru că..., și am considerat că aceste două noțiuni, dacă erau corelate între ele, rezultatul ar fi fost mai favorabil.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Supun la vot amendamentul de la poziția 20.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La art. 20 există trei amendamente respinse. Dacă se susțin pozițiile 21, 22, 23? Nu.

Da, vă rog, domnul Brătianu, microfonul 2.

Domnul Matei Radu Brătianu:

Doamna președinte

Stimați colegi,

O să vă rog, pentru că amendamentul pe care-l propun vizează o categorie profesională care a fost îndelung și copios blamată ieri, pe toate posturile de televiziune, este vorba de factorii poștali, să-mi îngăduiți să reamintesc o glumă, o întrebare de la Radio Erevan, în care Radio Erevan era întrebat dacă e adevărat că Aram Haciaturian a primit un Mercedes ca răsplată pentru meritele lui. Răspunsul era că da, e adevărat, este vorba de un Mercedes, dar nu e vorba de un Mercedes, e vorba de o bicicletă și nu i-a fost dată, i-a fost furată.

Față de ce s-a spus ieri pe toate posturile, că factorii poștali au introdus în pensii bani falși, vreau să le spun colegilor mei, care, poate, vor privi cu mai multă bunăvoință amendamentul pe care-l propun, că "factorii" care au introdus erau 1 din 14 000 și nu a introdus, ci a fost racolat de banda de falsificatori, a refuzat să se lase ademenit și a depus mărturie la DIICOT împotriva lor.

Și acum amendamentul. Îmi cer scuze pentru această paranteză.

Amendamentul pe care-l susțin propune ca acel comision acordat pentru distribuirea pensiilor la domiciliu beneficiarilor, comision de 1%, prevăzut în buget, pentru sumele plătite, să fie înlocuit cu 1,3% pentru sumele virate.

Și explic și de ce: 1,3% pentru că acesta este procentul care ar acoperi strict costurile de retragere de numerar, costurile legate de distribuirea pensiilor, costurile cu salariile, toate costurile - sunt 536 de milioane de lei anual. Suma rezultată cu 1,3% ar fi de 534 de milioane de lei anual, pentru sumele virate și nu plătite, pentru că, atunci când un factor merge la un pensionar și nu-l găsește, vine cu pensia înapoi la oficiu, reavizează pensia, este așteptat 10 zile pensionarul, după care pensia este virată din nou, este retrimisă la casa de pensii, ceea ce înseamnă o cheltuială suplimentară, nicidecum o cheltuială care nu s-a făcut.

Trag nădejdea că o să aibă succes acest amendament.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Ce poziție este?

Domnul Matei Radu Brătianu:

Poziția 21.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun votului amendamentul de la poziția 21.

Voturi pentru ? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Pozițiile 22 și 23 sunt susținute? Nu.

Art. 20 în ansamblul său.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La art. 21 nu există amendamente.

Supun votului anexele pe rând.

Anexa nr. 1/03.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 2/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 4/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 5/03.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 1/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 2/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/04.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 4/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 5/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 6/04.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 21 în întregime.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu aceasta, toate anexele la bugetul asigurărilor sociale au fost adoptate de către plenul Parlamentului.

Programul de mâine? Nu.

Pe procedură, înainte? Vă rog, domnule deputat Dușa.

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi, vă văd foarte fericiți, zâmbiți, dar nu știu de ce zâmbiți pentru că ați votat un buget pe anul 2012, un buget al groazei și al sărăciei. N-ați făcut altceva decât să fiți în continuare călăii României și nu uitați că anul 2012 va fi un an în care românii se vor răzbuna pe...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dragi colegi, aș vrea să mai rămâneți un minut în sală, ca să vă informez în legătură cu programul de mâine.

Numai o secundă, domnule deputat Dușa.

De altfel, mâine vor fi declarațiile politice de încheiere, înainte de votul final și putem să facem reflecțiile și pozițiile politice. Lăsați-mă. Cred că este mai important să îi anunțăm pe colegi programul de mâine.

Domnul Mircea Dușa:

Eu cred că am fost un deputat care a avut toată eleganța în dezbaterea aceasta pe buget și vă rog să-mi permiteți să vorbesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Dușa:

Nu insistați să-mi întrerupeți microfonul.

În această dezbatere importantă, de 3 zile, opoziția a făcut 9 000 de amendamente. Nu ați acceptat niciun amendament. Poate că dacă făceam unul...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Dușa.

Domnul Mircea Dușa:

...prin care să punem un punct într-un text, îl respingeați și pe acela.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Da.

Domnul Mircea Dușa:

Aceasta este colaborarea dintre PDL și opoziție. Și vorbiți zilnic de acest lucru.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc din suflet.

Dragi colegi, mâine avem trei ședințe comune și câte o ședință în fiecare Cameră.

Începând de la ora 9.00 sunt ședințe și în Camera Deputaților, și în Senat, cu vot final, fiecare dintre ele.

La ora 11.00 începe prima ședință comună, care vizează asumarea. Apoi, a doua ședință care privește tot asumarea. Urmează ședința pentru votul final pe buget, probabil, în jurul orei 12.00.

Este necesară prezența dumneavoastră, a tuturor, în plenul Parlamentului începând cu ora 9.00 până la finalizarea acestei proceduri de vot.

Vă mulțumesc mult pentru această zi.

Ne revedem mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 9:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro