Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/27-04-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
08-03-2021
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
24-02-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 18-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012

20. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole (Pl-x 752/2010). (retrimis comisiei)
 
consultă fișa PL nr. 752/2010

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

Dacă din partea inițiatorului, dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Domnul Octavian Liviu Bumbu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri, deoarece afectează însuși spiritul legii. Și fac câteva mențiuni. În primul rând, se creează premise de abuzuri anticonstituționale. Prin art.5 se încalcă principiul autonomiei locale din Legea nr.215/2001. Nu prevede sursele financiare. Aș mai putea preciza că Legea nr.204/2008, art.3 prevede interzicerea eliberării de autorizații de construcții în zona de protecție a exploatațiilor agricole, iar art.5 din aceeași lege prevede că reprezentanții exploatațiilor agricole chiar pot iniția proceduri de demolare a construcțiilor fără autorizație.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei. Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă rog să-mi permiteți să vă prezint Raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea cu un articol a Legii nr.204/2008 privitoare la protejarea exploatațiilor agricole, prin care se dispune ca unitățile administrativ-teritoriale să suporte cheltuielile necesare pentru mutarea exploatațiilor zootehnice, comerciale sau familiale din intravilan în extravilanul localităților.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 12 voturi pentru și o abținere, în ședința din 8 martie 2011.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților. Urmare a dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări, a propunerii legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Gheorghe Tinel. După aceea, domnul deputat Munteanu. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am fost curios să aflu dacă punctul de vedere al Guvernului se menține. Am avut discuții la comisie pe observațiile Guvernului. Pe bună dreptate, unele sunt pertinente, dar erau pertinente, sau erau pertinente la acea dată, când au fost date autorizațiile de construcție pentru exploatații. Ce s-a întâmplat însă ulterior, faptul că am transformat extravilanul în intravilan și că, dintr-o dată, societățile comerciale agricole au intrat în categoria acelor terenuri care sunt în intravilan nu mai este vina lor. Or, relocarea, pentru că textul propus este ca relocarea acestor societăți să se facă din intravilan în extravilan, dar pe banii celor care solicită sau autorităților locale. Nu este vine celui care a construit o exploatație agricolă că, în decursul timpului, de 10-15 ani de zile, din extravilan zona s-a transformat în intravilan.

Deci, Guvernul ar trebui să fie mai atent aici, și factorii de răspundere, la ce se întâmplă cu aceste transformări din extra în intra, pentru că am observat și știm foarte bine acest lucru noi, cei din breaslă, că aproape 700-800 de mii de hectare la nivel național, poate mai bine, s-au transformat din extra în intravilan fără nicio noimă. Și cred că lucrul acesta ar trebui stopat și ar trebui regândit undeva. Eu văd aici, în jurul Bucureștiului ce se întâmplă, terenuri care erau extravilane și care aveau o utilitate strict agricolă, au devenit acum intravilan, cu locuri pentru case care nu au, să fiu sincer, nicio noimă, în condițiile în care populația României, la ultimul recensământ, a scăzut cu 2 milioane.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, ca și în comisie, susține proiectul de lege, așa cum a fost el propus.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu. După aceea, urmează domnul Márton Árpád și apoi domnul Tabără.

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că discuția poate fi dusă de unde o privești. Vă reamintesc că acest proiect de lege a mers din nou la comisie, și astăzi raportul este unul înlocuitor, deci, păstrează votul de adoptare.

Vreau să vă spun că argumentele prin care a încercat să susțină avizul negativ domnul secretar de stat Bumbu, nici nu prea fac obiectul legii. Dânsul vorbește despre construcții zootehnice care s-au făcut fără autorizație, noi nu discutăm despre acelea; dânsul vorbește despre resurse financiare, păi, nici nu am de unde, pentru că am făcut direct trimitere la bugetul unității administrativ-teritoriale.

Întrebarea care se pune este următoarea: investești, construiești, ceea ce ne dorim cu toții, toți vorbim despre investiții, nu s-au făcut ieri, alaltăieri, oamenii au gajat cu bunuri, probabil că unii dintre ei chiar se gândesc la ziua de mâine, dacă pot să-și mai întrețină..., că aici vorbim de investiții, în mod deosebit de construcții zootehnice, vorbim de creșteri de bovine, porc, pasăre; despre asta e vorba!

Ce vină are acel investitor care a obținut autorizația, avizul de mediu, în condițiile în care astăzi, pe lângă el, s-au dezvoltat, tot cu ajutorul unităților administrativ-teritoriale, luând terenuri de alături, din jur, cu un euro, cu o jumătate de euro, să-i scoatem pe ăștia acum, cu zootehnia, să le creștem prețul de o sută de ori la valoarea terenurilor respective?! Pentru că niciodată vecinul nu va mai fi de acord cu avizul de mediu, că-i miroase, de acum, bălegarul, după ce și-a făcut casa.

Și atunci, nu-i normal ca cineva, care-l pune pe acel fermier, pe acel investitor să se mute de acolo, la următorul aviz de mediu să plătească despăgubiri? Mie mi se pare foarte corect. Dânsul confundă construcția din extravilan. Iarăși este o treabă a dânsului. Noi discutăm despre ceea ce a însemnat dezvoltarea intravilanului, care nu este, în niciun caz, dependentă de acel investitor, ci tot cei din consiliul local au hotărât acest lucru.

Cred că trebuie să privim lucrurile așa. Dacă nu, și așa mai avem câteva ferme de creștere a animalelor în România. O să rămânem și fără acestea și o să-i scoatem și pe aceștia. Și o să continuăm să importăm și știm ce importăm și nu vreau să reiau... calitatea produselor importate, de carne, din orice specie la care ne-am referi.

Așadar, insist să votăm adoptarea acestui proiect de lege, pentru că este un fel de protecție pentru crescătorul de animale din România. Subliniez: din România.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu am prostul obicei de a susține punctul de vedere al Guvernului. Din contră, de foarte multe ori, chiar și de la acest microfon, și când vorbim de dezbaterile în comisie sau în alte structuri, am încercat să îmbunez acel punct de vedere.

Aici, însă, permiteți-mi, citind ambele texte, atât cel din inițiativa legislativă, cât și cel din forma adoptată și menținută de comisie, și eu am foarte multe probleme, trebuie să vă spun - juridice.

Modificarea introdusă în comisie este justă, când ați introdus că vorbiți doar de cei care în mod legal au avut acea exploatare înființată în intravilan. Până aici, e corect. Pentru că, într-adevăr, dacă cineva a construit, a avut o activitate legală, persoana respectivă nu poate fi pedepsită. Că altfel, oricine va începe să construiască ceva și pe urmă să ceară.

Dar aici sunt niște probleme de ordin constituțional, de ordin financiar și trebuie să vă spun, inclusiv de respectare a unor reguli din Uniunea Europeană.

Deci, eu, persoană fizică, am o exploatație în intravilan. Fără ca, cel puțin din textul de lege, să reiasă că cineva, pe varii motive, mă trimite de acolo să-mi reloc activitatea, dar autoritatea publică locală este obligată să-mi dea bani să-mi cumpăr un bun în extravilan, mai mult, să-mi dea bani să-mi și construiesc exploatația. Acesta se cheamă ajutor de stat, nu vă supărați. Or, ajutorul de stat este interzis prin legislația unională.

Deci eu cred că cea mai bună soluție ar trebui să fie retrimiterea și Comisia pentru agricultură împreună cu Comisia juridică să găsească o formă aplicabilă a acestei amendări a legii, pentru că, așa cum ea arată, e neconstituțională și e contrară legislației unionale.

Deci, cu regrete, solicit încă o dată retrimiterea și dezbaterea pe fond a acestei probleme în Comisia pentru agricultură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, vă mulțumesc. Am să supun la vot această propunere, nu înainte, sigur, de a da cuvântul domnului deputat Tinel Gheorghe și apoi domnului Tabără.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În comisie am avut discuții despre acest aspect cu interpretarea faptului dacă poate fi considerat ajutor de stat. Sub nicio formă. Discutăm de bugetele autorităților locale, surse proprii, deci, din acest punct de vedere, nu putem discuta de ajutor de stat.

Eu cred că n-ar trebui s-o întoarcem la comisie, legea ar trebui să-și urmeze cursul ei firesc și ar trebui să susținem toți aprobarea.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, inițiativa legislativă este un curs firesc pentru ceea ce înseamnă completarea Legii nr.204/2008 și dacă atunci am fi făcut aceeași analiză, foarte, foarte - să spunem - analitică, am fi ajuns la aceeași concluzie, că nu lăsăm pe cineva care are o proprietate în apropierea fermelor să fie ocupată, să facă cu ea ce vrea și să impună anumite condiții.

Vreau să vă spun că, din păcate, ne întâlnim cu o situație deosebit de delicată în România. Și anume faptul că, pe de o parte, avem sprijinul financiar pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și întrebarea este unde ne vom dezvolta cu ele în viitor. Iar pe de altă parte lipsesc organizările teritoriale ale comunelor. Chiar PUZ-urile și PUG-urile actuale cred că vor trebui să fie refăcute în viitor. Și unele dintre zonele de mare importanță sunt cele pe care trebuie să se dezvolte aceste exploatații agricole care, vrem sau nu vrem, prin normele stabilite de Uniunea Europeană, vor trebui să fie scoase din intravilan. Și acest lucru s-a făcut în toate țările Uniunii Europene.

Nu e o problemă a ajutorului de stat, pentru că având baza legală și făcând mai departe notificările către Uniunea Europeană pentru o astfel de chestiune, o astfel de problemă cred că ar fi foarte bine de introdus inclusiv în viitorul plan național de dezvoltare rurală. Ar fi extrem de bine-venit, inclusiv acolo unde discutăm despre amenajările cadastrale ale localităților.

Dar, în ceea ce privește legea actuală și inițiativa legislativă, după părerea mea, ea trebuie să-și urmeze cursul, să nu se reîntoarcă la comisie. Noi o să mai avem de lucru pe o astfel de chestiune pe problema legală de ceea ce înseamnă reorganizarea pe domeniile economice ale localităților, pentru că până la această dată, cele mai multe PUZ-uri și PUG-uri s-au făcut numai prin sistemul de viziune imobiliară și nu prin ceea ce însemna dezvoltarea adevărat economică a acestor localități rurale, mari sau mici. În foarte puține locuri avem zone în care s-a prevăzut dezvoltarea, practic, economică și eventualul transfer al fermelor din intravilan spre ceea ce înseamnă extravilan și zona economică a localităților respective.

Ca urmare, mă suprapun peste punctul de vedere exprimat de colegul Tinel, ca această inițiativă legislativă să-și urmeze cursul și, în același timp, de a se ține cont de eroarea care există la art.5ą, realocare, relocare, ca viziune.

Și aș mai menționa încă un lucru, nu are nicio problemă legată de constituționalitate, pentru că până la urmă este vorba și aș vrea s-o spun și pentru colegul Márton, de pildă, pe Măsura 1.2.5. care merge spre zona... pe drumurile agricole, de pildă, infrastructura agricolă, eu vreau să vă spun că noi n-am făcut infrastructură agricolă. De fapt, am făcut o complementaritate a infrastructurii rutiere. Așa se dau punctele maxime și nu pentru ceea ce însemna această organizare a zonei de amplasare economică și agricolă în care să construim și infrastructura. Din păcate, și ca ministru, n-am mai putut modifica această prevedere și am continuat-o așa. Însă pasul următor trebuie să ne găsească cu un cadru legislativ făcut în acest sens.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Márton Árpád, drept la replică, și după aceea domnul deputat Tabugan.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnule deputat Tabără,

Eu trăiesc într-un județ, am un colegiu eminamente rural și cunosc problemele de acolo. Vă pun următoarea întrebare: Ce se întâmplă dacă într-o comună care cu veniturile pe care le are administrația publică locală abia se poate susține, vine cineva cu o astfel de solicitare și primarul îi zice "n-am bani". Ce se întâmplă, vă spun ca jurist. Primarul va zice "n-am bani". Omul respectiv se va duce în instanță ca să-și câștige dreptul pe care l-a primit conform acestei legi, pentru că autoritatea publică locală este obligată să dea unei persoane private o sumă de bani pentru a-și înființa sau reînființa, reloca o activitate economică. Și, în această ipostază, se va duce - dacă are juriști buni autoritatea publică locală sau va găsi un avocat care să-i apere interesele și se va duce la Curtea Constituțională cu această prevedere.

Ce se va întâmpla cu ea? Eu vă spun că susținerile Guvernului că este în contradicție cu autonomia locală și încă o dată vă spun: este ajutorul de stat, că statul... acest înțeles al ajutorului de stat unional nu este doar în înțelesul Constituției României că statul este o sumă de organe centrale ale statului, că autoritatea publică locală nu este stat, nu se acceptă. Este o persoană privată, care va primi din bani publici o sumă să-și cumpere o altă locație, deci un teren în extravilan. Primește și bani ca să înființeze acea activitate - cu clădiri, cu tot ce este necesar - teoretic, cu ceea ce... unde a fost înființat, că din acest text nu rezultă, unde a fost înființată inițial această activitate, rămâne în continuare în proprietatea sa, deci nici măcar nu ne aflăm într-o situație în care, din cauza utilității publice, persoanei respective i se ia acel imobil și i se dă un ban. Deci el rămâne cu imobilul din intravilan și mai primește, pe gratis, pe banii tuturor cetățenilor din localitatea respectivă sau eventual a noastră, a tuturor, încă o proprietate.

Credeți că aceasta este o soluție constituțională? Este o soluție în linia interzicerii acestor ajutoare de stat? Este în consens cu chiar să spun și pe undeva și moralitatea. Adică unora le dau și alții or să-mi zică "dar mie de ce nu-mi dă?".

Ca atare, încă o dată, noi solicităm retrimiterea. Vă rog, evident, după dezbatere, să supuneți votului retrimiterea la comisie.

Eu vă înțeleg. Deci vă înțeleg că doriți să soluționați, dar trebuie să găsim o formulă, o reglementare legală, constituțională și aplicabilă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tabără întâi, domnul Tabugan, atunci lăsați-l și după aceea dumneavoastră.

Domnul Ion Tabugan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, doresc să susțin punctul de vedere al comisiei și al meu personal și al Grupului independenților progresiști.

Raționamentul este simplu: dacă o comunitate dorește să scoată exploatația agricolă de natură zootehnică în afara localității, este normal și firesc ca acea comunitate, ...având în vedere de la bun început că cel care și-a făcut această exploatație nu a fost în intravilan. Cu timpul s-a dezvoltat localitatea și acea exploatație a ajuns în cadrul extravilanului. Știm foarte bine că în România PUZ-urile și PUG-urile suportă mereu modificări și unele nu sunt aprobate nici acum de ani buni de zile, chiar de peste zece ani.

În aceste condiții, ce vină are proprietarul că el trebuie acum să-și scoată exploatația în afara localității. De unde bani?

În aceste condiții, dacă comunitatea dorește să-și reamenajeze, dorește ca exploatațiile acestea să ajungă în afară, în afara localității, e normal și firesc să și despăgubească. Nu este niciun fel de ajutor de stat. Nu este nici anticonstituțional.

Trebuie despăgubit în sensul că trebuie să-i dăm teren și să-i dăm banii ca să-și refacă, nu să se dezvolte, la nivelul la care este acolo, la stadiul pe care îl are, cel puțin.

Cu ce este vinovată persoana fizică sau juridică respectivă că acum comunitatea zice "Hop! Nu mai dorim să stai în intravilan și te rugăm să dispari de aici!" Este normal și firesc că este o despăgubire. Are sau nu are comunitatea fondul necesar, asta este o altă discuție. Dar nu consider că e un ajutor de stat, atâta timp cât tu nu mai dorești să ții pe cineva acolo și-l obligi să iasă afară și tu nu-i dai despăgubire. A se vedea modelul german, care a pus la dispoziție aceste fonduri din fondurile comunității.

Deci doresc să spun și susțin să nu mai fie trimisă la comisie și să trecem la dezbateri și apoi la vot.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este normal să fie o dezbatere pe o problemă care, la prima vedere, este minoră, cum le pare foarte mult sau cum le par problemele din agricultură. Este însă o problemă complicată și de mare actualitate pentru România și o mare problemă.

Dar eu aș vrea să-i spun și colegului Márton și celorlalți colegi că aici nu va fi inițiativa fermierului sau a localnicului să plece. Nu s-a întâmplat acest lucru nici în Germania. Ca urmare, am întâlnit într-una din suburbiile Stuttgart-ului o fermă de vaci, pentru că n-a vrut să părăsească localitatea. Dar, prin noile planuri de dezvoltare a localităților, a intravilanului, a infrastructurii intravilanului, aceasta nu se mai potrivește cu existența unor ferme chiar mici, dar unele sunt cu 20-30 de bovine, de pildă, sau 20-30 de porci, nemaivorbind de păsări. Aici este vorba de a impune comunitatea, comunitatea impune cetățeanului respectiv să se deplaseze în afară.

Și dacă ați fost atenți și cu ani în urmă și am repetat de zeci de ori cât de importantă este proprietatea publică și privată pe care trebuie s-o aibă comunitatea pentru rezolvarea unor astfel de situații, care îmbracă inclusiv forma socială, dar și forma economică a localității. Iar eu vreau să cred că localitățile rurale, prin ceea ce au la dispoziție la această dată, nu vor mai rămâne la nivelul de cerșetori, trebuie să trăiască prin zona economică pe care și-o dezvoltă și în sensul acesta trebuie să facă inclusiv sacrificii financiare, până la urmă.

Noi discutăm acum de marile greșeli făcute de noi prin cedările de teren și acum discutăm despre pajiști. Cu câtă ușurință le scoatem într-un an electoral din circuit și din firescul lor, când ele ar fi disponibile pentru astfel de măsuri. Aici este problema pe care trebuie s-o punem.

Și doi. Vă rog să vă uitați în toate județele mari sau mici, câte dintre localitățile rurale au organizat PUZ-ul și PUG-ul pe chestiuni economice. Inclusiv pentru ceea ce urmează: politica nouă agricolă de dotare și de valorificare în proiecte rurale. Aici este problema de a putea să mergem cu aceste legi, care, repet, nu obligă persoana, ci comunitatea îl va obliga pe om să iasă din zona rurală, din intravilan, pentru că nu mai este suportat de către ceilalți, din vecinătatea lui.

Or, nu există drept... obligația... nu-l poți obliga pe acest om să părăsească localitatea fără să nu-i plătești despăgubire, pentru că-și părăsește propria lui proprietate și uzufructul proprietății lui. S-ar putea ca viața lui să nu fie legată de casă, să fie legată de viața economică pe care o are acolo, în general pe zonele fermelor zootehnice. Și aici este legea, care eu spun că trebuie să meargă înainte, pentru că ea este foarte bine-venită și deschide calea spre ceea ce înseamnă responsabilizarea și reamenajarea sectoarelor economice din mediul rural, inclusiv pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor pe fermele zootehnice și fermele agricole.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Corneliu Olar.

Domnul Corneliu Olar:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Am votat această lege.

Este un subiect foarte delicat și poate că mulți n-am înțeles-o. Cei care am lucrat în administrație sau foștii primari, cred că o înțeleg mai ușor.

Sunt situații, într-adevăr, unde intravilanul s-a extins peste extravilan, dând de anumite gospodării. Însă să fim foarte atenți cine va face despăgubirea. În textul de lege cred că va trebui să fie stipulat clar: statul sau comunitatea locală.

Comunitatea locală să știți că de multe ori n-are bani. Eventual să meargă la schimb. Aici trebuie în textul de lege cine va face... și vreau să fiți foarte atenți cine va face despăgubirea, comunitatea locală sau și comunitatea locală sau/și statul. Trebuie să fim foarte atenți.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Márton Árpád și după aceea trecem la vot.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare bine că un membru al Comisiei juridice, fost primar, și-a dat seama că s-a votat un text care nu este bun. Deci nu-l putem vota așa cum este el acum. De aceea trebuie să fie retrimis la comisie.

Nu sunt împotrivă să găsim o soluție, dar încă o dată vă spun: autoritățile publice locale s-ar putea să nu aibă bani - unu. Doi: din punct de vedere al echității economice, nu este justă această soluție.

Adică eu, pe de o parte, rămân cu un imobil în intravilan, pe care pe urmă, pe un preț de intravilan îl pot vinde sau închiria, concesiona, pot să construiesc ce doresc acolo. Rămân cu acest imobil și mai primesc și bani să-mi cumpăr teren în extravilan și să-mi încropesc o afacere. Deci nu este just. Este instituția, de exemplu, exproprierii pe cauză de utilitate publică, adică dacă-i dă bani autoritatea publică locală, atunci măcar să rămână cu acel intravilan care nu mai este folosit de cetățeanul respectiv, că altfel, lui, acelui cetățean, unul sau doi din acea comună, toți îi dau niște bani, îi pun niște bani în buzunar ca să aibă o activitate economică. Și celălalt, vecinul de lângă, va putea zice: "Dar mie de ce nu-mi dă? Că și eu m-aș apuca să fac ceva. Mie de ce nu-mi dă?" El a rămas și acolo, vinde eventual intravilanul, vinde unui investitor care vine cu altă activitate.

Și vă mai pun o întrebare. Orice activitate economică - și din păcate am avut astfel de activități, inclusiv în domeniul alimentar, când, conform directivelor Uniunii Europene sau avizelor de mediu, a trebuit ca activitatea acea economică să fie reînnoită, retehnologizată, i-a dat autoritatea publică bani sau a trebuit ca persoana respectivă ori să-și închidă fabrica - de mezeluri, de exemplu, abatoare, de exemplu - ori să și-o retehnologizeze fără bani de la stat.

Aveau, ca și în acest caz, posibilitatea de a veni cu proiecte pe niște bani ai Uniunii Europene, să ia de acolo niște bani, susținere unională și nu pe banii contribuabilului din localitatea respectivă și să-și facă o afacere mai profitabilă. Unii au ales această cale, alții și-au închis abatoarele, fabricile de mezeluri, de brânzeturi. Știm, cunoaștem, că am fost acolo.

Deci încă o dată vă spun, tocmai pentru a rezolva just juridic acest element foarte important - zic încă o dată, foarte important - retrimiteți-o la comisie și nu vă încăpățânați să mențineți această soluție. Găsiți o soluție aplicabilă, constituțională, în consens cu prevederile Uniunii Europene.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Acum domnul Toader și vă propun să și votăm după aceea.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Totuși, disputele între colegii noștri sunt destul de aprinse. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

V-aș propune să se întoarcă în comisie, să fie o dezbatere corectă și eventual modificări pe amendamentele colegilor noștri. Ca să nu avem, la un moment dat, să dăm o lege care nu poate fi practic aplicată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Supunem la vot această propunere de retrimitere la comisie, făcută de Grupul parlamentar al UDMR, termen două săptămâni.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Propunerea a fost adoptată cu doar cinci voturi împotrivă.

Două săptămâni, se întoarce la comisie pentru raport suplimentar.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 9 martie 2021, 2:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro