Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2012
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/04-05-2012

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2021
25-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2012 > 24-04-2012 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Mircea Irimescu - intervenție cu referire la "Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina la 150 de ani";

 

Domnul Mircea Irimescu:

"Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina la 150 de ani"

La 1 mai 2012 vom avea bucuria de a sărbători 150 de ani de la apariția celei mai importante organizații a societății civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Apărută în timpul Imperiului Habsburgic, ca o necesitate de apărare a identității și intereselor naționale românești, ea a dăinuit în timp adaptându-se plenar la viața socială a comunității românești locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut.

Ia ființă în 1862 sub denumirea de "Reuniunea Română de Leptură în Cernăuți", la inițiativa unui grup de tineri inspirați de A. Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu frații Alexandru și Gh. Hurmuzachi. Inițial se dorea a fi o asociație care, prin cultură și asistență socială, să ajute populația băștinașă în fața concurenței acerbe la care era supusă prin imigrările și colonizările masive sprijinite de stat. Ea își propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare și cărți, să sprijine tineretul studios și să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoți, 62 boieri, 52 funcționari. Pe atunci, învățătorii și profesorii români erau puțini și cu o situație socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoți, vor constitui baza activității.

Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondența cu autoritățile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin.

Viața a impus, după numai un an de funcționare, modificarea statutului Societății. Cerințele comunității pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societății se îmbogățește și se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viața culturală, socială, națională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a acelora din celelalte teritorii românești. Mari personalități ale culturii române îi devin membri de onoare: V. Alecsandri, A. Șaguna, Gh. Barițiu, T. Cipariu etc.

Din 1867 Societatea se implică în chestiunea predării în școli a istoriei românilor. Cere înființarea unei catedre de istorie națională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, pe baza principiului că poporul trebuie să-și cunoască istoria și să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs. Dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociația primește numele care-l poartă și astăzi: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.

Se dă o mare atenție învățământului românesc. Acordă burse pentru tineri la școli de toate felurile și gradele. Tipărește manuale, editează cărți pentru elevi. Societatea deschide Internatul de băieți cu 250 de locuri din Cernăuți și întemeiază, cu efort financiar deosebit, o școală normală particulară la Cernăuți și 14 școli primare particulare cu 25 de clase, 1400 de elevi și 25 de învățători.

În timp, Societatea a editat mai multe publicații în limba română și a achiziționat o tipografie care a fost pusă în slujba comunității. Ea a reacționat când drepturile și demnitatea populației românești au fost încălcate, a întocmit memorii și proteste. Pentru creșterea prestigiului comunității pe care o reprezenta, tot cu fonduri proprii, organizează turnee de teatru, șezători literare, zborul demonstrativ al lui A. Vlaicu din 1912 etc.

Apărătoare a intereselor noastre naționale, Societatea a fost ocrotitoarea altor organizații culturale și sociale românești. Sediul ei, Palatul Național din Cernăuți, cumpărat cu mari sacrificii, a adăpostit toate societățile culturale românești din Bucovina. Aici vor avea loc o parte din evenimentele din 1918 care au condus la unirea Bucovinei cu România. Unirea a fost posibilă și datorită Societății.

După Unire, Societatea își continuă activitatea concentrându-se asupra satelor. Se înființează biblioteci populare și secții sătești. La Cernăuți se realizează Palatul Cultural din Piața Vasile Alecsandri, o construcție monumentală proiectată de Horia Creangă.

După 1945, Societatea și-a desfășurat, un timp, activitatea în exil. În numele Societății s-au depus memorii în favoarea Bucovinei la Conferința de Pace de la Paris. În 1962, la New York, și-a sărbătorit centenarul existenței sale.

În martie 1990, un grup de intelectuali reactivează Societatea. Ea își are sediul în Rădăuți și are circa 900 de membri, între care academicieni, profesori, medici, juriști etc. din toată țara. A înființat filiale în: București, Iași, Brașov, Cluj, Târgu Mureș, Bacău, Suceava, Botoșani și în localități din județul Suceava.

La inițiativa ei s-a înființat Institutul "Bucovina" al Academiei Române de la Rădăuți. În fiecare vară se organizează cursurile Universității Populare "Ion Nistor". Are o editură și editează revista "Septentrion". Și-a amenajat o sală de festivități, o bibliotecă cu peste 5000 de volume și un fond documentar bucovinean.

Societatea este o pildă vie despre cum se poate organiza o comunitate, despre spiritul de inițiativă culturală privată și de sacrificiu al generațiilor de altă dată. Ea afirmă cu argumente istorice și culturale hotarul de nord-est al românității: pe Ceremuș, Colacin, Serafineț și Nistru, cum l-a fixat Ștefan cel Mare și cum ni l-au lăsat moștenire strămoșii.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 9 décembre 2021, 14:31
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro