Monica Maria Iacob Ridzi
Monica Maria Iacob Ridzi
Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2012
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/04-05-2012

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2012 > 24-04-2012 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 24, 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Monica Maria Iacob Ridzi - declarație politică cu privire la "7 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE și tergiversarea aderării la Spațiul Schengen";

 

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"7 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE și tergiversarea aderării la Spațiul Schengen"

În data de 25 aprilie se împlinesc șapte ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Această dată marchează, concomitent, și momentul de debut al procesului de ratificare, care avea să se finalizeze în decembrie 2006, prin confirmarea dată de Consiliul European de la Burxelles cu privire la aderarea țării noastre la structura Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin semnarea Tratatului de aderare, România avea să se alăture statelor europene care împărtășesc aceleași valori centrate pe asigurarea păcii și prosperității în cadrul Uniunii Eeuropene, obligându-se să participe la toate formele de cooperare menite să conducă la aprofundarea integrării și extinderea dezideratelor europene. Conform Protocoluluiprivind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea României și a Republicii Bulgaria în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României și Bulgariei, țara noastră se angaja, printre altele, să întreprindă totalitatea demersurilor necesare în vederea aderării la Spațiul Schengen (art.4), eliminarea controalelor la nivelul frontierelor interne ale Uniunii Europene fiind unul dintre cele mai importante proiecte europene și, alături de extinderea zonei euro, unul cu efecte vizibile asupra procesului de integrare europeană.

Implementarea corectă și integrală a prevederilor acquis-ului Schengen a fost monitorizată și evaluată succesiv, concluziile misiunilor de evaluare confirmând faptul că România îndeplinește toate condițiile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia. Drept pentru care, Parlamentul European a acordat, în luna iunie a anului trecut, un vot majoritar favorabil aderării României, transmițând astfel și un mesaj politic de susținere în vederea aderării. Cu toate acestea, aderarea României la Spațiul Schengen este tergiversată și în acest moment de atitudinea discriminatorie a Olandei, o țară care, în mod paradoxal, s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului pentru promovarea ideilor de toleranță, diversitate și libertate în cadrul Uniunii Europene. În condițiile în care raportul de monitorizare a justiției, cerut de Olanda pentru a recunoaște dreptul României de a adera la Spațiul Schengen, nu este una dintre condițiile prevăzute inițial în cadrul Tratatului de aderare, refuzul Olandei de a recunoaște dreptul României de a fi parte a Spațiului Schengen evidențiează o puternică atitudine populistă și discriminatorie.

Problema aderării României la Spațiul Schengen se va definitiva cu un răspuns favorabil cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an. Însuși presedintele José Manuel Durăo Barroso a declarat că România poate conta pe presiunile pe care le va exercita Comisia Europeană pentru ca decizia finală privind aderarea țării noastre să fie luată chiar mai devreme, până în luna septembrie. De asemenea, în urma întâlnirii recente dintre ministrul român de externe și omologul său olandez, Uri Rosenthal, s-a constatat abordarea unei atitudini constructive din partea Olandei, lucru care dovedește faptul că, cel puțin la nivel de Executiv, există dorința ca acest blocaj, generat pe nedrept, să fie depășit.

Însă, deși problema aderării României la Spațiul Schengen este o chestiune ce ține de timp, dificultățile înregistrate de țara noastră pe acest palier atrag atenția asupra unui aspect mult mai grav decat opoziția radicală a Olandei de a recunoaște drepturile binemeritate ale unui alt stat, și anume asupra unei atitudini existente la nivelul unor state membre de a trata selectiv politicile și acordurile Uniunii Europene. Astfel, acest incident este o bună ocazie, pentru toate statele membre, de a înțelege că Uniunea este o construcție care nu poate exista decât prin dorința de a împărtăși atât beneficiile, cât și sacrificiile pe care acest proiect, de unificare a statelor europene într-o structură regională puternică, le presupune.

Tratarea statelor membre ca parteneri egali cu drepturi depline trebuie să redevină un deziderat european. În caz contrar, calea populistă va determina disfuncțiuni majore care vor periclita, în cele din urmă, însăși existența Uniunii Europene.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 30 novembre 2021, 20:07
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro