Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 7, 2012
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.39/17-05-2012

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2012 > 07-05-2012 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 7, 2012

4. Dezbateri asupra Programului și listei Guvernului.

 

Domnul Vasile Blaga:

  ................................................

Începem dezbaterile și vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul din partea Grupului PDL. (Coboară la tribună.)

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Poziția Partidului Democrat Liberal față de Guvernul USL a fost deja făcută publică. Ce îmi propun în intervenția mea este să vă semnalez o serie de observații la care am convingerea că trebuie reflectat cu toată atenția.

Câteva considerații de ordin politic.

Domnule prim-ministru desemnat, sunteți președintele unui partid și copreședintele unei alianțe care a contestat vehement fosta coaliție, considerând-o nelegitimă, dat fiind faptul că UNPR, membru fidel al coaliției, nu ar fi fost trimis în Parlament de votul cetățenilor.

Ați înfierat cu o furie fără egal traseismul politic, ați aruncat cele mai grele vorbe asupra celor care-l practică și v-ați declarat gata să modificați legi electorale și chiar Constituția pentru a interzice acest blamabil fenomen.

Astăzi veniți în fața Parlamentului și cereți un vot de încredere unei majorități născute în urma pactului semnat cu UNPR și primirii cu brațele deschise în partidele dumneavoastră a tuturor celor dispuși să-și tranzacționeze viitorul politic dincolo de orice normă morală. Cât despre legitimitate, mă tem că o veți căuta în van. Vă reamintesc că în urma alegerilor generale din anul 2008, PDL a obținut un număr de trei parlamentari în plus față de dumneavoastră. Care este încrederea pe care cetățenii României pot s-o mai aibă între vorbele și angajamentele dumneavoastră, este o întrebare la care trebuie să răspundeți.

Ați declarat, domnule prim-ministru desemnat, că vă puneți garant pentru cinstea, pentru onestitatea, pentru profesionalismul oamenilor pe care-i propuneți să facă parte din cabinetul dumneavoastră. După numai trei zile ați renunțat la două propuneri, obligat de reacția vehementă a societății civile care nu a fost de acord cu nominalizarea unor oameni aflați fie sub puterea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, care le interzicea accesul într-o funcție publică, fie erau puternic contestați de cei pe care urmau să-i coordoneze.

Din păcate, domnule prim-ministru desemnat, se regăsesc în cabinetul dumneavoastră încă patru nume puternic contestate de opinia publică.

Doamnelor și domnilor,

Programul de guvernare pe care ni-l propuneți este un mozaic de deziderate încropite la repezeală, cu multe incoerențe interne, care dovedește un lucru esențial: nu aveți o viziune strategică de guvernare. Vă rog în special pe dumneavoastră, cei care l-ați propus, să-l mai citiți măcar încă o dată și să faceți un lucru extrem de simplu. Numărați numai câte legi propuneți a fi modificate în următoarele șase luni și veți realiza cu câtă seriozitate și cu cât realism tratați actul de guvernare.

Este adevărat în același timp că pe parcursul documentului prezentat de dumneavoastră ca program de guvernare, de multe ori, sunteți foarte sinceri. Astfel, adesea regăsim formulări de genul "identificarea și sistematizarea direcțiilor optime de acțiune pentru implementarea măsurilor de reformă", pompoasă formulare care arată că nu știți ce doriți să faceți și nu se potrivește nicicum cu atitudinea pe care o afișați.

Doamnelor și domnilor aspiranți la fotoliile de miniștri,

Când te duci într-un minister, știi ce ai de făcut, știi ce măsuri vei lua, nu te apuci să identifici și să sistematizezi ceea ce trebuie să faci.

De asemenea, am observat că ați găsit puterea de a fi sinceri și recunoașteți situația critică a guvernării la sfârșitul anului 2008 când, citez din programul dumneavoastră, "a necesitat o corecție fiscală de amploare pentru restabilirea echilibrelor economice".

Ca de obicei, dați bir cu fugiții și nu vă asumați nimic din guvernarea pe parcursul anului 2009. Din câte îmi amintesc, eram coleg de cabinet cu domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta, iar domnul Nica era chiar viceprim-ministru. Din nou avem un mod diferit de înțelegere și de acțiune politică. Unii își asumă ce fac, alții își asumă doar ceea ce le convine lor.

În acest sens aș mai spune ceva. Spuneți că spre deosebire de guvernele Boc și Ungureanu vă propuneți "să fiți disciplinați bugetar și să refaceți coeziunea socială". Vă rog să ne spuneți, domnule Victor Ponta și domnule Nica, ceilalți foști miniștri PDL-iști din Guvernul Boc, la ce acte de indisciplină bugetară ați fost părtași în 2009?

Doamnelor și domnilor,

Autorii Programului de guvernare ne spun că nimic din ceea ce au făcut guvernările precedente nu a fost bine. Toate măsurile au fost dezastruoase, dar în același timp, scriu negru pe alb că politicile acestora se vor fi continuate prin prisma acordurilor cu FMI și Comisia Europeană. Astfel, în domeniul fiscal-bugetar nu găsim nimic nou sau inovativ. Este ca și cum ai citi Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 sau scrisorile de intenție din cadrul Acordului cu Fondul Monetar Internațional.

În acest sens, mă bucur că în sfârșit USL susține și își asumă semnarea de către România a Tratatului fiscal. De asemenea, mă bucur că și în domeniul afacerilor europene gestionarea fondurilor structurale și de coeziune, apărare, administrație și interne și diplomație și afaceri externe, autorii programului de guvernare își asumă obiectivele și direcțiile de acțiune existente.

În ceea ce privește sănătatea, ca de obicei, nimic nou sub soare. Găsim doar formulări generale, cu o excepție: salarizarea în funcție de performanța personalului medical în sistem-pilot. Cum veți reuși să măsurați performanța în spitale, numai dumneavoastră știți. Cât despre noua lege a sănătății, este bine s-o lăsați viitoarei guvernări.

În capitolul economie, comerț și mediu de afaceri, se vorbește de parcă ar fi planul de acțiune al ministrului și nu Programul de guvernare. Aici este remarcabilă lipsa de coerență ideologică. În partea de energie, evidentă e tendința etatistă: să privatizăm selectiv, statul să verifice, să protejăm consumatorii vulnerabili etc., iar în cea de mediu de afaceri se remarcă viziunea liberală, chiar ultraliberală: înființarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României.

În plus, există niște propuneri și expresii bizare de genul "efort explicit în potențarea demersului mediului privat de refacere a potențialului de creștere neinflaționistă a economiei României". Sau "elaborarea și implementarea testului IMM, impactul asupra IMM-urilor. Sau "redesenarea arhitecturii și ecologiei de business ca principal factor de creștere a eficienței și competitivității economice".

În ceea ce privește justiția și integritatea, există o adâncă prăpastie între discursul și acțiunea politică a reprezentanților USL și ceea ce scrie pe hârtie. De altfel, ați renunțat la independența justiției numind un ministru politic.

De asemenea, văd că după ce ați reclamat pe unde ați putut că aveți soluția magică de rezolvare rapidă și dreaptă a problemei restituirii proprietății, acum ne spuneți clar: o să identificați împreună cu instituția Agentului guvernamental al României la CEDO o soluție de implementare a hotărârii pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate după realizarea unei consultări publice de substanță.

În domeniul agricultură și dezvoltare rurală, măsurile propuse sunt inconsistente și incomplete, fapt ce denotă o necunoaștere a situației agriculturii din România. De exemplu, nu se spune nimic despre capacitatea de stocare a produselor agricole, despre sprijinirea ofertei interne permanente de legume și fructe.

De asemenea, trebuie remarcat că în scriptele Programului de guvernare persistă incertitudinea cu privire la locul și rolul fondului forestier. Sper aici că măcar până la urmă v-ați înțeles.

În ceea ce privește dezvoltarea regională, se vorbește de schimbări pe toată linia, la programele naționale de investiții, majoritatea puse la punct de către guvernările dumneavoastră, inclusiv a proiectelor deja aprobate, ceea ce este contrar principiilor de drept.

Există și unele măsuri greșit formulate, deoarece ele sunt fie eronate, fie deja implementate. Și vă dau câteva exemple. Astfel, se propune: "Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finanțare depuse de către beneficiari în cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de către minister și de către Agenția de dezvoltare regională, precum și prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finanțare."

Trebuie să vă spun că acest lucru se va putea face numai când ADR-urile vor deveni autorități de management. Dar văd că asta nu o pomeniți. La fel cum nu există nici o viziune despre dezvoltarea regională și reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României, care, din păcate, se adâncește.

De asemenea, este propus Programul național pentru consolidarea clădirilor aflate în zonă de risc seismic destinat protecției clădirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure. Numai că el există din 1994, fiind reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.20/1994.

Se propune susținerea realizării de locuințe în regim de credit ipotecar și identificarea unor forme de sprijin al populației, în special a tinerilor și familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuințe.

Vă informez că există deja două programe de acest gen, și anume cele de economisire pentru achiziții de locuințe, în care statul contribuie la dobânzi - băncile de locuințe - și cel care acordă subvenții până la 15.000 de euro pentru construcția unei locuințe noi.

Nu în cele din urmă, trebuie să vă spun că, în ceea ce privește turismul, toate programele naționale nou-propuse există deja. Mai mult, ele sunt deja eligibile pe fonduri europene și vor fi și în perioada 2014 - 2020.

Am să mă opresc aici cu exemplele. Din păcate, mai pot fi spuse nenumărate din programul de guvernare.

Doamnelor și domnilor,

Doresc să revin asupra unei teme care ar trebui să ne preocupe, în egală măsură pe toți, și anume aceea a responsabilității discursului și deciziei politice. Mă mâhnește când văd că, atât în moțiunea de cenzură, pe care ați trecut-o, cât și în Programul de guvernare, mai ales, ați ales să vă faceți campanie electorală dezgropând temele anacronice ale anilor ’90. Ați preluat clișeele vechi de tipul "nu ne vindem țara", "jos ungurii!" și "guvernanții sărăcesc populația" și le-ați împănat cu multă demagogie.

Îmi pare rău că niște oameni politici aleg subiecte atât de ușoare și totodată atât de periculoase pentru societatea românească. Cineva a remarcat că ați bătut recordul la viteză pentru testarea Guvernului Ungureanu, cerând demiterea unui cabinet după numai două luni de la instalare.

Precedentul record data din luna mai 2009, când după numai patru luni opoziția de la acea dată a și trântit o moțiune de cenzură. Cu siguranță, își amintește și domnul Ponta, că doar era ministru în Guvernul PDL-PSD, iar moțiunea depusă de colegii săi liberali era îndreptată și împotriva domniei sale.

Mie îmi place istoria și cred că este bine să ne amintim de acel moment, și chiar vă invit să recitiți stenograma dezbaterii de atunci, ca să ne dăm seama de dimensiunea demagogiei. Și vă spun că nu este un atac la persoană, ci doar o prezentare a adevărului istoric, așa cum a fost el. De fapt, am să vă ajut și o să vă citesc chiar eu un fragment din discursul de atunci al domnului Crin Antonescu, căruia sunt sigur că-i place istoria, fiind de formație profesor de istorie. Citez din domnul Crin Antonescu, ediția 2009: "Poate să nu vă placă multora UDMR-ul, poate să nu vă placă nici maghiarii, în general, dar în România sunt 1,5 milioane de persoane care se declară, în mod oficial, de naționalitate maghiară. Pe ei nu puteți să nu-i luați în seamă. Ei există, lucrează, plătesc impozite și taxe. Sunt cetățenii loiali ai acestei țări, dar în schimbul acestei loialități trebuie să le dați ceva: drepturi egale, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea lor în instituțiile publice. Trebuie să înțelegem un lucru, solidaritatea într-o societate nu trebuie să depindă de prieteniile sau supărările politice, mai ales în cadrul relațiilor interetnice". Absolut de acord.

Astăzi, aceeași oameni ne avertizează cu privire la separarea pe criterii etnice promovată de reprezentanții politici ai acestei minorități. V-am prezentat o mostră de inconsecvență și mai am și alte exemple dacă le doriți.

Eu, ca ardelean, vă spun că tema înființării unei linii de studiu în limbile maghiară și engleză la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș este falsă. Peste 10.000 de studenți învață în limba maghiară la Cluj, domnul Marga vă poate explica. Știu că este un an electoral și vreți să câștigați puncte pe teme naționaliste, dar vă asigur că greșiți.

Consider că abordarea unei asemenea teme este o ipocrizie dictată de calcul electoral. România este o țară membră a Uniunii Europene, este un exemplu în Europa în privința drepturilor minorităților, s-au făcut pași importanți în acest sens, și toată clasa politică românească ar trebui să fie mândră de acest lucru, deoarece a însemnat ani de zile de muncă extrem de grea, cu tensiuni și uneori cu momente foarte dificile. Ce avem azi în România, în ceea ce privește relațiile interetnice, este un câștig extrem de valoros pentru societatea românească, pe care dumneavoastră riscați să le anulați.

Românii și maghiarii nu caută motive de ceartă în Ardeal, iar noi, politicienii, nu ar trebui să fim cei care îi întărâtă. Cel mai periculos lucru în această perioadă, deopotrivă pentru politicieni, dar mai ales pentru români, nu este însă reluarea unor teme naționaliste, ci populismul.

Doamnelor și domnilor,

Nu vom vota lista Guvernului, propusă de domnul prim-ministru desemnat, Victor Ponta.

Partidul Democrat Liberal nu are niciun motiv să susțină această formulă guvernamentală însăilată în grabă, lipsită de o viziune strategică privind dezvoltarea României și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru români.

Viziunea exprimată cu privire la actul executiv mă face să cred că va urma o răvășire a sistemului, cu rezultate nefaste pentru mediul instituțional, social și economic.

În cazul în care lista Guvernului și Programul de guvernare propus vor întruni condițiile învestiturii, PDL va face opoziție fermă și responsabilă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.) (Își reia locul la prezidiu.)

Am utilizat 16 minute din timpul PDL-ului.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Zgonea, din partea Partidului Social Democrat.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să încep prin a saluta revenirea la normal a Parlamentului. Parlamentul a redevenit o instituție credibilă și cred că această dată, 7 mai, trebuie să fie o dată în care putem din nou să fim reprezentanții cetățenilor.

După mult timp în care PDL-ul - fără supărare, acesta este adevărul - a făcut ce-a vrut cu această instituție, reintrăm în normal. Și aș vrea să vă reamintesc că astăzi, spre deosebire de acum câteva luni de zile, Guvernul Ponta, toți miniștri Guvernului Ponta au trecut prin comisiile de specialitate, care s-au aflat în cvorum. Orice ședință care se află în cvorum este o ședință corectă în Parlamentul României, iar Parlamentul României este un parlament normal într-o Românie europeană.

Parlamentul trebuie să redevină aceeași instituție credibilă, capabilă de relații cu celelalte instituții fundamentale ale statului român - și mă refer, în principal, la Guvernul României.

România democratică nu poate funcționa fără Parlament, iar Parlamentul are legitimitate doar dacă se bucură de încrederea cetățenilor.

Astăzi avem șansa să recâștigăm ceva din credibilitatea pierdută, acordând votul nostru de încredere unui Guvern care beneficiază de încrederea oamenilor.

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Aveți astăzi, și începând de astăzi, dacă vrem să fim corecți, o dublă responsabilitate: să respectați promisiunile făcute și să aduceți rezultatele pe care oamenii și le doresc. Astăzi, oamenii așteaptă foarte multe de la noi. Gândiți-vă la un părinte care s-a văzut dat afară în ultimii ani de la locul de muncă și care trebuia să se ducă acasă și să le explice soției și copiilor că de-acum înainte nu vor mai avea bani de întreținere, de mâncare sau de haine. De rechizite școlare nici nu mai este vorba. Avem în țară sute de astfel de mii de familii, care au trecut printr-o dramă în ultimii trei ani și jumătate. Nimeni nu a făcut nimic pentru ei.

Noi, astăzi, avem responsabilitatea să guvernăm pentru ei, pentru toți cei care astăzi au nevoie de o mână de ajutor. Aceasta este responsabilitatea unui guvern, pe care, din păcate, colegii mei de la PDL au uitat-o: să aibă grijă de cetățenii săi, să se asigure că oamenii au o șansă la bunăstare.

Stimați colegi,

Revenim la guvernare într-o perioadă dificilă, dar nu avem voie să dăm greș. În primul și în primul rând trebuie să respectăm legea, un lucru pe care colegii mei, onorabilii mei colegi de la PDL l-au cam uitat în ultimii trei ani și jumătate. Pentru că mulți dintre oameni s-au săturat de nedreptate.

Trebuie să creștem salariile pe care colegii noștri le-au tăiat, trebuie să restituim contribuțiile pensionarilor, pe care colegii noștri le-au luat ilegal, și acest lucru chiar din prima zi de guvernare, trebuie să implementăm rapid strategia noastră de a crea noi locuri de muncă în România. Mai mult decât atât, trebuie să rezistăm tentației de a politiza administrația. Nu mai trebuie să reparăm și să facem tot ceea ce au făcut ei, să copiem tot ceea ce au făcut PDL-iștii. Trebuie să învățăm din greșelile noastre din trecut, dar și din greșelile PDL-iștilor de ieri.

Avem nevoie de un Guvern de profesioniști și de mai puține "carnete de partid portocalii". Și aș vrea să fac o mențiune aici: îl felicit pe Victor Ponta, premierul desemnat, că a luat decizia să oprească orice acțiune în administrațiile centrale și locale, să oprim schimbările făcute de dragul schimbării, să nominalizăm politic doar la nivel de secretar de stat, subsecretar de stat și miniștri. Aceasta înseamnă normalitate în România, aceasta înseamnă să fii într-o țară normală, europeană, așa cum pretinzi că ești și cum vorbeai de cele mai multe ori la televizor, când guvernai. Aceasta este diferența între un Guvern Victor Ponta și un Guvern Boc sau Ungureanu, o Românie normală, și e normal să fie așa.

Să nu credem că de astăzi, de la învestirea Guvernului Victor Ponta, toți oamenii buni sunt de la PSD și PNL. Nu. Sunt oameni buni, dar care nu au avut șansă de anumite clici care au apărut ca ciupercile după 2009 în Partidul Democrat Liberal, și sunt foarte mulți oameni buni și în PDL, și în UDMR, și în Grupul minorităților naționale. Sunt români care vor o Românie pentru ei, o Românie normală. Dacă nu facem așa, înseamnă că nu suntem diferiți față de colegii noștri de la PDL, facem administrație la fel ca ei. și nu cred că Victor Ponta își ia astăzi învestitura unui Guvern pentru a face exact ceea ce-a făcut PDL-ul. Aceasta este diferența dintre noi și ei.

Domnule premier Victor Ponta,

Doamnelor și domnilor miniștri,

V-aș ruga să nu uitați că pe 10 iunie sunt alegeri locale, iar oamenii ne vor judeca și în funcție de rezultatele dumneavoastră... între 7 mai și 10 iunie. Așteptările sunt mari și trebuie să răspundem pe măsură.

Vă urez succes! România are nevoie de Guvernul Victor Ponta. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Ați utilizat 6 minute din timpul alocat PSD-ului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu. Nu?

Domnul senator Puiu Hașotti, vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri,

Aș începe cu un paradox: numirea dumneavoastră, domnule Victor Ponta, ar trebui să-i facă plăcere și domnului Băsescu. De ce? Pentru că de ani de zile vorbește de împrospătarea clasei politice. Păi ce dovadă mai bună, că dumneavoastră sunteți cel mai tânăr prim-ministru de la Revoluție încoace.

Vreau să spun că actualul guvern nu este decât primul Guvern USL, și de aceea, domnule președinte al Senatului, cu tot respectul pe care știți că vi-l port, v-ați sfătui să vă păstrați discursul de astăzi și pentru decembrie.

Se vorbește deja despre o grea moștenire. Nu, nu este o grea o moștenire. Vă mulțumim că ați lăsat o țară prosperă, vă mulțumim că ați negociat bine cu Fondul Monetar Internațional, niciodată în genunchi, vă mulțumim că ați tăiat pensiile și salariile, că ați desființat 700.000 de locuri de muncă, că acum ne lăsați nouă bucuria să reparăm ceea ce dumneavoastră ați stricat. Nu este o grea moștenire.

Ați crescut șomajul, nu mai sunt investiții străine în România. E bine, nu este o grea moștenire.

Ați jupuit românii cu taxe și impozite mai rău ca pe vremea fanarioților, dar nu este o grea moștenire. Nu trebuie să vorbim despre așa ceva. Au fost guverne șantajate, și au fost șantajate pentru că au fost șantajabile. Și ați vorbit despre un citat al domnului Crin Antonescu, dar nu v-ați întrebat de ce a fost acel citat? Care era politica domnului Boc, la acea dată, față de UDMR? trebuie să ne gândim și la aceste lucruri.

Domnule Vasile Blaga, ați vorbit despre traseism, și vă vorbește cineva care, la fel ca și dumneavoastră, întâmplarea face să fi activat într-un singur partid de la Revoluție încoace. Dar Partidul Democrat Liberal este expresia traseismului. În 2007, când jumătate din Partidul Național Liberal a plecat la PDL, aceia erau eroi? Și cei care votează astăzi Guvernul Ponta sunt trădători?! Când ați înființat un partid ca să guvernați, atunci a fost bine? A fost în regulă, și acum nu?! Haideți să păstrăm dreapta judecată și dreapta cumpănire.

Vă mulțumim că nu este o grea moștenire că România este prietenă doar cu Marea Neagră, dacă mai este prietenă și cu Marea Neagră. (Aplauze.)

Știm că, spre deosebire de guvernele precedente, acest guvern va organiza alegeri libere și cinstite. (Rumoare, vociferări.) Și nimănui, nici chiar dumneavoastră, care vociferați acum, nu trebuie să vă fie teamă de ceea ce dumneavoastră aveați de gând să faceți.

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Puiu Hașotti:

Știm că Parlamentul va deveni cea mai importantă instituție a țării, și cred că acest lucru este de subliniat aici, în această aulă. Este primul lucru care trebuie subliniat. Știm că Parlamentul, domnule prim-ministru desemnat, vă acordă votul, și știm că știți că tot noi - Parlamentul - vă putem demite, și acest lucru este foarte important pentru noi, stimați colegi parlamentari.

Parlamentul știm că nu va mai fi un ghișeu unde Guvernul va veni și va depune legi, și majoritatea parlamentară, oricare ar fi ea, va vota aceste legi. Știm că la comisii vor veni cel puțin secretari de stat, nu secretarele miniștrilor.

În sfârșit, știm, stimați colegi, și știm, domnule prim-ministru, că nu ne veți cere să fim "victorii" dumneavoastră. Lăsați-i pe alții să fie "ungureni", să fie depersonalizați în "ungureni". Noi vom fi noi înșine întotdeauna. Vă vom acorda votul acum, cu încredere, cu convingere, și am să închei amintindu-mi de ceea ce spunea, ieri, domnul Adriean Videanu, și a încheiat cu un citat. Este îmbucurător că, în afară de marmură, se mai ocupă și puțin cu cultura. A spus domnul Adriean Videanu, la sfârșit, referindu-se la Partidul Democrat Liberal, că "garda moare, dar nu se predă".

Da, Partidul Democrat Liberal moare, dar nu se predă. Va face opoziție solidă. Cât timp? Nu știm. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am citit cu mare atenție Programul de guvernare al Cabinetului USL, și trebuie să constat următorul lucru: în marea majoritate a domeniilor sociale și economice, guvernul propus de USL nu schimbă mai nimic radical, față de programul fostului guvern condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, și demis prin votul Parlamentului.

Această continuitate este de înțeles și poate fi apreciată, mai ales dacă ne gândim la eforturile depuse de fiecare cetățean privind restabilirea echilibrului bugetar, reducerea cheltuielilor publice, reducerea deficitului bugetar, reforma sistemelor mari de redistribuire bugetară și dezvoltarea infrastructurală.

Și totuși, doamnelor și domnilor, există o schimbare radicală, o premieră absolută, națională dacă doriți, față de toate guvernele postdecembriste. Este o schimbare profundă, o schimbare de paradigmă îngrijorătoare. După 1989, statul român, prin guvernele succesive, a întrerupt viziunea și practica statului comunist, dictatorial, față de o comunitate numeroasă, față de minoritățile naționale.

În fiecare program de guvernare, începând cu Guvernul Roman, și trecând prin Guvernele Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Vasile, Isărescu, Năstase, Tăriceanu, Boc și până la Guvernul Ungureanu, în fiecare program de guvernare, votat în forul legislativ a existat o preocupare firească, scrisă în textele respective și regăsită, este adevărat, cu intensitate diferită, în deciziile guvernamentale și în legislația adoptată, o preocupare față de minoritățile naționale, față de acele comunități care, prin munca lor, prin viața lor, prin creația lor au contribuit și contribuie la bogăția statului român, și au dorit și doresc ceea ce dorește orice om: să-și păstreze identitatea națională, lingvistică și culturală.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră, țin în mâna mea, primul Program de guvernare din ultimii 22 de ani care nu conține niciun capitol despre minoritățile naționale, așa cum exista în mai toate programele supuse votului și votate în Parlament. Dar nu există nici măcar o frază, o propoziție așezată în alte capitole, cum ar fi educația sau cultura. Niciun capitol, nicio frază, nicio propoziție! Nu există niciun cuvânt pierdut, rătăcit pe cele 53 de pagini, cu care acest guvern a venit în fața Parlamentului și cere un vot de încredere.

Stimați colegi,

Pentru noi, maghiarii din România, mesajul viitorului guvern este extrem de clar: voi, minoritățile naționale - maghiari, germani, evrei, romi, sârbi, slovaci, ruși, turci, turco-tătari, albanezi, lipoveni, polonezi, greci, italieni, ruteni, macedoneni, bulgari, ucraineni, armeni -, nu contați, nu existați! Voturile voastre sunt necesare, dar nu meritați atenția Guvernului USL! Nu meritați nici măcar o propoziție! Nu meritați un cuvânt în acest program de guvernare, care va fi, trebuie să fie textul călăuzitor al acestui guvern.

Este un mesaj puternic, un mesaj clar, fără echivoc, care nu poate fi interpretat greșit. Nu poate fi interpretat altfel, doar într-un singur mod: Guvernul, în această materie, se întoarce în cea mai neagră epocă a secolului trecut, în perioada negării existenței noastre.

Este, într-adevăr, o schimbare radicală de viziune. Și mă uit la dumneavoastră, stimați colegi de la Grupul minorităților naționale, și vă întreb: vă place acest program de guvernare? Această schimbare de paradigmă este întărită și de anumite declarații făcute de liderii USL. Aceste declarații se referă, în primul rând, la situația Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș.

Legea învățământului creează un cadru simplu și de bun-simț privind învățământul în limba maternă, un lucru elementar pentru orice copil, pentru orice adolescent și pentru fiecare student, indiferent de etnie. Este un lucru firesc și pentru români, și trebuie să fie la fel de firesc și pentru alții.

Dacă Senatul Universității neagă și refuză asigurarea acestui drept, este normal să intervină Guvernul sau Parlamentul. Autonomia universitară nu poate fi o scuză pentru neaplicarea legii. Și dacă considerați că autonomia universitară este bariera asigurării dreptului de a învăța în limba maternă, aveți posibilitatea, domnule prim-ministru, de a înființa o universitate de stat cu predarea în limba maghiară, și ar fi și un gest de reparație față de abuzurile dictaturii comuniste.

Noi nu așteptăm asigurarea acestui drept de la bunăvoința nu știu cărui rector sau senat, ci de la instituțiile politice, de la Parlament și de la Guvern. Tot ceea ce s-a construit în 22 de ani s-a construit pe baza unui dialog permanent, printr-un efort comun și susținut, și folosind doar mijloace politice parlamentare.

Anularea, retragerea drepturilor câștigate este însă un lucru extrem de grav și îngrijorător. Pornind pe acest drum, mâine, poimâine și alte drepturi ale minorităților naționale vor fi anulate, suspendate, retrase.

Eu aș fi așteptat să ne spună liderul guvernului nou-format că va face recurs împotriva deciziei Curții de Apel de la Târgu Mureș, doar vrea respectarea legii, și nu încălcarea ei.

Astăzi, într-o comisie, un ministeriabil a și recunoscut: nu este o chestiune legală, este o chestiune de oportunitate, o chestiune politică pentru USL.

Domnule prim-ministru desemnat, cu tot respectul și prietenia, vă spun că nu vom fi de acord, nu vom accepta să ne întoarceți într-un trecut în care minoritățile naționale aveau de ales între a tăcea, a accepta renunțarea la identitatea proprie, adică asimilare, sau a pleca din țară, de pe pământul natal. Nu vrem să trăim în nesiguranță și nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Vom căuta calea dialogului, a bunului-simț și a respectării principiilor cele mai elementare, și vă asigur că vom folosi toate mijloacele legale, cu scopul de a apăra drepturile noastre obținute.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Democrată Maghiară din România nu va vota învestirea acestui guvern. Vom fi în opoziție. Vom face opoziție constructivă și vom căuta o relație bazată pe dialog.

Nu vom face opoziție de dragul opoziției. Vom analiza fiecare decizie guvernamentală, fiecare inițiativă și unde vom considera că interesul național necesită vom vota pentru.

Efortul depus și sacrificiul asumat de fiecare cetățean în această perioadă dificilă a fost uriaș. Vom susține majorarea salariilor în sectorul bugetar, așa cum am promis, și am creat premisele pentru o astfel de decizie, pe care considerăm că trebuie să o luați cât mai repede.

Vom susține adoptarea Tratatului fiscal, fiindcă suntem convinși că țara noastră nu va reuși singură în această criză financiară prelungită, și datoria suverană, deficitul bugetar și cel structural nu trebuie să crească. Vom susține amnistia fiscală pentru funcționarii din sistemul bugetar, așa cum prevede inițiativa noastră legislativă.

Aceste măsuri nu sunt nici de dreapta, nu sunt măsuri de stânga, nu sunt nici apanajul puterii și nici al opoziției. Pur și simplu sunt măsuri juste și necesare.

Vom milita, doamnelor și domnilor, pentru a păstra un sistem electoral prin care să se asigure o reprezentare proporțională, fiindcă suntem convinși că greșeala din 2007 nu trebuie dublată cu o altă greșeală.

Doamnelor și domnilor colegi din noua majoritate parlamentară, vom căuta dialogul pentru a întări forța Parlamentului și încrederea cetățenilor în această instituție fundamentală, fiindcă suntem convinși că, fără un Parlament puternic, fără un Parlament credibil, va pierde societatea în ansamblul ei.

Nu considerăm, cu toate că nu am dorit, că schimbarea echipei guvernamentale este o tragedie în sine, dar este... era categoric mai bine ca o astfel de schimbare să aibă loc în urma alegerilor parlamentare, și nu printr-o regrupare internă și lamentabilă.

Am acceptat și noi, cu toate că nu am încurajat migrația parlamentară, și pentru acest lucru trebuie să cerem scuze, dar această maladie trebuie eradicată. De aceea, vom rămâne deschiși la orice inițiativă care vizează declanșarea alegerilor parlamentare cât mai repede posibil.

În concluzie, domnule prim-ministru desemnat, nu vom vota acest guvern și vom apăra drepturile și rezultatele obținute în domeniul protecției minorităților naționale. Nu vom accepta regrese, vom folosi toate mijloacele politice, dar vom rămâne deschiși și la dialog, și vom considera că orice construcție politică, orice construcție în societatea românească, orice construcție temeinică va necesita și o apropiere între punctele de vedere, de multe ori, foarte diferite.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit exact nouă minute, timpul alocat Grupului UDMR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolicea, Grupul progresist; aveți la dispoziție două minute. Se pregătește domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

În conformitate cu protocolul semnat între PSD și UNPR, Grupurile parlamentare progresiste vor vota acest Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian. Se pregătește domnul Lucian Bode, PDL.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale, constatând realitatea politică în care ne aflăm, va sprijini Guvernul nou format.

Este un guvern care vine într-un moment dificil. Într-un moment dificil nu atât al României, cât al contextului european. Este un guvern care moștenește o situație macroeconomică de invidiat, într-o Europă care se îndreaptă într-o direcție deloc de invidiat.

De aceea, grupul nostru parlamentar, care a fost întotdeauna un grup interesat de construcție, și nu de conflicte, dorește să spună în acest moment următoarele lucruri: ne veți avea parteneri în absolut tot ce înseamnă menținerea stabilității macroeconomice a României, ne veți avea parteneri în tot ceea ce înseamnă oferirea, pe cât este cu putință, a unor măsuri care să facă ușor de trecut peste anii care vor urma, din partea populației, ușor de trecut perioada de criză care se va adânci. Nu ne veți avea ca parteneri în nici un fel de lupte politice, așa cum n-am fost niciodată partenerii nimănui în lupte politice, ne veți avea parteneri ori de câte ori vom reuși, în vreun fel sau altul, să sprijinim în plan internațional România. Ne veți avea ca parteneri interesați și am să vă spun de ce. Poate mai interesați ca oricând, pentru că, uitându-ne în jurul nostru, constatăm în unele țări lucruri despre care vorbeam că se vor întâmpla în anii trecuți, iată că se întâmplă! Încep să apară partide cu o direcție clar fascistă, în țări din Europa. Începe să se manifeste un asemenea gen de discurs, din nefericire, și în România și credem că minoritățile naționale sunt primele în aceste situații, pe prima linie a frontului luptei pentru păstrarea democrației, a democrației republicane, așa cum au înțeles-o părinții fondatori ai Americii, ai economiei smithsoniene și a libertății omului.

Dacă noi vom cădea, următoarea victimă va fi întreaga populație. Și, de aceea, vă rog să ne considerați parteneri interesați în menținerea unui sistem benefic pentru oameni.

Lucrurile care se întâmplă în jurul nostru încep să devină serioase și, de aceea, cred, sper că vom colabora pentru un echilibru just între ce trebuie făcut ca economia să supraviețuiască, eventual să crească, și ce trebuie făcut ca populația să nu sufere foarte mult.

Sper ca lucrurile acestea să se întâmple cu adevărat. Sper să nu urmăm trendul sud-european și sud-vestic european.

Sper să avem înțelepciunea de a avea alianțe cu statele care vor rămâne democrații și cu statele care vor păstra principiile libertății și economiei de piață.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lucian Bode și se pregătește domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Domnule prim-ministru desemnat,

La prima vedere, mai exact parcurgând Capitolul IV din Programul de guvernare, alocat economiei, comerțului și mediului de afaceri, program pentru care primul-ministru desemnat solicită azi Parlamentului votul de învestitură, am avut sentimentul că am în față programul de guvernare cu care a fost învestit Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu. Astfel, citez din Programul de guvernare: "Implementarea Legii privind guvernanța corporatistă, implementarea legislației europene (Pachetul III - Energie), continuarea procesului de privatizare, finalizarea proiectelor naționale de interes strategic în sectorul energetic, cum ar fi Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarnița, Lăpuștești".

Analizând, însă, cu atenție acest capitol din programul de guvernare, cam puțin două pagini pentru economie, comerț și mediu de afaceri, constat cu regret faptul că acest program a fost scris "împreună cu domnul Antonescu, în mașină, pe drumul de la București la Brașov, așa cum, de altfel, se pare că au fost desemnați și membrii Cabinetului Ponta".

Cred că altfel ar fi stat lucrurile dacă ați fi avut curiozitatea să-l consultați pe colegul dumneavoastră, domnul deputat Iulian Iancu, un specialist al sistemului energetic, un fel de diriginte al sistemului energetic, care până mai ieri ne explica de la tabla din sălile de curs ale antenelor domnului Voiculescu, cum va revigora acest sistem USL, odată ajuns la guvernare, sau dacă l-ați fi consultat pe un alt coleg de-al dumneavoastră, domnul senator Șova, care și domnia sa a avut contacte, mai exact contracte, ce-i drept, de consultanță juridică, cu complexele energetice. Ca să nu mai vorbim de expertiza pe care ar fi putut să v-o pună la dispoziție fostul dumneavoastră coleg, domnul Dan Ioan Popescu, părintele spiritual al contractelor cu "băieții deștepți" din energie.

Ei, nu v-ați consultat cu niciunul dintre cei enumerați mai sus și mă văd nevoit să vă corectez. Astfel, vă propuneți să implementați legislația europeană în domeniul energiei, Pachetul III de energie, ceea ce este un lucru bun, dar totodată vă propuneți să treceți ANRE în subordinea Parlamentului.

Stimați colegi,

Legea energiei este în Parlament, Camera Deputaților fiind Cameră decizională, deci Parlamentul va decide unde rămâne ANRE, și nu Guvernul.

Vă propuneți să accelerați procesul de finalizare a proiectelor de interese strategic în sectorul energetic, cum ar fi Rovinari, Iernut și altele.

Stimați colegi,

Construcția Grupului energetic de la Rovinari nu mai este în stadiul de proiect. În 24 aprilie 2012 s-a demarat, s-a semnat contractul cu investitorul, cu o companie din China, care va executa acest grup energetic în valoare de 800 de milioane de euro și care va produce minim 500 de megawați.

În ce privește Termocentrala de la Iernut, vă anunț pe această cale faptul că aceasta aparține Romgaz, fiind transferată de la Termoelectrica în contul datoriilor acumulate la Romgaz.

Vă propuneți liberalizarea treptată a piețelor energetice.

Stimați colegi,

Vă anunț că în ceea ce privește piața de energie electrică, acest lucru s-a realizat deja de către Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, s-a adoptat Legea energiei și calendarul liberalizării prețurilor la energie electrică. Cum spuneam, legea se află în dezbatere parlamentară.

Vă propuneți să constituiți Complexul energetic Oltenia, respectiv Complexul energetic Hunedoara.

Stimați colegi,

Complexul energetic Oltenia este constituit, se află la Registrul Comerțului pentru înregistrare și are sediul social la Turceni, undeva la jumătatea distanței dintre Craiova și Târgu Jiu.

Complexul energetic Hunedoara, în data de 11 aprilie s-a aprobat de către Consiliul de administrație fuziunea ELCEN Deva cu ELCEN Paroșeni.

Vorbiți despre o perspectivă clară pentru industria cărbunelui.

Stimați colegi,

Sunt vorbe goale, dacă mai întâi nu spuneți un cuvânt despre harta oportunităților în minerit, despre modificarea Legii minelor și respectiv despre o solicitare necesară către Comisia Europeană, cu privire la scoaterea din lista, aprobată tot de dumneavoastră în 2007, a exploatărilor miniere care urmează să fie închise, iar acum redeschise.

În final, vă doresc să atingeți standardul pe care Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu l-a avut în ce privește transparența. Azi, pe site-ul ministerelor puteți găsi toate informațiile cu privire la fiecare leu cheltuit de minister și de companiile din subordine.

Sigur, în Programul de guvernare nu spuneți un cuvânt despre modul în care doriți să continuați procesul de privatizare, deși în ultimele zile am aflat, din declarațiile publice ale dumneavoastră că, spre exemplu, privatizarea CupruMin va continua. Cum? Exact cum am propus noi. Obținerea autorizației de mediu și reevaluarea societății. Să înțeleg că nu identificați cei 150 de milioane de euro pentru retehnologizare?

Privatizarea Oltchim

Privatizarea Oltchim, spuneți dumneavoastră că va continua, dar cu un element suplimentar. Vreți să introduceți management privat pentru două luni: din iunie până în septembrie vreți să cheltuiți peste 200.000 de euro pentru a introduce management privat la o companie care urmează în câteva luni să fie privatizată.

Am reținut din cuvântul domnului Ponta intenția dumneavoastră vizavi de contractele bilaterale. Acestea nu vor fi reziliate în prima zi după ce USL ajunge la guvernare, așa cum spuneați, ci doar vor fi analizate în zece zile, probabil câte un contract în fiecare zi, așa cum spunea domnul ministru desemnat al economiei.

Vă recomand să țineți cont de cele două procese de investigare declanșate de Consiliul Concurenței și de către Comisia Europeană.

Ceea ce a făcut ministerul nostru, ministerul pe care l-am condus, în cele 78 de zile, cât am fost coordonatorul acestui minister, veți afla după cele zece zile cerute răgaz de domnul ministru desemnat al economiei.

Nu spuneți un cuvânt despre cel mai transparent mod de privatizare al pachetelor minoritare de acțiuni la companiile de stat, și anume, listarea pe bursă. Deși criticat vehement de dumneavoastră, astăzi se pare că-l îmbrățișați. Cel puțin așa a rezultat azi la audierea domnului ministru desemnat al economiei.

Doamnelor și domnilor,

Toate acestea și multe altele, pe care din lipsă de timp nu le-am putut prezenta aici, mă determină să afirm că acest program de guvernare este un program nerealist, neprofesionist, scris în pripă, care nu merită să obțină votul meu de învestitură.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați utilizat opt minute. Grupul mai are la dispoziție 28 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Se pregătește domnul senator Valentin Calcan, Grupul PDL.

Vă rog, domnule Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule candidat la funcția de prim-ministru Victor Ponta,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Stimați colegi,

Mi-e foarte greu să vorbesc din această postură, pentru că niciodată n-am fost obișnuit să folosesc nici arcușul, nici peria. M-am obișnuit să folosesc arma tradițională din Parlament, și pe aceea aș denumi-o "sabia cuvântului". Și îmi pare rău că trebuie să fac acest lucru, încrucișându-mi sabia, de această dată, cu președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România pe care, ascultându-l, m-am trezit un pic din amorțeala luărilor de cuvânt precedente, pentru că am avut impresia pentru câteva clipe că trăiesc în altă țară. Într-o țară în care minoritățile sunt desconsiderate, o țară în care drepturile minorităților sunt călcate în picioare, și din acest motiv aș vrea să îi rog pe colegii noștri din UDMR, pe reprezentanții celorlalte minorități reprezentate în Parlament, să-și ia un moment de reflecție și să considere că poate nu au întotdeauna dreptate. Cel puțin în cazul înființării liniei de predare în limba maghiară la UMF, eu am o serie de semne de întrebare pe care vreau să vi le ridic și sigur că poate o să-mi răspundeți astăzi sau cu un alt prilej, pentru că discuțiile și dezbaterile cred că merită să continue pe acest subiect.

Trăim astăzi într-o Europă în care granițele se estompează pe zi ce trece.

Trăim într-o Europă în care diferențele între țări, între națiuni, devin din ce în ce mai puțin relevante.

Demersul pe care îl susțineți cu atâta fervoare mi se pare că merge exact în contrasens cu ceea ce vrea Europa să devină.

Mi se pare că nu realizați că mergeți către un drum care înseamnă mai degrabă segregare sau izolaționism, și mie mi se pare că este regretabil.

Eu cred că România a făcut progrese importante în ceea ce înseamnă acordarea drepturilor minorităților. În cei 22 de ani care s-au scurs de la căderea comunismului minoritățile au câștigat drepturi importante, au obținut lucruri pe care nu le visau, poate, cu efortul nostru, al tuturor, al dumneavoastră și al nostru, al tuturor guvernelor care s-au succedat în România acestor 22 de ani și cred că nu aveți de ce a vă teme pentru viitor. Cred că putem să privim cu încredere viitorul și cred că preocuparea dumneavoastră, care este și a noastră, de a vă păstra identitatea în ceea ce privește limba, cultura, tradițiile, nu trebuie să fie nicidecum pusă sub semnul întrebării și nu trebuie să aveți grijă în această direcție.

În ceea ce privește, însă, votul pe care trebuie să-l dăm astăzi pentru învestirea noului guvern, mi-aș permite, trecând la o altă rubrică de subiecte, să fac câteva constatări. Nu aș vrea să dau nici un fel de sfat.

Prima constatare pe care aș dori să o fac este legată de atitudinea total diferită pe care a adoptat-o candidatul la funcția de prim-ministru și candidatul la funcția de ministru de finanțe, în relația cu Fondul Monetar Internațional. O atitudine care se deosebește radical, aș spune, de ceea ce am văzut în ultimii trei ani și jumătate, o atitudine umilă, de multe ori mi-a dat senzația că Guvernul României nu există sau că negociază în genunchi. Și vreau să vă felicit pentru această abordare care iată că este și dătătoare de roade. Dătătoare de roade pentru că ați putut să anunțați deja, ca o primă măsură, reîntregirea salariilor în două trepte și returnarea banilor reținuți abuziv către pensionari.

A doua remarcă pe care vreau să o fac este legată de modul în care este alcătuită echipa ministerială. O echipă care se caracterizează cu o majoritate solidă de oameni cu experiență, experiență guvernamentală, și aș face aici, sigur, comparația cu precedentele echipe, dar mai ales cea care a fost condusă de fostul prim-ministru Ungureanu. Și aici, sigur că lucrurile sunt extrem de clare. Întotdeauna calitatea oamenilor dă și atributul de competență sau lipsă de competență. Și cea mai crasă dovadă de incompetență am avut-o de la guvernul care a fost "debarcat" acum o săptămână, care nu știa că poate să majoreze salariile, care nu știa că poate să dea banii înapoi pensionarilor. Pentru că, vă puteți da seama că actuala echipă care se pregătește să preia ștafeta, nu a putut să facă într-o săptămână nici o minune. Nu a trebuit decât un singur lucru, să aibă curajul să analizeze cifrele, să vadă care sunt posibilitățile și să ia decizia pe care, din păcate, guvernul anterior nu a luat-o, din motive pe care le veți desluși dumneavoastră, dar care nu mai au nici un fel de relevanță.

În fine, astăzi, așa cum s-a mai spus, votăm un guvern pe care ar fi trebuit să-l avem de trei ani și jumătate, bazat pe o majoritate care este majoritatea rezultată din alegerile din anul 2008, în urma votului popular. Vot popular care a fost desconsiderat de președintele țării, care a făcut artificiile pe care cu toții le cunoaștem astăzi, ca să-și instaleze un guvern marionetă. Și sigur că acest pas important de intrare într-o normalitate se continuă cu desemnarea unui prim-ministru din rândurile membrilor Parlamentului. După doi prim-miniștri care au fost desemnați, culeși din alte zone, pe care le știți bine, fie din acoliții de la partid, fie șefi de servicii de informații, fie și externe, avem, în sfârșit, un prim-ministru care are acea normală legitimitate într-o democrație parlamentară, provine din rândurile membrilor Parlamentului.

Și ca să continuăm cu această idee de intrare în normalitate, trebuie să mai remarcăm un lucru, că după trei ani și jumătate, în sfârșit, avem un prim-ministru de-adevăratelea, adică astăzi îi încetează mandatul de prim-ministru domnului Traian Băsescu. (Aplauze.) Un mandat pe care l-a exercitat când abuziv, când pe șest, când insinuant, dar mereu încălcând atribuțiile constituționale și reușind să facă praf rolul președintelui de mediator în societate și de arbitru în viața politică, prin intrarea în rolul de președinte-jucător, după cum știți, un rol care vine într-o contradicție flagrantă, atât cu litera, cât și cu spiritul Constituției.

Să sperăm că ziua de astăzi este o zi de bun augur pentru români, care merită o altă guvernare decât cea din ultimii trei ani și jumătate, o guvernare cu fața către oameni, o guvernare receptivă la nevoile și la greutățile pe care le traversează, o guvernare care să redea românilor demnitatea și mândria de a fi cetățeni ai acestei țări.

Vă urez mult succes! (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați vorbit exact zece minute, grupul mai are 14 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valentin Calcan și, îmi cer scuze, mai au un minut și jumătate Grupul UDMR.

Vă rog, domnule Calcan.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Patruzeci și opt de pagini pentru un program de guvernare. Cam puțin! (Rumoare.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, liniște! Vom merge mai repede dacă...

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Am văzut, domnule prim-ministru, în preambulul programului de guvernare că ați stabilit cinci priorități esențiale.

Chiar l-am citit! Două dintre aceste două priorități esențiale eu cred că sunt extrem de importante. Una se referă la depolitizarea administrației publice, numirea prin sprijin politic numai a miniștrilor și a secretarilor de stat.

Domnule prim-ministru, săptămâna trecută, miercuri, 2 mai, ați declarat: "Secretarii de stat și prefecții vor fi schimbați, pentru că lucrează cu Guvernul și-l reprezintă".

Aș vrea să vă spun, domnule prim-ministru, că, potrivit Legii nr.199/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prefectul face parte din categoria înalților funcționari publici, este apolitic.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr.341/2007, în legătură cu managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, "modificarea raporturilor de serviciu se poate face - scrie în Hotărârea de Guvern - pentru eficientizarea activităților autorităților și instituțiilor publice, în interes public, în interesul funcționarului public", nu în interes politic, nu pentru că lucrează cu Guvernul și îl reprezintă.

De aceea, domnule prim-ministru, schimbarea prefecților ar însemna o încălcare încă din prima zi a programului de guvernare.

Este drept că această declarație a dumneavoastră este din data de 2 mai, deci mult mai înaintea datei de 4 mai, când a fost înaintat Parlamentului programul de guvernare.

Și dacă vorbim de depolitizarea administrației publice și de managementul carierei funcționarului public, faptul că ați precizat că numirile politice se vor opri la nivelul secretarilor de stat, asigură un confort profesional și funcționarilor publici la nivel județean, la nivelul șefilor instituțiilor deconcentrate, unde, în cele mai multe dintre ele se află funcționari publici cu multiple examene de competență și cu calificative profesionale foarte bune. Aceștia nu trebuie să treacă prin emoțiile politice concretizate prin fel de fel de presiuni pentru schimbare.

Siguranța carierei funcționarului public sper să nu rămână doar o dorință a dumneavoastră, având în vedere zbaterile din teritoriu, unde încă de a doua zi de la trecerea moțiunii de cenzură, deja, pe fiecare post de conducere în deconcentrate erau câte doi sau trei posibili directori, câte unul din partea fiecărui partid, fie că vorbim de PSD, PNL sau PC.

A doua prioritate, domnule prim-ministru, eu o numesc pe cea care se referă la toleranță zero față de corupție și clientelism. În programul dumneavoastră de guvernare se află pe ultimul loc, dar sper, cu sinceritate, că ordinea enumerării nu înseamnă neapărat ordinea importanței. Toleranță zero la corupție și clientelism înseamnă o garanție a drumului bun care trebuie urmat de România, înseamnă o garanție a oricărui investitor, înseamnă o garanție a oricărui antreprenor onest că poate avea acces liber într-o economie de piață liberă.

De altfel, cred și faptul că un garant al menținerii pe un drum fără derapaje este domnul ministru Florin Georgescu, pe care-l cunosc ca pe un profesionist cu o integritate de necontestat. Mă bucur că ați apelat la profesioniștii Băncii Naționale a României. Prezența domnului Florin Georgescu este o recunoaștere a modului în care politica Băncii Naționale a adus suport de stabilitate pentru guvernele precedente, fie că vorbim de Guvernul Emil Boc sau de Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Am însă un sentiment de amărăciune pentru faptul că la un moment dat, un foarte bun specialist al Băncii Naționale a fost propus pentru un important post, dar nu a găsit suportul necesar în rândul parlamentarilor PSD și PNL.

Încă din anul 2010, neîncrederea unora dintre parlamentarii USL în politica Băncii Naționale a fost de multe ori afirmată, începând cu primele momente ale încheierii Acordului cu Fondul Monetar, acel acord, acea centură de siguranță fiind de cele mai multe ori subiect luat în derâdere, și nu un subiect important de siguranță economică.

De prea multe ori parlamentarii USL afirmau pe posturile naționale de televiziune că nu este necesar, nu este bun un acord cu Fondul Monetar și că prevăd eventual un curs al leului undeva în jurul a 5-6 lei, fără a se gândi și la efectele catastrofale ale unei astfel de situații.

Chiar mă întreb acum: ce își spunea oare domnul Florin Georgescu când auzea la televizor astfel de declarații iresponsabile? Dar timpul a trecut și Acordul cu Fondul Monetar s-a dovedit a fi un punct de sprijin fundamental pentru economia românească, acord pe care, iată, acum noul Guvern al dumneavoastră îl recertifică. Dar, apropo, stimați colegi din USL care ați criticat frecvent Acordul cu Fondul: de ce nu-l anulați acum? Este drept, de multe ori, unul este discursul în opoziție, din tribune, și altul este discursul pe terenul de joc.

Revenind la Programul de guvernare, din cele 48 de pagini prezentate, doresc să mă refer în continuare numai la cele 9 pagini, unde se află probleme cu caracter strict economic. Mă refer la capitolul economie, comerț și mediu de afaceri, dezvoltare regională și turism și transporturi. În total sunt 9 pagini.

Având în vedere că programul prezentat este pentru 6 luni, mă așteptam la lucruri și acțiuni mult mai concrete, nu la aspecte generale, care țin mai degrabă de un program pe 4 ani. În cazul de față, ar fi fost de dorit a fi prezentate acțiunile guvernamentale imediate, cele care vor fi puse în practică în următorul interval de timp. Și vă pot exemplifica. Spuneți dumneavoastră, vorbiți de implementarea prevederilor Legii guvernanței corporatiste, fără a prezenta concret, în aceste 6 luni, unde, la ce companii vă referiți. Ca să nu mai spun că această ordonanță a trecut tacit prin Senat, nefiind dezbătută din cauza lipsei senatorilor USL de la serviciu.

Puține cuvinte și acelea destul de generale, în legătură cu mediul de afaceri. Mă așteptam, fiind un Guvern PSD, dar și PNL, ca mediul de afaceri să aibă o importanță mult mai mare. Toate guvernele vorbesc frumos de imm-uri, dar puține fapte se pot prezenta. Partidul Democrat Liberal, prin Guvernul pe care l-a susținut, a inițiat și derulat mai multe programe în acest sens, și vă reamintesc, pentru 2012 sunt încă; Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii, Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare - start. Sper, din tot sufletul, ca aceste programe să continue, în ciuda faptului că nu este specificat în Programul de guvernare.

Așteptam să găsesc și măsura privind neimpozitarea profitului reinvestit. O măsură pe care Guvernul Boc a avut-o și pe care, din păcate, din prea mare prudență economică, acum un an nu a mai fost continuată. Dar îmi amintesc faptul că în spațiul public USL-ul a vorbit multe despre aceasta ca fiind o măsură bună, o măsură necesară. Este adevărat că scutirea de impozit pentru profitul reinvestit este o măsură pe care Guvernul o poate lua fără a deranja în niciun fel legislația europeană, o măsură sută la sută sigură pentru dezvoltarea de noi investiții, o măsură prin care se pot crea noi locuri de muncă, dar, probabil, iarăși, este aceeași deosebire dintre discursul din tribune și discursul de pe terenul de joc.

Nu am văzut nimic despre exporturi. Exporturi care, anul trecut, au fost, alături de producția agricolă, principalii susținători ai creșterii economice.

Nu am văzut nimic despre cota diferențiată, unde actuala cotă de 16% ar fi pragul superior.

Nu am văzut nimic despre măsurile anticriză pe care noul Guvern le propune. Sincer, mă așteptam să fie un capitol special, cu denumirea măsuri anticriză. Nu este.

Închei, însă, nu înainte de a remarca faptul că nu am văzut decât 8 rânduri despre turism. Cu toții recunoaștem potențialul natural extraordinar pe care-l avem dat de Dumnezeu. Dar nu este suficient. Avem nevoie de dezvoltarea turismului și avem nevoie inclusiv de programe privind atragerea turiștilor străini. Acum două zile, ministerul a semnat cu Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural - ANTREC-ul, un protocol de colaborare pentru promovarea țării noastre ca destinație turistică. Cred că astfel de programe trebuie continuate și dezvoltate.

Și acum chiar că închei. Nu am văzut, domnule prim-ministru, nicio frază, niciun cuvânt, nimic despre litoral. Parcă este păcat să vedem românii în concediu pe litoral la vecini, în loc să meargă la Mamaia, la Neptun, la Mangalia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați utilizat 12 minute. Grupul mai are la dispoziție 16 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu. Se pregătește domnul senator György Frunda.

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri desemnați și, cum vă spuneam mai devreme, iminenți,

Știm cu toții că ce era de spus în opoziție am spus și că a venit vremea, la o parte din putere, la puterea executivă, în cea mai mare parte a ei fiind, să facem.

Partidul Național Liberal este, domnule prim-ministru și domnilor miniștri, alături de dumneavoastră, întru totul. Suntem nu numai parte a acestui Guvern, suntem cu toți parlamentarii noștri parte a unei, sper, majorități care vă va învesti astăzi și vă va susține pe toată perioada de guvernare și suntem în deplină solidaritate politică, suntem gata să împărțim această enormă responsabilitate.

Vă mulțumesc că și de aici, din Parlament, sau și aici, în Parlament, domnule președinte Victor Ponta, ați avut curajul de a lua împreună o decizie curajoasă, riscantă, dar necesară. Anume aceea de a pune ceea ce socotim a fi obligația noastră în fața cetățenilor României deasupra unor calcule electorale.

Sunteți un om curajos. Acesta este un semn de bun augur și fie ca acest curaj să se însoțească cu pricepere, cu onestitate și cu tot ceea ce înseamnă elementele unei bune guvernări până la capăt.

Cred, cu toată tăria, că așa va fi și sper ca la capătul mandatului limitat pe care astăzi dumneavoastră și Guvernul îl asumați, să putem sta cu fruntea la fel de sus cum stăm acum.

Eu, să știți, stimați colegi din opoziția parlamentară, că ceva putere mai are altcineva despre care sperați în continuare că vă e prieten, deși văd că nu vă mai frecventează reuniunile de largă audiență mediatică. Sper, dragi colegi, că nu vă imaginați cu adevărat, așa cum unul dintre dumneavoastră spunea, că domnul Ponta și cu mine am făcut un program de guvernare în mașină, până la Brașov. Și dacă mergeam pe jos până la Brașov, nu despre Programul de guvernare am fi discutat.

Împreună cu Victor Ponta și cu toți ceilalți colegi ai noștri, discutăm despre ceea ce urmează să facem din prima zi, când veți fi plecat de la guvernarea României, de multă vreme. Discutăm instituțional din 5 februarie 2011, discutăm așezat, discutăm serios și, ca dovadă, astăzi știm ce avem de făcut.

Programul prezentat aici este, o știți prea bine, dar îmi fac datoria să reamintesc și pentru dumneavoastră și mai ales pentru cei cărora trebuie să le dăm socoteală, și anume, cetățenii României, un program nu pentru un ciclu de guvernare, un program care nu poate asuma toate țintele din proiectul nostru politic, ci un program limitat, care răspunde nevoilor imediate, urgente, pe care le au milioane de cetățeni români.

Între aceste nevoi urgente, se regăsesc, domnule președinte Kelemen, cu nesfârșit respect mă adresez dumneavoastră, se regăsesc lucruri care privesc cetățeni de etnie maghiară, ca și de toate celelalte 17-18 etnii pe care cu o destoinicie nemaiauzită, domnul președinte Kelemen le-a enumerat astăzi. Este vreo problemă stringentă și urgentă a unei minorități naționale din România? Suntem gata s-o discutăm. Cred că ar fi trebui să o rezolvați, că ați guvernat până ieri. Noi considerăm, Victor Ponta consideră, noi considerăm, alături de domnia sa, că există astfel de probleme urgente, de rezolvat până în luna noiembrie, și Victor Ponta le-a enunțat. Ele sunt ale unor cetățeni români aparținând etniei și comunității maghiare, în egală măsură cu cei care aparțin etniei și comunității românești. Când vorbește despre respectarea legii pe care ați încălcat-o dumneavoastră, UDMR, la guvernare, și în majoritatea care ați susținut guvernele încălcătoare de lege, Victor Ponta vorbește despre respectarea legii pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru maghiari. Când vorbește de restituirea a ceea ce dumneavoastră și guverne din care făceați parte și pe care le-ați susținut, le-ați luat cetățenilor români, Victor Ponta vorbește în egală măsură despre români, maghiari și alți cetățeni români. Dacă există vreo altă urgență, în afară, desigur, de dreapta abrogare a unei hotărâri de Guvern abuzive pe care ați dat-o, vă rog să ne spuneți, vă rog să-i spuneți primului-ministru și guvernului său.

Mi s-a părut întru totul nedrept, domnule președinte Kelemen, să vorbiți astăzi în termeni cu totul disproporționați, patetici, în sens prost, îmi pare, despre, vezi, Doamne, faptul că acest guvern care vă cere și ne cere votul astăzi, după 20 și nu știu câți de ani, pornește, așa, vreo prigoană contra minorităților.

Domnul Kelemen știe probabil bine, dacă nu, știm cei care suntem ceva mai în vârstă, că și în timpul regimului comunist, în programe, în hârtii, în statute de partid comunist, nu lipsea vreun capitol despre minorități. Dar trebuie să știe domnul Kelemen și trebuie să știți dumneavoastră, toți, că niciunul dintre noi, nici din PSD, nici din PNL, nu avem niciun fel reținere să ne uităm în ochii dumneavoastră și să spunem: am făcut tot ce se cuvenea făcut pentru ca în România comunitatea maghiară, celelalte minorități etnice din România să fie tratate și să beneficieze de standarde europene autentice. A fost foarte bine că am făcut aceste lucruri, vom face împreună ceea ce mai trebuie făcut, din orice punct de vedere, dar a acuza astăzi acest guvern că nu are un capitol formal despre minorități, când de vreo nu mai știu câți ani dumneavoastră, UDMR guvernați, mi se pare cel puțin nepotrivit și mi se pare, în orice caz, față de primul-ministru desemnat, Victor Ponta, om extrem de prietenos cu dumneavoastră, mi se pare ingrat.

Domnule prim-ministru,

porniți la un drum care va duce unde ne dorim toți și va duce în locul în care sper, cetățenii României vor vedea că se poate și altfel. Eu nu am nimic de adăugat. Programul dumneavoastră este și al meu, programul acestei echipe este programul și al nostru, al Partidului Național Liberal. Vă rog sau vă cer, în mod special și Partidul Național Liberal vă acordă tot sprijinul pentru asta, să nu uitați niciodată că cele două instituții pe care trebuie să le respectați în mod primordial pentru a rămâne mereu un stat democratic sunt Parlamentul, în întregul lui, și, de asemenea, domnule prim-ministru, opoziția. Opoziția este o instituție, și nu sunt doar niște oameni, cei mai mulți definitiv compromiși politic și altfel, este o instituție de care toți avem nevoie și pe care dumneavoastră, în primul rând, ca prim-ministru, va trebui s-o respectați.

Vă doresc succes și în această privință și îmi doresc ca domnul președinte Kelemen Hunor, ca reprezentanții politici ai UDMR, măcar după ce trece această împrejurare politică, să ajungă măcar la doza de seriozitate pe care astăzi cred că v-au putut-o prescrie chiar cei din UNPR. Dacă domnul președinte Kelemmen Hunor spunea - așa cum a venit domnul Nicolicea - "noi nu votăm, pentru că nu am încheiat nicio înțelegere", erați la fel de respectabil cum ați fost 20 de ani.

Vă mulțumesc. Succes! (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Îl invit la microfon pe domnul senator György Frunda. Se pregătește doamna deputat Elena Udrea.

Domnul Frunda György:

Doamna președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dați-mi voie să vă vorbesc în mod explicit despre Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Fac acest lucru, pentru că mulți dintre dumneavoastră ați ridicat problema Facultății în limba maghiară de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

Vă cunosc pe mulți dintre dumneavoastră ca oameni de bună-credință, oameni cărora le-am întins o mână și am primit o mână, oameni cu care am construit un sistem de recunoaștere a drepturilor comunităților naționale din România. Am făcut acest lucru aproape cu fiecare partid parlamentar de astăzi; am făcut-o cu PSD-ul, în perioada 2000-2004 și am adoptat o primă Lege a învățământului, care deschidea niște porți, am adoptat o Lege a administrației publice locale, care aducea la numitor comun legislația românească cu cea europeană; am colaborat, pe urmă, cu PNL și am făcut încă câțiva pași în comun, și pe urmă am colaborat cu PDL și am adoptat Legea educației pe care o atacați astăzi.

Ceea ce este marele meu regret este că noi, comunitatea maghiară din România, noi, Uniunea Democrată Maghiară din România, suntem parteneri loiali și serioși când suntem în coaliție cu oricare dintre dumneavoastră. În clipa în care sunteți în opoziție însă, ne atacați. Nu puteți renunța la arma maghiară, la arma naționalismului. Și, atât timp cât nu vom reuși să construim împreună o bază solidă și să spunem că nu vom folosi arma aceasta a naționalismului în clipe tensionate, ca moțiunea de cenzură, ca alegerile, cred că aceste scurtcircuite vor interveni.

În mod special, despre universitate.

Domnule prim-ministru desemnat, domnule prim-ministru, la Congresul UDMR-ului la care ați participat, ați afirmat un lucru esențial, de un jurist profund, când ați spus că drepturile câștigate nu se confiscă. Și sper că acest principiu să-l respectați în continuare.

La Târgu Mureș, învățământ în limba maghiară la Facultatea de Medicină și Farmacie a existat tot timpul din 1945. Nici măcar Ceaușescu nu a avut curajul să închidă acea facultate.

În ’89, învățământul în limba maghiară era foarte mult scăzut. Deci, în ’45 a fost o facultate, o universitate exclusiv în limba maghiară, Ceaușescu a adus și învățământul în limba română și a făcut o universitate mixtă și, din acel moment, învățământul în limba română a crescut, învățământul în limba maghiară a scăzut. Situația s-a stabilizat din ’90 încoace. La ora actuală, numărul studenților maghiari și români este egal, numai că în Senatul universității, profesorii și cadrele didactice române, împotriva legii, reprezintă două treimi, față de o treime unguri, deci ei pot aduce orice fel de decizie, fără să-și întrebe colegii maghiari. Și asta s-a întâmplat cu aplicarea Legii învățământului.

Domnul ministru Marga știe, și l-a aplicat cu bună-credință la Cluj, că principiul esențial, domnule președinte Antonescu, dacă-mi permiteți, pentru trei universități din România - Babeș-Bolyai, Medicina și Farmacia din Târgu Mureș și Artele Plastice din Târgu Mureș - este multiculturalismul. Și, da, în cadrul autonomiei universitare, respectând acest principiu, se poate decide conform legii. Numai că, la Universitatea de Medicină din Târgu Mureș, senatorii universității, senatorii români, au refuzat includerea articolului care privește multiculturalismul. Cele două carte care au fost trimise spre avizare la minister au omis să cuprindă acest articol. Și, atunci, Guvernul nu a avut ce face, decât, potrivit legii, să adopte o hotărâre de Guvern. Vă place sau nu, hotărârea de Guvern este absolut legală, iar legea prevedea că hotărârea de Guvern nu poate înființa departament, decât facultate. Și s-a înființat facultatea în limba maghiară. De ce e problemă de urgență? pentru că noul an școlar va începe în vară. De aceea eu cred că trebuie găsită o soluție. Iar, scuzați-mă, domnule prim-ministru, din câte știu eu drept, o hotărâre guvernamentală a cărei aplicare este suspendată, nu mai are rost să fie suspendată a doua oară, pentru că juridic problema este rezolvată. Eu cred și o repet domnului Ciprian Dobre, care la altă facultate a învățat dreptul, probabil, și de asta vede altfel, să ne înțelegem un lucru: o hotărâre de Guvern care este suspendată de o instanță judecătorească, până la rezolvarea în fond a contestației, nu se aplică. Deci, la ora actuală, această hotărâre a suspendat posibilitatea pornirii Facultății de medicină din anul universitar 2012-2013. Și de asta este urgența pentru care vă rugăm.

Domnilor colegi și domnule prim-ministru,

prin această hotărâre două lucruri se rezolvă: 1. se rezolvă problema ca profesorii români care pe hârtie au pledat până acum la linia maghiară fără să știe un cuvânt în ungurește, nu mai pot preda în viitor, și acest lucru este corect; 2. se stabilește egalitatea în Senat, cu proporționalitatea dintre studenți. pentru că mulți ați susținut că practica universitară la secția maghiară se va face exclusiv în limba maghiară, este fals. Și până acum, și de acum încolo, și pe vechea lege, și pe noua lege, se va face bilingv, și în românește, și în ungurește. Și vă rog să ne credeți: interesul nostru nu e să pregătim medici la Târgu Mureș și să plece să lucreze în Ungaria, interesul nostru este să rămână aici, să lucreze în Ardeal și să poată vorbi cu fiecare bolnav pe limba lui. Nu vă doresc să aflați, dar fiecare bolnav își exprimă durerea în limba lui maternă. În nicio altă limbă nu o poți spune la fel.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Elena Udrea. Se pregătește doamna senator Ecaterina Andronescu.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Doamna președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat Victor Ponta,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Viața politică din România este foarte ciudată, uneori. Ne face să ne îndoim asupra corectitudinii și moralității modului în care se iau deciziile importante atât pentru țară, în general, cât și pentru români, în particular. De-a lungul ultimilor ani, i-am auzit în repetate rânduri pe liderii și purtătorii de mesaj ai USL vorbind despre integritate, despre luarea și respectarea deciziilor, despre cum ei sunt capabili să promoveze un alt mod de a face politică, despre cum accesul la putere se va face exclusiv în urma deciziei suverane a poporului. Ultima dată, chiar dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, ați avut un asemenea discurs la investirea Guvernului Ungureanu. "Numai românii au dreptul să-și aleagă conducătorii. Dacă ne vor alege pe noi, dacă vor alege pe alții, important este ca românii să aibă din nou dreptul de a-și alege conducătorii." Ce vorbe frumoase și corecte! Vă aparțin dumneavoastră, domnule premier desemnat, și le-ați rostit pe data de 10 ianuarie 2012. Din păcate, atunci când principiile trebuiau să stea puternice, ați abdicat de la ele. Ați preferat calea ușoară și cred că ați greșit atât față de români, dar și față de interesele partidelor din care proveniți. E un semn de rău augur pentru acest Executiv și mai ales pentru construcția politică pe care o conduceți alături de domnul Crin Antonescu și Dan Voiculescu. Majoritatea dumneavoastră de incoruptibili și de oameni de bine este formată acum din cei pe care altădată îi numeați "trădători" și "traseiști." E un motiv pentru care nu cred că dumneavoastră puteți alternativa, nu cred că dumneavoastră puteți fi salvarea.

Domnule prim-ministru desemnat Victor Ponta,

după trei ani în care ați spus mereu că guvernele PDL trebuiau să procedeze altfel, dar nu ați spus niciodată cum, după trei ani în care ați vorbit mereu de alternativa economică, socială și politică pe care o poate reprezenta USL, dar nu ați adus niciodată argumente, veți avea probabil de astăzi șansa să arătați țării întregi cât de capabili și determinați sunteți.

În virtutea speranțelor pe care și le-au pus românii în dumneavoastră, mi-aș dori ca vorbele frumoase pe care le-ați spus de-a lungul timpului să devină adevăruri. Cu riscul ca partidul în care mă aflu să ducă o luptă mai grea din opoziție, mi-aș dori să puteți să puneți în aplicare promisiunile pe care le-ați făcut, mi-aș dori să puteți dubla pensiile și salariile, mi-aș dori să puteți scădea CAS-ul și TVA-ul, să creați un milion de noi locuri de muncă, dacă se poate, chiar de mâine. Mi-aș dori să absorbiți sută la sută fondurile europene, mi-aș dori să faceți 3 mii de kilometri de autostradă într-un an, să introduceți apă și canalizare în toate localitățile din România, și da, să atrageți mai mulți turiști. Mi-aș dori să trăiesc în acea țară în care totul să faceți peste noapte, fără costuri, fără sacrificii. Din păcate, dumneavoastră știți că aceasta este o iluzie și se va risipi curând. V-ați folosit de promisiuni deșarte pentru a ajunge la putere. După trei ani de vorbe, acum e momentul să treceți la fapte, pentru că ați spus că veți face, indiferent de situația economică a României, a Europei sau situația economică mondială.

Programul de guvernare cu care veniți astăzi în fața românilor arată că deja ați uitat ce ați promis. Toată demagogia opoziției s-a risipit în fața realității pe care nu ați fost capabili să o înțelegeți sau nu ați dorit să o faceți. Dar am și motive să vă felicit. Vă felicit că ați renunțat la orgolii și ați preluat în cea mai mare parte, în programul dumneavoastră de guvernare, programul de guvernare PDL. Vă doresc să fiți capabili să-l puneți în aplicare.

Domnule premier desemnat,

Stimați colegi,

Domnule Ponta,

Fiindcă facem parte din aceeași generație, și eu personal aș vrea să vă dau o șansă. Aveți ocazia să demonstrați că puteți genera în contextul economic internațional pe care-l cunoaștem cu toții, creștere economică și bunăstare populației. Dar, cu toată bunăvoința din lume, am motive întemeiate să cred că veți rata această șansă, și când spun acest lucru mă refer în principal la 3 aspecte: la faptul că nu veți avea capacitatea să duceți mai departe lucrurile bune pe care guvernarea PDL le-a început; la greaua moștenire din PSD, ambițiile nemărginite ale domnului Antonescu și la visele revanșarde ale domnului Voiculescu, pe care va trebui să le gestionați; la faptul că în vremuri de criză nu există un surplus de bani la buget pe care stânga să-l distribuie românilor aflați la nevoie, ci e nevoie de soluții de dreapta pentru a genera creșterea economică.

Referitor la buna guvernare, nu la greaua moștenire pe care PDL o lasă Guvernului Ponta, aș începe prin a vă mulțumi că în programul dumneavoastră de guvernare ați preluat cel mai amplu program de investiții derulat vreodată de un guvern al României în ultimii 22 de ani - celebrul PNDI. Dar, nu pot să uit, domnule Victor Ponta, că m-ați acuzat personal timp de un an de zile că prin acest program vreau să fur 4 miliarde de euro. Ori la vremea aceea, nu știați despre ce este vorba, și atunci acuzațiile erau de rea-credință, ori și acum credeți că acest program înseamnă 4 miliarde de euro în buget care se pot fura, și mă gândesc că ăsta este motivul pentru care vreți să-l țineți. Spun încă o dată, vă păcăliți, acest program înseamnă un credit furnizor din partea firmelor care vin să lucreze și înseamnă dezvoltarea infrastructurii în localitățile din România. Este un program care va îmbunătăți viața cetățenilor din localitățile urbane și mici rurale.

Ați vorbit de prioritizarea programelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Însă lucrul acesta noi îl făceam încă din 2010.

Ați vorbit despre politizarea instituțiilor. Vreau să vă spun că în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului am lucrat cu aceeași oameni pe care i-am găsit acolo din timpul guvernării Tăriceanu. Sunt buni profesioniști și folosesc această ocazie pentru a le mulțumi încă o dată pentru lucrurile pe care le-am făcut împreună.

Ați vorbit mereu de alocarea clientelară a fondurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Și vă spun și astăzi, este o mare minciună. Dar, dacă vreți, într-adevăr, să știți adevărul întrebați-i pe colegii dumneavoastră, primarii PNL de Râșnov și Sinia, primari PSD de Voineasa sau Ocna Sibiului, pe președinții USL din județele Constanța, Gorj, Vrancea, Brașov sau pe oricine altcineva din rândurile dumneavoastră. Sper să fiți la fel de echidistanți precum am fost noi. (Vociferări.)

Când vorbeam de probabilitatea ca Guvernul Ponta să nu poată să răspundă așteptărilor oamenilor mă gândeam la performanțele pe care acest minister le-a avut. Acest minister a terminat cu o creștere în ceea ce privește numărul de turiști de 17 la sută în 2011, o creștere în sectorul de construcții de 5,7, cu absorbție record a fondurilor europene, am adus, am semnat contracte de peste 5 miliarde de euro și am adus în țară până la acest moment peste 600 de milioane de euro. Vă doresc ca în continuare să puteți să duceți performanțele pe care acest minister le-a avut în guvernarea PDL.

De asemenea, sper să continuați proiectele importante pe care le-am demarat, cum ar fi cele de parteneriat public-privat sau construirea de locuințe ANL cu bani privați, cu fonduri private, cadastru general realizat în parteneriat public-privat și multe altele pe care această guvernare PDL a reușit să le inițieze.

Dragi colegi,

Îmi doresc de la acest guvern care, probabil, urmează să fie învestit în orele următoare să demonstreze că este total independent. îmi doresc de la Victor Ponta să fie un prim-ministru adevărat, capabil să ia singur decizii. Îmi doresc ca acest cabinet să fie, așa cum chiar el a spus-o, condus de la Palatul Victoria. Atrag însă atenția că în acest moment acest executiv, așa cum arată el, pare mai degrabă făcut în curte domnului Voiculescu la GRIVCO sau, poate, pe drum spre Brașov, vorbind la telefon în timp ce la capătul celălalt al firului se află stăpânul antenelor.

Domnule Ponta,

Cine privește mai atent va vedea că unii din miniștrii dumneavoastră, despre care spuneți public că i-ați ales personal, sunt, de fapt, oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu.

Vă rog, în numele românilor, ale căror interese spuneți că le apărați, să fiți atenți la resursele țării. Nu-l faceți pe Felix un băiat mai deștept decât este, nu-i dați toate pământurile arabile ale României, nu-i oferiți șansa să pună mâna pe compania de sare sau exploatările miniere... (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, păstrați liniștea!

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Dați dovadă că resursele României nu sunt tainul pe care trebuie să-l dați celor care v-au propulsat prin propagandă acolo unde sunteți.

Domnule Ponta,

Dovediți, vă rog, că sunteți premierul României, nu al televiziunilor de știri și, mai important, nu al domnului Voiculescu.

Domnule premier desemnat,

Dragi colegi parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Libertatea de exprimare în România s-a obținut cu sacrificii dureroase în ultimele decenii. Până să se ajungă la o libertate a presei s-a dus o muncă grea. O dată cu înfrângerea PSD-ului și a lui Adrian Năstase, prezentat mereu între 2000 și 2004 ca atotputernic, presa a început să-și recâștige poziția pe care trebuia s-o aibă în societate - aceea de câine de pază al democrației. Au rezultat excese, și multe, și multe exagerări. Presa s-a tabloidizat și a devenit aproape extremistă în unele cazuri. Victime i-am căzut cu toții. Îmi doresc, domnule Ponta să înțelegeți acest lucru. Îmi doresc să înțelegeți că în tot acest timp, însă, presa a rămas liberă și fiecare a putut să spună ce gândește. Am încredere în dumneavoastră că nu vă veți erija într-un protector al trustului domnului Voiculescu. La fel cum am speranța că veți putea opri pornirile agresive ale colegului dumneavoastră de coaliție, domnului Antonescu, care dorea deunăzi desființarea unui ziar și a unei televiziuni în România doar pentru că îndrăzneau să nu laude USL-ul.

Sper din suflet să nu ne întoarcem la perioada de tristă amintire în care presa supraviețuia exclusiv din publicitate obținută de la stat. Și mai sper ceva, domnule Ponta, că nu veți subvenționa cu publicitate televiziunea domnului Voiculescu. După cum sper că nu este adevărat că ați început deja să aduceți la ordine Televiziunea Română publică, așa cum se prezenta într-un ziar chiar astăzi. De unde până mai ieri o criticați, acum vă arătați interesați să o controlați.

După cum sper că nu veți pune căluș Justiției și nu-l veți aresta pe procurorul din dosarul lui Adrian Năstase, așa cum propunea ministrul desemnat al justiției, chiar dacă în guvern există și alți miniștri care cereau odinioară doamnei Rodica Stănoiu să rezolve dosarele psd-iștilor, pe vremea când aceasta era ministrul al justiției, așa cum reiese din celebrele stenograme.

Dragi colegi,

Domnilor și doamnelor miniștri,

Domnule prim-ministru desemnat,

Acest guvern are datoria să pună în aplicare revenirea salariilor bugetarilor la nivelul dinainte de 2010 și să aplice legea în cazul contribuțiilor de sănătate plătite de pensionari, conform deciziei Curții Constituționale, așa cum se angajaseră Guvernul Boc și Guvernul Ungureanu și chiar dacă dumneavoastră ați decis să aveți o revenire cu doar 8 la sută a salariilor bugetarilor, în timp ce Guvernul Ungureanu se angajase la 16 la sută în luna iunie. Există surse de finanțare în buget, și acestea sunt rezultatul sacrificiilor făcute de români și a măsurilor de creștere economică inițiate de Guvernul Boc.

Vă urez succes în punerea în practică a acestor propuneri pe care le-ați făcut de-a lungul timpului și aștept să le văd, dacă se poate, chiar începând de mâine. Aveți și obligația să continuați pe drumul creșterii economice. în 2012 trebuie să obțineți un avans de cel puțin 2,5 la sută, așa cum a fost stabilit la începutul anului și este estimat de toate instituțiile internaționale, și să rămâneți într-un deficit de maxim 3 la sută.

Vă cer însă un singur lucru, domnule premier și domnilor miniștri desemnați. Să acționați responsabil. Să nu sacrificați interesul național doar pentru că este an electoral. Nu încercați să salvați alegerile din toamnă cu pomeni electorale, așa cum ați făcut întotdeauna când ați fost la putere.

România nu se termină după alegerile din noiembrie 2012, o dată cu mandatul dumneavoastră. Nu dați frâu liber impulsurilor populiste care vă mână în bătălie.

Domnule prim-ministru desemnat,

Vă asigur că vă puteți baza pe toată susținerea noastră, a celor din PDL. Chiar dacă nu vom vota Guvernul cu care veniți astăzi în fața românilor, noi, spre deosebire de dumneavoastră, vom încerca să facem o opoziție constructivă, o opoziție în interesul cetățenilor, o opoziție responsabilă, așa cum am guvernat. Vă puteți baza pe noi. Nu vom lovi în cei de la putere doar pentru că sunt acolo și nu vom deveni peste noapte populiști. Vom fi alternativa reală și responsabilă la putere, pe care românii o merită. Vom încerca să punem umărul din opoziție la redresarea României. Și pentru asta ne veți găsi în Parlament. Pentru că noi nu vom trage chiulul inventând greve parlamentare doar pentru a bloca funcționarea instituțiilor statului. Sperăm că vă veți ține de cuvânt și veți respecta Parlamentul din care și dumneavoastră faceți parte.

Vă mulțumesc mult pentru atenția pe care mi-ați acordat-o și sunt sigură că după 7 luni românii vor putea să facă diferența între promisiuni și fapte. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Și eu vă mulțumesc.

Ați epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al PDL.

Invit la microfon ultimul vorbitor, doamna senator Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Sigur că n-am venit aici să răspund distinsei doamnei deputat.

Totuși, stimată doamnă, nu mă pot stăpâni să nu vă întreb câtă responsabilitate a avut Guvernul pe care l-ați reprezentat, dacă în comuna în care m-am născut primarul a făcut un parc în pădure și nu s-a ocupat nici de școală, nici de drumul până la școală. (Aplauze.) Vorbim de responsabilitate, atunci trebuie să tratăm cum se cuvine lucrurile acestea.

Iertați-mă pentru această, să spunem așa, pentru acest derapaj de la ceea ce voiam să spun. Aș fi vrut să răspund domnului, distinsului domn senator Frunda, pe care îl apreciez în mod cu totul și cu totul deosebit.

Vreau să vă spun, domnule senator, că ceea ce am scris în moțiune, ca și rezultatul suspendării hotărârii de guvern de către instanța din Târgu Mureș nu reprezintă altceva decât încălcarea unor legi extrem de importante din România. Vorbesc de Constituția României, care garantează autonomia universitară, și de Legea nr.1, pe care dumneavoastră, împreună cu Guvernul din care făceați parte, ați susținut-o prin angajarea răspunderii și care precizează foarte clar: orice structură academică, chiar și aceea pe care o înființează Guvernul, trebuie să aibă consultarea Senatului, lucru care nu s-a întâmplat, pe de o parte. Pe de altă parte, aceeași lege, ca și Legea privind asigurarea calității, amândouă pun sub sancțiunea penală o structură de învățământ dacă ea este aprobată fără să parcurgă procedurile de evaluare privind asigurarea calității. De aceea, cred că drumul normal al unor structuri de învățământ superior este acesta: universitatea inițiază, Agenția română pentru asigurarea calității învățământului superior evaluează și Guvernul emite hotărârea de guvern după ce toate criteriile au fost îndeplinite.

Și aș mai face o mențiune expresă. Învățământul medical este un învățământ reglementat la nivelul Uniunii Europene. Ca urmare, România prin integrare și-a asumat și directiva privind reglementarea învățământului superior medical și care stabilește criterii foarte precise de care suntem obligați să ținem seama. Așa încât, v-aș ruga să nu considerați că atitudinea noastră este de natură etnică, ci, pur și simplu, atitudinea noastră este legată de nevoia de a nu crea un precedent în învățământ, care ar fi păgubos pentru tot învățământul românesc.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Înainte de a-i da cuvântul de încheiere domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru desemnat, drept la replică, domnul senator Kelemen Hunor. Scuzați-mă, domnul deputat.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule prim-ministru Tăriceanu, că rămâneți prim-ministru pentru noi, am colaborat 4 ani de zile cu dumneavoastră foarte bine, chiar excelent. Mă bucur că am reușit să vă trezesc din amorțeală. În timp ce v-am ascultat, am avut impresia că mă întorc în timp, în anii comunismului, în ultimii ani din comunism... (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Liniște! Vă rog liniște!

Domnul Kelemen Hunor:

Vorbeați de segregare, vorbeați de lucruri în care sunt convins că nici dumneavoastră nu credeți. un om cu un discurs elegant în politică rar se întâlnește, rar avem ocazia să ascultăm un om ca dumneavoastră. Spuneați lucruri în care sunt convins, fiindcă vă cunosc, nici dumneavoastră nu credeți.

Domnule președinte Antonescu, ați spus să vă spunem o problemă arzătoare a comunității maghiare. Sigur, sunt multe probleme, dar am impresia că degeaba am reluat discursul, tot nu ați înțelege mare lucru. Nu contează, până la urmă, dacă un capitol, o frază, o propoziție, un cuvânt despre minorități, despre relațiile interetnice, dar doar o frază să fie scris, să fie scrisă în Programul de guvernare, fiindcă minoritățile naționale au un sentiment ciudat când într-o democrație un guvern nu spune nimic despre ele, nu spune nimic despre problemele lor, și acest lucru pentru noi contează. Credeți sau nu credeți dumneavoastră, ne înțelegeți sau nu ne înțelegeți, pentru noi contează. Pentru dumneavoastră nu. Noi vă înțelegem. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul prim-ministru desemnat, Victor-Viorel Ponta.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă mulțumesc pentru această oportunitate de a răspunde la câteva dintre problemele ridicate de distinșii mei colegi, membri ai Partidului Democrat Liberal și ai UDMR.

În primul rând, sigur, sloganul sub care a fost ales noul președinte al Franței este "schimbarea începe astăzi!" E clar că și în România încep o mulțime de schimbări astăzi și cu sprijinul dumneavoastră... (Aplauze.) ...doar cu sprijinul dumneavoastră, cei care sunteți votați de către cetățenii României, îmi doresc ca astăzi România să aibă un alt guvern. Sunt însă și alte schimbări care au loc astăzi. în timp ce-mi notam și încercam să răspund distinșilor noștri colegi de la Partidul Democrat Liberal, m-am lămurit că, de fapt, nici domnul senator Blaga, nici doamna deputat Udrea nu vorbeau cu mine și nu mă criticau pe mine, ci se luptau pentru cine va fi șeful opoziției. (Aplauze.)

Nu vreau să intervin în această dezbatere. Dar, pentru că totuși cred că domnul senator Blaga poate fi un șef al opoziției în sens democratic, distinsei doamne Udrea, sper să nu se supere, n-o să-i răspund la critici. De altfel, dumneavoastră, fără să vreți, ați contribuit foarte mult la instaurarea unui guvern USL. (Aplauze.)

Referitor la domnul președinte al Senatului, domnul senator Blaga, un om cu care voi colabora, dacă va fi, așa cum cred, liderul opoziției parlamentare, în următoarele 6 luni și probabil în următorii 4 ani. (Aplauze.)

Domnule președinte Blaga,

Când vorbim de legitimitate, fiecare are, sigur, propriile momente din trecut de care se poate, eventual, rușina sau propriile concepții pe care și le-a schimbat. Vreau să vă rog pe dumneavoastră să vă reamintiți că în acest moment ocupați funcția de președinte al Senatului, funcție pe care dumneavoastră, ca secretar general al PDL, ați prevăzut-o în acordul cu PSD ca aparținând Partidului Social Democrat.

Deci când vorbim de legitimitate, de a ocupa funcții, cred, domnule Blaga, că nici dumneavoastră nu puteați să ridicați piatra aceea pe care, sigur, destul de puțini pot să o facă. Legi modificate foarte multe, prevăzute în Programul de guvernare. e posibil. într-adevăr, sunt schimbări legislative pe care trebuie să le facem. Dar vreau să vin aici în fața dumneavoastră și să spun încă o dată, nu vom face aceste modificări legislative prin angajarea răspunderii Guvernului. Le vom face prin dezbatere în Parlament și prin respectarea voinței Parlamentului. Așa cum se întâmplă în orice țară democratică. (Aplauze.)

Înțeleg că există, poate legitim, anumite rețineri față de capacitatea noului guvern USL de adopta o Lege a sănătății, așa cum și Partidul Democrat Liberal își dorea. Tocmai pentru că eu cred în profesioniști și cred că lucrurile bune trebuie continuate l-am propus în funcția de ministru pe domnul Cepoi, cel pe care dumneavoastră l-ați considerat competent să fie secretar de stat, să se ocupe de Legea sănătății. Dar, în același timp, pot să vă asigur că nu voi intra niciodată prin telefon să jignesc medici care au făcut bine cetățenilor acestei țări (Aplauze.) și voi ști întotdeauna că în materie de sănătate, sigur, politicienii decid, dar trebuie ascultați profesioniștii, pentru că fiecare decizie pe care o luăm poate însemna o viață, poate însemna un destin, și lucrul acesta este extrem de important.

Am constatat, domnule senator Blaga, că dumneavoastră criticați numirea colegului nostru, domnul senator Titus Corlățean, în funcția de ministru al justiției, pe criteriul că este un om politic. O să vă rog, dacă se poate în public, dacă nu, în particular, să-mi spuneți părerea dumneavoastră personală dacă nu cumva senatorul Titus Corlățean este și va fi un ministru al justiției mult mai bun decât doamna Monica Macovei. (Aplauze.)

Eu știu răspunsul dumneavoastră, sper să-l dați și în public. Am încercat să notez criticile, dar la un moment dat există totuși o ruptură logică, pe de o parte, distinsul senator Blaga vorbea despre un program foarte rău și foarte prost al Guvernului, pe de altă parte, alți colegi spuneau că am preluat programul PDL. Eu sunt de acord că Programul PDL a fost un program foarte rău. Dar al nostru nu este copiat de acolo și accept criticile domnului senator Blaga.

Vreau să mai spun câteva lucruri.

Domnule președinte Hunor Kelemen, și aici am impresia că sunt cumva la mijloc într-o dispută a dumneavoastră cu domnul președinte Antonescu. Nu doar din solidaritate, ci din convingere, vă spun că domnul Antonescu are dreptate. Nu puteți nici dumneavoastră, nici distinșii dumneavoastră colegi să spuneți vreodată despre mine că sunt un antimaghiar. Am fost, sigur, acuzat de colegii mei că sunt prea promaghiar. Dar pot să vă spun lucru, chiar cred că acum locul UDMR este în opoziție. (Aplauze.) Chiar cred acest lucru și nu e nimic nedemocratic sau antimaghiar în asta.

Mai există un lucru. Nu sunt deloc de acord cu dumneavoastră că singura minoritate din România, sigur, este cea mai numeroasă minoritatea maghiară, dar că singurii reprezentanți ai minorității sunteți dumneavoastră. Am exact același respect pentru reprezentanții minorităților naționale altele decât cea maghiară, care au dreptul de a fi tratați cu același respect și cu aceeași considerație ca și dumneavoastră. (Aplauze.)

Vreau să vă spun, și-mi însușesc această critică întemeiată a dumneavoastră, nu am pus în Programul de guvernare un capitol pentru minorități, deoarece astăzi de dimineață am semnat un acord de colaborare cu Grupul minorităților naționale și acesta acord de colaborare va deveni parte integrantă a Programului de guvernare al Guvernului USL. (Aplauze.)

În acest acord este trecut și, sigur, a fost trecut în multe acorduri, dar de data aceasta vom și îndeplini un obiectiv, adoptarea Statutului minorităților naționale. Dar când spun de Statutul minorităților naționale vorbesc de toate minoritățile, nu doar de cea maghiară, și spun de drepturi la nivel european, nu drepturi în plus față de ceea ce majoritatea are. Și lucrul îl vom putea realiza împreună într-un respect pe care știți foarte bine că îl am față de tot ceea ce înseamnă drepturile minorităților și echilibrul absolut necesar al unei societăți democratice.

Referitor..., vreau să-i răspund și domnului senator Frunda care, de asemenea, cu greu mă poate acuza că aș fi antimaghiar.

Domnule senator, sper că nu cereți Guvernului pe care sper să-l conduc începând din această seară, să încalce decizia Curții de Apel Târgu Mureș care a spus foarte clar că pentru un moment, până pe 6 decembrie, nu se înființează Facultatea în limba maghiară. Sper că nu-mi cereți acest lucru, pentru că știți foarte bine, un guvern legitim și constituțional nu încalcă hotărârile judecătorești. Altfel puteați să rămâneți cu domnul Ungureanu ca prim-ministru. (Aplauze.)

Nu vreau să nu răspund unui coleg senator, domnul senator Calcan, știe foarte bine că-l apreciez încă de pe vremea când eram colegi la PSD. Am verificat imediat ce dumneavoastră m-ați criticat, situația prefectului de Dâmbovița, un județ în care, sigur, voința președintelui Florin Popescu este întotdeauna mai importantă decât orice lege și decizie a Guvernului. Am aflat despre domnul prefect Caracotă că este profesor de dans și cascador și o să vă cer permisiunea să lucrez cu un alt prefect la Dâmbovița. (Aplauze.)

Aș putea să dau multe alte răspunsuri, dar pot doar să vă mulțumesc tuturor celor care mă susțineți și celor care nu mă veți vota, pentru faptul că astăzi, după mult timp am avut în Parlamentul României o dezbatere așa cum generația mea - și mai ales nu e vorba de o generație de vârstă, ci de un mod de gândire - și-o dorea de mult.

Vă mulțumesc anticipat pentru decizia dumneavoastră, o voi respecta, oricare va fi aceasta, și sper să lucrăm foarte bine în continuare, deși, vă spun sincer, locul din bancă e mult mai confortabil decât cel de la prezidiu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Și eu vă mulțumesc.

Un scurt drept la replică, doamna Udrea, vă rog. (Rumoare. Vociferări.) învățați să respectați și dumneavoastră, și când sunteți la putere, regulamentul.

Vă rog.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Domnule premier desemnat Victor Ponta,

Voiam să vă rog să nu vă faceți griji, în PDL sigur veți avea opoziție, nu avem o problemă de leadership. vă rog să vă îngrijorați în schimb despre cum veți împărți leadership-ul în USL: între dumneavoastră, domnul Antonescu și domnul Voiculescu.

Cât mă privește, vă rog să nu o mai luați personal. De acum încolo, orice spun se referă la guvernare, nu la dumneavoastră, și credeți-mă că o spun ca unul care știe mult mai bine decât dumneavoastră în acest moment ce înseamnă guvernarea. Experiența dumneavoastră la guvern a fost scurtă când erați ministru delegat pentru relația cu Parlamentul și, de regulă, știți că nu participați la ședințe.

Chiar dacă nu eu v-am adus la putere, deși dumneavoastră v-ați fi dorit să o fac, puteți oricând să-mi cereți sfatul. Vă asigur că întotdeauna vă voi sfătui cu plăcere și o fac nu neapărat pentru USL, ci pentru binele țării.

Partea proastă, partea criticabilă din programul de guvernare la care s-a referit domnul președinte al Senatului, domnul Vasile Blaga, cu siguranță că se referea nu la cea pe care ați preluat-o de la PDL, ci la cea pe care v-a dat-o domnul Dan Voiculescu. (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

Drept la replică, domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că trebuie să fac această intervenție pentru că o serie din afirmațiile domnului președinte al UDMR, Kelemen Hunor, la adresa mea nu au fost de loc măgulitoare. Și am să-i spun că regret enorm să aud spusele Domniei Sale, întrucât am să-i relatez acum un lucru pe care sunt convins că nu-l știe, și altul pe care-l știe, două lucruri. În ianuarie 1990, când câțiva băieți simpatici de la Securitate aruncau cu roșii în curtea Ambasadei maghiare din București de pe strada Calderon, împreună cu câțiva studenți de-ai mei de la facultate ne-am dus să cerem scuze, fără să avem vreo calitate oficială, ambasadorului Ungariei la București pentru acest gest lipsit de orice justificare, de orice logică, pentru că așa am crezut eu că trebuie să ne arătăm, românii, stima, respectul față de țara vecină și față de minoritatea maghiară din România.

Peste ani, când am ajuns prim-ministru, am luat o decizie de a promova într-o premieră absolută în regiunea din Europa de sud-est a unor întâlniri bilaterale care au fost consacrate sub forma ședințelor de Guvern comune româno-maghiare, la care o parte din colegii dumneavoastră au și participat, tocmai pentru a facilita dialogul între țări, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cele două națiuni care au avut o istorie marcată de o serie de momente nefericite. Sunt unul din cei care din convingere am făcut aceste lucruri și-mi pare rău că acest demers care a fost inițiat de guvernul pe care l-am condus nu a mai fost continuat de guvernele care s-au succedat, cu toate că ați făcut parte din coaliția de guvernare.

Așa încât accept întotdeauna criticile dumneavoastră și le voi lua în serios și cred că în fond dumneavoastră sunteți cei care știți cel mai bine de ce are nevoie comunitatea maghiară, spre deosebire de noi, însă v-aș ruga întotdeauna să țineți cont de aceste lucruri pe care vi le-am spus și judecata dumneavoastră să fie una obiectivă, atât cât se poate.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Și eu vă mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Calcan.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Vă mulțumesc din suflet.

Domnule prim-ministru,

O singură completare: prefectul de Dâmbovița este doctor în economie la ASE București.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 février 2021, 15:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro