Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/01-06-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 22-05-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2012

19. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (PL-x 131/2012). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 131/2012

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

16. Revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Domnule senator Crin Antonescu, vă rog.

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu (senator):

Doamnă președinte,

Distinși colegi deputați,

În legătură cu acest proiect pe care l-am inițiat împreună cu domnul deputat Victor Ponta, există deja o discuție publică destul de încinsă. În general în legătură cu sistemele electorale, cu o formulă sau alta, există, și nu de azi, de ieri, teorii, controverse, opinii. Eu am să spun din capul locului că pur și simplu, personal cred că există, făcând abstracție de orice conjunctură, două formule care sunt în cea mai mare măsură dătătoare de dreptate electorală și de reprezentativitate maximă.

Pe de o parte sistemul, să-i spunem, pur proporțional, adică al votului cu liste, care în România a funcționat destulă vreme și oricâte riscuri mi-aș asuma aș spune că nu a funcționat rău, date fiind condițiile României în ultimii 20 de ani, și există votul majoritar sau uninominal în două tururi de scrutin. Aceasta este convingerea mea intimă, personală, că dacă preferăm proporționalitatea ar trebui să alegem prima variantă, dacă vrem să facem credit înainte de toate alegătorului și vrem să mergem pe varianta uninominală, cel mai corect este votul în două tururi.

De ce, totuși, sunt alături de Victor Ponta și cu susținerea formațiunilor noastre politice, susținătorul actualului proiect? Înainte de toate, pentru că el nu este nicidecum, așa cum am văzut că s-au lansat acuzații în ultima perioadă, nici nedemocratic, nici neconstituțional, nici nereprezentativ. Este o formulă de vot practicată - și exemplul cel mai bine cunoscut este cel al Marii Britanii -, practicată de foarte multă vreme, fără ca cineva să pună vreodată la îndoială soliditatea și autenticitatea democrației parlamentare britanice.

Este reprezentativ în măsura în care, până la urmă, voința directă a alegătorului și criteriul egal, acela al câștigătorului, al primului clasat în opțiunile electoratului într-un colegiu câștigă, în orice caz și fără excepție, mandatul de reprezentare și nu văd cum ar putea fi declarat anticonstituțional sau antidemocratic, atâta vreme cât nu împiedică în niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent și dreptul alegătorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la îndemână, alegerea pe care o dorește.

Ideea că rămân voturi exprimate și care nu-și vor găsi reprezentare în Parlament - sau există riscul să se întâmple aceasta -, este una corectă. N-am fost niciodată ipocrit și o spun foarte clar: nu îmi scapă și nu ascund dezavantajele și riscurile unei asemenea formule. Știm însă toți și nu de azi, de ieri, că toate formulele electorale, toate sistemele electorale au și avantaje și dezavantaje, fiecare dintre ele prezintă oportunități și riscuri. Nu putem însă vorbi, așa cum la limită am văzut formulări în opinia publică, în presă, despre faptul că se fură niște voturi, pentru că nu sunt reprezentate, pentru că atunci ar trebui să considerăm că 5 milioane și ceva de cetățeni care au votat cu alt candidat decât președintele actual se pot plânge de lipsă de democrație sau că votul lor a fost furat.

Sigur că dintre avantajele pe care formula pe care o propunem le prezintă, cele mai importante în acest moment și în conjunctura politică în care ne aflăm sunt cele legate de simplificarea dureroasă, dar categorică, a scenei politice, de faptul că acest sistem oferă șansa unor majorități solide, coerente și, ca atare, a unor guverne cu susținere parlamentară puternică.

De asemenea, faptul că alegătorul român este cel care are, în mai mare măsură decât partidele politice care propun candidați, ultimul cuvânt în trecerea acestora din condiția de candidat în condiția de parlamentar este, dacă vreți, o șansă pentru partidele politice de a tria după criterii mai degrabă ale societății, decât după criteriile interne de partid, candidații pe care-i propun în alegeri.

Și, în fine, eu cred că o asemenea formulă ne protejează în cea mai mare măsură și de riscul acestei boli care s-a extins, și anume așa-numitul traseism politic.

Am încercat, împreună tot cu domnul deputat Ponta, în prima variantă a proiectului nostru, să interzicem, practic, prin această modificare a Legii electorale traseismul, Curtea Constituțională, invocând aspectele legate de mandatul imperativ și de faptul că acesta este inacceptabil, a respins-o. Și atunci, în realitate, probabil că vom avea asemenea manifestări de traseism în mult mai mică măsură atunci când există, în principiu, cel puțin, un bipolarism politic generat, în linii mari, statistic, de o asemenea lege.

Eu cred că cei care acum ceva vreme, acum doi sau trei ani spuneau că aceasta este o formulă foarte bună și care astăzi i se opun, au făcut acest lucru din considerente de oportunitate politică și de interes politic. Nu ascund, încă o dată, că rolurile cumva s-au inversat din aceleași motive. Sigur, așa cum am spus de la bun început, este greu să așezi o lege electorală în preajma unor alegeri și într-o conjunctură politică precum cea din România astăzi. Poate că ar fi cazul, pe viitor, exact ca și discuția despre Constituție, să găsim un moment în care, fără presiunea campaniei electorale iminente, să discutăm la rece și cu ideea de a construi o lege de durată, în această formulă sau în alta, o lege electorală stabilă.

N-aș vrea, însă, să plec de la acest microfon fără să mai spun ceva. Nu sunt ipocrit și am spus, cred, foarte limpede că sunt conștient de dezavantaje, de frustrări electorale, dacă putem vorbi așa, și nu neapărat ale partidelor care pierd dintr-o asemenea formulă, ci ale alegătorilor al căror vot nu va putea fi fructificat. Am spus-o limpede!

Pe de altă parte, la fel de limpede, cred, ar trebui să ne amintim și să tragem oarecare învățăminte din faptul că mai bine de un deceniu sistemul de liste care, pe criteriul proporționalității, era perfect reprezentativ, a fost mereu și mereu atacat, până când a generat în 2008 formula actuală a legii, probabil cea mai nefericită. (Vociferări, rumoare.)

De asemenea, ar trebui să nu uităm că în momentul în care...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să asigurați liniștea în sală!

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

...în momentul în care fosta majoritate a hotărât ca alegerile locale pentru primari să se desfășoare într-un singur tur, lucru care spre deosebire de alegeri parlamentare cu uninominal într-un singur tur nu se mai întâmplă nicăieri, nu am asistat la o asemenea reacție a unor segmente din societatea civilă sau din opinia publică.

Iată, dar, că dacă avem o lege în baza căreia în scurtă vreme vor fi aleși primarii, președinții de Consiliu județean, într-un singur tur, să fim măcar coerenți și să mergem cu scrutinul majoritar într-un tur și la Parlament. Nu există în niciun fel pericolul limitării democrației. Pericolul limitării democrației sau punerii ei în discuție vine din atacul dus de aproape două decenii sub o formă sau alta, dintr-o direcție sau alta cu un interes sau altul la adresa instituției partidelor politice, vine din atacul dus și dus foarte recent și dinspre instituția prezidențială și dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului însuși, ca instituție, pentru că dincolo de o formulă electorală sau alta esențial este ca Parlamentul să rămână centrul vieții politice democratice și ca partidele politice, ca instituții de reprezentare și de pluralism, să rămână, să fie privite și să acționeze ca garanți ai democrației.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Raportul comisiei înainte.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Fiind procedură de urgență, în primul rând vă propun timp total de dezbatere cinci minute și voi prezenta raportul Comisiei juridice la acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat pe larg de unul dintre inițiatori.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este o lege foarte importantă, nu numai pentru cei care sunt în Parlament azi sau mâine, ci în primul rând pentru modalitatea în care electoratul din România își trimite în Parlament reprezentanții și mi se pare absolut nelalocul ei, ca să nu spun altfel, propunerea ca cinci minute să discutăm despre acest proiect de lege.

Domnul senator Antonescu a spus că e foarte importantă, nu trebuie făcută o lege rapid, dar a fost făcută în câteva zile, a avut un discurs echilibrat, dar pe principiul: "Eu spun, dar faceți cum vreau eu!".

Cred că acest proiect de lege și în primul rând revin, nu sunt de acord și cred că poate și domnul președinte al comisiei va reveni asupra timpului de dezbatere, chiar dacă este în procedură de urgență și mi se pare corect ca fiecare grup sau chiar colegii din Parlament să aibă opinii. Revenind la importanța acestei legi, în care noi atunci când am fost la putere puteam să folosim această majoritate să facem legea cum vrem noi, cred că întotdeauna este corect ca o lege care privește până la urmă viitorul României să fie dezbătută cu toate grupurile parlamentare.

Acesta este motivul pentru care, de comun acord, am făcut acea comisie de Cod electoral și, mai mult decât atât, și domnule Antonescu, trebuie să vă anunț, poate nu știți, a fost un consens referitor la un proiect de lege care să elimine și, pe de o parte, marile probleme pe care le-au creat și le creează votul uninominal într-un singur tur și lista. Și acea combinație mixtă, pe care căzusem de acord cu toții, rezolva toate problemele, sigur perfecțiune nu există, dar așa cum este acest proiect de lege, nu va crea decât o mare problemă în rândul electoratului, avantajând, poate, pentru un anumit moment, un anumit partid sau un anumit individ și cred că n-aș dori să fiu într-un parlament în care sunt foarte mulți independenți care câștigă un colegiu, prin orice metodă pe care o permite sau nu o permite legea.

Deci, revin și nu am făcut intervenția decât pe procedură, nu sunt de acord și vă rog ca președintele comisiei să revină, să lase dezbaterile, nu putem discuta cinci minute despre modul în care Parlamentul României va fi ales și va decide soarta acestei țări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă. Și eu cred că îmi faceți misiunea foarte dificilă să conduc o ședință în care toate grupurile parlamentare să intervină, pe acest proiect de lege care, cu siguranță îi vizează pe toți parlamentarii, câte un minut.

De aceea, eu o să vă rog, liderii de grup, să aveți o discuție, astfel încât să ajungeți la un termen rezonabil pentru dezbaterile generale.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru dezbateri generale nu există termen. Citiți Regulamentul! Deci, termenul de dezbatere este numai pentru dezbaterea pe articole. Unu.

Doi. Sunt, dacă am numărat bine, în total 18 articole de modificat, deci 18 puncte adoptate de comisie. Dacă mai adăugăm încă două, prin cele respinse, de pus în discuție, ajungem la 20. Dacă zicem că dăm câte trei minute pentru fiecare astfel de amendament, teoretic ajungem la o oră și mi se pare că este un termen rezonabil. Dacă terminăm mai repede, votăm mai repede. Oricum, s-a votat că votăm după ce terminăm dezbaterea. Deci cinci minute nu ajung nici să treceți în revistă cele 18 amendamente. O oră mi se pare una... Deci, aceasta e procedura, în contrapartidă celor propuse, de cinci minute, grupul nostru parlamentar propune o dezbatere de o oră pe articole. Pentru că, încă o dată, repet, citiți regulamentul, la dezbaterile generale nu e limită.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corectă precizarea făcută de domnul Márton Árpád că nu există timp pentru dezbateri generale, dar pentru dezbaterea pe articole există timp alocat și domnul președinte al comisiei... vă rog să reluați o dată dezbaterea pe articole, timpul alocat...

Domnul Florin Iordache:

E foarte logic de ce v-am propus eu cinci minute, stimați colegi, pentru că din cele 18 articole la care face referire domnul Márton Árpád, doar 15 sunt de abrogare, deci, nu avem ce discuta, pentru că prin acele articole scăpăm de pragul electoral. Un singur articol este pe care puteți discuta, este cel care stabilește câștigătorul, cel care obține cel mai mare număr de voturi. Acesta este articolul.

Deci, dumneavoastră, stimați colegi..., comisia își menține punctul de vedere, dezbaterile pe articole, cinci minute. La dezbateri generale puteți discuta oricât, că oricum dumneavoastră nu sunteți de acord cu acest sistem.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute pe articole... Sunt și amendamentele respinse, care pot fi susținute.

Deci, supun la vot dezbaterea pe articole cinci minute, iar dezbaterea generală este..., așa cum spunea și domnul Márton Árpád, este liberă pentru toate grupurile parlamentare.

Votul este deschis, vă rog să votați.

157 de voturi pentru, 17 împotrivă și 9 abțineri.

Dezbateri generale. Domnul președinte Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Așa cum spunea și domnul senator Antonescu, erau puține lucruri în România care funcționau, dar funcționa foarte bine acel sistem de vot pe listă care până în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională în Parlamentul României, în Camera Deputaților și în Senatul României. Sunt convins că acum patru ani de zile sau mai bine de patru ani de zile, dintr-o demagogie împinsă până la limită, am schimbat acel sistem care a funcționat foarte bine și ați adoptat și spun că ați adoptat, pentru că și atunci noi am fost consecvenți și am votat împotriva proiectului de lege, ați adoptat un sistem mai prost, un sistem mai puțin funcțional decât era până în 2008. Și acum dumneavoastră propuneți un sistem care va fi și mai prost, și mai rău decât sistemul care a funcționat până în 2008. În loc să facem un lucru prin care reparăm greșeala din 2007, prin această propunere eu zic că facem un pas înapoi. Nu reparăm nimic, ci stricăm un lucru care până la urmă și în 2008, și prin sistemul adoptat în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională. A fost un principiu de bază, a fost un principiu care a funcționat 22 de ani și noi, cei de la UDMR, suntem convinși că acest principiu ar trebui să funcționeze și în continuare. Votul de la urnă se transformă în mandat, dar acel vot se transformă într-un mandat printr-un sistem proporțional. Dacă omul, cetățeanul, contribuabilul, spuneți cum doriți dumneavoastră, a votat pentru un partid, pentru o formațiune politică sau pentru un individ, atunci mandatul se transformă exact acolo unde a fost dat votul. Și eu cred că din acest punct de vedere sistemul nostru electoral, până în 2008 a funcționat foarte bine, din 2008 am asigurat o reprezentare proporțională și, sigur, am introdus un element care nu era de dorit și acum noi vrem să schimbăm sau dumneavoastră vreți să schimbați un sistem care asigura o reprezentare proporțională, era un sistem just, era un sistem corect, era un sistem democratic.

Schimbând sistemul electoral, Parlamentul, prin votul dumneavoastră, va renunța la acest principiu fundamental, la reprezentarea proporțională și aduceți un argument foarte important. Vreți o majoritate solidă și este o dorință justificată, este o dorință pe care noi o înțelegem, dar va fi o majoritate artificială, va fi o majoritate care nu va reflecta dorința electoratului, nu va reflecta voința fiecărui cetățean, va fi o majoritate artificială care se va evapora exact așa cum veți stabili această majoritate.

Am auzit încă un alt argument în spațiul public, nu astăzi și nu de la acest microfon, prin care unul dintre inițiatori spunea că prin acest sistem vrea să elimine partidele populiste, partidele extremiste din Parlamentul României. Eu cred că și acest argument este un argument fals. Nu prin sistem putem elimina sau izola partidele populiste și partidele extremiste. Sunt convins că pentru acest lucru trebuie găsită o altă soluție, o altă formulă, o altă atitudine. Dacă renunțăm la pragul electoral, la pragul de 5% sau la un alt prag, 6 plus 3, 6 sau 3 Camera Deputaților - Senat, atunci nu vom elimina aceste partide populiste, fiindcă este logic, este pentru toată lumea foarte clar cum se va proceda. Ei vor fi prezenți. Deci, prin acest vot, prin acest sistem veți aduce aceste partide în Parlamentul României. Vor fi partide parlamentare cu un singur mandat, cu două mandate, cu trei, cu cinci, nu se știe. Dar problema cea mai importantă este că sute de mii de cetățeni, chiar milioane de cetățeni vor rămâne fără reprezentare politică în Parlamentul României. Și nu se poate face o analogie cu Președinția, cu alegerile prezidențiale. Și nu se poate spune că cinci milioane de români nu sunt reprezentați, fiindcă președinte e unul singur, Parlamentul este forul reprezentativ al tuturor cetățenilor și, din acest punctul de vedere, eu cred că o confuzie de acest gen nu este de acceptat.

Cui folosește acest sistem? Sigur, coaliției aflate la guvernare.

Dar nu folosește cu nimic cetățenilor României, nu folosește cu nimic și nu aduce niciun plus sistemului politic, sistemului parlamentar.

Să schimbi un sistem electoral cu cinci luni, cu șase luni înainte de alegeri eu cred că este o greșeală. Și această greșeală, ca un bumerang, se va întoarce împotriva celor care adoptă acest sistem. Nu folosește României, nu folosește cetățenilor, și acest lucru trebuie spus foarte clar, foarte răspicat.

Noi am fost consecvenți. În 22 de ani, am spus de fiecare dată: reprezentarea proporțională nu are alternativă. Nu trebuie găsită o alternativă la această reprezentare proporțională, fiindcă vom strica ceva. Dacă am stricat în 2008 un sistem care funcționa foarte bine, acum stricăm un sistem care funcționează binișor. Nu bine, binișor.

Mergem din rău, în mai rău.

Amendamentul votat în Comisia juridică este un amendament important, este un gest semnificativ, pe care noi îl apreciem, corectează ceva din imperfecțiunea sistemului, corectează parțial o problemă importantă. Va asigura o reprezentare aproape proporțională pentru o comunitate semnificativă.

Sigur, acest lucru este de lăudat, și noi apreciem acest gest și acest vot în comisie. Dar, în ansamblul lui, sistemul nu va fi un sistem perfect și nu poate să fie un sistem care poate fi votat și care poate fi susținut.

Se poate spune că în 2013, pentru 2016, vom schimba din nou sistemul. Important este să avem acum o majoritate solidă, să avem o majoritate cu care se poate guverna.

Sigur, în România și această majoritate va fi o coaliție, va fi coaliția dumneavoastră, coaliția USL. Nu va fi majoritatea unui singur partid. Și ca orice coaliție, ca orice alianță, va funcționa temporar și, prin acest sistem, vom ajunge în 2013, în 2014, la o situație foarte interesantă, despre care sper, cu dumneavoastră și cu noi, vom discuta în acest Parlament, în forul legislativ, și vom găsi o soluție și la acea problemă care se va crea cel târziu în 2014, după alegerile prezidențiale, dacă nu mai repede.

Grupul UDMR nu va vota acest proiect de lege, se va abține de la vot, așa cum a făcut și în 2007, când am fost în Parlament și nu am susținut, am votat împotriva legii actuale, fiindcă noi credem că trebuie să fim consecvenți cel puțin când vorbim despre principiile de bază. Și principiul de bază, pentru noi, rămâne reprezentarea proporțională.

Traseismul politic, prin acest sistem, nu va dispărea.

Eu cred - și dacă facem o analiză, comparând cu ce s-a întâmplat până în 2008 - că acel sistem de vot pe listă a ținut sub capac traseismul politic. Traseismul s-a amplificat după 2008. Foarte mult s-a amplificat. Și prin acest sistem se va amplifica și mai mult după 2012. Este boala cea mai gravă a sistemului politic românesc.

De aceea, noi credem că nici acel argument prin care dumneavoastră considerați că se poate stopa traseismul, votând acest sistem, nu este un argument sustenabil.

Sigur, aveți majoritatea, veți decide așa cum doriți dumneavoastră, dar, din punctul nostru de vedere - și considerăm acest lucru foarte important - este o greșeală un vot dat pe un astfel de sistem electoral.

Acum câteva luni de zile am avut mai multe discuții. Ați susținut un sistem mixt.

Eu cred că, pentru România, în 2012 și în perspectivă mai lungă, sistemul cel mai corect ar fi sistemul mixt. Un vot uninominal - cam jumătate din colegii - și echilibrarea pe o listă națională.

Acest lucru ar însemna nu numai o reprezentare proporțională, dar și un echilibru între interesele societății românești și logica partidelor politice, fiindcă politica este făcută în Parlament de partide politice, nu de indivizi. De partide, de grupuri parlamentare care se bazează, sper, pe ideologii foarte bine definite.

Mulțumesc pentru atenție și sper că astăzi mai aveți timp să vă răzgândiți și să nu acceptați un astfel de sistem care va distruge sistemul politic și sistemul electoral. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Paleologu, după aceea domnul Negruț Clement. Dar înainte de asta..., la următoarea tură de grupuri parlamentare.

Domnul deputat Paleologu, vă rog.

Domnul Theodor Paleologu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am urmărit cu foarte multă atenție discursul domnului senator Antonescu. Am apreciat faptul că era echilibrat și a vorbit atât de dezavantaje, cât și de avantaje ale sistemului propus.

Atâta doar, trebuie să chibzuim dacă nu cumva dezavantajele, în situația României, sunt mai mari decât avantajele.

Votul - zis uninominal, de fapt majoritar ar trebui să-l numim - are, fără îndoială, așa cum a spus domnul Antonescu, are niște avantaje: unu - legătura mai directă cu cetățeanul și, mai cu seamă, majoritățile clare, stabile, coerente.

Dar are, așa cum a spus domnul Kelemen, are și foarte serioase dezavantaje pe care le știm cu toții și e vorba de nereprezentarea unor forțe importante din societate. Sensibilități puternic reprezentate în societate nu mai sunt deloc sau sunt foarte puțin reprezentate în Parlament, iar acest lucru este foarte grav.

Sunt democrații vechi, cu lungă tradiție, care acum se gândesc la introducerea unei doze proporționale.

De exemplu, în Franța este situația aceasta și chiar și în Anglia, colegii dumneavoastră din Partidul Liberal Democrat își doresc un asemenea lucru, pentru că Partidul Liberal Democrat în Anglia este victima sistemului majoritar într-un singur tur existent acolo.

De altminteri, fac o mică paranteză și mă întreb dacă, pe termen lung, nu va fi și PNL-ul victima aceluiași sistem pe care președintele său îl propune cu atâta ardoare acum.

Știți cum este, întâi cade o victimă, apoi o alta și încă o a treia ș.a.m.d. Nu știi niciodată unde se oprește această cascadă.

De altminteri, trebuie să relev un detaliu interesant. Faptul că, pe această temă a votului uninominal, a votului majoritar, domnul Antonescu este de acord în întregime cu Traian Băsescu, și vreau să observați acest lucru că, în această chestiune, nu sunt de acord nici cu președintele Băsescu, nici cu președintele Antonescu.

Domnul Crin Antonescu a menționat, pe bună dreptate, exemplul Marii Britanii, numai că în Anglia, acest sistem există de foarte multă vreme. Rădăcinile parlamentarismului britanic urcă în secolul XVII, XVIII. Reforme importante ale sistemului electoral britanic au avut loc în secolul XIX și încă în secolul XX. Să nu ne comparăm cu vechea tradiție, seculară, din Anglia.

Tare mă tem că rezultatele la noi vor fi cu totul altele decât în Anglia. Și bine știți că în Anglia opoziția este numită Her Majesty's Opposition - Opoziția Majestății Sale.

În România, tare mă tem că nu asta se va întâmpla!

Apreciez, de asemenea, sinceritatea domnului Crin Antonescu. Ne-a spus pe scurt așa: facem acum această lege și apoi facem alta, când rămâne numai USL-ul în Parlament.

Apreciez această onestitate de a spune lucrurilor pe nume, pe șleau. Și a mai spus un adevăr domnul Crin Antonescu, și anume că acea lege pe care am votat-o, PDL și PSD în principal, privind alegerea primarului într-un singur tur, a fost o prostie.

Aveți dreptate, domnule Antonescu, a fost o prostie și am văzut cum primarii în funcție ignoră cu desăvârșire orice fel de dezbatere pentru că se simt tari pe poziție și sunt siguri de acum că vor fi aleși și refuză dezbaterea, iar dezbaterea este fundamentul democrației.

Și ca să închei, domnul Antonescu ne-a spus așa: "Alegerea primarului într-un singur tur este o prostie. Dar, ca să fim coerenți, haideți să facem prostia până la capăt."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bot, vă rog.

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau doar să pun două întrebări. Evident, întrebări retorice, dar subiect de gândire pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii pe care o discutăm.

Prima întrebare este aceea care se referă la modul în care este ales președintele României și la modul în care este demis președintele României. Cât de democratic este acest mod, când președintele poate fi ales - teoretic vorbind - chiar și cu un singur vot și nu poate fi demis decât cu 9 milioane de voturi.

Iar în legătură cu reprezentativitatea Parlamentului ales prin sistemul propus de noi acum, de ce este mai nedemocratic și mai nereprezentativ acest Parlament decât Parlamentul ales în sistemul actual, când în Parlament și-au găsit locul deputați și senatori de pe locurile doi, trei sau patru. Și atunci, nu se simt frustrați alegătorii care poate au ales un parlamentar care a obținut 49,99% din voturi, a obținut locul întâi și nu a intrat în Parlament. Eu cred că este un subiect de gândire serios pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii propuse de noi.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrerupem pentru câteva secunde lucrările noastre.

Am plăcerea să anunț prezența la lucrările Camerei Deputaților a delegației parlamentare conduse de domnul Andrew Scheer, președintele Camerei Comunelor din Canada, aflat în vizită în țara noastră.

Salutăm prezența domnului președinte. (Oaspeții sunt aplaudați în picioare de către toți cei prezenți la ședința Camerei Deputaților.)

Vă mulțumesc.

Revenim la lucrări.

Și dați-mi voie să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Anghel Stanciu. Mi-a spus să-l prezint ca autor al legii încă în vigoare și de aceea are câteva cuvinte să ne spună. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Venind pe drumul acesta de costișă, mi-am adus aminte de o vorbă dragă distinsului domn prim-ministru și președinte al meu, Ponta. Referindu-se la unul sau la altul dintre cei cu funcții de conducere fie în stat, fie la partide, are o vorbă care îmi place și mie: A pierdut ocazia de a tăcea.

Cred că mă aflu și eu astăzi în această situație în care am pierdut ocazia de a tăcea. Căci este posibil - ca un bumerang - ceea ce voi încerca să spun fiind total neutru, domnule președinte Antonescu, să fiu obligat să apăr ceva ce fiecare dintre dumneavoastră apărați. Și apărați, pentru că majoritatea care sunteți aici, în sală, aveți un copil, o copilă, un fiu, o fiică - biologic, evident. Și indiferent cum arată, indiferent cum se prezintă, este cea mai frumoasă fiică, este cel mai bun fiu.

Așa cum avem fii și fiice biologice, avem și fii și fiice în plan ideatic. Ai o idee, o idee originală, o idee originală care este ca un fulger în mijlocul unei nopți, care-ți vine pe negândite. Și cu șeful meu, la vremea respectivă, maestrul nostru Hrebenciuc mi-a cerută să mă gândesc la o lege originală, mi-a picat - să spunem așa - o fisă, fără să-mi spargă capul, de a găsi un sistem original. Și este un sistem original în întreaga lume. Iar dumneavoastră, fie că vreți, fie că nu vreți, vă datorați fotoliile de parlamentar acestui sistem, despre care, de la rezultatele pe care le-a oferit, și puterea și opoziția, și cei de pe locul unu și cei de pe locul trei au spus că este cel mai prost.

Bineînțeles că nu-și convine nimic nici astăzi, când, la vremea respectivă și domnul deputat Voicu, colaborator al meu în finalizarea acestui algoritm, și ceilalți am lăudat sistemul. El avea niște virtuți: se vota omul, și nu lista. A doua virtute consta în faptul că se realiza o solidaritate între toți competitorii partidului, pentru că de voturile tuturor care se strângeau depindea numărul de mandate total. Și a treia virtute, criticată sau necriticată, se realiza o proporționalitate. Proporționalitatea este de sub 1%.

Avea însă un viciu. Avea un viciu în sensul că cei care au câștigat colegiu nu au intrat și au intrat cei de pe locul doi sau cei de pe locul trei. După știința mea, de pe locul patru nu au intrat.

Ca atare, mă văd aici cumva nevoit - față de gândirea mea, care nu poate fi perfectă - să-mi cer scuze celor care au ieșit pe locul unu și nu au intrat.

Totodată, vreau să-i asigur pe cei care au intrat de pe locul doi și de pe locul trei că au și legitimitate și reprezentativitate pe ansamblul voturilor pe care le-a obținut partidul.

Este clar că n-am să mă refer la acest sistem pe care l-am adopta.

Ceea ce vreau să spun însă este că voi vota acest sistem și voi mulțumi tuturor celor care vor face același lucru ca mine, îl vor vota, pentru că în felul acesta scap eu de acea anatemă că am făcut cel mai prost sistem de alegere a Parlamentului. Și asta mă îndeamnă să vă rog să votați cu ambele mâini.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Negruț Clement. De asemenea, dacă mai doresc parlamentari să se înscrie la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pambuccian, am notat.

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule senator,

Suntem într-o procedură legislativă normală, corectă, când un domn senator, coleg de-al nostru, din Parlamentul României, se află în calitate de inițiator să susțină un proiect de lege. Ar trebui să-i mulțumim domnului senator, că-l vedem totuși destul de rar și la o oră așa de matinală la Parlament, dar, încă o dată, e o procedură pe care trebuie s-o dezbatem, s-o discutăm.

Ne-a vorbit domnul senator foarte frumos despre democrație, despre sistemele de vot din România după 1989. S-a vorbit despre votul pe liste. S-a vorbit în general despre un vot care l-a avantajat întotdeauna pe domnia sa, votul pe liste. A fost un privilegiat al votului pe liste, pentru că a fost copilul de suflet al tuturor președinților PNL.

A vorbit despre votul în două tururi de scrutin. Un vot corect, în opinia mea. Dar n-a vorbit domnia sa despre votul din 2008, votul proporțional, prin care se află astăzi în Parlamentul României. Pentru că, dacă aveam votul direct, domnia sa nu era aici astăzi.

De aceea, poate că era corect, domnule senator, să ne spuneți și de ce nu este bun votul proporțional. Și vă vorbește unul care a intrat în Parlament cu votul majorității cetățenilor și care este și coinițiatorul unui proiect de lege prin care susține votul direct.

M-aș fi bucurat să vă aud de la această tribună că ne vorbiți despre votul proporțional, de ce nu a fost bun. Pentru că, vreau să vă spun, domnule senator, că dacă acest vot direct în 2008 era în funcțiune, în Alba nu aveați niciun parlamentar. Niciunul! PNL-ul și PSD-ul nu aveați parlamentari. Pentru că PDL-ul a câștigat toate colegiile.

De aceea, haideți să fim foarte atenți. Sigur. (Vociferări.)

A venit vremea, domnilor, să vociferați. E vremea dumneavoastră. Eu să știți că sunt unul care nu prea mă tem de vociferări.

Haideți să fim consecvenți până la capăt, stimați colegi.

Haideți să dezbatem serios această lege pe care s-o folosim pe un termen lung, nu facem o lege care să ne avantajeze acum și să nu ne gândim la viitor.

Domule senator,

Dincolo de... - vă rog să mă credeți că nu sunt răutăți - mă bucur că vă văd și probabil ați văzut și cum Constituția nu este modificată și probabil ați fost prezenți să vedeți și lucrul ăsta, nu respectăm votul cetățenilor, și probabil veți vedea și încă o lege pe care colegii dumneavoastră vor avea grijă să o rupă în două. E vorba de Legea energiei, prin care veți proteja "băieții deștepți" despre care vorbiți atât de frumos.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian, vă rog, liderul Grupului parlamentar la minorităților naționale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În general, sistemele de vot și sistemul general constituțional al unei țări sunt lucruri care trebuie cumpănite bine, calculate, gândite și dezbătute și după aceea făcute.

Lucrul ăsta nu se potrivește, din păcate, cu locul.

Noi întotdeauna experimentăm, iese prost, după care o luăm în altă direcție, de obicei și mai proastă.

Și tot șirul ăsta se întrerupe în momentul în care lucrurile ies foarte prost.

Grupul nostru parlamentar, după ce am avut multe discuții între noi, a ajuns de mult la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru România ar fi o republică parlamentară cu un parlament amplu și cu un vot pe liste, proporțional. Ar fi o formulă foarte echilibrată, care ne-ar face, după zeci de ani de dictatură, întrerupă cu mici perioade, cum a fost perioada lui Carol I sau perioada interbelică, cu mici perioade de trăit altfel, să uităm ideea tătucului salvator, să uităm tot felul de idei de genul ăsta.

Probabil că asta ar fi, cel puțin asta credem noi, formula cea mai potrivită.

În timp, agenda publică care a fost de cele mai multe ori făcută de presă, de analiști politici, de politicieni interesați, duce lucrurile exact în direcția opusă și probabil să se bazează, într-un fel sau altul, și pe o oarecare nostalgie populară.

Eu vreau să vă spun că, de data asta o să votăm proiectul acesta de lege și vă spun și de ce. Pentru că este foarte bine să ducem lucrurile până la ultima lor consecință, ca, după aceea, să înțelegem că poate ar trebui să regândim sistemul. Că poate ar trebui să căutăm o cale echilibrată, în care puterile din stat să se poată amenda în mod real unele pe celelalte, în care partidele să devină instituții puternice, în care politica să devină o chestiune făcută cu mult profesionalism.

Așa că vom vota. O să vedem și consecința acestui sistem, și cu asta cred că ideea de uninominal se va încheia o dată pentru totdeauna.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Mihăiță Calimente, domnul deputat, vă rog.

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că am auzit foarte multe argumente și pro și contra.

Aș vrea să le spun colegilor care visau la o republică parlamentară că suntem într-o republică parlamentară, și nu semiprezidențială.

Am auzit că votul majoritar ar fi o crimă. Am auzit că votul pe listă ar fi numai un lucru extraordinar de bun. Vreau să vă spun că democrația poate fi și de tip majoritar, și atunci avem votul majoritar, poate fi și de tip consensual, și atunci avem votul pe listă.

Sigur că există o multitudine de feluri, între aceste două extreme, de a ne exprima votul și toate vreau să vă asigur că sunt democratice.

Cu colegii de la Arad am avut de multe ori această dispută. Ei îmi reproșau că am ieșit parlamentar de pe locul trei și-mi puneau la îndoială - vezi, Doamne! - faptul că cei de pe locul trei nu ar avea - nu-i așa - aceeași legitimitate ca și cei care ieșiseră pe locul întâi. Numai că uitau să spună că acel vot era un vot combinat, că la repartizarea mandatelor el era majoritar numai în primul tur de repartizare a mandatelor, cine lua 50% plus un vot. După acest tur, în tururile următoare de distribuire a mandatelor, el, din majoritar, se transforma în proporțional. Și cei care au luat mandatele n-au luat numai pe voturile pe care le-au luat, ci pe toate voturile colegilor liberali din județ, care s-au raportat la cel care a luat mandatul. Deci și acel mandat este la fel de reprezentativ ca și al celor care au luat de pe locul întâi.

La fel de reprezentativ este și dacă se introduce acest tip de vot majoritar, sigur că el va lăsa un număr de cetățeni care nu-și vor găsi în cei care intră în Parlament votul pe care l-au dat. Dar și la votul pe listă, unde există pragul de 5%, sau în alte părți prag mai mare, rămâne un număr de cetățeni care au votat și au votat partide care nu fac pragul sau candidați care nu fac pragul și nici acolo nu se găsește în întregime reprezentat votul exprimat de către cetățeni.

Deci vreau să spun că fiecare sistem de vot este democratic, sigur că el, într-o anumită conjunctură, poate avantaja o anumită..., un anumit partid, o anumită grupare de partide, dar ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 20 și ceva de ani, votul pe listă a fost incriminat de toată lumea, votul pe listă a fost atacat din toate părțile și, în special, de către presă și astăzi nu facem altceva decât să respectăm... și iacătă că aici suntem în consens cu președintele Băsescu, introducerea tipului de democrație majoritară pe care și l-a dorit Domnia Sa. Pentru că, în proiectul de Constituție pe care l-a înaintat este clar un tip de democrație majoritară. Nu luăm toate elementele de democrație majoritară pe care le impunea Domnia Sa, ci-l luăm pe acesta singur, votul uninominal dintr-un tur, care este democratic și care este și reprezentativ.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat și vicepreședinte al Camerei, Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul parlamentar progresist va vota acest sistem de vot, acest proiect de lege, așa cum ne-am înțeles prin Protocolul semnat cu Partidul Social Democrat care ne-a promis că ne va sprijini în taxa de solidaritate, acea taxă de care România are nevoie pentru a întregi salariile, pentru a da înapoi banii la pensionarii care, în mod incorect, au fost văduviți de sume importante de bani. Acesta este anunțul pe care doream să-l fac.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc mult.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Petrescu.

Domnul Cristian Petrescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am ținut să iau cuvântul ca să-mi exprim admirația, e adevărat, limitată, pentru domnul senator Crin Antonescu, pentru faptul că a mai găsit încă un sistem de vot care să-i permită accesul în Parlament, după cei 20 de ani petrecuți în Parlament, dânsul fiind parlamentar încă din 1992, iată că în 2016 va face 24 de ani de Parlament. Felicitări încă o dată!

Am avut onoarea și ocazia să asist aseară la Comisia juridică, de disciplină și imunități, drept pentru care știu ce scrie în această lege. Din păcate, ceilalți colegi ai mei nu au raportul în față, drept pentru care nu pot să se exprime în cunoștință de cauză. Pot să vă spun că prin această lege reușiți să creșteți numărul de parlamentari. Pentru că ați dat acea prevedere cu minoritățile, cu pragul acela de peste 7%. Vă voi mai spune un număr, 7.765.573. E vorba de numărul de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Prin legea pe care o dați dumneavoastră acum, creșteți numărul de parlamentari. Și, aș vrea să mai felicit Partidul Social Democrat pentru noul suflu pe care îl aduce în Camera Deputaților prin numirea domnului Viorel Hrebenciuc în calitate de vicepreședinte al acestei Camere. Mare îmbunătățire...

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Pambuccian, cu o precizare.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu vă rugasem să fac precizarea când venea articolul cu pricina, dar o fac acum și-i mulțumesc colegului meu că-mi dă ocazia să o fac.

Au existat foarte multe speculații zilele acestea că există în această lege o prevedere pentru minoritățile naționale care nu știu ce face. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al minorităților naționale, reprezentate în grupul meu parlamentar, în Grupul parlamentar al minorităților naționale, legea nu are nicio modificare în raport cu legea din 2008. Este, practic, același corpus legislativ în ceea ce privește minoritățile.

Există aici o referire la o singură minoritate care nu este reprezentată în grupul nostru parlamentar, pentru că, în cazul dânșilor, votul de tipul acesta îi condamnă la pierderi majore. Și ea se referă la județele în care o minoritate are peste 7% din populația acelui județ. Niciuna din minoritățile naționale reprezentate în Grupul parlamentar al minorităților naționale nu îndeplinește această condiție, în niciun județ. Nicăieri!

Așa că rugămintea mea este ca această confuzie să nu se mai perpetueze. Legea, din punctul nostru de vedere, al mecanismului electoral care ne privește direct, nu aduce nimic în plus, nimic în minus, e în ordine așa cum este, și nu ne afectează practic din punctul de vedere al felului în care suntem noi aleși în niciun fel. Cum ne va afecta pe toți, am spus atunci când am vorbit la dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Acum este domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, am dorit să vin la acest microfon să constat că, într-adevăr, în Parlamentul României astăzi se poartă o dezbatere și modul în care se desfășoară aceasta, cu puncte de vedere pro și contra, cu argumente și chiar prezența în sală a unor reprezentanți ai societății civile, nu ne face altceva decât să fim într-o stare de normalitate.

Pe de altă parte, vreau să mulțumesc distinsului senator Antonescu, care ne-a prezentat proiectul Domniei Sale de lege, argumentat, cu tot respectul cuvenit Parlamentului, aducând în discuție atât argumentele pro, cât și eventualele critici și solicitând din partea noastră, așa cum este democratic, susținerea.

În ceea ce privește un singur aspect, pentru că multe din aspectele prezentate au fost luate în discuție de către antevorbitorii mei, este acea așa-numită intervenție pe problema de constituționalitate. Proiectul de lege, în opinia mea, și cred că sunt destul de avizat pentru a putea să spun acest lucru, este perfect constituțional. Articolele 62, 63 din Constituție, care se referă la reprezentativitatea Parlamentului și la egalitatea votului, nu au nicio legătură cu acest proiect de lege. Parlamentul care va reieși în urma acestui proiect de lege va fi reprezentativ și va fi votul fiecărui cetățean, nu va fi cenzitar, nu va fi altfel multiplicat și va fi un vot egal.

Mai mult decât atât, sigur că există și acele argumente pro și contra. Dispariția pragului electoral este o încurajare, dacă vreți, pentru că există posibilitatea astfel, în anumite situații, să avem chiar și reprezentanți ai societății civile, persoane independente, care să poată să acceadă în Parlament. Și acesta nu este un lucru simplu, pentru că de aproape 20 de ani, de când părintele Constituției, regretatul senator Iorgovan, a intrat în Parlamentul României prin... în calitate de independent, nu s-a mai întâmplat acest lucru, fiindcă acel prag și număr de voturi era, practic, imposibil de obținut.

Iată de ce sunt foarte multe argumente, dar principalul argument este acela potrivit căruia dacă câștigi trebuie să fii în Parlament.

Iar în ceea ce privește acea problemă a reprezentativității, să știți că nici sistemul DŽHondt nu a fost perfect, a fost poate mai corect din punct de vedere al reprezentării decât oricare alt sistem. Dar, nu uitați că voturile care erau date în număr foarte mare, și aici era pe regula numerelor mici, se obțineau partide care obțineau în jur de 6-7%, aveau senatori sau deputați cu zeci de mii de voturi, care nu intrau în Parlament și ele se duceau prin redistribuire și aduceau în Parlament reprezentanți din alte județe care, poate că luau un număr de câteva sute de voturi.

Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, dar noi am pornit pe un drum. Și vreau să spun că și dumneavoastră, cei care sunteți astăzi în opoziție, și președintele Băsescu, și toată lumea a vorbit despre uninominal. Noi ne-am oprit cu varianta din 2008 la o variantă intermediară care, din păcate, trebuie să recunoaștem că nu a fost perfectă și, din contră, a creat o anumită dispută. Eu am fost de multe ori în situația de a discuta în străinătate despre acea variantă a distinsului nostru coleg care mă bucur că are curajul să-și asume această răspundere, Anghel, și de multe ori mi s-a spus: nu este democratic. Varianta propusă de domnul senator Antonescu și domnul deputat Ponta, în mod cert, sigur este constituțională și democratică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Spînu. Era înscris pe ordinea de zi, după aceea domnul deputat Oajdea și domnul deputat Olar. După care, nu mai sunt alte intervenții, încheiem dezbaterile generale.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Sunt de 3 ani și 5 luni în acest Parlament, așa încât nu-mi pun nicio nădejde că modalitatea în care ați venit determinați să votați astăzi se va schimba.

Totuși, vreau să vă spun ca introducere că teoria sistemelor de vot este o teorie care face parte din teoria matematicii și știu despre ce vorbesc. Este o parte componentă din teoria deciziei și a alegerii multicriteriale. Și am studiat-o cu foarte mult interes, inclusiv cu studenții mei, așa încât vă rog să mă credeți că chiar sunt în postura de a spune tehnic niște lucruri.

Din punct de vedere al deciziei inițiatorilor, de a trece la uninominalul pur, cred că nici noi nu avem calitatea morală astăzi să încercăm schimbarea acestui sistem, pentru că și noi l-am susținut.

De ce? Ne convenea probabil atunci, așa cum vă convine și dumneavoastră astăzi, pentru că dacă astăzi USL-ul ar sta la 15% în sondaje ați veni aici la tribună și ați găsi un milion de defecte acestui sistem și ați argumenta pertinent cu foarte multe exemple, ceea ce am putea face și noi. Dar, v-am spus, din punctul meu de vedere nu am calitatea morală, pentru că am acceptat și noi acel, să-i spunem, intrat în vorbirea publică, uninominal pur, chiar dacă președintele Traian Băsescu era adeptul unui vot uninominal pur din două scrutine, și nu din primul scrutin.

Totuși, vreau să vă citez unul din inițiatorii acestei legi, pe domnul senator Crin Antonescu, să vedem când este cinstit, astăzi sau acum câteva luni, sau acum câteva zile. Citat din domnul senator Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal: "Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari. O reducere semnificativă, și nu una de fațadă, care să respecte - domnule senator -, principiul constituțional al proporționalității". Declarația dumneavoastră din data de 14 noiembrie 2011, în care amenințați cu moțiunea de cenzură, dacă nu se ține cont de acest lucru. Eu sunt profesor de matematică, dumneavoastră sunteți profesor de istorie. Nu știu ce înțelegeți prin proporționalitate, s-ar putea să avem viziuni diferite și m-aș bucura dacă mi-ați explica ce ați vrut să spuneți atunci.

Al doilea citat, mai nou, din 17 martie 2012, ziarul "Adevărul": "Pentru reducerea numărului de parlamentari avem un proiect de lege pregătit, putem să-l aprobăm și mâine."

Vă amintesc, stimați colegi, că acest proiect de lege a trecut de Camera Deputaților, se află la Senatul României, în biroul blindat al domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Senat și-l ține la dospit acolo.

Deci, să revin. "De fapt, luni dacă vor, ne prezentăm în Parlament și rezolvăm această parte a problemei." Pentru că, la vremea respectivă erați în grevă parlamentară, iar liderul PNL-ului spunea că poate accepta această concesie, să întrerupeți greva și să venim să votăm proiectul de lege care reduce numărul de parlamentari.

Ieri, în Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost depus, stimați colegi, un amendament prin care să respectăm voința românilor care 87% la referendum au spus: vrem reducerea numărului de parlamentari.

Dumneavoastră, când erați în opoziție, zeci dintre dumneavoastră, domnul actual prim-ministru Victor Ponta a spus-o răspicat: "Mâine reducem numărul de parlamentari, nu avem nevoie de modificarea Constituției". Vă cer astăzi aici să nu fiți ipocriți nici dumneavoastră, nici inițiatorii și să acceptați amendamentul depus de PDL, vot uninominal pur într-un tur, dar cu reducerea la 300 de parlamentari. Vreau să văd aici ipocrizia, pentru că argumentul dat de inițiatori, cred că de domnul prim-ministru Victor Ponta, privitoare la neatingerea pragului de 300 a fost ca să fie sigur că acest proiect va trece.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege dacă introduceți amendamentul, reducerea numărului de parlamentari la 300, și veți avea visul împlinit, cum spunea domnul Pambuccian, o să ajungem la fundul butoiului și după un an de zile o să ne dăm seama că ceea ce facem astăzi nu este nici corect, nici democratic. Dar am intrat în capcana populismului toți, am cerut vot uninominal toți, haideți să respectăm ce am spus și acum 2 luni, și acum 5 luni, și acum 2 ani, toți, și dumneavoastră care astăzi sunteți majoritatea și noi care până mai acum 2 săptămâni am fost majoritatea.

Și o ultimă chestiune: eu nu am văzut raportul care a fost dat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Dar, vă atrag atenția, domnule senator Antonescu, că în proiectul pe care l-ați propus, modificarea art.11, introducând un nou articol, 111, spune așa: "În caz de balotaj", deci se referă la primul tur, "se organizează un nou tur de scrutin la 2 săptămâni de la primul tur. La al doilea tur de scrutin participă numai candidații aflați în situație de balotaj". Deci ca să înțelegem toți, balotajul înseamnă că 2 sau mai mulți candidați au obținut același număr de voturi valabile, și nu putem desemna un câștigător.

În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate. Întrebare, ca profesor de matematică acum, ce se întâmplă dacă și în al doilea tur de scrutin avem balotaj? Legea nu percepe acest caz... Pot... nu prevede această situație și, aici îi dau dreptate domnului Anghel Stanciu, că a făcut o lege mult mai bună, pentru că a prevăzut în vechea lege pe care noi am fost aleși inclusiv acest caz. Și se ajungea ori la tragere la sorți, ori la discuție între partide. Dacă partidele nu se înțelegeau pe un astfel de caz, se trăgea la sorți. Ce facem aici? Ce ne facem, dacă poate exista, cu o probabilitate foarte mică, o astfel de situație? Întră amândoi în Parlament? Nu intră niciunul? Se efectuează al treilea tur de scrutin?

Deci, domnule senator Crin Antonescu, ca președinte al PNL, ca parlamentar cu o vechime de 22 de ani, ca lider al opoziției, împreună cu primul-ministru Victor Ponta, chiar ar fi trebuit să vă consultați cu colegii dumneavoastră care au mai mare experiență și să propuneți un proiect de lege nu scris pe genunchi, ci un proiect de lege care să arate că, atunci când vor, PNL-ul sau PSD-ul pot să propună o modificare legislativă coerentă de la un capăt la altul.

Și, încă o dată, vă cer să veniți aici la tribună și să spuneți public dacă susțineți reducerea numărului de parlamentari la 300, introducerea amendamentului PDL în proiectul de lege, lucru pe care noi, Grupul parlamentar al PDL, vom vota întreaga lege, în ansamblul ei.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Mi-am dorit din tot sufletul să-mi fie rostit numele de către antevorbitorul meu, pentru a avea acest drept la replică.

Vreau să vă spun că votul uninominal plus reducerea numărului de parlamentari sunt două măsuri din același film. Adică din filmul atomizării Parlamentului, fluidizării lui, micșorării lui și transformării lui într-o masă de manevră pentru un tătuc național. Dacă asta vreți, asta avem. Dacă nu vreți asta, lăsați Parlamentul să fie puternic, lăsați partidele politice să fie puternice, lăsați oamenii să poată vota proporțional. OK, o facem pe asta ca să se convingă lumea că e o greșeală. Dar, dacă dăm drumul la amândouă frânele din mână, în momentul acela și mai ales în conjunctura în care o Europă care cade liber din cauza crizei va alege în multe țări, Grecia, Franța, Spania, Italia, sunt țări care se califică în următorii doi ani la regimuri dictatoriale. Vrem și în România asta? Îi netezim drumul? Asta vrem? (Vociferări.)

Da, cu votul uninominal, dar dacă facem zob și Parlamentul în timpul ăsta, în momentul ăla chiar am deschis porțile larg spre așa ceva. Amintiți-vă de anii ’30, suntem foarte aproape de ei. Amintiți-vă de felul în care Hitler a luat puterea în Germania. Lucrul acesta o să-l vedem în statele europene, dar eu nu vreau să-l văd în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Am auzit aici argumente pro și contra pentru ambele sisteme de vot. Fiecare argument, sigur, încearcă să apere interesul probabil al unui partid sau al unei grupări de partide. Dar, vă invit să vă puneți în situația oamenilor care nu sunt aici, în sala Parlamentului. A celor din stradă, a celor care nu au relații în partidele politice, a celor care nu sunt în Guvern. Ei susțin votul uninominal. De ce? Sistemul de vot pe listă este un sistem greșit. Permite partidelor să-și pună miniștri care să-și bată joc de populație, permite partidelor să pună acei miniștri, în continuare, pe listă, și ei să ajungă parlamentari ai României.

De aceea, cred că sistemul de vot uninominal, de vot pur este corect și cred că atâta vreme cât populația a spus că vrea și a votat reducerea numărului de parlamentari, ambele prevederi sunt corecte și ambele prevederi le dorește populația. Iar orice argumente am aduce, din orice unghi vrem să privim, altul decât acela al simplului om din România, al simplului cetățean este greșit și are în spate alte interese.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Olar.

Domnul Corneliu Olar:

Doamnă președinte,

Bună ziua!

Stimați colegi,

Sunt parlamentarul care am candidat de 8 ori uninominal. Începând de la consilier independent, primar independent și în 2000 și în 2004 am avut curajul să mă lupt cu dumneavoastră, cu partidele politice, în calitate de candidat pentru Camera Deputaților, independent.

Deci nu pot fi decât de acord cu votul uninominal. Era și un slogan al meu în acea vreme, un pas spre votul uninominal.

Stimați colegi,

Mi-a plăcut și discursul domnului Antonescu. Parțial. Parțial! Însă eu i-aș pune o întrebare. Dacă domnul Antonescu ar candida, partidul domnului Antonescu, Partidul Național Liberal, singur pe listă, la toamnă, ar fi de acord cu această formă de vot? Asta e una din întrebări.

Susțin reducerea numărului de parlamentari și susțin și votul uninominal. Nu pot fi altfel.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Intervenția dinainte s-a referit la timp. Sigur că am spus și câteva cuvinte despre acest important proiect de lege. În esență, nu este altceva decât un surogat care să permită, într-o anumită conjunctură, avantajul politic al unei alianțe, cum este cazul dumneavoastră, și mi-a plăcut intervenția colegului meu. Dacă mergeți separat, stimați colegi de la USL, mai acceptați acest proiect de lege?

Din sală (din partea USL):

Da!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, chiar aș vrea să văd răspunsul.

În al doilea rând, vreau să fim consecvenți. PDL a susținut votul uninominal. E adevărat că cel mai corect este cel în două tururi. Sigur că o să mergeți pe ideea uniformității, așa alegem și primarul, așa alegem și președintele consiliului județean, dar primul pas l-ați făcut dumneavoastră, stimați colegi, când ați modificat legea în 2008 și ați desființat sistemul de alegere a președintelui de consiliu județean, într-un singur tur, și am creat niște baroni pe care acum greu îi vom putea da deoparte. Toți. Și noi, și dumneavoastră. Dar ați creat sistemul ăsta care acum se duce ca un bulgăre de zăpadă.

Pentru consecvență, deci noi suntem pentru votul uninominal, dar cu toate artificiile făcute de dumneavoastră în această lege nu putem să acceptăm, ca să apară în Parlament sau un Parlament pestriț și, mai mult decât atâta, să fim într-o situație în care numărul de parlamentari va crește. Ăsta este și motivul pentru care colegii noștri și cu mine am depus acel amendament care prevede modificarea numărului pe un procent care să permită reducerea numărului de parlamentari la cifra de 300.

Aceasta este ceea ce a cerut populația, ăsta a fost votul unui referendum, iar modificarea Constituției va trebui să vină.

Și aici mă uit la domnul Năstase, când era prim-ministru și a fost autorul, ca președinte de partid... cu modificarea Constituției. Acolo întotdeauna am fost împotriva traseismului politic. Și nu numai atât, eu personal am făcut un amendament pentru a modifica Constituția și a interzice plecarea unui parlamentar de la un partid la altul. N-a fost acceptat. Sigur că în momentele alea PSD a intrat cu 30% sau 33 și a ajuns la 60. Motivul este foarte clar și cunoscut. Foarte mulți colegi de-ai mei din partea aia, au trecut în partea cealaltă. Acum se produce același fenomen. Traseismul politic este un fenomen pe care trebuie să-l închidem, stimați colegi. Dar, hai să-l închidem, haideți, deci... (Vociferări.)

Stimați colegi,

Nu vă faceți probleme, că eu nu plec din PDL, și chiar aș dori ca fiecare să rămână în poziția aia, iar mai mult decât atâta, nu clamați de ce obțineți majorități, pentru că le-am obținut noi într-un anumit sistem, dumneavoastră îl folosiți cu și mai mare sârg.

Deci, revenind la poziția PDL, dacă acel amendament trece, revenim la pragul normal de 5%, este clar că vom vota acest proiect de lege, cu toate, cu toate problemele lui, care sunt probleme foarte mari.

Nu sunt de acord cu ce a spus domnul Pambuccian: "Domnule, stai să mai facem o încercare." Pe spatele cui? Nu al nostru, că vom fi oamenii care vom intra sau nu vom intra în Parlament, ci pe spatele electoratului care nu va înțelege niciodată care este rostul lui și cum își rezolvă el o reprezentativitate. S-ar putea prin acest proiect de lege să tragem o linie de demarcație. Roșu și altă culoare, portocalie. Nu știu dacă este bine să regionalizăm țara.

Dar este problema dumneavoastră și v-o asumați. Eu vă spun încă o dată că grupul nostru nu va vota această lege decât în condiția în care amendamentele noastre vor trece. Dacă nu, stimați colegi de la puterea efemeră de astăzi, vă asumați toată răspunderea!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Duvăz.

Înainte, tot pe procedură, domnul Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Nu doream să mai intervin, în ciuda mai multor atacuri la persoană. Dar mi s-au pus câteva întrebări, din care rețin cel puțin două la care mă socot dator să dau un răspuns.

Trebuie să spun repede că venind înspre Cameră, cu sfială și cu nostalgie, nu credeam că lucrurile vor căpăta o turnură atât de personală, pentru că multe dintre intervențiile domnilor deputați de la Partidul Democrat Liberal n-au vizat atât conținutul legii, cât persoana inițiatorului. Și n-am, din punctul meu de vedere, n-am a da curs tuturor acestor atacuri. Dacă aș mai fi fost deputat, probabil că fiind în interiorul aceleași Camere, o făceam. Venind din altă Cameră, am un respect suplimentar și, ca atare, n-are nici un rost să discut cu domnul deputat de la Alba sau cu domnul Petrescu despre câte voturi și cum am luat fiecare. Eu am participat... sigur, domnului deputat Petrescu i se pare că am făcut-o de prea multe ori, la alegerile parlamentare din România în funcție de sistemul electoral, de legea care a existat. Niciodată nu mi-am obținut mandatul prin fraudă, niciodată nu am încălcat în vreun fel sau altul regula jocului și, în conformitate cu respectivul sistem electoral, voința unor cetățeni m-a trimis în Parlament.

Sigur că aș putea să vă spun că am mai participat la niște alegeri curat uninominale, la care am luat vreo două milioane de voturi, ceea ce cred că partidul dumneavoastră cu totul nu va mai lua vreodată. (Aplauze.)

Dar nu acesta este subiectul. Sunt aici ca să răspund în primul rând întrebării pe care domnul deputat Spînu mi-a pus-o. Și aș spune că apreciez în orice caz pasajul de mare sinceritate, de mare onestitate din prima parte a cuvântului Domniei Sale. Da, probabil, domnule deputat, domnule profesor, probabil că, din păcate, pe temeiuri morale în această discuție nu prea ne mai putem situa nici unii dintre noi. Partidul Democrat Liberal în niciun caz. Pentru că Partidul Democrat Liberal a forțat sau a încercat să forțeze, fără niciun fel de dezbatere serioasă, doar din oportunism și din populism, ideea desființării Parlamentului bicameral, de exemplu. Și-mi pare rău că n-am văzut atunci nici proteste la balcon, nici proteste în altă parte, pentru că Partidul Democrat Liberal și nu Partidul Social Democrat, care are firește foarte multe păcate, dar nu și pe ăsta, ați votat alegerea primarului într-un singur tur. Și-mi pare foarte rău că în fața acestei situații, repet, fără precedent și fără corespondent în lumea democratică, n-am văzut la balcon nici lozinci și nici alte proteste de la analiști.

Eu vă spun dumneavoastră cinstit la întrebarea pe care mi-ați pus-o: da, noi am avut un proiect de lege împreună cu Victor Ponta. Declarațiile mele din lunile pe care...declarațiile pe care le citați sunt la fel de valabile și vă dau răspunsul acum. Da, sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari. Acum sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă în legătură cu asta.

Iar la cealaltă întrebare, și anume, dacă Partidul Național Liberal nu cumva va cădea victimă. Tot ce se poate. Tot ce se poate ca fiecare partid la un moment dat să nu fie pe val și, ca atare, să aibă o problemă în acest sistem. Nu exclud teoretic să se întâmple asta chiar la toamnă. Dar suntem de acord cu un asemenea risc, pentru că o să vă spun următorul lucru: ce i s-ar putea întâmpla Partidului Național Liberal? Păi i s-ar putea întâmpla să nu obțină cele mai multe mandate, să nu intre într-o formulă de guvernare și să fie în opoziție. Totdeauna ne-am asumat, domnilor, riscul acesta și vă aduc aminte, numai din 2009 și până de curând, de câte ne-ați rugat să venim cu dumneavoastră la guvernare și n-am făcut-o.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte, iertați-mă. Cât despre cât de iubit copil al tuturor președinților Partidului Național Liberal am fost eu, ceea ce mi-ar fi plăcut, întrebați-l pe domnul Stoica, chiar și pe domnul Stolojan, că-s colegii dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Aș vrea doar să fac o precizare cu caracter tehnic. De fiecare dată, cei de la ONG-urile pe care le-ați văzut au fost introduși în Parlament pe listele Grupului Partidului Național Liberal. Pentru o corectă informare a celor care participă astăzi la dezbatere. (Vociferări.)

Cu aceasta, am epuizat dezbaterea generală.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise și voi citi titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

Aici o să vă rog să fiți atenți și dacă există parlamentari, domnule Toader, dacă există parlamentari care doresc să susțină amendamentele respinse, vă rog s-o faceți. Știu că mi-ați atras atenția, de-aia v-am spus și eu acum.

La punctul 2, articol unic. Dacă există observații din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 3, amendament semnat de domnii Iordache și Zgonea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4. Observații?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După punctul 3 am două amendamente pe care fiecare le voi susține, în mod evident, separat. Ele sunt la amendamente respinse.

Punctul 1 din amendamentele respinse este o completare a listei definițiilor cu un punct 211 care vorbește despre lista națională de candidați. Care este o listă blocată, care cuprinde toți candidații unui competitor electoral la nivel național propuși pentru a obține mandate pe baza voturilor însumate primite de competitorul electoral.

Vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului, neexistând amendament al comisiei pe această temă, acest amendament, după care voi reveni la microfon ca să-mi susțin amendamentul de la punctul 2, respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun la vot acest amendament susținut de domnul Márton Árpád și respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

42 voturi pentru, 150 împotrivă și 9 abțineri.

A fost respins.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi voi susține amendamentul respins de la punctul 2, amendamente respinse, la care, în fond, votul dumneavoastră va decide pe ce sistem de vot mergem.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă președinte,

În România s-a inventat prin nominalizarea unor sisteme, în mod eronat, inducerea în eroare a populației.

Se vorbește despre vot uninominal, sistem inexistent. Vot pe liste, sistem inexistent. Pentru a nu se vorbi de voturi proporționale și majoritare. Majoritar într-un singur tur, care permite, da, într-adevăr, permite ca într-un colegiu un candidat cu 49,99% să intre în Parlament, cum pare să fie just, dar totodată permite ca și votul electoratului de 50,01 să nu intre în Parlament, deci, majoritatea electoratului, să nu intre în Parlament. Mai mult, permite ca 36% din populația țării, o formațiune politică cu 36% la nivel național susținere să intre sută la sută în Parlament.

Deci, este o distorsionare clară a dorinței electoratului. În mod evident avantajează partidele mari și dezavantajează partidele cu o susținere a populației sub 30%. Deci, un partid de 25% s-ar putea să nici să nu se regăsească în Parlament.

Există însă sistemele mixte care, pe de o parte, permit ca în colegiile uninominale să fie alese persoanele care au primit cele mai multe voturi și totodată să existe o reprezentare corectă parlamentară prin compensarea de pe listele naționale sau județene, sau ale țărilor, ale landurilor, sistemul german.

Deci, iacătă, acest sistem care a fost votat în comisia pentru elaborarea acestei legi de toți reprezentanții ai tuturor partidelor, acest sistem vi-l propun dumneavoastră, acest sistem formulat și respins care se găsește, încă o dată spun, la punctul 2 la respingeri, care vorbește că aceste mandate se obțin parțial prin vot uninominal și parțial pe listă națională.

În mod evident, dacă doriți, colegii noștri din minorități naționale sau ceilalți colegi, să aveți un sistem corect, votați acest amendament. Dacă acest sistem va cădea, tot ceea ce ține de acest sistem, toate aceste amendamente respinse nu le mai susțin.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot amendamentul respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

56 de voturi pentru, 138 împotrivă și 11 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă există alte observații în ceea ce privește acest punct 3. Nu sunt.

La punctul 4 dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 6, observații? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog, domnule Márton Árpád. Și după aceea domnul Toader.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă țin de cuvânt. Deci nu susțin amendamentele care prin votul adineauri exprimat au căzut.

Am însă un amendament care se regăsește la amendamente respinse, la punctul 13 și care ar avea locul între punctele 6 și 7, care se referă la următoarea problemă pe care dumneavoastră ați constatat-o ultima dată în 2009 la alegerile prezidențiale.

Adică, în România s-au dat rezultatele exit pollurilor și la vest de România încă s-a mai votat multe ore bune. Și s-a constatat alt rezultat. Acest lucru, în țările democratice, această problemă este rezolvată și propunerea mea este în felul următor: țările vecine, cele care au cel mult o diferență de două ore de fus orar, să voteze conform orei României, de la 7 dimineața la 21 seara, ora României. Cei care se află la est de noi, să voteze conform orei locale, de la ora 7 până în ora 21, pentru că vor vota înaintea României și cei care sunt la est de noi, o diferență de fus orar mai mare de două ore, să voteze sâmbăta, că așa a fost și în Franța. V-ați dat seama, acum câteva săptămâni așa s-a votat și în Franța. Deci nu este un sistem nou.

Asta ar reprezenta modificarea a două articole. Este amendamentul regăsit la punctul 13. Foarte mulți au fost de acord și m-a și surprins rezultatul votului în comisie, când nu s-a mai acceptat această modificare prin care o problemă reală cu votul în străinătate se poate rezolva.

Și, în mod evident, dacă nici acest amendament nu se va vota, celelalte amendamente ale mele nu le voi susține.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am să supun la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

69 voturi pentru, 138 împotrivă și 7 abțineri.

A fost respins.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să susțin și eu amendamentul meu și al colegilor mei care se referă până la urmă la modul în care se stabilește norma de reprezentare pentru alegerea unui deputat și senator. Sigur că la ora actuală norma este de 70 de mii de locuitori pentru un deputat și 160 de mii pentru un senator.

Propunerea din amendamentul meu este să ridicăm la nivel de 120 de mii de locuitori pentru un deputat și 230 de mii pentru un senator. În aceste condiții, numărul parlamentarilor se va reduce. Sigur că va fi o neconcordanță cu acea prevedere pe care ați făcut-o dumneavoastră cu 7%. N-am putut să fac calculul ținând cont și de această modalitate aleatorie, dar în mod cert aprobarea acestui amendament al meu va duce categoric la reducerea numărului de parlamentari, apropiat de cifra pe care a solicitat-o electoratul din România atunci când s-a prezentat la referendum. Și țineți cont și de propunerea pe care am făcut-o eu susținută de domnul senator inițiator Antonescu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Am să supun la vot propunerea care vizează reducerea numărului de parlamentari la 300.

Domnule Toader...

Votul este deschis. Vă rog să votați.

83 de voturi pentru, 128 împotrivă și 5 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă la punctul 8 sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 12. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 13. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 14. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 15. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 16. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observații. Adoptat.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege. Urmează votul final pentru el.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 24 februarie 2021, 19:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro