Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 3 iulie 2012 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.60/12-07-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
08-03-2021
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
24-02-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 03-07-2012 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 3 iulie 2012 (sesiune extraordinară)

4. Prezentarea de către primul ministru a Raportului cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din perioada 28-29 iunie 2012.  

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

  ................................................

Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru pentru prezentarea raportului și a începe dezbaterile, vă prezint propunerile privind timpul maxim alocat pentru participarea la dezbateri a grupurilor parlamentare. Câte zece minute pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat. Cinci minute pentru deputații și senatorii independenți fără apartenență la grupurile parlamentare.

Sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Supun la vot această propunere.

Voturi pentru? 270 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Propunerea a fost aprobată.

Am să-i rog acum pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista deputaților și senatorilor înscriși la dezbateri.

Acum, permiteți-mi să-l invit la tribună pe domnul deputat Sever Voinescu.

Pe procedură, domnule deputat Sever Voinescu, vă rog.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am aflat că astăzi, de dimineaț㠖 cred că și acum –, sunt grupuri de cetățeni care încearcă, firesc, să asiste la această ședință a Camerelor reunite, pentru că sunt oameni care au luat în serios ceea ce a spus domnul prim-ministru Ponta, și anume aceea că Domnia Sa s-a dus la Bruxelles fiindcă se ocupă de oameni. Și sunt oameni care vor să vină să afle ce a făcut domnul prim-ministru Ponta la Bruxelles.

Am aflat că acești oameni au fost împiedicați să intre în sala de plen, în clădirea noastră, ceea ce totuși... (vociferări în sală) ... nu e corect, pentru că, până la urmă, urmează să asistăm aici la o prezentare a prim-ministrului în legătură, dacă înțeleg bine, cu viitorul lor.

Prin urmare, v-aș ruga, doamnelor și domnilor colegi, să ne gândim asupra acestei chestiuni și să permitem totuși, într-o formulă sau alta, să se deschidă această ședință și către cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Sigur că solicitarea colegului meu este corectă. Nu numai că este corect㠖 am încercat și în Birourile permanente reunite să se accepte participarea –, dar eu cred că putem să găsim o soluție și vă solicit o pauză de consultări de jumătate de oră cu liderii grupurilor parlamentare, să găsim o soluție.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pauză de consultări. Revenim la ora 12.30.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să se consulte.

 

PAUZĂ

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta pentru prezentarea...

Domnule deputat Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Am solicitat o pauză de consultări la solicitarea pe care a făcut-o colegul nostru, de participare la această ședință a unor cetățeni care au solicitat încă de câteva zile să participe și chiar sunt la ușa Parlamentului. Discuția avută cu colegii mei, lideri ai grupurilor parlamentare, nu a avut niciun succes, nu au fost de acord, motivând că Birourile permanente nu au acceptat această solicitare, motiv pentru care vă rog să supuneți la vot, totuși, această solicitare a noastră, ca să participe. Nu putem să oprim cetățenii să participe la discursul premierului, să afle ceea ce se întâmplă... (vociferări în sală) ... vă rog, lăsați-mă! Avem această cale democratică a votului.

Vă rog să supuneți la vot dacă sunteți de acord.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să supun la vot solicitarea făcută de Grupurile parlamentare ale PDL pentru a permite accesul în sală al celor care au solicitat, al cetățenilor care au solicitat acest lucru.

Voturi pentru? 39 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 256 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Cred că mi se pare corect, din spirit de solidaritate cu cei care nu au fost acceptați să intre la lucrările acestei sesiuni și a asculta discursul premierului și dezbaterile pe această temă, că Grupurile parlamentare ale PDL se retrag de la lucrările acestei sesiuni. (Vociferări, rumoare în sală)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Permiteți-mi să-l invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta, pentru prezentarea raportului.

Domnule prim-ministru, vă rog. (Aplauze în sală)

Domnul Victor-Viorel Ponta – prim-ministrul Guvernului României:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi de la PDL,

Nu aș vrea să ratați prima dată când în Parlamentul României se vorbește despre deciziile adoptate la Consiliul European.

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a îndeplini o obligație a președintelui și a prim-ministrului de a informa Parlamentul României asupra dezbaterilor și asupra concluziilor unui Consiliu European care privește, prin activitățile sale, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, ca țară membră a Uniunii Europene.

Aș vrea să spun că-mi doresc ca acest prim moment, în care Parlamentul României este informat înainte de Consiliul European și mai ales după, să se transforme într-o regulă de colaborare între instituțiile statului, într-o regulă care să arate respect față de Parlamentul României și într-o regulă care să ne situeze în rândul țărilor europene, spre care ne uităm atât de des.

Vreau să vă spun de la început că doamna Merkel, cancelarul Germaniei, vineri, la ora 17.00, deci la patru ore după finalizarea lucrărilor Consiliului European, s-a adresat Parlamentului german. De asemenea, vreau să vă informez că toți prim-miniștrii care au participat la aceste lucrări, în cursul acestei săptămâni, își informează Parlamentul, cer sprijin pentru deciziile adoptate și informează publicul larg, popoarele care i-au trimis acolo asupra unor decizii care privesc viața noastră, a tuturor, în perioada imediat următoare.

Este o intrare în normalitate și un gest pe care, repet, sper să-l transformăm împreună în regulă de colaborare între instituțiile statului.

Informarea pe care v-o prezint astăzi am prezentat-o colegilor mei miniștri aseară, în cursul unei ședințe extraordinare, și am trimis-o Președintelui României tot în cursul zilei de ieri.

Vreau să precizez încă de la început că mulțumesc Parlamentului României pentru mandatul pe care mi l-a încredințat. Înțeleg și respect decizia Curții Constituționale, dar, în același timp, cred că Președintele României și prim-ministrul puteau și înainte de data de 28 iunie – și sper că vor putea în viitor – să rezolve, prin dialog instituțional, și nu printr-o confruntare instituțională, o problemă de reprezentare și mai ales de participare la lucrările unei instituții europene în care, așa cum o să vă informez imediat, principalele teme, dacă nu chiar tot timpul alocat, au fost cele referitoare la situația economică, la bugetul Uniunii Europene și la ceea ce reprezintă și sper să reprezinte un mesaj fundamental pentru Uniunea Europeană, prin adoptarea, vineri, a Pactului de creștere economică și creare de locuri de muncă.

Am dorit să vă informez, în mod direct, că, în cursul Consiliului European, s-a dorit un răspuns la criza actuală și la completarea măsurilor anterioare, măsuri care priveau și privesc în continuare disciplina bugetară, evident, un tip de coordonare a politicilor bugetare și fiscale în cadrul Uniunii Europene, dar la care, în mod clar, trebuiau adăugate măsuri de creștere economică și creare a locurilor de muncă.

Care a fost răspunsul Consiliului European la aceste provocări? Un răspuns destul de clar și un răspuns important pentru toți cetățenii Uniunii Europene: alături de disciplină bugetară, alături de austeritate, sunt necesare măsuri de creștere economică și creare a locurilor de muncă.

Pactul de creștere adoptat cu această ocazie, pact bazat pe propunerile atât ale Comisiei Europene, cât și ale noului președinte al Franței, domnul Hollande, susținute, în final, de toți prim-miniștrii din țările Uniunii Europene, definește setul de măsuri de care avem nevoie, ca Uniune Europeană, în perioada următoare, pentru asigurarea creșterii prin investiții și prin crearea de noi locuri de muncă.

Coordonatele răspunsului Uniunii Europene la criză sunt următoarele: consolidare fiscală, reforme structurale – și Guvernul pe care-l conduc se va prezenta în fața dumneavoastră, în perioada următoare, cu toate modificările legislative și deciziile administrative luate în sensul accentuării și finalizării reformelor structurale –, investiții care să creeze creștere economică și locuri de muncă, consolidarea mecanismelor de stabilizare și construirea unei viziuni clare privind viitorul Uniunii Economice și Monetare.

Care a fost, pentru România, principala concluzie a acestui summit? Vreau să vă informez de la început că, prin activitatea ministrului afacerilor externe, a ministrului afacerilor europene, a personalului diplomatic care ne reprezintă la Bruxelles și prin sprijinul politic pe care l-am obținut din partea președintelui Comisiei Europene și a majorității premierilor prezenți la acest Consiliu European, pentru România s-a decis ca orice fel de măsură de creștere și orice fel de realocare financiară pe plan european să nu afecteze alocările naționale pentru fonduri europene în perioada 2007 – 2013.

În mod direct, probabil mulți dintre dumneavoastră știați, a existat o propunere de scoatere din cadrul anvelopei naționale a unei părți a fondurilor structurale și de coeziune și realocare a acestora pentru alte inițiative ale Uniunii Europene. Prin decizia luată vineri în cadrul Consiliului European, România a evitat acest pericol.

În același timp însă, este de datoria mea să vă informez că măsurile pe care Guvernul le-a luat în cele 50 de zile de mandat și pe care le va lua în zilele următoare trebuie să ducă, în perioada imediat următoare, la schimbări fundamentale privind capacitatea noastră administrativă și capacitatea noastră de absorbție a fondurilor europene.

La momentul preluării mandatului, eram, așa cum știți foarte bine, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de absorbție a fondurilor europene, cu grave, grave disfuncționalități în cadrul unor programe operaționale sectoriale, dar este de datoria Guvernului și voi informa Parlamentul asupra măsurilor legislative administrative pe care le-am luat și pe care le vom lua în continuare pentru a dovedi că măsura luată în cadrul Consiliului European se poate reflecta și în practica, și în realitatea absorbției fondurilor europene în ceea ce privește România.

O altă decizie importantă este posibilitatea, pentru România, în cadrul anvelopei naționale, de a realoca fonduri europene între programele operaționale. Adică acolo unde, în mod clar și evident, nu avem șanse reale de a folosi fondurile alocate pentru un program operațional sectorial, putem cere Comisiei Europene realocarea pentru un alt program, în măsura în care dovedim acest lucru cu documente, cu acte, dovedim că este realist.

Toate aceste elemente au fost cuprinse în deciziile Consiliului European în trei mari structuri: pachetul de recomandări specifice de țară, Pactul de creștere și Raportul privind viitorul Uniunii Economice și Monetare.

La principalele concluzii privind raportul de țară, vreau să vă informez asupra faptului că președintele Comisiei Europene a apreciat activitatea noului Guvern, în sensul respectării obligațiilor pe care România și le-a asumat în ceea ce privește acordurile cu instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană și avem o singură recomandare: să reușim împreună, Guvern și Parlament, să respectăm aceste obligații pe care ni le-am asumat și pe care trebuie să le punem în practică.

Referitor la Pactul pentru creștere economică și ocupare, deși cu un statut juridic diferit, pactul este cel de-al doilea palier de acțiune pentru ieșirea din criză, alături de Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în zona euro.

Vreau să vă precizez încă o dată schimbarea radicală de abordare. Am dorit să vă informez atât înainte de a merge la Consiliul European, cât și acum, imediat după încheierea lucrărilor, asupra unor obligații pe care România, cu acordul dumneavoastră, și le asumă, spre deosebire de situația de anul trecut, atunci când am aflat cu toții că România este de acord cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în zona euro, fără a fi consultați ca membri ai Parlamentului, fără a fi consultat Guvernul și fără a putea, până la urmă, să avem o dezbatere publică asupra unei decizii care afectează viața noastră, a tuturor.

Vreau să fac o paranteză. A existat în dezbaterea publică din ultima săptămână ideea că primul ministru participă la Consiliul European discutând inclusiv despre cedarea de suveranitate națională, că primul ministru nu ar putea să facă acest lucru, dar ar putea președintele. Vreau să vă spun opinia mea ca prim-ministru al Guvernului: în mod clar prim-ministrul nu poate singur să discute despre tratate care afectează suveranitatea națională, dar, în egală măsură, nici președintele nu poate să facă acest lucru. Un asemenea tratat și o asemenea decizie pot să aparțină doar Parlamentului României și, eventual, poporului român în cazul revizuirii Constituției.

Vreau să punem lucrurile în ordinea lor firească: președintele – ales de către popor pentru a reprezenta țara și a-și exercita atribuțiile, Guvernul – desemnat și învestit de dumneavoastră, Parlamentul, care reprezintă voința populară și, în final, dacă este vorba de revizuiri ale Constituției, doar, așa cum știți foarte bine, printr-o decizie a electoratului.

Pornind de la Raportul privind viitorul Uniunii Economice și Monetare, liderii europeni au conferit un nou mandat președintelui Consiliului European, domnul Van Rompuy, în vederea elaborării unei foi de parcurs specifice pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile, cu analizarea posibilităților existente în cadrul tratatelor actuale, precum și a celor ce ar necesita modificări ale acestora.

Din nou vreau să spun foarte direct: în cadrul Consiliului European, s-a discutat despre o accentuare a Uniunii Economice și monetare, dar nu de diferențierea între țările care sunt deja în zona euro și cele care sunt în afara zonei euro. Și, din acest punct de vedere, poziția României a fost coordonată cu poziția Poloniei, cu poziția celorlalte țări din regiune care sunt în afara zonei euro și toate propunerile au fost în sensul în care țările din afara zonei euro, dar care decid să aibă un calendar de intrare în zona euro să participe la decizii cu un statut egal cu al celor 17 țări deja membre ale Uniunii Europene. România nu va rămâne în afara procesului decizional la nivel european, cu o singură condiție: să existe o voință clar exprimată de către instituțiile competente ale României. Și aceste instituții, vin din nou în fața dumneavoastră și spun, sunt Parlamentul României, Guvernul și Președintele României. Nu una singură dintre aceste instituții, ci toate trei împreună pot decide asupra parcursului european al României în perioada imediat următoare.

În mod sigur, o altă realizare a Consiliului European – este o decizie mai tehnică pentru cei care au un interes direct în acest domeniu – a fost agrearea acordului privind brevetul european, inclusiv în ceea ce privește aspectul cel mai sensibil la nivel politic, și anume sediul și conducerea Curții. Este important ca România să încerce să prezinte candidați pentru instituțiile europene și să avem o reprezentare cât mai echilibrată.

În fine, Consiliul European a consemnat decizia de deschidere a negocierilor de aderare cu Muntenegru și continuarea discuțiilor cu țările din zona balcanică. Cu acordul Parlamentul României și în colaborare cu Președintele României și cu Ministerul Afacerilor Externe, vom prezenta o strategie și vă vom informa în ceea ce privește poziția României, o poziție constantă de continuare a discuțiilor cu țările din zona balcanică și de completare a Uniunii Europene cu această zonă atât de importantă pentru noi.

Aș vrea, de asemenea, să menționez că în cadrul Consiliului European a existat o discuție amplă referitoare la Mecanismul Financiar Multianual 2014 – 2020: bugetul Uniunii Europene. Am susținut în cadrul acestor discuții poziția comună stabilită la București de către prim-miniștrii din nouă țări europene și de reprezentanții altor șapte țări membre ale Uniunii Europene, și anume principiul păstrării politicii de coeziune și importanța alocării în continuare atât pentru politica agricolă comună, cât și pentru politica de coeziune a fondurilor necesare pentru ca diferențele dintre România și celelalte țări noi membre ale Uniunii Europene și vechile țări membre ale Uniunii Europene să poată fie recuperate în timp printr-o coeziune și o dezvoltare economică uniformă.

Pentru România, este esențial – și vă voi solicita un asemenea mandat pentru discuțiile din toamn㠖 ca țara noastră să-și păstreze, în perioada 2014 – 2020, alocările atât pe Politica Agricolă Comună, cât și pe fondurile structurale și de coeziune, cu o condiție esențială care revine în sarcina Guvernului, și anume reorganizarea administrativă, întărirea capacității noastre de absorbție, pentru că 9% din banii pe care România ar fi putut să-i folosească în acești șapte ani sunt mult prea puțin și este mult prea păcat să lăsăm fonduri nerambursabile, în timp ce ne împrumutăm de la instituțiile financiare internaționale sau, desigur, de la băncile comerciale.

Aș vrea, de asemenea, să vă mai informez că flexibilitatea în utilizarea fondurilor structurale poate fi un avantaj pentru România în măsura în care împreună, Parlament și Guvern, vom adopta măsurile necesare pentru a reuși să devenim mult mai pragmatici, mult mai realiști în ceea ce privește efortul nostru făcut, e adevărat, cumva în al doisprezecelea ceas, de a îmbunătăți capacitatea de absorbție a instituțiilor noastre.

Aș vrea, de asemenea, să vă mai spun – și cu aceasta închei – că am încercat, pe baza mandatului dat de dumneavoastră, să reprezint interesele României în cadrul Consiliului European, am încercat și voi încerca în continuare să respect toate instituțiile statului, să am o colaborare instituțională cu Președintele României, cu fiecare dintre instituțiile României alese democratic. Din partea Guvernului, există toată buna-credință și toată dorința de dialog, însă Guvernul României este responsabil în primul și în primul rând în fața dumneavoastră, a Parlamentului României, după care, în luna noiembrie, împreună cu dumneavoastră, vom fi responsabili în fața cetățenilor României.

Îmi doresc să ne facem datoria și vă mulțumesc încă o dată pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Intrăm în dezbaterea pe marginea raportului prezentat de primul ministru. Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul președinte Vasile Blaga.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Dragi colegi senatori și deputați,

Au trecut mai bine de două luni de când România are un nou Guvern, învestit potrivit tuturor normelor și procedurilor constituționale ale unui stat democratic. Din păcate, ceea ce ați făcut dumneavoastră în această perioadă de guvernare este extrem de grav și arată o dorință clară de suspendare a democrației și a statului de drept. Iar consecințele negative, atât imediate, cât și pe termen lung, ale acestui mod de guvernare sunt pe măsură.

Prin comportamentul dumneavoastră, prin declarațiile dumneavoastră și prin unele decizii guvernamentale pe care le-ați luat, arătați că principalul dumneavoastră obiectiv este acapararea instituțiilor democratice în folosul USL și suspendarea statului de drept. (Rumoare, discuții)

Nu am văzut nicio măsură pentru bunăstarea românilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru atragerea investițiilor atât de necesare României.

Domnule prim-ministru Ponta,

Ne-ați prezentat astăzi un fel de raport, ne-ați spus că ați fost la Bruxelles, la Consiliul European, însă nu ne-ați spus că ați făcut acest lucru încălcând grav Constituția României... (rumoare, discuții) ... îndepărtând astfel România de normele europene. Ați deschis calea spre anarhie, acesta este, de fapt, mesajul pe care l-ați transmis românilor și, în același timp, l-ați dus la Bruxelles.

Domnule prim-ministru Ponta,

Din păcate pentru români și pentru România, realitatea este că numai dumneavoastră vă bucurați de Europa. Pe români vreți să-i scoateți din Europa. Politicienii, decidenții politici trebuie să fie un exemplu pentru cetățenii lor. Ei sunt primii obligați, primii care trebuie să acționeze pentru respectul legii. Niciun om politic, niciun șef de guvern, oricum s-ar numi el, nu au voie să spună că legile sunt facultative atunci când nu-i convin sau că decizia unei instituții fundamentale a statului democratic, cum este Curtea Constituțională, nu trebuie respectată, pentru că pur și simplu nu-i este pe plac sau nu servește intereselor sale.

Urmând exemplul dumneavoastră, domnule prim-ministru, mâine, cetățenii acestei țări o să spună că nu mai respectă nicio lege, pentru că premierul a arătat că legile nu trebuie respectate.

Domnilor guvernanți,

Ceea ce este grav este disprețul cu care îi tratați pe români în încercarea de a le induce idei false prin a-i minți, de fapt.

Domnule prim-ministru Ponta,

V-am auzit mințindu-i pe români cum că Parlamentul v-ar fi mandatat să reprezentați România în Consiliul European, că Parlamentul este mai important decât Curtea Constituțională. (Discuții, rumoare, vociferări, râsete)

Din sală: Chiar așa este...

Domnul Vasile Blaga:

Nimic mai fals! (Discuții, rumoare, vociferări, râsete)

1. Parlamentul nu v-a dat niciun mandat. O declarație politic㠖 știți foarte bine toți cei din sal㠖 nu produce efecte juridice.

2. Nu se pot pune în balanță deciziile Parlamentului cu deciziile Curții Constituționale, votul parlamentarilor cu votul judecătorilor. Nu numărul de voturi, cantitatea este cea care primează aici, ci rolul și locul pe care îl joacă fiecare instituție în sistemul de drept. Deci să fie clar: rolul Parlamentului este să facă legi, iar rolul Curții Constituționale este de a apăra Constituția și legalitatea, de a evita derapajele noastre, ale politicienilor, derapajele dumneavoastră, domnule prim-ministru.

Mergeți pe o cale extrem de periculoasă și dovediți o sete de putere nemăsurată, în detrimentul democrației și al statului de drept. Eu vă atrag atenția că este momentul să vă opriți acum, când se mai poate. Trebuie să vă opriți, să nu mai faceți de râs România. Ne aflăm în anul 2012, iar România este stat membru al Uniunii Europene. Comportamentul și deciziile dumneavoastră arată că visați la altă lume, de care românii s-au desprins în decembrie 1989. Dacă continuați să mergeți pe drumul acesta, nu va trece mult timp până când vor fi arestați oameni pe stradă pentru delicte de opinie, pentru că îndrăznesc să gândească. (Discuții, rumoare, vociferări)

Domnule prim-ministru Ponta,

De câteva zile, declarați peste tot că PDL și președintele României vă blochează și nu puteți guverna. Este o mare minciună. Dați-mi un singur exemplu, o singură măsură politică, economică luată de Guvernul dumneavoastră, de USL, pe care noi am blocat-o. Una singură. Și vă spun eu că nu există. Prin urmare, ceea ce spuneți dumneavoastră este un mare neadevăr, o mare minciună.

Ați preluat guvernarea și dispuneți de majoritate în Parlament. Demonstrați că sunteți bărbat de stat, capabil să guverneze și nu mai umblați cu cioara vopsită.

Doamnelor și domnilor,

Nu aș încheia intervenția mea de astăzi înainte de a vă spune câteva adevăruri.

Primul și cel mai dureros pentru români este faptul că de când sunteți la guvernare nu v-ați respectat nicio promisiune. Să ne înțelegem bine, absolut niciuna. Mai mult, v-ați invalidat toate inițiativele legislative promovate când erați în opoziție. Prin votul dumneavoastră, al parlamentarilor USL, ați respins toate propunerile legislative de majorare a salariilor, de majorare a pensiilor și interzicerea exploatării gazelor de șist.

Domnilor guvernanți,

Aceste cuvinte nu sunt atacuri la adresa dumneavoastră, sunt constatări ale unei realități evidente tuturor românilor. De când ați preluat puterea, nu ați făcut altceva decât să aruncați pe piață un șir de neadevăruri și minciuni. Ați căutat permanent gâlceavă politică pentru a vă masca incompetența, neștiința guvernării și – îmi pare rău și spun sincer asta, domnule prim-ministru – plagiatul, adică furtul. Faptul că dumneavoastră, domnule prim-ministru Ponta, ați plagiat este demonstrat de oameni asupra cărora nu aveți căderea de a vă pronunța: academicieni, oameni din mediul universitar, ale căror integritate și imparțialitate sunt demonstrate și respectate.

Nu am să insist mai mult pe acest subiect. Am să vă spun doar că trebuie să demonstrați că aveți demnitate, că respectați România și românii, prezentându-vă demisia de onoare, așa cum i-ați cerut domnului Mang. Credibilitatea unei țări nu este și nu trebuie legată de nicio persoană, indiferent care este numele ei. (Rumoare, discuții)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului președinte Blaga.

Îl invit acum la microfon pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, lider al Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților.

Vă rog.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Stimați colegi senatori și deputați,

În primul rând, aș dori să salut demersul dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru că, în spiritul dezbaterilor care au avut loc aici, în Parlament, ați decis să mergeți la Bruxelles pentru a reprezenta România la una din cele mai importante reuniuni ale Consiliului European din ultima vreme, având în vedere criza economică puternică care afectează întreaga Europă și care ne afectează și pe noi.

Demersul firesc pe care l-a întreprins Parlamentul pentru a discuta în prealabil despre agenda Consiliului European și de a indica instituția care să reprezinte România la Bruxelles aș spune că se înscrie într-un demers absolut normal și uzual la nivelul țărilor din Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii ani, după cum știm, România a fost reprezentată la Bruxelles de președinte sau de instituția prezidențială, Guvernul cedând în mod nepermis rolul care i se cuvenea, așa încât s-a ajuns în situația în care pentru foarte multă lume astăzi – și în mod absolut natural pentru președinte – ideea de a vedea România reprezentată la Bruxelles de Guvern a părut ca o cedare de atribuții și de prerogative, ceea ce nu este cazul. Cred că ați făcut foarte bine mergând acolo și reprezentând România cu competență și cu demnitate.

Din păcate, înaintea reuniunii Consiliului European, Curtea Constituțională a luat decizia pe care o cunoaștem cu toții și pe care astăzi dumneavoastră ați afirmat aici că o veți respecta. Aș vrea să-i atrag atenția domnului președinte al Senatului și proaspăt președinte al PDL că toate afirmațiile Domniei Sale făcute astăzi la această tribună nu au niciun fundament, premierul declarând răspicat că va respecta deciziile Curții Constituționale.

Sigur că de acum înainte, în baza acestei decizii a Curții Constituționale, vom vedea România reprezentată la Bruxelles de Președintele României. Din păcate, nu este prima oară în ultimii ani când Curtea Constituțională a României legiferează de așa manieră încât vedem România îndepărtându-se din ce în ce mai mult de la ceea ce reprezintă litera și spiritul Constituției. Vedem din ce în ce mai mult România transformându-se într-o republică de tip prezidențial. Vedem Curtea Constituțională legiferând, condusă de la Cotroceni, în favoarea extinderii atribuțiilor președintelui.

Doresc să vă spun dumneavoastră tuturor – și vorbesc în numele Partidului Național Liberal – că ceea ce ne dorim să se întâmple în România – și cred că sunt și în asentimentul colegilor noștri din Uniunea Social-Liberală, mă refer la Partidul Social Democrat – este ca România să revină la ceea ce spune Constituția, și anume o Românie care este caracterizată de un regim constituțional de democrație parlamentară, în care puterea executivă este reprezentată de Guvern, în spiritul controlului și echilibrului reciproc al puterilor în stat, știind că Parlamentul este întotdeauna cel care cenzurează activitatea sau, eventual, excesele Guvernului; și nu avem o instituție, cum este Președinția, care este lăsată liberă să zburde, să interpreteze Constituția așa cum a făcut-o în ultimii ani, să vină cu concepte care nu se regăsesc nicăieri în lume în democrațiile parlamentare, de președinte-jucător, pentru ca, în final, să vedem că instituția Președinției, așa cum este ea definită în Constituție, să nu-și poată îndeplini atribuțiile politice în momentele de criză instituțională. Și acest lucru l-am văzut cu toții nu de mult, și anume numai cu două luni în urmă.

Am să spun acum un lucru pe care l-am folosit foarte rar și am să mă refer la perioada când eram prim-ministru și la experiența pe care o am din acea perioadă, pentru că nu de puține ori am fost în conflict cu Președinția. Și poate, la vremea respectivă, foarte mulți au crezut că natura mea umană este una conflictuală. Cred că am demonstrat în timp, și atunci, și ulterior, că nu sunt o persoană conflictuală, dar observăm că acum, din păcate, acest conflict între instituții, între Președinție și Guvern revine și domină, din păcate, viața politică românească.

Cred că nu mai trebuie să ne punem întrebarea unde este originea acestei probleme și vreau să vă spun că originea nu stă nici în faptul că este Constituția prost scrisă, nici așa cum este descrisă activitatea instituției prezidențiale, ci, din păcate, problema rezidă în persoana care conduce, din păcate, în acest moment Președinția României. Și este regretabil că România, în loc să fie capabilă să-și adune eforturile și energiile într-un scop nobil, într-un scop constructiv, este permanent măcinată de aceste conflicte, este divizată, iar acest lucru se datorează președintelui actual al României.

În fine, nu aș vrea să țin un discurs politic și aș vrea să revin la problema principală pentru care ne-am reunit astăzi, și anume să ascultăm informarea pe care, așa cum este firesc, cum ar fi fost firesc și din partea președintelui să o avem ori de câte ori se duce la Bruxelles și reprezintă România și promovează sau apără interesele României.

Domnule prim-ministru,

Mă bucur că am primit această informare, care ne dă o imagine mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în România și în Europa în acest moment și mai ales în viitor. Ceea ce vreau să spun este că până acum am avut un mare regret și, în același timp, un deziderat. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța fiscală în zona euro a fost un instrument foarte util, dar acest instrument nu reușea să rezolve decât, dacă vreți, problemele de viitor și în niciun fel să rezolve problemele economice cu care se confruntă Europa astăzi. Sigur că este un pas enorm făcut prin promovarea Pactului de creștere economică și de ocupare și acest lucru ne interesează și pe noi direct și în cel mai mare grad, întrucât România este una din țările care, din păcate, este extrem de grav afectată de criza economică, criză care, după cum vedem, este mai puternică în unele țări din Europa, altele reușind să se descurce mult mai bine.

În fine, vreau să remarc că una din problemele cu care Uniunea Europeană s-a confruntat până acum – și anume incapacitatea de a se adresa problemelor actuale în așa fel încât să reclădească încrederea cetățenilor în proiectul european, în mecanismele economice – încearcă să fie rezolvată prin introducerea Mecanismului european permanent de stabilitate, ca soluție posibil a fi utilizată în recapitalizarea băncilor cu probleme din țările membre ale Uniunii Europene. Sigur că România nu este în situația aceasta, dar România, în momentul de față, se confruntă cu al patrulea an de criză și sigur că, în condițiile în care investițiile străine sunt din ce în ce mai reduse, în condițiile în care băncile străine, care ocupă o poziție dominantă pe piața bancară românească, se confruntă cu probleme – mă refer la băncile-mam㠖, atunci, pentru România, sursa importantă de creștere economică rămâne să fie cea europeană. Și aici, bineînțeles, mă refer la fondurile europene, la fondurile structurale și de coeziune.

Deciziile care s-au luat la Bruxelles, pe care ni le-ați prezentat și care ne sunt favorabile, vor trebui să fie, dacă vreți, utilizate imediat, ca un argument în accelerarea absorbției fondurilor europene, repet, ca singură soluție viabilă pentru reluarea creșterii economice, reducerea șomajului, rezolvarea problemelor sociale imense cu care ne confruntăm, gradul scăzut de ocupare a populației active, mai ales în rândul tinerilor, deci toată problematica economică și socială cu care cam toate statele europene, astăzi, se confruntă și pe care sigur că trebuie s-o adresez.

Așadar, permiteți-mi în încheiere, în calitate de fost prim-ministru, să salut încă o dată demersul pe care l-ați făcut, de a veni să informați Parlamentul, pentru că astfel de dezbateri vor trebui să devină nu o excepție, ci o regulă a Parlamentului României. Trebuie să înțelegem că problemele care se discută și se dezbat la Bruxelles au incidență directă asupra tuturor statelor membre și, implicit, asupra cetățenilor pe care noi îi reprezentăm; noi avem obligația să devenim mai interesați și mai preocupați de agenda europeană, trebuie să manifestăm interesul de a face dezbateri profunde pe subiectele care se regăsesc pe agendele de lucru ale Uniunii Europene și sigur că interlocutorul firesc în această problematică nu poate să fie decât unul singur, și anume Guvernul României.

Vă mulțumesc și sper ca în continuare, în Parlament, să găsiți întotdeauna o sală de rezonanță pentru problematica pe domeniul european, și nu numai și vă urez în continuare mult succes și puteți să contați pe grupurile noastre parlamentare în a vă susține demersurile pe care le întreprindeți în interesul României și al cetățenilor ei. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc domnului deputat Tăriceanu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț, viceliderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte a Camerei Deputaților.

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doresc să salut, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, prezența domnului prim-ministru, în intenția Domniei Sale de a prezenta concluziile Consiliului European de la Bruxelles, un demers pe care l-am catalogat și data trecută ca fiind absolut normal.

Ați invocat, domnule prim-ministru, exemplul Germaniei și al doamnei cancelar Merkel. Cred că este drumul pe care trebuie să mergem și noi, către o republică parlamentară consolidată, în care instituțiile statului să fie respectate ca atare, conform atribuțiilor constituționale și, în consecință, și Parlamentul să-și aibă rolul prevăzut de Constituție.

Din respect față de rolul Parlamentului și față de demersul dumneavoastră, doresc să fac câteva observații strict legate de agenda Consiliului European.

În ceea ce privește Pactul de creștere și de creare de locuri de muncă, este de salutat ca demers european, însă el va trebui să fie dublat de politici naționale, pentru că, așa cum spuneam și în alte dăți, afacerile europene sunt în proporție de 90% afaceri interne, gestionarea propriei ogrăzi, dacă vreți, și numai într-o mai mică măsură reprezentarea în exterior. Deci trebuie ca Guvernul să inițieze, așa cum ne-ați anunțat, măsuri concrete referitoare la schimbarea unor situații interne, schimbări mai ales în domeniul economic și financiar, pe care le așteptăm și pe care, probabil, cetățenii le-ar saluta.

Credem că, spre exemplu, acest lucru trebuie să se reflecte și în construcția bugetului. Există acolo mecanisme extrem de importante când e vorba, de exemplu, de crearea de noi locuri de muncă. E la îndemâna Guvernului prin schemele de ajutor de stat, schemele de minimis, prin care să încurajeze investițiile străine, despre care și astăzi s-a spus că ne lipsesc în ultima vreme și pe care ni le dorim mai multe.

Totodată, ne bucură ceea ce ne-ați spus referitor la viitoarea perspectivă financiară a Uniunii Europene 2014 – 2020 și a continuării politicii de coeziune. E un lucru extrem de important faptul că România nu va avea de suferit în ceea ce privește nivelul sumelor alocate, însă nu este suficient. Practica, din nefericire, ne demonstrează că pe bugetul actual, prin rata scăzută de absorbție și prin construcția greșită, în opinia noastră, a modului de gestionare, practic, nu beneficiem de ele.

Opinăm că o mai pronunțată distribuire a gestionării acestor fonduri pe principiul european al subsidiarității și încurajarea descentralizării în gestionarea acestora, creșterea sumelor pe care le gestioneaz㠖 știu și eu? – regiunile de dezvoltare, Programul Operațional Regional, în negocierile pe care le veți purta cu Uniunea Europeană, trebuie să se regăsească ca atare mult mai mult decât în momentul de față.

Sunt și în momentul actual mii de proiecte care stau în stand-by pe Programul Operațional Regional pentru că fondurile au fost epuizate și, de aceea, ne bucură intenția de a transfera bani către acest program, observând totodată că ne-ar fi bucurat o mai mare celeritate din partea Comisiei Europene. Ultima dată când am avut ocazia de a discuta cu reprezentanții ei, le-am cerut ca, atunci când România solicită astfel de transferuri de fonduri, decizia să vină mult mai repede. Personal, sunt decepționat de cât de încet s-a întâmplat acest lucru. Mi s-a replicat atunci că "We have to respect rules and procedures". Sigur, respectăm legi și proceduri, dar asta nu înseamnă că ne predăm în fața birocrației de la Bruxelles, ci așteptăm și din partea ei, așa cum spuneam, mult mai mare rapiditate în luarea unor astfel de decizii.

V-ați referit, domnule prim-ministru, și la un alt fapt îmbucurător, în opinia noastră, și anume începerea negocierilor cu Muntenegru. În sine, este un lucru important pentru această țară, dar cred că în context e la fel de important, pentru că, după aderarea Croației și începerea negocierilor cu alte state din Balcanii de Vest, perspectiva care ni se oferă este ca, până la urmă, și aceste țări vecine nouă și apropiate istoric și ca relații de prietenie să beneficieze cândva de statutul de stat membru al Uniunii Europene, neuitând însă niciun moment că ne dorim același lucru și pentru Republica Moldova.

În fine, referitor la chestiuni de justiție și afaceri interne, credem că și din acest punct de vedere e de lucru la politica comună de azil. Credem că preocuparea Consiliului European în acest sens este justificată, mai ales că, practic, în fiecare săptămână constatăm cât de bine funcționează sistemul nostru de pază a frontierelor.

Domnule ministru de interne, mă bucur că reușiți să-i opriți pe acești azilanți ilegali, care vin către noi. E un lucru foarte important, dar totodată cred că o politică comună de azil a Uniunii Europene mult mai restrictivă și, în consecință, modificarea legislației naționale în acest sens sunt importante. Poate că acest punct de vedere nu este atât de irelevant cum pare, dar problemele sociale și financiare generate de un aflux mare de cetățeni din state terțe din cauza unor gestionări slabe ale granițelor altor state, paradoxal, chiar membre Schengen, spre deosebire de România, sunt o grea povară pentru țara noastră.

Sper că și cu această ocazie statele membre s-au putut convinge de faptul că România își gestionează problematica Schengen așa cum trebuie și că, în consecință, decizia Consiliului JAI din septembrie nu poate fi decât una singură, și anume aderarea țării noastre la spațiul respectiv.

Domnule prim-ministru,

Mulțumindu-vă încă o dată pentru demersul pe care l-ați făcut, doresc să mulțumesc și colegilor mei pentru audiență.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulțumesc și domnului Ovidiu Ganț.

În încheiere, domnul prim-ministru mai solicită câteva minute pentru a se adresa plenului.

Vă rog, domnule prim-ministru.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau, doar într-un minut, să mulțumesc domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu, domnului deputat Ganț și domnului senator Blaga pentru intervențiile avute.

Aș vrea însă și înțeleg intervenția domnului președinte Blaga ca o bătălie obișnuită între putere și opoziție, chiar dacă e greu să spui că ești în opoziție când stai sus, la tribună, și când președintele țării te sprijină și încă o parte importantă a instituțiilor țării. Dar vreau să lămuresc trei aspecte.

În primul rând, cred că România s-a îndreptat, prin decizia dumneavoastră, spre o practică europeană. În cadrul Consiliului European, în afară de președintele Ciprului, care este și prim-ministru, și președintele Franței, care conduce ședințele de guvern, a fost prezent președintele Greciei, care a spus în plenul Consiliului European că prim-ministrul nu poate să participe din cauza unei probleme medicale și că reprezintă acolo punctul de vedere al Guvernului. Deci așa stau lucrurile în Europa.

Tot în Europa – am dat doar exemplul Germaniei –, toți șefii de stat și de guvern, după ce se termină Consiliul European, vin în fața Parlamentului național pentru a informa și a cere acordul pentru deciziile pe care le iau. Aceasta este practica europeană pe care România nu a respectat-o niciodată. Depinde ce vrem să alegem, iar propunerea mea către dumneavoastră este de a merge spre practică europeană.

Al doilea lucru pe care vreau să-l lămuresc. Decizia mea, bazată atât pe Constituția României, cât și pe viziunea mea politică, este aceea că Guvernul se supune Parlamentului României și tot Guvernul, împreună cu Parlamentul României, se vor supune votului oamenilor în noiembrie.

Domnule președinte Blaga, fiecare își alege stăpânul. Dumneavoastră vi l-ați ales, eu prefer să am Parlamentul și poporul României. (Aplauze)

Și al treilea lucru. Și aici fac o paranteză. N-o să răspund la atacurile la persoană, pentru că vreau să mă bat cu stăpânul. (Aplauze)

Al treilea lucru, pentru că dezbaterea, inevitabil, a ajuns – și e bine că a ajuns – la ceea ce se întâmplă în România în acest moment.

Domnul președinte Blaga, sigur, a spus că n-am făcut nimic noi, cei aflați la guvernare de 50 de zile. Vreau să spun încă o dată pentru poporul român, care are memoria încă bună: am dat înapoi salariile pe care PDL-ul domnului Blaga le-a tăiat. (Aplauze) Am dat înapoi pensiile pe care PDL-ul și Guvernul domnului Blaga le-au luat, în mod necinstit, de la oameni. (Aplauze) Am organizat alegeri corecte, așa cum Guvernul domnului Blaga nu a reușit să organizeze în ultimii ani în România. (Aplauze) Merg de aici, de la dumneavoastră, din fața dumneavoastră, la o reuniune importantă, prin videoconferință, cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a da atenție Moldovei, așa cum Guvernul PDL, al domnului Blaga, nu a făcut. (Aplauze)

Împreună cu miniștrii din Guvernul pe care îl conduc, joi, ne vedem cu oamenii de afaceri din România, care s-au săturat și vor să plece din România din cauza corupției și birocrației PDL.

Astea sunt lucrurile pe care le facem împreună și pentru noi există un singur stăpân: românii, care vor veni în noiembrie să ne voteze. Fiecare își alege stăpânul. Eu cred că am făcut bine.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Drept la replică, domnul președinte Blaga.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule prim-ministru,

Stăpânul dumneavoastră, înainte de orice, trebuie să fie legea. Lege pe care n-ați respectat-o. Dumneavoastră nu respectați nimic în statul ăsta. Vă îndreptați doar spre o dictatură. Spre asta vă îndreptați. (Proteste în sală)

Domnule prim-ministru,

De ce n-ați respectat decizia Curții Constituționale? Acum spuneți că pe viitor o veți respecta. De ce nu ați respectat-o? De ce v-ați retras toate legile prin care spuneați că reîntregiți salariile și nu dați doar jumătate, și mai vedeți dumneavoastră ce faceți din octombrie? E propunerea dumneavoastră. A fost un secretar de stat de la Ministerul Muncii. Ați respins-o în Senat.

După ce ați amenințat un prim-ministru înainte că, dacă va fi de acord cu exploatarea gazelor de șist, nu are ce căuta prin Moldova, că îi veți lua gâtul, ați fost de acord cu exploatarea gazelor de șist săptămâna trecută, domnule prim-ministru!

Mințiți. Asta faceți în fiecare zi și vă spun: vă îndreptați spre dictatură, iar de ceea ce vreți să scăpați nu scăpați. Ați furat, domnule prim-ministru Ponta, ați plagiat, ați furat. Nu e pur și simplu... Nu puteți renunța la titlu, ca ultimul om care fură doi cocoși și pe urmă, dacă îi predă înapoi, nu răspunde. Cam în situația asta sunteți. Dați-vă demisia, cum i-ați cerut domnului Mang, și atunci țara vă va respecta. Până atunci, nu.

Este adevărat, stăpânul nostru este poporul român... (Vociferări în sală)

Poporul român va avea timp, domnule prim-ministru, să discearnă și începe deja să-și dea seama. Din nefericire, am văzut colegi de-ai mei, acum patru ani, care făceau exact ca dumneavoastră astăzi și n-am fost de acord cu ei. N-am fost de acord cu niciunul dintre ei, nici public, nici în interior.

Aveți grijă, decontul va fi aproape!

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată ședința comună de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13.40.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 9 martie 2021, 4:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro