Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 11 septembrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/20-09-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 11-09-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 septembrie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Mircea Irimescu - declarație politică: "Timpul unei schimbări";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircea Irimescu:

"Timpul unei schimbări"

Ca în orice început de septembrie, în acest an pentru a 23-a oară, la Cernăuți a avut loc cea mai importantă manifestare anuală a comunității românești din nordul Bucovinei: Limba noastră cea română. Prilej de analiză și îmbărbătare a unei vechi lumi românești, acum în unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei sale, supusă presiunilor deznaționalizatoare de toate felurile.

În sine, manifestarea a fost o reușită, semn și dovada unei maturități binefăcătoare la care au ajuns cei mai mulți dintre liderii acestui grup etnic, acum minoritar într-o provincie istorică a României. De mai mulți ani se simte un reviriment al vieții culturale românești din zona Cernăuțiului. Deși încă departe de ceea ce era aici în perioada interbelică, totuși, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că această comunitate, câtă a mai rămas, a început a-și produce singură anticorpii culturali de care are nevoie pentru a-și proteja identitatea amenințată de "virușii" unei intoleranțe, care, Doamne ajută!, începe să dea semne de scădere.

Apar cărți valoroase, importante surse de documentare pentru lumea științifică, monografii dedicate localităților, instituțiilor sau unor personalități ale locului. Au loc serbări, pomeniri, dezveliri de statui și plăci comemorative, se produc adevărate evenimente culturale românești. Cum ar spune fostul profesor universitar cernăuțean Leca Morariu: "densitatea culturală bucovineană este în creștere!". Dacă mai adăugăm faptul că susținerea financiară a acestor activități este asigurată covârșitor din resursele acestei comunități, avem imaginea unui echilibru cultural organic și de salutat. Numai nevoile impuse de pericolul înstrăinării identitare au generat și susținut acest proces, care ar merita o analiză amănunțită și în care persistă încă destule motive de îngrijorare.

Am criticat în dese rânduri felul în care este tratată de către statul ucrainean populația românească a regiunii Cernăuți. Până acum, în manifestările publice de acest gen, reprezentanții autorității publice, deși se străduiau, nu puteau ascunde un "artificial" ușor de detectat, menit să mascheze diferența dintre vorbe și realitate. Acum se simte și altceva. Parcă o deschidere, o înțelegere omenească a unei realități istorice, o dorință de schimbare spre mai bine. Sper să nu fie o percepție înșelătoare, ci chiar o realitate nouă, așteptată de aproape șapte decenii de o comunitate greu încercată. Apariția acestei schimbări de atitudine deschide oportunitatea discuțiilor privitoare la dezvoltarea strategică a zonei în discuție.

În ultimele două decenii relațiile noastre cu Ucraina au fost reduse și ținute la un nivel care s-a dovedit a fi păgubos ambelor țări. Vecinătatea lor nu este, cum ar fi firesc, un factor de prosperitate economică, ci locul unei de neurmat pilde de lipsă de colaborare. Pentru România, prin Ucraina, la frontiera noastră de nord se deschide o lume slavă de 200 de milioane de locuitori și, în plus, legături cu țări și piețe din Caucaz și Asia Centrală. Pentru Ucraina, prin România s-ar deschide zona balcanică și tot restul unui sud-est european foarte variat. De zeci de ani un vechi drum comercial este, practic, barat. Apariția unor schimburi comerciale normale, pe potriva imensului potențial economic al zonei, ar fi reciproc și consistent avantajoasă. Cu cât mai repede se va instaura normalul unei vieți comerciale în această parte a lumii, cu atât va fi mai bine pentru noi și pentru vecinii noștri.

Să nu uităm că prin Ucraina actuală (Lviv, Cernăuți) și prin estul României (Suceava, Bacău, Focșani) trece cea mai scurtă cale de comunicație românească între Berlin și alte capitale ale nordului Europei (Copenhaga, Varșovia, Vilnius, Riga, Tallin, Kiev, Minsk, Moscova, cu mari centre economice și culturale ale sudului și răsăritului Europei (Sofia, Istanbul, Atena, Salonic) și, mai departe, prin Asia Mică, în Orientul Mijlociu. Această linie de comunicație a funcționat și și-a dovedit beneficiile vreme de cel puțin un mileniu, fiind întreruptă brutal de consecințele politice ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Este timpul ca această păguboasă stare de lucruri să înceteze, chiar dacă prioritățile Europei Occidentale sunt altele. Trebuie să se găsească înțelegere și pentru înlăturarea acestor ultime nedreptăți create în contextul geopolitic al războiului rece. Poate înainte de a încerca să facă ordine la Chișinău, Germania și cancelarul Angela Merkel ar trebui să determine o schimbare de atitudine în Europa, să inspire și să sprijine investițiile de modernizare a mijloacelor de comunicație moderne pentru readucerea în actualitate a unuia dintre cele mai vechi drumuri comerciale din istorie.

Liderii politici la vârf ai României trebuie să înțeleagă că legăturile spre vest ale țării nu trec numai prin Transilvania. Drumul de la Constanța la Hamburg s-ar scurta cu cel puțin 1000 de km și n-ar traversa nici un lanț muntos, dacă ar trece, cum a fost dintotdeauna, prin Cernăuți. Cu cât mai repede vom internaționaliza și rezolva problema căilor de comerț dintre zonele Mării Nordului și Mării Baltice cu cele ale Mării Negre, Mării Caspice și Mării Egee, cu atât mai rapid vom ajunge la standardele de civilizație spre care tindem de secole. Și, deși poate unora le-ar părea un motiv minor, la salvarea comunității românești din nordul Bucovinei. Vă asigur că merită încercat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 15:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro