Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/31-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 23-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Márton Árpad-Francisc - evocare a Revoluției din Ungaria - 23 octombrie 1956;

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Clement Negruț și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Bună dimineața, domnilor colegi!

Declar ședința de declarații politice deschisă.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul deputat Márton Árpád, să susțină declarația politică.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum exact 56 de ani, pe data de 23 octombrie 1956, a izbucnit Revoluția din Ungaria.

O revoluție care, între 23 octombrie și 4 noiembrie, a reușit să zguduie din temelii dictatura comunistă din Europa, să pună sub semnul întrebării dominația sovietică, să arate cercurilor de intelectuali din vestul Europei și America, susținători ai utopiei comuniste, adevărata față a acestui comunism.

Idealurile acestei revoluții au depășit hotarele Ungariei, având simpatizanți, militanți și urmași și în România.

Tineretul universitar și liceal, intelectualitatea din țara noastră, români, germani, maghiari au pregătit manifestații de simpatie, au încercat să treacă granița, să-i ajute pe revoluționari. S-au organizat în grupuri care intenționau să împiedice transportul feroviar al trupelor sovietice sau să deterioreze liniile telefonice ori alții, mai retrași, s-au organizat în cercuri literare, au depus jerbe de flori, s-au opus înfierării în ședințe comuniste a Revoluției maghiare, arătând adevărata față a evenimentelor.

Începând cu data de 24 octombrie deja, în 1956, în mai multe loturi, aceștia au fost arestați, schingiuiți, li s-au înscenat procese politice, au fost condamnați la ani grei de temniță, muncă silnică sau chiar executați, ultimul lot fiind condamnat pe data de 28 decembrie 1965. Numele a 774 eroi persecutați, condamnați, întemnițați sau executați sunt trecute astăzi pe plăcile de piatră de la monumentul închinat lor în Sfântu Gheorghe, monument a cărui dezvelire a avut loc săptămâna trecută.

Tot atunci s-a lansat cartea intitulată "In memoriam", în trei limbi: maghiară, română și germană, care descrie pe scurt și inventariază loturile represaliilor comuniste din acea perioadă, la al cărui sfârșit, ca un apogeu, trei tineri ardeau ca torțe în semn de protest față de posibila victorie a comunismului: Ian Pallach în 16 ianuarie 1969 la Praga, Bauer Sándor în 20 ianuarie 1969 la Budapesta și Moyses Márton la 13 februarie 1970, la Brașov, acesta din urmă fiind condamnat în 1962 pentru încercarea de trecere a graniței din 1956, respectiv propagarea de idei potrivnice comunismului în perioada de după.

Moartea lor nu a fost degeaba.

După Budapesta a urmat Praga, Gdansk, Timișoara. Alte torțe umane, alte victime, alți tineri și bătrâni care s-au jertfit în lupta împotriva comunismului.

Zidul de la Berlin a dispărut, precum și Imperiul sovietic.

Revoluția a învins, deși, cum au accentuat oratorii la Sfântu Gheorghe, stafia comunismului mai bântuie încă printre noi, apucăturile dictatoriale încearcă din nou să pună stăpânire pe țară. Discursurile național-comuniste sforăitoare se revigorează în cele politice.

Astăzi de noi depinde dacă îi lăsăm la cârma țării pe propagatorii acestor idei sau îi lăsăm dispăruți în negura istoriei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Cristian Apostolache - apel adresat ministrului sănătății;

Îl invit la cuvântul pe domnul deputat Mihai Apostolache.

Domnule Mocanu, dacă vă grăbiți...

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația de astăzi se dorește a fi un apel adresat ministrului sănătății.

Domnule ministru al sănătății,

În calitate de deputat al Colegiului 5, Valea Teleajenului, am început încă din anul 2009 procesul de modernizare a Spitalului orășenesc Vălenii de Munte, unitate medicală care deservește peste 120 de mii de locuitori.

Acest proiect mi l-am asumat în campania electorală din anul 2008 și iată că, la patru ani de la ultimele alegeri, am reușit să ofer o nouă înfățișare spitalului din Văleni, în primul rând datorită sprijinului pe care Ministerul Sănătății mi l-a acordat an de an.

În acest moment, Spitalul orășenesc Vălenii de Munte se află în faza de extindere, ca urmare a unei investiții a administrației locale din Văleni.

Având în vedere importanța acestui spital pentru întreaga zonă a Văii Teleajenului, vă adresez rugămintea, domnule ministru, să alocați și în acest an o sumă de bani pentru continuarea procesului de modernizare a acestei unități medicale, care va deveni, într-o perioadă scurtă de timp, unul dintre cele mai apreciate spitale din județul Prahova.

Totodată, cred că este bine, pentru ca spitalul să aibă finanțarea asigurată, să se constituie și o asociație a tuturor autorităților locale din zonă, care să finanțeze activitatea acestei unități medicale, asociație care să primească și sprijinul Ministerului Sănătății.

De altfel, consider că singura modalitate de a realiza proiecte de anvergură sau de a finanța corespunzător activitatea unor servicii publice de maximă importanță, cum este activitatea unui spital, este asocierea autorităților locale. Asocierea asigură resurse financiare mai multe și, totodată, determină autoritățile locale să colaboreze în vederea atingerii unui obiectiv comun.

Prin urmare, stimate domnule ministru al sănătății și stimați guvernați, stimulați asocierea autorităților locale și asigurați resursele financiare necesare continuării procesului de modernizare a Spitalului orășenesc din Vălenii de Munte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată: Un program eșuat sau doar amânat?;

Domnul Vasile Mocanu este invitat să-și citească declarația politică. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Un program eșuat sau doar amânat?"

Înainte de anul 1989, în municipiul Iași existau 29 de creșe. Acum mai există doar 11, care au disponibile circa 770 de locuri. Dar ele sunt frecventate de mai mult de 1000 de copii, iar cererile pentru un loc în creșă cresc de la an la an. Și pentru locurile din creșă, dar - evident - și pentru locurile de la grădiniță!

Tocmai de aceea, mulți părinți din Iași și-au pus mari speranțe în programul Guvernului de construire a 35 de noi creșe și grădinițe în județul și municipiul Iași. Deși autoritățile locale au anunțat din vreme amplasamentele pe care le pun la dispoziția programului, nu s-a mai întâmplat nimic de atunci.

Se pare că proiectul s-a blocat undeva la nivelul Ministerului Dezvoltării. Din păcate, nicio autoritate centrală competentă nu a explicat însă ce s-a întâmplat cu adevărat. Mai este valabil programul? Vorbim de o anulare a sa sau doar de o amânare? Până la urmă, se vor mai construi cele 35 de creșe și grădinițe atât de necesare județului și municipiului Iași? Părinții și copiii preșcolari din Iași vor să știe.

Eu cred că a venit vremea să derulăm proiecte importante pentru comunitate, acele proiecte pe care fostele guverne le-au neglijat în ultimii ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Vreau să îi enumăr în continuare pe cei care au depus în scris declarații politice.

De la Grupul parlamentar al PDL: Marius Rogin, Stelian Fuia, Elena Udrea, Stelică Iacob Strugaru, Doinița Chircu, Maria Stavrositu, Valeriu Tabără, Daniel Buda, Ioan Balan.

De la Grupul parlamentar al PSD: Gheorghe Ciocan, Marian Neacșu, Florin Iordache, Mircia Giurgiu, Angel Tîlvăr, Eugen Bejinariu.

De la Grupul parlamentar al PNL-PC: Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Donțu, Andrei Gerea, Mihai Lupu.

Acestea fiind zise, stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința de declarații politice de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul: Guvernul USL își respectă promisiunile față de muncitorii de la Arpechim și Oltchim;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Guvernul USL își respectă promisiunile față de muncitorii de la Arpechim și Oltchim"

Guvernul Ponta își respectă promisiunile luate în fața muncitorilor de la Oltchim, luând măsurile necesare pentru reluarea activității de producție. Astfel, sperăm ca în această săptămână să fie reluată producția la una din instalații, cea de electroliză cu membrane, urmând ca până la sfârșitul lunii să fie reluată producția la 60-65% din capacitate pe platforma Oltchim.

Pentru a putea stabiliza situația grea în care se afla Oltchimul, noua echipă managerială numită de Guvernul Ponta face eforturi pentru a negocia o reeșalonare a datoriilor față de Electrica-Furnizare, dar și pentru recuperarea datoriilor pe care combinatul le are de încasat de la diferite firme. În prima fază, săptămâna trecută a avut loc o importantă ședință a Consiliului de Administrație al Oltchim, care a avut drept scop aprobarea programului de reorganizare a activității, numirea noilor cadre de conducere pe funcție, organizarea pe direcții și divizii de funcționare în scopul reducerii cheltuielilor și a trecerii activității pe profit. În aceeași ședință a fost aprobat programul de pornire a combinatului, care se va face în mai multe etape, respectiv 12, care sunt diseminate pe instalațiile principale, deocamdată pentru platforma de la Râmnicu Vâlcea, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să se continue cu repornirea Arpechim, respectiv cu partea care ține de Oltchim.

Deci putem spune că porțile Oltchim și Arpechim nu s-au închis definitiv, așa cum propovăduiau falimentatorii PDL-iști. Ba, mai mult decât atât, Guvernul USL a reușit să achite o parte din drepturile salariale restante muncitorilor, dându-le acestora bonurile de masă, precum și un avans din salariul pe luna august, iar până la sfârșitul lunii octombrie salariații își vor primi toți banii. De asemenea, pentru 522 de salariați ai Oltchim, adică circa 17% din totalul salariaților, Guvernul acordă ajutoare de urgență în valoare de 1.400 de lei, în două tranșe.

Deși Guvernul a făcut progrese importante și nesperate într-un timp foarte scurt, credem că sunt necesare mult mai multe eforturi și acțiuni conjugate pentru a repune pe făgașul normal activitatea Oltchimului. De aceea, în paralel cu repornirea producției combinatului, Guvernul USL continuă demersurile începute la nivelul UE pentru a finaliza cât mai repede discuțiile începute cu reprezentanții CE despre ajutorul de stat solicitat pentru combinat. În acest sens, o echipă tehnică din Ministerul Economiei, împreună cu președintele Consiliului Concurenței, domnul Bogdan Chirițoiu, merg la Bruxelles pentru a purta discuții cu Comisia Europeană în vederea acordării împrumutului de salvgardare, necesar pentru continuarea unui ciclu de producție.

Tot PDL - camuflat în ARD, este cel care, prin unii reprezentanți ai săi tot mai amnezici, are tupeul să vină acum cu multe sfaturi despre cum ar fi mai bine pentru Oltchim, uitând cu desăvârșire că a avut mereu, cât a stat la guvernare, reprezentanți de seamă în CA al Oltchim (un secretar de stat, un director din Ministerul Economiei etc.). Mă întreb cum de le-au lipsit ideile bune atunci și le-au regăsit brusc acum? Sau dumnealor nu aveau timp de gândit, ci doar de furat? Prin batjocura la adresa miilor de muncitori care au avut de suferit o perioadă îndelungată, PDL a arătat, încă o dată, că nu face rabat de la nimic pentru a se salva de la dezastru, indiferent de metodele odioase pe care le inventează.

Dar PDL nu s-a oprit doar la devalizarea și îndatorarea excesivă a combinatului și punerea lui într-o situație mai mult decât critică, ci a orchestrat din culise un întreg circ, folosindu-se de Dan Diaconescu pentru a-și atinge scopurile electorale meschine, transformând problemele angajaților într-un spectacol de prost gust.

Guvernul Ponta a demontat însă tot acest scenariu cu iz pur electoral și a demonstrat că demersurile lui Dan Diaconescu au adus prejudicii grave României. Deși a fost formulată chiar o plângere penală împotriva acestuia, deoarece a folosit documente false pentru a da impresia că are banii necesari privatizării combinatului, iată însă că Dan Diaconescu nu are deocamdată nicio problemă.

Prin demersurile sale din ultimele săptămâni, Guvernul USL demonstrează că își dă întreaga silință de salvare a Oltchimului de la lichidarea combinatului, adică de la starea de fapt în care a fost adus de PDL.

    Angel Tîlvăr - intervenție referitoare la Conferința Internațională «Parliamentarians against Human Trafficking»;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Conferința Internațională «Parliamentarians against Human Trafficking»"

Săptămâna trecută am participat la Londra la conferința internațională "Parliamentarians against Human Trafficking". M-am bucurat să pot onora evenimentul organizat la Parlamentul Marii Britanii, deoarece problema traficului de persoane mă preocupă de foarte multă vreme. De altfel, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, activez în cadrul Grupului de luptă împotriva traficului de persoane, grup care a fost înființat în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, al cărui secretar sunt. Înaintea întâlnirii de la Londra, organizată de Anthony Steen, parlamentar experimentat din Camera Comunelor, un vechi prieten al nostru, dar și vocea cea mai autorizată pe probleme de trafic de persoane, în România am audiat toate autoritățile cu competențe în domeniu, începând cu reprezentanții de vârf ai Ministerului Justiției, terminând cu reprezentanți ai Ministerului de Interne.

Țara noastră este și țara de origine, și țara de tranzit pentru traficanți, dar și pentru persoane traficate, problematica ridicată de acest flagel având o complexitate deosebită, ținând seama de faptul că de cele mai multe ori victimele nu sesizează abuzurile la care sunt supuse, legislația nu este asemănătoare în toate țările, iar instanțele de judecată interpretează astfel diferit situațiile existente.

Traficul de persoane implică și exploatarea sexuală a victimelor, dar și exploatarea lor prin muncă, nu de puține ori fiind vizați copiii. În acest context, la Londra am apreciat luările de poziție ale Baronesei Emma Nicholson, reprezentând Camera Lorzilor, o cunoscătoare a problemelor copiilor din România și o luptătoare, prin intermediul organizațiilor pe care le-a inițiat în țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții celor tineri și foarte tineri.

Trebuie să subliniez că, și în acest domeniu, România se află pe un trist loc fruntaș în tot ceea ce privește traficul de persoane, dar și infracțiunile conexe, care sunt de foarte multe ori de o violență și o periculozitate ieșite din comun.

Deși s-au făcut multe în domeniul combaterii traficului de persoane, sunt zone care mai trebuie analizate, cum ar fi sprijinul pentru ONG-uri având ca obiect de interes sprijinirea victimelor traficanților, dar și îmbunătățirea legislației în sensul încadrării mai precise în infracțiunea de trafic a celor care produc atâta suferință victimelor și care, vă rog să mă credeți, aduc un imens prejudiciu de imagine României. De altfel, datele Raportului Ambasadei SUA privitor la Traficul de persoane (date care mi-au fost extrem de utile la Londra), pe lângă utilitatea și obiectivitatea lor, reprezintă și preocuparea partenerilor noștri strategici pentru lucruri care sunt de o gravitate extremă și care necesită o atenție specială, dacă vrem să ne prezentăm lumii ca o țară capabilă să facă față exigențelor mileniului trei.

Vrancea, județul meu de suflet, se va bucura de o atenție specială din partea mea în ceea ce privește problematica traficului de persoane și a copiilor lăsați acasă în grija rudelor, cu atât mai mult cu cât din județul nostru au plecat un număr mare de oameni ca să lucreze în străinătate.

    Antal István - declarație politică cu tema: Și totuși există un patrimoniu valorificabil pentru susținerea promisiunilor electorale;

Domnul Antal István:

"Și totuși, există un patrimoniu valorificabil pentru susținerea promisiunilor electorale"

În vremuri în care Ministerul Muncii se confruntă cu lipsă de resurse pentru plata pensiilor, eu revin cu semnalarea unei probleme care ar putea soluționa deficitul fondului de pensii și, în plus, ar repara un prejudiciu moral și material provocat beneficiarilor sistemului de asigurări al cooperației meșteșugărești - CASCOM. Recuperarea sumelor de bani și a patrimoniului CASCOM de la cei care au reinventat în 1990 sistemul cooperației doar pentru a și-l putea însuși în interes personal și politic echivalează cu reinstaurarea echității într-o speță care durează de 22 de ani. În declarațiile mele anterioare am prezentat deja un scurt istoric al cazului, precum și lista obiectivelor preluate cu sau fără plată de UCECOM la valoare subevaluată, și nu insist asupra acestor lucruri. Ceea ce vreau să subliniez este faptul dureros că, după mai bine de două decenii de practică în ale democrației și statului de drept, nu suntem în stare să îndreptăm o realitate terifiant de strâmbă: pensionarii pe care i-a preluat Ministerul Muncii în 1993, în 2001 CNPAS și, în general, i-am preluat noi toți, din fonduri publice, contribuiseră la propriul lor sistem de asigurări. Nu aveau nevoie de ajutoare sociale și pensii minime garantate, dar, din păcate, agoniseala lor a îngrășat conturi private și interese meschine.

Între declarații politice adresez întrebări și sugerez soluții tuturor miniștrilor care s-au ales cu portofoliul muncă și protecție socială. Răspunsurile lor sunt foarte asemănătoare, nu prea înțeleg cum de, indiferent de culoarea politică și de alianțele care i-a propulsat acolo, ei au reacții similare.

Așadar, ce mi se comunică este, de fapt, ideea că odată cu aplicarea Legii nr. 34/1993, sistemul de asigurări sociale al cooperației meșteșugărești a dispărut, fiind integrat celui public, iar patrimoniul a fost predat Ministerului Muncii. În 2000, la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, noua structură CNPAS a preluat de la Ministerul Muncii patrimoniul fostului CASCOM pe bază de protocol, în care nu sunt evidențiate distinct proveniența bunurilor, ci doar mijloace fixe aflate în folosința ministerului. Și atunci, la ce bun articolele 174 și 175 din Legea nr.19/2000, unde scrie că CNPAS preia în proprietate casele de odihnă și tratament balnear ale țărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și al uniunilor sale județene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească și al unităților sale teritoriale, precum și elementele de patrimoniu care se află sau care se va dovedi ulterior că s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat? Și textul legii continuă, prin modificări și completări, din 2002, CNPAS și casele teritoriale de pensii au obligația și dreptul să revendice bunurile imobile care au aparținut asigurărilor sociale, cele construite sau achiziționate din fonduri alocate de la bugetul asigurărilor sociale de stat și care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice.

Un răspuns din 2011 a fost ceva mai darnic în amănunte, CNPAS a întreprins demersuri în 2002, dar s-a lovit de hotărârea instanțelor de judecată care au decis că preluarea din anul 1992 de către UCECOM a patrimoniului CASCOM a fost legală, așadar, de neatacat. În 2012, răspunsul e scurt: proveniența bunurilor nefiind specificată, ministerul nu deține date sau documente privitoare la situația patrimoniului fostei Case de Asigurări Sociale de Pensii din Cooperația Meșteșugărească. Păcat! Eu, în repetate rânduri, am sesizat ministerul, inclusiv cu seturi de documente, Curtea de Conturi a întocmit raport în 2006 despre uriașele prejudicii aduse patrimoniului CASCOM, dar, totuși, ministerul nu deține date sau documente.

Încă o dată spun, păcat, recuperarea patrimoniului și fondurilor CASCOM, într-un efort politic orientat spre interesul public, ar fi bine-venită în momentele în care ultimele săptămâni din anul bugetar nu sunt acoperite cu fonduri pentru pensii.

    Dan-Radu Zătreanu - declarație politică intitulată: PNL-ul, moșia unui singur om!;

Domnul Dan-Radu Zătreanu:

"PNL-ul, moșia unui singur om!"

Un vechi proverb românesc spune că "Unde-i mai mare sfada, acolo-șivârădracul coada". Și vorbind despre ce se întâmplă în aceste zile în PNL, trebuie să precizăm că nu Becali e cel la care face aluzie proverbul nostru, ci chiar președintele partidului, Crin Antonescu. Dracul și-a băgat coada la liberali odată cu alegerea lui Antonescu ca președinte. Acest admirator din umbră al ideilor și convingerilor politice ale lui Ion Iliescu a călcat în picioare toate perceptele liberale, ajungând în final la alianța contra naturii cu stânga PSD-istă. Și pentru că în USL a primit încă de la început rolul de vioara a doua, își refulează frustrările de lider fără portofoliu asupra propriului partid.

Am asistat săptămâna trecută la decapitarea filialei Sectorului 1 București. Din punctul nostru de vedere, e foarte bine. Să-i dea și afară din partid! Un partid care de mult a părăsit dreapta politică. Un partid care ar trebui însă să se trezească măcar în ceasul al doisprezecelea și să nu se lase becalizat de Crin Antonescu și de ipocriții cu care s-a înconjurat. Vă amintiți ce spunea această nouă achiziție liberală, Gigi Becali? Vă reamintesc eu: "Nu mă voi alia niciodată cu USL, pentru că USL este de stânga, iar la stânga este diavolul!" Ei bine, iată-l pe Becali în brațele diavolului. Poate se consolează cu faptul că îl ține cu mâna dreaptă, căci nici măcar diavolul nu are două mâini stângi...

Acesta este PNL-ul lui Crin Antonescu, un partid care încalcă orice principii, orice reguli interne, care își sacrifică propriii lideri cu vechi state pentru a face loc circului politic. Antonescu, acest Iuda al PNL, care și-a vândut sufletul pentru punga de bani a lui Becali, va sfârși până la urmă așa cum am mai spus-o, în lada de gunoi a istoriei politice postdecembriste. Și odată cu el și nepotismul ridicat la rang de politică de cadre în PNL. Dacă Antonescu e șef, a trebuit să-i pună și soția europarlamentar și exemplul a fost copiat imediat de alți lideri pseudoliberali: Uioreanu, Surdu sau Petrache, care și-au pus nevestele și copiii pe listele de deputați.

Ba, mai mult decât atât, Antonescu, n-a înțeles nimic din lecția referendumului eșuat și își încalcă propriile reguli din partid. Le schimbă după bunul-plac, în timpul jocului. Bunăoară, n-a mai ținut cont de vechimea necesară în partid pentru a ocupa un loc pe listele electorale și a dat derogări în dreapta și în stânga, în buna tradiție a balcanismului dâmbovițean.

Am însă speranța că electoratul nu va mai tolera astfel de derapaje politice și va înțelege că, prin votul acordat USL la alegerile generale, va vota, de fapt, mahalaua politică, va vota Becali, va vota neveste, copii și nepoți de baroni locali care vor să pună mâna pe tot ce a mai rămas din țara asta și să îndepărteze România de la calea dreaptă, să o îndepărteze de Europa democratică. Sper, de asemenea, că adevărații liberali nu vor abandona dreapta politică și că vor reuși să se regrupeze în jurul ideilor democratice care i-a animat zeci de ani.

    Daniel Buda - declarație politică cu subiectul: România europeană față în față cu România comunistă;

Domnul Daniel Buda:

"România europeană față în față cu România comunistă"

România a fost săptămâna trecută gazda unui eveniment politic dintre cele mai importante din ultimii 4 ani, respectiv Congresul Partidului Popular European, cea mai mare formațiune politică de la nivel european. Un asemenea eveniment, la care au participat 15 șefi de stat și de guvern din Europa, pe lângă faptul că reprezintă un real motiv de mândrie, în egală măsură ar fi trebuit să fie o onoare pentru toți liderii politici români, indiferent de culoarea politică. Însă, dacă pentru membrii formațiunilor politice de dreapta prezența cancelarului german Angela Merkel sau a președintelui PPE, Wilfried Martens, a fost practic o confirmare a faptului că România a trecut cu adevărat în rândul statelor europene, pentru liderii Alianței socialiste a fost încă un prilej de a-și etala valorile comuniste, antieuropene, pe baza cărora guvernează statul român de aproximativ 6 luni. Cred că orice cetățean care crede în democrație, în principiile și valorile unui stat cu adevărat european ar condamna atitudinea liderilor Alianței Uniunii Social Liberale care au preferat, în loc să transmită liderilor europeni, prezenți la București, un mesaj de bun venit în statul pe care, astăzi, ei îl guvernează, au ales varianta de a-și exprima frustrările politice de pe un stadion.

Departe de mine gândul de a dezbate modul ales de cei de la USL să își facă debutul în această campanie electorală, însă nu pot să fiu indiferent la modul de transmitere a mesajului și cu atât mai mult la conținutul lui. În primul rând, în calitate de cetățean al acestei țări, am rămas stupefiat cum de la tribuna centrală un grup de lideri încercau prin urlete și țipete să convingă un stadion întreg de faptul că ei sunt cei mai buni, cei mai potriviți pentru a conduce România, că merită votul cetățenilor. Însă în schimbul a ce? Evenimentul de pe stadion era parcă desprins din istoria anilor ’80 identic cu acele prelegeri în fața Marii Adunării a lui nea Nicu. Dezamăgitor și în egală măsură frustrant pentru evoluția statului român.

Am avut convingerea că acest tânăr premier va avea o altă viziune de dezvoltare și modernizare a statului român, europeană, democratică și modernă. Dar, din păcate, nu pot decât să constat foarte ușor contrariul, că această formațiune politică, în fapt, indiferent de cine este condusă sau cum se numește, nu are capacitatea de se desprinde de valorile trecutului comunist, bazat pe un stat centralizat. În concret, nu am asistat decât la o luptă a valorilor și a principiilor democratice, o luptă dusă pe două fronturi, pe de o parte o Românie europeană, integrată în familia europeană, a celor de dreapta, iar pe de altă parte o Românie izolată, ignorată de la masa deciziilor fundamentale, a celor de stânga.

Evident, întrebare firească este: ce Românie ne dorim? Ce educație ne dorim pentru copiii noștri? Spre ce nivel de dezvoltare și modernizare se îndreaptă România? Și sigur, răspunsul îl punem intui fiecare dintre noi făcând o simplă comparație a celor două evenimente desfășurate săptămâna trecută. Dacă, într-un colț al Capitalei, 15 lideri ai Europei decideau viitorul României și al românilor la pachet cu tot ceea ce înseamnă cele 27 de state europene, în celălalt colț, liderii USL blamau construcția europeană, statul de drept și principiile democratice. Încercau din răsputeri să își convingă electoratul că România este puternică și singură, că nu are nevoie de coordonarea sau controlul european. Mai mult, în plină criză economică internațională, când toate statele europene se confruntă cu mari probleme economice și financiare, România condusă de guvernul USL și-a permis să cheltuiască nu mai puțin de două milioane de euro pentru satisfacerea dorințelor celor doi megalomani - Ponta și Antonescu - care și-au văzut visul cu ochii, adică au primit aplauze și ovații la fel ca Ceaușescu pe vremuri. Consider că este nedrept pentru evoluția României, este nedrept față de cetățenii acestei țări, care de 23 de ani tind spre un trai de viață european.

Revenind la întrebarea în ce stat vrem să trăim, am ferma convingere că cetățenii României își doresc un stat european, un stat în care educația copiilor noștri să fie asigurată la cel mai înalt nivel, un stat în care valorile și tradițiile să fie respectate. În concret, ne dorim să fim parte a procesului decizional european, și nu simpli executanți ai deciziilor de la Bruxelles. Din acest motiv, cred că asemenea manifestări ignorante și indiferente față de liderii Uniunii Europene nu ar trebui tolerate și cu atât mai puțin apreciate.

    Doinița-Mariana Chircu - declarație politică intitulată: Mandatul de parlamentar - umbrelă de vremuri grele pentru cei certați cu legea;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"Mandatul de parlamentar - umbrelă de vremuri grele pentru cei certați cu legea"

De mai bine de 2 luni, România stă sub auspiciile constituirii listelor ce vor conține candidații pentru alegerile parlamentare din data de 9 decembrie 2012. În ciuda eforturilor pe care societatea civilă le-a depus în ultimii ani pentru constituirea unui parlament curat, profilul candidaților care se înghesuie pentru un loc eligibil prefigurează deja o viitoare legislatură mai slabă din punct de vedere calitativ.

Cu un ochi pe televizoare, unul pe sondaje și niciunul pe guvernare, USL asimilează pe listele electorale orice individ, indiferent de numărul său de dosare penale și indiferent de profilul său moral. Acest lucru nu ne spune decât prețul pe care USL îl dă pe justiție și ne înspăimântă gândindu-ne cum va legifera viitorul Parlament, având în componența sa oameni cărora nu le place legea. A sesizat acest lucru chiar și fostul lider și prim-ministru al PSD, aflat în detenție, contrariat că oameni care au săvârșit fapte chiar mai grele decât ale sale încearcă, în această iarnă, să se ascundă de justiție, în spatele unei imunități parlamentare greu de înlăturat. Voiculescu, Dragnea, Oprișan, Voicu, Becali și mulți alții sunt cei care au arătat nu numai dispreț față de justiție, ci au încercat să și masacreze eforturile acesteia în câștigarea unei dezirabile independențe.

Oare noi, cei de la Alianța România Dreaptă, chiar facem diferența? Cred că da. În primul rând, în ultimii 4 ani, Partidul Democrat Liberal nu s-a opus demersurilor justiției în privința dosarelor ce priveau fapte ilegale ale membrilor Parlamentului.

În al doilea rând, suntem singura alianță care a integrat un sistem de criterii și a organizat o comisie de etică, care să analizeze din punct de vedere legal și moral candidaturile. Nu spun că suntem perfecți, dar suntem singura alianță electorală care se străduiește și care-și dorește un parlament mai curat. Un parlament compus din elite ale societății românești, cu un profil moral curat și care au demonstrat dragoste de oameni și de țară.

Îmi doresc ca alegerile din 9 decembrie 2012 să aducă Parlamentului României o plusvaloare, prin integritatea membrilor săi și profesionalismul acestora, deoarece procesul legislativ ce va urma este esențial pentru dezvoltarea economică și socială a anilor ce vor urma.

    Dorel Covaci - intervenție cu titlul Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune și în sertar sau Necesitatea amenajării și introducerii Peșterii muzicale din Românești în circuitul turistic permanent;

Domnul Dorel Covaci:

"Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune și în sertar" sau

"Necesitatea amenajării și introducerii Peșterii muzicale din Românești în circuitul turistic permanent"

În acest sfârșit de săptămână a avut loc, ca de fiecare dată în luna octombrie, de 28 de ani încoace, Concertul din Peștera Românești, județul Timiș.

Vremea frumoasă de afară a fost de partea organizatorilor, dar și a publicului meloman, care s-a strâns în număr de aproape 5.000 de persoane, pentru a se bucura de un concert unic în România și cel mai mare astfel de eveniment dintr-o peșteră din Europa de Sud-Est. Inițiativa a aparținut, în 1984, medicului Constantin Lupu și echipei de la Speotimiș, care au inaugurat prin muzică cel de-al 12-lea Speosport Republican.

Succesul acestui prim concert i-a convins pe organizatori să repete isprava până în prezent, cel puțin o dată pe an. De-a lungul timpului, au concertat în incinta peșterii nume de prim rang ale muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice.

Peștera muzicală este situată în apropierea satului Românești, comuna Tomești, județul Timiș și a fost explorată pe o distanță de 1.450 metri. Galeriile accesibile vizitatorilor însumează 340 metri, iar intrarea permite soarelui să lumineze natural pe o distanță de 70 metri în adâncime. Galeria principală urmează o linie dreaptă și atinge dimensiunile maxime în Sala Liliecilor, populată de o colonie mare de viețuitoare ale întunericului. Temperatura medie oscilează între 6 și 8 grade Celsius.

Organizarea concertului în luna octombrie este cea mai puțin dăunătoare pentru colonia de lilieci, care are deja pui ce se pot retrage în fundul peșterii, pentru a fi deranjați cât mai puțin de zgomot.

În acest an, pe 21 octombrie, au încântat audiența compozițiile lui Mozart, Dvorak, Ceaikovski și Strauss, în interpretarea orchestrei Filarmonicii Banatul din Timișoara, dirijată de unul dintre cei mai mari dirijori ai României, maestrul Ilarion Ionescu-Galați, invitat alături de fiul Domniei Sale, reputatul violonist Florin Ionescu-Galați. Speomelomanii au fost surprinși de un regal de armonie și virtuozitate, pe parcursul căruia maestrul dirijor a luat vioara și chitara, acompaniindu-și fiul violonist.

Numărul mare de iubitori de muzică cultă în spații neconvenționale a încurajat organizatorii să ia în considerare pentru anul viitor transformarea concertului într-un Festival al Liliecilor, desfășurat pe o perioadă de 2 zile. Motivațiile sunt mărimea coloniei de lilieci, care au și dat un nume secundar peșterii, și anume acela de Peșteră a Liliecilor, proximitatea locurilor unde s-a născut marele inventator Traian Vuia, cel care și-a numit "Liliacul" aparatul ce a înfăptuit primul zbor autopropulsat din lume, precum și apropierea de municipiul Lugoj, de unde se trage actorul Béla Lugosi, cel care a interpretat, în premieră mondială, rolul contelui Dracula în Statele Unite ale Americii, în anul 1927.

Astfel de concerte în spații neconvenționale au darul de a aduce mai aproape oamenii, natura și muzica de cea mai bună calitate și cresc valoarea și potențialul turistic al zonei. Este păcat ca astfel de frumuseți naturale să nu fie prețuite pe măsură și puse în valoare după cum ar merita. Din nefericire, Peștera Românești sau Peștera Liliecilor, cum i se mai spune, nu este electrificată, nici amenajată pentru vizitatori, în afara perioadei concertelor. An de an, cu o săptămână înainte de eveniment, echipele organizatorilor se ocupă de curățenie și de amenajarea provizorie a instalațiilor de lumini.

În afara acestei peșteri, mai există alte 3 în arealul comunei Pietroasa, care ar putea fi cuprinse într-un circuit turistic al zonei orașului Făget, alături de salba de 14 biserici de lemn și mănăstirile din proximitate, alături de Complexul Turistic "Valea lui Liman", de Târgul Național Apicol din Făget, de satul de olari Jupânești, Fabrica de sticlă de la Tomești, una dintre primele din țară, acum nefuncțională, de Lacul Surduc, Păstrăvăria din Românești, de Casa Memorială și Muzeul Traian Vuia sau Aria Protejată "Poiana cu Narcise" din Bătești.

Peștera din Românești este poziționată la confluența comunelor Tomești și Pietroasa și au fost depuse documentații, de către ambele autorități locale, pentru solicitarea finanțării investițiilor necesare introducerii sale în circuitul turistic permanent.

Cu câțiva ani în urmă, pe timpul cât eram primar al orașului Făget, am derulat un proiect, în oglindă, de cooperare transfrontalieră, în parteneriat cu orașul Szentes din Ungaria, care dispune de o superbă bază de agrement și ștrand balnear. Obiectivul a fost dezvoltarea locală prin mobilitate transfrontalieră, economică și turistică. În cadrul întâlnirilor bilaterale, am discutat pe marginea semnării unui protocol de colaborare și transfer de experiență între Baza de Agrement Szentes și Complexul Turistic "Valea lui Liman", din comuna Tomești. Acest obiectiv nu a putut fi materializat la acea vreme, întrucât complexul din România a fost închis pentru câțiva ani. Acum, însă, discuțiile pot fi materializate, întrucât obiectivul turistic și-a redeschis porțile, reabilitat și modernizat, gata să primească atât turiști din țară, cât și din străinătate.

Având în vedere toate motivațiile expuse, adresez rugămintea, în numele locuitorilor zonei pe care o reprezint și al iubitorilor de muzică, natură și frumusețe, pentru introducerea proiectului de modernizare al Peșterii Românești pe lista priorităților finanțate prin bugetul de stat 2013.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică cu tema: Spectacolul mandatelor Băsescu;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Spectacolul mandatelor Băsescu"

În fiecare mandat pe care l-a avut, Traian Băsescu ne-a demonstrat măiestria în arta minciunii și a învârtelilor.

Ca ministru al transporturilor a "învârtit" flota României până a făcut-o dispărută, prejudiciind statul român cu sute de milioane de euro.

Ca primar al Bucureștiului a reușit să se "învârtă" de celebra vilă din Mihăileanu, trecând-o pe numele cetățeanului Băsescu și încăpățânându-se să nu o înapoieze, în ciuda tuturor dovezilor infracțiunii comise.

În funcția de președinte (ales sau ilegitim), măiestria sa a atins cote nebănuite. A reușit să își perfecționeze multiplele "abilități", în special cele de mincinos și manipulator, și să "ocolească" de fiecare dată acuzațiile referitoare la învârtelile imobiliare în care era implicat alături de Puiu Popoviciu și Costel Cășuneanu, la afacerile cu armament ale fratelui său, Mircea, la sprijinul ilegal acordat unor companii străine sau la sursa suspectă a averii fiicei sale, Ioana. Sunt doar câteva exemple, mărunte, ale talentului președintelui impostor de a minți, de a manipula oameni și situații, pentru a-și urmări interesele și pentru a-și acoperi ilegalitățile și furtișagurile.

Ce ne-au mai oferit mandatele Băsescu? Telenovela justițiară, în care rolurile principale erau jucate de arestările preventive, nelipsiții mascați și nelipsitele stenograme. Spectacolul a fost de fiecare dată bine organizat, de la dosarul "Caltaboșul" până la descinderile în vămi, arestarea unor primari sau dosare în care erau implicați demnitari.

Surpriza pe care o trăiește zilele acestea președintele "masă verde" este una pe care o merită din plin: a fost dovedit ca făcând parte din distribuția serialului "Motorina".

Faptul că numele lui apare în stenogramele aflate la acest dosar, în care fostul președinte ANAF este acuzat de favorizarea infractorului, nu este însă nicio surpriză pentru noi. Nu ne miră nici lejeritatea și seninătatea cu care minte personajul Băsescu: "Pe Blejnar nu îl cunosc, nu îl cunosc. Înțeleg că a fost numit, e tehnician, nu a fost în partid, habar nu am de unde vine", declara acesta la TVR, în martie 2011.

Minciuna este demontată de textul stenogramelor, chiar dacă administrația de la Cotroceni a încercat să acopere fapta printr-un comunicat: "O lectură onestă a discuțiilor arată că președintele Traian Băsescu discută cu Sorin Blejnar despre recuperarea datoriilor companiei Rompetrol față de statul român".

O lectură onestă a discuțiilor arată clar că președintele minte. Nu este prima dată (să ne amintim jurământul făcut în legătură cu lovitura pe care a dat-o unui copil în campania electorală din 2004) și sunt convins că nu va fi nici ultima. Acesta îi este caracterul.

De ce a mințit Băsescu în acest caz? Pentru că și-a imaginat că el și oamenii lui vor fi veșnic la putere și nu se va afla niciodată adevărul. Din fericire, acest spectacol al stenogramelor s-a întors împotriva lui, demascând presiunile, aranjamentele și învârtelile grupării corupte pe care o patronează.

Am aflat că CSM s-a autosesizat cu repeziciune în acest caz. Nu ne surprinde. Era de așteptat ca slugile să încerce să spele rușinea de care este acoperit stăpânul.

Toată această mișcare ne-a demonstrat, încă o dată, dubla măsură cu care a acționat și acționează justiția în mandatele "Băsescu": portocaliii sunt "mai egali" în fața legii decât ceilalți, iar Traian Băsescu este deasupra tuturor.

Nu știu însă cât timp vor mai "cumpăra" românii bilete la un astfel de spectacol...

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică având ca temă A doua rectificare bugetară din acest an va fi făcută în interesul românilor;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"A doua rectificare bugetară din acest an va fi făcută în interesul românilor"

Decizia Guvernului de a amâna propunerea de Buget pentru anul 2013 pentru următorul legislativ este una corectă și întemeiată pe principiul legitimității politice. Este corect ca orice formă de Executiv, generată de o majoritate parlamentară, să aibă puterea de a decide asupra formei de buget, conform viziunii proprii. S-a luat această hotărâre mai ales pentru a nu bloca viitorul Guvern, deși acesta va fi generat mai mult ca sigur de USL. Majoritatea actuală din Parlament înțelege să se comporte total diferit față de cea care a susținut Cabinetul Boc.

Decizia luată nu trebuie însă să afecteze sub nicio formă capacitatea Cabinetului Ponta de a genera politici publice în interesul cetățenilor. De aceea, salut inițiativa unei rectificări bugetare menite să repare o parte dintre erorile generate în primă instanță de Executivul PDL. Cred că este foarte important ca, măcar acum, pe sfârșit de an, românii să fie protejați de o situație politico-economică încă destul de incertă.

Faptul că Guvernul USL reacționează cu mai mare promptitudine la ceea ce se întâmplă în România reală nu poate decât să fie un element de încredere pentru viitor. Spre exemplu, alocarea a 400 de milioane de lei în plus pentru Ministerul Agriculturii, în condițiile unui an secetos și în condițiile în care agricultorii se confruntă cu probleme de finanțare importante, este un argument consistent al alocării prioritare corecte a resurselor avute la dispoziție. Spre deosebire de ultimii trei ani, va fi pentru prima dată când fermierii vor putea primi subvențiile agricole la timp și în întregime. Speranța este, evident, aceea de a evita o posibilă criză a prețurilor alimentelor pentru anul 2013.

De asemenea, merită menționat faptul că prin această rectificare bugetară, Guvernul Ponta asigură plata tuturor pensiilor și salariilor până la sfârșitul anului. Trebuie menționat că Bugetul construit de majoritatea formată în jurul PDL la sfârșitul anului 2011 nu prevăzuse aceste fonduri și exista riscul unui blocaj. Mesajul este simplu: sunt bani pentru plata pensiilor și salariilor, la fel cum vor fi bani pentru reîntregirea veniturilor bugetarilor și indexarea pensiilor. A venit momentul în care în fruntea României se află un Executiv care le pune interesele pe primul plan.

În plus, este pentru prima dată când Guvernul României alocă bani pentru plata drepturilor salariale câștigate în instanță de românii care au făcut plângeri împotriva unor tăieri de venituri fără bază legală. Este un semnal foarte clar că în țara noastră vorbim din nou despre o domnie a legii și că statul nu mai este șmecher, în sensul plasării întregii responsabilități asupra contribuabililor săi.

Mai important este însă faptul că USL reușește astfel să demonteze un discurs alarmist, promovat în permanență de PDL și Guvernul Boc: respectarea condițiilor stabilite cu partenerii externi. Atrag atenția asupra faptului că niciuna dintre modificările produse de rectificarea bugetară nu încalcă acordul țării noastre cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. Mai mult decât atât, este pentru prima dată în 2012 când se alocă bani pentru plata arieratelor, deși acesta era unul din lucrurile pe care Guvernul Boc a insistat cel mai mult.

Consider că toate aceste argumente sunt suficiente pentru construirea unei imagini de ansamblu care relevă faptul că Guvernul condus de Victor Ponta poate produce o îmbunătățire a condițiilor de trai pentru români. Le poate reda acestora speranța și încrederea că lucrurile pot fi și mai bune pentru anii ce vor urma, că solidaritatea nu este un concept uitat și că oamenii nu mai sunt cifre pe o hârtie. În sfârșit, pot spune, fără riscul de a mă înșela, că nu se mai guvernează de dragul cifrelor, ci pentru oameni.

    Gheorghe Ciocan - declarație politică intitulată Stop organismelor modificate genetic;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Stop organismelor modificate genetic"

Alături de mai mulți stimați colegi sunt semnatarul unei propuneri legislative de o importanță deosebită în ceea ce privește sănătatea populației, impactul asupra mediului și care poate îmbunătăți performanțele economice ale agricultorilor români. Din nefericire, propunerea legislativă este înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților cu raport de respingere. Aceasta are ca obiect prevenirea impactului organismelor modificate genetic (OMG-uri) asupra oamenilor și mediului, până la existența unor dovezi științifice suficiente și riguroase care să ateste siguranța cultivării și consumul acestor produse.

Este foarte importantă obligativitatea etichetării corespunzătoare a produselor care conțin organisme modificate genetic, pentru că avem dreptul de a fi informați ca și consumatori, de a ști și de a alege ce consumăm.

La nivelul european, Directiva 2001/18/CE a Parlamentului și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului 15 și Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic, stabilesc un cadru juridic cuprinzător pentru autorizarea organismelor modificate genetic, care este în totalitate aplicabil OMG-urilor care urmează a fi utilizate în scopul cultivării în UE, ca semințe sau alt material săditor.

În cadrul acestei legislații, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piața Uniunii. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor ecologice ale consumatorilor, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne.

Până în prezent, cultivarea organismelor modificate genetic în UE a fost foarte limitată. Prin urmare, este dificil să se realizeze o cuantificare precisă ex ante a posibilului impact economic, social și de mediu, în cazul în care li se permite statelor interzicerea sau restricționarea cultivării.

Ținând cont de abordarea mai națională sau mai regională privind cultivarea OMG-urilor, se așteaptă, de asemenea, ca nivelul implicării publicului în luarea de decizii la nivel național și regional să crească, iar statele membre să aloce mai multe resurse și mai mult timp pentru a implica publicul în deciziile lor. Se preconizează ca aspectele sociale, economice și etice să fie dezbătute și să constituie punctul de plecare pentru deciziile luate la nivel național, regional sau local.

Această propunere constituie un prim demers, vor urma și alte încercări de a eticheta aceste produse, pentru că din ce în ce tot ceea ce consumăm se degradează, iar într-o lume în care spitalele sunt desființate, cadrele medicale pleacă din cauza muncii prost plătite, iar copiii mor din cauza sărăciei e mai bine să fi sănătos. Și pentru asta este nevoie să știi ce consumi!

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Moțiunea PDL pe buget, un alt gest disperat de recuperare a electoratului;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Moțiunea PDL pe buget, un alt gest disperat de recuperare a electoratului"

După ce s-au făcut de râs cu moțiunile pe educație și agricultură, iată că democrat-liberalii au mai depus o moțiune simplă intitulată "Guvernul USL - «frâna de motor» a bugetului", aceasta urmând să fie dezbătută și votată în cursul zilei de astăzi în plenul Camerei Deputaților.

De data aceasta, parlamentarii PDL acuză actualul Guvern că nu militează pentru intrarea în zona euro, că favorizează explozia cursului valutar și că accentuează criza economică și financiară. De asemenea, democrat-liberalii cer prezentarea bugetului de stat și a bugetului pentru asigurările sociale pe anul viitor până la data de 1 noiembrie 2012. Ei susțin că există riscul de a intra în 2013 fără a avea un buget, din cauza amânării prezentării, dezbaterii, adoptării și promulgării Legii bugetului, "pentru că la USL alegerile au prioritate în fața adoptării bugetului".

Deși știu prea bine că nu au nicio șansă ca această moțiune să fie adoptată, membrii PDL încearcă cu disperare să mai recupereze, dacă mai e posibil acest lucru, câte ceva din intențiile de vot ale electoratului, chiar și prin intermediul unui gest propagandistic, care are menirea doar să arunce în spatele celorlalți toate daunele guvernărilor Boc-Ungureanu. Și, nu în ultimul rând, un gest cu care democrat liberalii doresc să blocheze activitatea Parlamentului. Dacă tot nu sunt în stare să vină cu propuneri pertinente sau să facă ceva bun pentru societatea românească, măcar să strice, așa cum au fost obișnuiți atâția ani.

Vedem astfel, o dată în plus, cum prețiosul timp al fostului partid de guvernământ este investit în campanii sau moțiuni denigratoare și nicidecum în ceea ce este cu adevărat important. PDL-ul demonstrează (a câta oară?) că prioritățile lui sunt cu totul altele decât nevoile arzătoare ale românilor.

Iar faptul că cei din PDL cred că banii prevăzuți la rectificarea bugetară vor fi folosiți pentru campania electorală, este cât se poate de neadevărat. Domnilor democrat liberali, vă înșelați! Guvernul actual este mult prea responsabil pentru a repeta erorile comise de guvernarea PDL. Că situația este tragică, nu mai este nevoie să amintim. Iar acest lucru se datorează guvernării PDL. Chiar dacă dumneavoastră nu vreți să recunoașteți, cu PDL la putere, România ar fi intrat în faliment în noiembrie, deoarece bugetul portocaliu nu prevăzuse bani pentru finele acestui an!

Vom rezolva și această situație, dar rezultatele se vor vedea abia după data de 9 decembrie, când vom avea în Parlament o nouă majoritate politică. Așa cum, prin măsurile luate până acum, USL a început să repare nedreptățile făcute de PDL, și în acest caz vom rezolva problema la proxima rectificare de buget, în noiembrie. De aceea, și viitorul proiect de buget va fi dezbătut și aprobat tot după acea dată.

Una peste alta, și această moțiune a democrat liberalilor nu este altceva decât un gest disperat. Niciunul dintre cetățenii acestei țări nu este naiv să creadă propaganda portocalie a unui partid care s-a dovedit extrem de altruist cu toate categoriile sociale, a fost la fel de darnic și s-a raportat, în toți anii petrecuți la guvernare, echitabil față de toți: jignind, acuzând și, mai ales, mințind!

    Ioan Balan - declarație politică cu tema: Reorganizarea teritorială a țării;

Domnul Ioan Balan:

"Reorganizarea teritorială a țării"

În urmă cu mai bine de un an, la inițiativa Președintelui României, se lansa în dezbatere publică necesitatea elaborării unui nou model de organizare teritorială a țării, ce ar fi trebuit să aibă ca unic scop eficientizarea sistemului administrației publice locale și al utilizării resurselor financiare publice. Nu puține au fost, la acel moment, criticile aduse atât inițiatorului proiectului, cât și potențialilor susținători ai acestuia! De la oameni direct implicați în administrația publică locală și până la cei mai importanți lideri ai partidelor politice, s-a auzit la unison o opoziție dură și neargumentată față de un asemenea demers. Astăzi, însă, când convergența instituțională europeană ne reclamă o administrație modernă, flexibilă și eficace, chiar și opozanții de odinioară ai reorganizării s-au schimbat la față și sunt printre cei care susțin fervent un astfel de demers.

Din nefericire, timpul se scurge încet și necruțător, iar România, bazată pe aceeași structură administrativă veche și ineficientă, este pe cale să piardă startul în urmărirea obiectivelor propuse pentru Europa 2020. Este vorba în primul rând de creșterea substanțială a preocupărilor pentru înlăturarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii și de o nouă modalitate, mai flexibilă de utilizare a resurselor comunitare nerambursabile.

În ciuda acestei realități, România continuă să rămână inertă, cunoscând slabele performanțe ale administrației, puternica politizare a distribuirii resurselor financiare și adâncirea tot mai puternică a decalajelor regionale.

Din păcate, actuala legislatură se află pe ultima sută de metri a mandatului și este greu de crezut că demararea unui proces amplu de analiză și evaluare a modului optim de trasare a sarcinilor administrației publice se mai poate face în următoarele câteva săptămâni care ne despart de alegerile parlamentare.

Cu toate acestea, emergența reorganizării administrativ-teritoriale a țării, precum și creșterea performanțelor administrației locale trebuie să fie imperativul viitorului Parlament și a noului Guvern învestit în luna decembrie. Nu cred că viitorul Guvern sau viitoarea compoziție politică a Parlamentului va mai putea ignora ratele insignifiante de absorbție a fondurilor europene și polarizarea din ce în ce mai accentuată a dezvoltării economice din România.

România are nevoie de o administrație simplificată! România și românii au nevoie de structuri instituționale care să răspundă nevoilor lor într-un mod eficient și care să acționeze într-un mod compatibil cu cel european! Coeziunea economică și socială sunt imperativele anilor 2014-2020, iar succesul României în acest proiect depinde în mod covârșitor de performanțele care se vor impregna administrației publice locale.

    Maria Stavrositu - declarație politică intitulată Congresul PPE la București - moment ce a marcat importanța României în cadrul Uniunii Europene;

Doamna Maria Stavrositu:

"Congresul PPE la București - moment ce a marcat importanța României în cadrul Uniunii Europene"

În perioada 17 - 18 octombrie 2012 a avut loc, la București, cel de-al XXI-lea Congres Statutar al Partidului Popular European, manifestare ce va rămâne, fără îndoială, înscrisă în istoria politicii românești.

Prezența celor mai importanți lideri europeni la București a creat prilejul unor întâlniri cu liderii actualei Puteri din România, care iarăși au reușit să se facă de râsul Europei, prin neseriozitatea și superficialitatea caracteristice, cu care, de altfel, ne-au obișnuit. Admirabilă consecvență, lamentabilă abordare a problemelor cu adevărat serioase pe agenda Uniunii Europene!

Nu pot să nu remarc că desfășurarea Congresului PPE, eveniment caracterizat de o reală seriozitate, prin abordarea tematică a unor subiecte de interes european, dar și național, a fost dublat de "fastuoasa" lansare a candidaților USL pe Arena Națională. Un adevărat fiasco, dragi colegi! Ați demonstrat încă o dată, printr-o atitudine antieuropeană, că în centrul intereselor dvs. de ordin politic nu se află, în niciun caz, teme cu adevărat importante pentru politica românească și europeană.

Noi, cei de la PDL, am atins un obiectiv fundamental - acela de a aduce Europa mai aproape de România și de a face din România un partener credibil în Uniunea Europeană! Am demonstrat că suntem parteneri serioși și credibili în Uniunea Europeană. Prin organizarea celor două evenimente paralele, necomparabile din punct de vedere calitativ, noi ne-am dorit mai multă Europă în România, în timp ce dvs. ați fost preocupați de creșterea în sondaje care, paradoxal, au scăzut simțitor în ultima perioadă.

Agenda Congresului Statutar al PPE de la București a fost extrem de încărcată. Printre temele abordate, menționez cu titlu de exemplu, următoarele: Șomajul și coeziunea socială; Dezvoltarea regională și coeziunea socială - Îmbunătățirea impactului politicilor europene de dezvoltare asupra bunăstării cetățenilor; Consolidarea Economiei Europene în lumina provocărilor globale; Conservarea Europei pentru generațiile viitoare; Noi provocări și oportunități: Europa și responsabilitatea vecinilor săi; O guvernare democratică pentru Europa etc.

De asemenea, în cadrul Congresului au fost expuse și votate mai multe Rezoluții referitoare la probleme importante pentru statele membre ale UE, inclusiv pentru România. În calitate de membru al APCE, am prezentat plenului Congresului Rezoluția nr. 6 cu titlul "Combaterea pornografiei infantile prin acțiuni și angajamente coordonate la nivel internațional".

Uniunea Europeană și statele sale membre se confruntă cu o serie de provocări economice grave și fără precedent. Pe de altă parte, se confruntă și cu noi oportunități majore. Dacă aceste provocări rămân fără răspuns, iar oportunitățile rămân nefolosite, Europa își asumă riscul unei situații permanente de criză, stagnare și declin.

În aceeași situație este și România, unde, pe lângă criza economică și financiară care macină întreaga lume, se mai adaugă și criza politică. Închei exprimându-mi speranța că vom reuși să ne ridicăm la înălțimea acestei provocări și să ne folosim mai bine potențialul. Putem lăsa în urmă criza economico-financiară, dar numai punând capăt războiul politic intern actual!

    Maria Stavrositu - intervenție cu tema Participarea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

Doamna Maria Stavrositu:

"Participarea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei"

În perioada 1 - 5 octombrie 2012 s-au desfășurat la Strasbourg lucrările celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Am participat la această sesiune în calitate de membru al Delegației Parlamentului României la APCE, dar și ca parlamentar de referință al legislativului român în campania Consiliului Europei pentru combaterea violenței împotriva femeilor.

Printre personalitățile internaționale care s-au adresat plenului APCE în cadrul acestei sesiuni, îi menționez pe domnul Nicolae Timofti, Președintele Republicii Moldova, domnul Bujar Nishani, Președintele Albaniei, precum și domnul Edmond Panariti, ministrul afacerilor externe din Albania și Președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În discursul său inaugural, Președintele APCE, domnul Jean-Claude Mignon a salutat propunerea Comisiei juridice și pentru drepturile omului a Adunării de a organiza o dezbatere de actualitate privind cazul Safarov, subliniind totodată că glorificarea crimei oribile a acestei persoane de către autoritățile azere este inacceptabilă, iar folosirea în acest scop a unui instrument juridic al Consiliului Europei ale cărui obiective au fost pur umaniste pentru grațierea unui criminal este impardonabilă.

De asemenea, a atras atenția asupra intoleranței crescânde și a propagării ideilor extremiste ca amenințare serioasă la adresa democrației. Domnia Da a menționat că noile autorități, înființate în urma alegerilor libere și democratice din statele Primăverii Arabe, se confruntă, pe lângă eforturile majore de reformare, cu provocări legate de egalitatea de gen, locul religiei în societate și respectarea fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale.

Nu în ultimul rând, Domnia Sa a declarat că, în timpul vizitei din România (18-19 iulie a.c.), membrii Comisiei Prezidențiale a APCE au recomandat forțelor politice inițierea unui dialog serios, în vederea stopării practicilor care subminează funcționarea democratică a instituțiilor; ulterior invalidării rezultatelor referendumului din 29 iulie a.c. privind demiterea președintelui, a fost adresat un apel actorilor politici de la București să respecte decizia Curții Constituționale și se constată din acel moment o stabilizare a situației politice din România.

Doresc să vă aduc la cunoștință mesajul transmis de domnul Andreas Gross (Elveția, SOC) în cadrul secțiunii dedicate situației din România:

"În România a avut loc o criză politică și constituțională - generată de 20 de parlamentari care și-au schimbat apartenența politică și au înclinat balanța majorității; gestul lor a fost justificat de politicile autoritare și de austeritate ale președintelui, care nu au coincis cu interesele cetățenilor, deși, conform sistemului constituțional românesc, președintele nu reprezintă elementul central al executivului.

A existat aproape o confruntare stradală, situație la care s-a ajuns și din cauza Constituției care prevede surse ambigue de legitimitate. Am fost șocați de ce se poate întâmpla într-un stat membru al UE și nu am anticipat acest lucru nici în cadrul Consiliului Europei. O nouă escaladare a acestui conflict a fost împiedicată în ultimul moment, întrucât a fost respectată decizia Curții Constituționale.

Vom avea alegeri în România, dar ceea ce trebuie să subliniem este ceea ce a constatat Comisia Prezidențială: este necesară investigarea istoriei din ultimii 5 ani a funcționării instituțiilor democratice. Criticăm pe bună dreptate guvernul că guvernează prin ordonanțe de urgență, fără organizarea unei dezbateri în Parlament. Se spune că și alții au făcut-o înainte, dar faptul că și alții au făcut greșeli nu constituie un motiv pentru a repeta aceleași practici.

Acesta este doar unul dintre elementele care demonstrează o cultură politică și democratică profund deficitară. Am declarat că nu vom propune declanșarea procedurii de monitorizare pentru a nu fi exploatată această inițiativă în procesul electoral, dar este necesară inițierea unei moțiuni pentru rezoluție care să permită Comisiei pentru afaceri politice și democrație să redacteze un raport privind funcționarea instituțiilor democratice. Această stare de fapt ne va permite să revenim asupra acestei chestiuni pe parcursul sesiunii din ianuarie 2013. Nu poate fi ignorată o asemenea confruntare și o asemenea criză constituțională care s-au produs într-una dintre cele mai mari și mai importante țări europene, membră în același timp a UE."

Raportul "Pentru alegeri mai democratice" relevă faptul că APCE face apel la adoptarea de către statele membre ale Consiliului Europei a unor măsuri specifice menite să asigure o participare și o transparență sporite și o supraveghere mai atentă a proceselor electorale.

Potrivit raportorului, au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative în ultimii ani în organizarea alegerilor în Europa, însă caracterul liber și corect al scrutinelor nu este pe deplin respectat în o serie de state membre ale Consiliului Europei.

În rezoluția adoptată de Adunare se face apel la: garantarea caracterului confidențial al votului în cazul votului electronic, prin poștă sau prin mandatar, asigurarea transparenței în finanțarea partidelor politice și a campaniilor lor electorale; acordarea dreptului de vot migranților legali și cetățenilor care locuiesc în străinătate, renunțarea la interdicția automată de a alege în cazul celor care se află în executarea unei pedepse privative de libertate.

Un alt document important dezbătut în cadrul acestei sesiuni este Raportul "Dreptul la libertatea de a alege în educație în Europa". În rezoluția adoptată, Adunarea îndeamnă statele membre să asigure viabilitatea și calitatea instituțiilor publice de învățământ, susținând totodată dreptul de a înființa instituții private de învățământ, ca parte a sistemului național de educație, cu condiția ca acestea să îndeplinească anumite standarde. Documentul adoptat prevede de asemenea dreptul părinților - consacrat și într-unul dintre protocoalele adiționale la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - de a-și putea educa propriii copii în conformitate cu convingerile lor religioase și filozofice, în măsura în care acestea sunt compatibile cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei.

Domnul Ferenc Kalmar (Ungaria, PPE/CD) a menționat că în România predarea istoriei și geografiei în limba maternă a fost în cele din urmă acceptată, iar aceste două discipline sunt extrem de importante pentru prezervarea identității; dacă nu se reușește predarea istoriei europene de o manieră echilibrată, nu putem spera la reconciliere între națiunile europene.

Prin intermediul Raportului "Consolidarea și deschiderea internațională a Spațiului European al Învățământului Superior", APCE solicită statelor membre să întreprindă o serie de măsuri pentru "consolidarea Spațiului European al Învățământului Superior și pentru a-l face mai atractiv și mai deschis". În conformitate cu documentul APCE, statele ar trebui să continue sprijinirea dezvoltării Spațiului European al Învățământului Superior, să se asigure că Procesul Bologna este implementat și să încurajeze mobilitatea și schimburile de studenți, profesori, cercetători și manageri de universități.

A fost articulată ideea potrivit căreia autoritățile publice să asigure calitatea învățământului superior, fără a limita libertatea academică. Rezoluția statuează că aceste instituții ar trebui, în cadrul politicilor naționale și al legislației în materie și cu respectarea drepturilor omului, să-și poată stabili curricula și gradele academice, admiterea studenților, activitatea de cercetare, organizarea administrativă, precum și finanțarea și angajarea personalului.

    Marian Neacșu - declarație politică: - Prin moțiunea simplă pe buget, PDL se acoperă de ridicol;

Domnul Marian Neacșu:

"Prin moțiunea simplă pe buget, PDL se acoperă de ridicol"

Constat că depunerea moțiunii simple pe buget de către parlamentarii PDL reprezintă, de fapt, un serviciu și o recunoaștere a realizărilor actualei guvernări.

PDL ne face un serviciu enorm prin această moțiune, de fapt, este vorba despre o moțiune împotriva guvernării lor, nu USL a adoptat bugetul... USL doar a corectat, la rectificare, răul făcut. Este cel puțin comic să depui o asemenea moțiune și nu este o premieră. Cele două moțiuni simple depuse până acum, pe agricultură și educație, nu au fost votate nici măcar de către parlamentarii PDL și mai mult, ne-au dat ocazia să arătăm ce au făcut rău în toți acești ani. Este inutil să încerce acum să strângă documente albe pentru zile negre, oamenii au înțeles că a fost suficient doar să se taie finanțarea clientelei PDL și au fost găsite resurse, oamenii înțeleg că USL a avut dreptate: bani au fost mereu, dar doar pentru PDL.

Cu privire la afirmațiile fostului ministru Ialomițianu, conform căruia actualul Guvern este incompetent, eu consider că incompetența în viziunea domnului Ialomițianu probabil înseamnă să nu fi în stare să tai pensii, salarii și să aloci bani pentru clientela PDL, să construiești stadioane în pantă sau piscine și să lași oamenii să moară prin spitale din lipsă de medicamente. Cred că Domnia Sa și-a spus cuvântul în politică, iar urmările "competenței" sale le vedem și în ziua de astăzi.

Deputații PSD vor fi prezenți la datorie, ca de fiecare dată. Noi nu căutăm să ne ascundem de rușine sub bănci, cum făceau Domniile Lor la moțiunile noastre. Noi am demonstrat că politica USL se face pentru oameni și în folosul lor, nu în folosul unor clientele politice. Asta probabil îi supără pe colegii domnului Emil Boc, dar, din fericire, dumnealor ne dau mereu posibilitatea să le arătăm cetățenilor răul comis de guvernarea PDL.

    Marian Neacșu - declarație politică: - După anii de jaf portocaliu USL își întoarce fața către agricultură;

Domnul Marian Neacșu:

"După anii de jaf portocaliu, USL își întoarce fața către agricultură"

În calitate de deputat al județului Ialomița și de lider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, sunt deosebit de încântat să anunț că proiectul pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, care va traversa și județul Ialomița, se află printre prioritățile guvernării USL de după alegerile parlamentare.

Acest proiect a fost început acum exact 100 de ani, prin ideea profesorului Alexandru Davidescu. Lucrările însă au început abia în 1986 când s-a înțeles importanța unei asemenea construcții. Acest proiect va scăpa agricultura de efectele secetei și va asigura o producție constantă la hectar, indiferent de precipitații. Conform studiilor, peste 500.000 de hectare ar deveni irigabile și este cu atât mai util cu cât zona este afectată puternic de secetă.

Creșterea estimată - la nivelul anului 2003 - ar fi fost în jur de 320.000 tone de grâu, 513.000 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui, ca să nu mai vorbim de cele aproape două milioane de tone de furaje. Chiar dacă investiția se oprește la Dridu, conform proiectului, toată valea Ialomiței va putea deveni, în sfârșit, zonă irigabilă. Beneficiul financiar anual îl putem estima așadar la cel puțin un sfert de miliard de euro numai din producția agricolă, fără să punem la socoteala posibilitățile de agrement pe care le va deschide canalul, acesta putând fi utilizat ca și cale navigabilă. Apoi, desigur, construcția va contribui la împiedicarea inundațiilor din zona Moldovei.

Pentru finanțarea construcției canalului, consider că se poate discuta despre un parteneriat public-privat. Costurile estimate pentru finalizare depășesc 3 miliarde de euro și există investitori interesați de proiect. Apoi va urma racordarea fermelor la sursa de irigații, care se va putea face prin Politica Agricolă Comună. Proiectul va fi început anul viitor pentru că, așa cum am mai spus, agricultura reprezintă pentru USL o prioritate națională.

Este important ca oamenii să înțeleagă că venirea la putere a Uniunii Social Liberale marchează momentul în care statul și Guvernul își îndreaptă privirea, după ani și ani de indiferență, către problemele reale, vechi și serioase ale agriculturii românești.

    Marin Almăjanu - declarație politică: USL a demonstrat că se bucură de o largă susținere populară;

Domnul Marin Almăjanu:

"USL a demonstrat că se bucură de o largă susținere populară"

USL și-a demonstrat pe 17 octombrie forța și unitatea la evenimentul de lansare a candidaților la alegerile parlamentare, într-o manifestare electorală de o anvergură fără precedent.

Lansarea candidaților USL a reprezentat cel mai mare miting politic postdecembrist, un eveniment care a demonstrat că USL este o formațiune puternică în care cei mai mulți români au încredere și de aceea se bucură de întreaga lor susținere. Este pentru prima dată, după Revoluția din decembrie 1989, când se strâng 80 000 de oameni la un eveniment politic, pentru a-și susține favoriții la alegeri.

În cei aproape doi ani de alianță, USL a demonstrat că este un proiect viabil, că este proiectul tuturor românilor care vor ca sistemul clientelar și corupt marca Băsescu să fie eradicat.

Obiectivele USL susținute în programul de guvernare am început să le punem în aplicare încă din primele zile de guvernare și vom continua să ne respectăm promisiunile.

România are nevoie de o economie puternică care să fie reconstruită pe baze sustenabile, solide și credem că aceste deziderate nu pot fi îndeplinite doar cu vorbe goale și cu măsuri de austeritate! România trebuie redată integral românilor și pentru aceasta are nevoie de unitate, de o forță politică puternică, capabilă nu doar să câștige alegerile parlamentare, ci să reconstruiască tot ceea ce PDL a stricat. Noi, membrii USL, avem o strategie viabilă de reconstrucție a României și am arătat, în ultimele cinci luni de când guvernăm, că suntem preocupați de a repara fiecare nedreptate în parte pe care guvernele PDL au făcut-o românilor.

USL a demonstrat că este un proiect politic solid și viabil, care pune pe primul loc interesul cetățenilor, respectarea drepturilor tuturor categoriilor sociale și asigurarea unui nivel de viață decent pentru fiecare român.

Pentru a putea duce la îndeplinire și a aplica în continuare, pe termen lung, programul nostru de guvernare este nevoie de câștigarea detașată a alegerilor parlamentare.

Haideți să punem capăt regimului Băsescu și să punem împreună bazele unei Românii democratice, o Românie cu adevărat respectată pe plan internațional și nu ținută în genunchi!

    Marius Rogin - intervenție prilejuită de Congresul PPE - București 17-18 octombrie 2012;

Domnul Marius Rogin:

"Congresul PPE - București 17-18 octombrie 2012"

Pentru jurnaliștii români și străini acreditați la Congresul PPE, care s-a desfășurat în perioada 17-18 octombrie 2012 la Palatul Parlamentului, întreaga reuniune de lideri politici conservatori a gravitat în jurul celor circa zece minute petrecute de Merkel în particular cu președintele gazdă, Traian Băsescu. Cum nici Angela Merkel și nici Traian Băsescu nu s-au întreținut cu presa, bonusul la informațiile culese "din surse oficiale" au fost cele două vorbe de sprijin plasate de cancelarul federal în deschiderea discursului rostit în plenul Congresului PPE: "Vă mulțumesc pentru că m-ați invitat aici, pentru a da un semnal că peste tot în Europa democrația are câștig de cauză.

Președintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna dintre cele mai populare". Restul discursului nu a prea mai stârnit interes printre ziariștii grăbiți să transmită redacțiilor citatul de preocupare națională, deși substanța mesajului adus popularilor de către șefa Executivului de la Berlin a stat în afara adresărilor protocolare și a complezențelor de familie politică, mai exact, printre aceste vorbe.

Cu o zi înainte de a da piept cu adversarii politici din Bundestag și, mai apoi, cu omologii din Consiliul European, Merkel a căutat la București sprijinul colegilor din partidele europene afiliate grupului politic de centru-dreapta pentru marile dosare economice și financiare aflate în dezbatere la nivel comunitar - între care uniunea fiscală, disciplina bugetară sau soarta Greciei, aceleași teme prezente pe agendă la fiecare dintre summiturile UE din anii scurși de la izbucnirea crizei.

Solidaritate au cerut toți vorbitorii prezenți la Congresul PPE. "Solidaritate și echilibru" a cerut și Angela Merkel: "Trebuie să găsim soluții comune la criză, să rămânem uniți". Soluția comună a conservatorilor, sub motto-ul "Mai multă Europă", înseamnă un plus de disciplină bugetară, semănând cu proverbiala rigoare germană, transpusă în practică eventual printr-un superministru european propus de ministrul federal de finanțe, Wolfgang Schäuble, și susținut de Angela Merkel. Un asemenea superministru cu drept de veto ar asigura încrederea pe care Berlinul o cere pentru a se implica mai generos în rezolvarea problemelor zonei euro.

S-a subliniat importanța unei profunde stabilizări a zonei euro, prin recent adoptatul Mecanism european de stabilitate, dar și prin Pactul fiscal. Acesta din urmă se presupune că va genera norme obligatorii cu privire la limitarea datoriilor pe care statele din zona euro - dar nu doar acestea - le vor introduce în constituțiile naționale. Astfel se obține mai multă stabilitate, dar se și recuperează din încrederea reciprocă.

Vorbind despre solidaritate, trebuie remarcat atacul lansat de secretarul general al popularilor europeni, Antonio Lopez, la adresa socialiștilor, cărora le-a reproșat că și-au contramandat congresul programat la București pentru că le-ar fi fost rușine să vină în capitala României, după derulările politice din această vară. Conservatorii europeni, în schimb, îi susțin pe cei ce doresc reforme în această țară, ce doresc progresul României.

România trebuie să aibă privirea orientată spre viitor. Adversarii politici vor fi nevoiți să învețe să conviețuiască în mod elegant, conviețuire care să ducă la crearea unui spațiu necesar pentru desfășurarea unei competiții democratice a opiniilor.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: USL - un proiect viabil susținut de cei mai mulți români!;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"USL - un proiect viabil susținut de cei mai mulți români!"

După ce a câștigat detașat alegerile locale din iunie, USL demonstrează din nou că este un proiect viabil, în care unitatea reprezintă principalul liant, un proiect care are în continuare susținerea masivă a românilor pentru a câștiga și alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Săptămâna trecută, odată cu organizarea evenimentului de lansare a candidaților la alegerile parlamentare, USL și-a arătat în mod ferm hotărârea de a merge împreună mai departe, pentru a-și îndeplini toate promisiunile făcute românilor. Acest eveniment fără precedent de lansare a candidaților USL a reprezentat cel mai mare miting politic postdecembrist, o manifestare singulară care a demonstrat că USL este o formațiune puternică, este o formațiune care are girul celor mai mulți români.

Până în prezent, în cei 22 de ani de după Revoluția din decembrie 1989, niciun partid sau alianță politică nu a beneficiat de susținerea a 80.000 de oameni la un eveniment de lansare. Acest fapt ilustrează foarte limpede faptul că USL nu este doar un proiect de moment, cu un simplu target electoral, ci este, de aproape doi ani, proiectul tuturor românilor care vor o altă Românie, una din care regimul Băsescu să fie eradicat o dată pentru totdeauna!

În timp ce PDL, vreme de patru ani, a guvernat doar pentru a-și satisface propriile interese, luându-le românilor și ultima speranță că în țara lor mai au și drepturi, aruncând întreaga povară a crizelor exclusiv pe umerii lor, USL a înțeles să pună pe primul loc rezolvarea problemelor fiecărei categorii sociale și a luat măsuri reale în acest sens. USL a intrat la guvernare cu un program serios și a arătat, încă din primele zile, că face ceea ce a promis! Principalul nostru obiectiv este cel de a pune societatea românească pe noi baze economice sustenabile, de a le reda românilor un nivel de viață decent, astfel încât România să devină cu adevărat un stat modern.

România nu poate evolua dacă regimul Băsescu, cel al bunului plac, al pușculiței de partid și al suitei de corupți, nu va fi înlăturat definitiv! Avem nevoie de unitate, dar și de o susținere puternică pentru a reconstrui tot ceea ce a stricat PDL în acești patru ani! USL a arătat că nu-și bazează programul de guvernare doar pe vorbe sau pe promisiuni electorale, ci și pe fapte imediate care să pună capăt abuzurilor imense comise de guvernele Boc și Ungureanu!

De aceea este nevoie să continuăm și după alegerile parlamentare programul început în luna mai, cel de transformare a României. Sub guvernarea USL, România va fi redată românilor, dar își va regăsi și vocația de stat membru cu drepturi depline al UE și nu de simplu obedient, așa cum am fost obișnuiți în ultimii ani de către Traian Băsescu și camarila sa.

    Mihai Lupu - declarație politică: Guvernul USL reechilibrează bugetul țării pentru acest sfârșit de an;

Domnul Mihai Lupu:

"Guvernul USL reechilibrează bugetul țării pentru acest sfârșit de an"

PDL a guvernat după principiul "După noi, potopul!" și acest lucru s-a văzut nu numai în abuzurile pe care guvernele PDL-iste le-au comis împotriva tuturor categoriilor sociale, ci și în faptul că nu le-a păsat de consecințele faptelor lor iresponsabile, neprevăzând nici măcar fonduri bugetare suficiente pentru sfârșitul acestui an.

România risca să se închidă la 1 noiembrie dacă rămânea cu bugetul aprobat de echipa Boc-Ungureanu. În această privință, Guvernul USL va lua toate măsurile necesare pentru a îndrepta haosul lăsat în urmă de aceștia, rezolvând această situație în timp util. Așa cum prin măsurile luate până acum USL a început să repare nedreptățile făcute de PDL, și în acest caz vom rezolva problema la proxima rectificare de buget, în luna noiembrie.

Guvernarea actuală a fost nevoită să funcționeze pe bugetul croit în 2011 de către PDL, unul iresponsabil, de avarie, cu mari dificultăți pentru cheltuielile publice uzuale, dar cu scopul deturnării unor importante fonduri spre clientela PDL.

Guvernul Ponta a reușit să corecteze o parte din dezechilibrele lăsate în urmă de PDL și să așeze bugetul pe alte baze mai echitabile, care să răspundă nevoilor reale ale populației, încă de la prima rectificare bugetară din luna august. Vom asigura fondurile necesare pentru pensii, salarii și funcționarea instituțiilor statului până la sfârșitul anului, problemele constatate urmând a fi rezolvate prin realocarea a aproximativ 3,5 miliarde de lei.

De asemenea, la următoarea rectificare bugetară, cea din noiembrie, avem în vedere direcționarea unor fonduri în plus către sectoarele deficitare, pentru a reechilibra funcționarea acestora. Astfel, principalele domenii care vor beneficia de bani la această rectificare sunt: sănătatea (unele unități subfinanțate), ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități, precum și autoritățile locale (pentru cheltuieli de utilități).

Menționăm faptul că nu se pune problema de a ne îndatora suplimentar pentru a echilibra bugetul. Guvernul Ponta își menține ținta de reducere a deficitului bugetar la 2,2% din PIB (pe cash) și sub 3% din PIB (pe contabilitatea de angajamente, metodologia Comisiei Europene). De asemenea, Guvernul USL își menține angajamentele asumate față de partenerii săi internaționali: Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială.

Mă întreb cum poate susține PDL că a făcut ceea ce trebuie pentru binele țării, că a salvat țara de la dezastru, că toate măsurile de austeritate luate peste noapte de către guvernele lor au avut menirea de a ține economia departe de colaps dacă ei nici măcar nu au prevăzut banii necesari până la sfârșitul anului în bugetul pentru 2012! Aceasta reprezintă încă o dovadă a faptului că, dacă PDL mai rămânea la putere, România ar fi intrat în faliment în luna noiembrie!

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Cadrele didactice ajutate să fie decente;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Cadrele didactice ajutate să fie decente"

În urma repetatelor tăieri salariale, cadrele didactice din România au ajuns, cele mai multe, la limita subzistenței. Nici sumele alocate de la bugetul de stat pentru Educație nu sunt suficiente pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Mai mult, există unități de învățământ preuniversitar unde elevii stau mult mai bine financiar decât profesorii lor, ceea ce îi pune pe aceștia din urmă într-o poziție cel puțin jenantă.

Pentru a veni în sprijinul acestora consider că ar trebui alocată o suma de 2.000 de lei/an pentru fiecare cadru didactic pentru a-și putea achiziționa îmbrăcăminte și încălțăminte potrivit statutului pe care îl au. Și această sumă este una foarte mică în comparație cu lipsurile care există în sistem, dar mai compensează ceva.

Să nu uităm că de la educație începe totul - formarea copiilor noștri pentru viitor, practic, viitorul nostru ca oameni depinde de educația pe care le-o oferim.

    Stelian Fuia - declarație politică: Adio fonduri europene!?;

Domnul Stelian Fuia:

"Adio fonduri europene!?"

Săptămână de săptămână asistăm la campaniile de marketing ale Guvernului, care discută, cu toate televiziunile în direct, despre greaua moștenire a guvernelor Boc și Ungureanu și despre "marele noroc" al românilor de a fi dat peste Victor Ponta. Din păcate, faptele spun cu totul altceva. A trecut deja mai bine de jumătate de an de când guvernele amintite nu mai sunt la putere, iar Guvernul în funcție nu se ocupă nicidecum de guvernare, ci de showuri televizate, de războaie politice și de precampanie electorală megalomană!

Mă simt dator să amintesc pe scurt în ce s-a tradus greaua moștenire a guvernelor care au trecut România prin criză: un șomaj relativ mic și în constantă reducere, un buget adus pe linia de plutire, cu deficite tolerabile și finanțabile, la care adăugăm și o rezervă de trezorerie de cca. 5 miliarde de euro, de reforme care au speriat incompetența și lipsa de profesionalism, de proiecte cu finanțare europeană, care deși au demarat greu, au funcționat până la sosirea la guvernare a USL.

Nu neg că lipsa de experiență, procedurile greoaie sau uneori deficitare au reclamat ameliorări constante ale accesării fondurilor europene. Însă, cu toate acestea, ele au funcționat și majoritatea imperfecțiunilor sesizate de către Comisia Europeană sau autoritățile de management au fost corectate din mers, fără ca vreun beneficiar să ajungă în pragul falimentului!

Astăzi, nimic din "greaua moștenire" reclamată de USL nu se mai regăsește! Echilibrele bugetare sunt doar istorie, rezerva bugetară a dispărut, iar reformele cerute de societatea românească sunt masacrate una câte una.

În privința fondurilor europene, timp de 6 luni, guvernul USL nu a făcut absolut nimic. Rând pe rând fondurile operaționale sunt închise de către Comisia Europeană, pentru că Guvernul USL stă mai mult la televizor decât la guvernare! Săptămâna aceasta vor fi închise și POS Transporturi și POS Competitivitate, aducând un plus de pierderi ce se ridică la peste 7 miliarde de euro.

Astfel, adio autostrăzi moderne! Adio sprijin pentru mediul de afaceri din România! Dar, nu-i nimic! Avem evenimente grandioase pe Arena Națională, care vor ține de foame pentru următorii patru ani!

    Teodor Atanasiu - declarație politică: Jaful din banii publici - principala îndeletnicire a guvernelor PDL;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Jaful din banii publici - principala îndeletnicire a guvernelor PDL"

De la paguba de peste un miliard de euro lăsată la Hidroelectrica, prin căpușarea contractelor de furnizare a energiei electrice, la prețuri mai mici chiar decât costurile de producție - culmea dumpingului - de la falimentarea Poștei Române sau a SRTV, de la punerea pe butuci a Oltchimului și Arpechimului - unele dintre cele mai mari și profitabile combinate din industria românească - și până la plantarea celor mai mari evazioniști chiar în ANAF, adică fix în centrul instituției care trebuia să vegheze strict la o mai bună colectare a banilor publici la vistieria statului, cu fiecare zi care mai trece ies la iveală tot mai multe și incredibile abuzuri ale regimului Băsescu!

Astfel apare tot mai des în lumina reflectoarelor faptul că protejatele sale, guvernele PDL, nu s-au prea ocupat de problemele cetățenilor, așa cum se lăudau ceas de ceas prin prime-time, ci acestea aveau, bineînțeles, cu totul alte preocupări, mai bine zis nu s-au dat în lături de la nicio îndeletnicire reprobabilă pentru a-și alimenta pușculița!

O altă ispravă demnă de menționat a fostelor guverne PDL a fost zilele trecute reliefată de către Corpul de control al primului-ministru, care a finalizat recent Raportul de control privind verificările efectuate la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, pentru perioada 1.01.2009 - 30.06.2012.

Acest raport demonstrează că nici fondurile europene n-au scăpat de căpușarea portocalie și că a existat și în acest domeniu o întreagă La familia ocrotită de PDL, care a contribuit decisiv la fraudarea în masă a fondurilor europene și care a dus din păcate, în prezent, chiar la decizia Comisiei Europene de blocare a acestora.

Rezultatele acestui Raport indică urme clare de practicare a jafului de către PDL-iști de frunte, în loc de creștere a nivelului de absorbție a fondurilor europene! În urma acestor verificări, au fost constatate nereguli grave: au fost descoperite 37 de contracte care au fost atribuite cu nerespectarea prevederilor legale, iar în cazul a 23 de contracte/acte adiționale, anunțul de atribuire a fost publicat cu întârziere. Alte 10 contracte nu au fost introduse pe lista trimisă CE, fiind de asemenea atribuite cu încălcarea legii. În plus, deși aceste nereguli trebuiau sancționate cu amendă între 20.000 și 40.000 de lei, ele au fost sancționate cu un simplu avertisment de către ANRMAP.

Ba mai mult decât atât, conducerea ANRMAP a luat toate măsurile necesare pentru ușurarea activității căpușarilor din domeniu: astfel, în perioada 2010-2011, prin efectuarea unui "artificiu" ilegal, aceasta a hotărât înlocuirea sancțiunii de amendă cu cea a avertismentului. Acele amenzi sistate erau în cuantum total de 385.000 lei și vizau, printre altele, Primăria Târgu Mureș, Consiliul Județean Galați sau Metrorex.

Acest caz reprezintă încă o dovadă a imensului jaf practicat de către guvernele PDL, a preocupărilor exclusive ale acestora de a-și favoriza și îmbogăți membrii și clientela, prin orice metode, utilizând orice tip de resurse financiare, inclusiv, de ce nu, pe cele europene!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Noi proiecte guvernamentale care ucid în fașă natalitatea;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noi proiecte guvernamentale care ucid în fașă natalitatea"

Consider că noul proiect guvernamental care obligă părinții la plata unei contribuții pentru copiii înscriși la creșe va avea consecințe negative dramatice asupra natalității. Cer retragerea acestui proiect neconstituțional și demisia celor care au inițiat acest proiect legislativ.

Noile măsuri pe care Guvernul Ponta dorește să le introducă înseamnă de fapt o taxă suplimentară pentru cei care au curajul să aducă pe lume un copil în vremuri de criză.

Părinții care decid să se întoarcă la muncă și vor să-și lase copiii în unitățile de stat în care se face educație antepreșcolară vor trebui să plătească (adoptată)taxa de creșă" a cărei valoare e stabilită prin dispoziția primarului.

Într-o țară în care femeile amână sau renunță la aducerea pe lume a unui copil datorită dificultăților socio-economice, Guvernul, care clama reducerea indemnizației pentru copii, introduce noi taxe.

Puțini părinți își permit să dea o mie de lei pe lună pe vreo bonă sau să plătească acea nouă taxă, așa că natalitatea va fi descurajată.

Remarcăm că măsurile de protecție socială din programul guvernamental sunt înlocuite de apetitul pentru noi taxe și impozite ce ne cuprind întreaga existență de la leagăn până la mormânt, iar ceea ce s-a dat cu o mână, se ia acum cu trei. De aceea țin să semnalez un fapt extrem de grav domnului prim-ministru: în România există un venit pentru care nu se plătește impozit sau contribuții sociale sau coplata? Da, ați ghicit. Este vorba de alocația pentru copii.

Succes!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Deblocare de posturi á la radio Erevan;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Deblocare de posturi ŕ la radio Erevan"

Consider că așa-zisele deblocări de posturi din sănătate nu rezolvă deficitul, ci accentuează șomajul și părăsirea țării, întrucât prevăd maximum o angajare la treisprezece posturi vacantate. Vreau ca deblocarea posturilor să se facă în funcție de necesitățile fiecărei specialități medicale și am depus un proiect legislativ care să rezolve această problemă. Fără măsuri rapide, în zece ani, România va rămâne fără medici specialiști.

Politica sanitară a doctorului Ponta-Arafat este desprinsă din celebrele bancuri de la radio Erevan. Mult repetata anunțare a deblocării a 2766 de posturi (din care doar 507 medici și 1218 asistenți, dar un belșug de 928 auxiliari) înseamnă de fapt doar un post deblocat din treisprezece, în condițiile în care, în ultima perioadă, numărul posturilor vacantate a ajuns la 21.216.

Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că s-au deblocat azi 2.500 de posturi din sănătate?

Răspuns: Sigur că da, dar nu este vorba de posturi deblocate, ci dedublate și nu la sănătate, ci la agricultură și nu pentru 2.500 de medici, ci pentru 50 de membri de partid.

Așa-zisele deblocări de posturi au făcut ca la SAJ Vaslui angajările să se poată face de două ori mai greu ca înainte (doar două posturi aprobate la 30 de posturi deficit), astfel încât se înregistrează un deficit de personal de 40% și peste 5000 de ore suplimentare ce pot duce la întârzierea intervenției, erori și cazuri de malpraxis.

Întrebare: Cum veți rezolva problemele din sistemul sanitar?

Răspuns: Noi nu avem probleme, ne tratăm în străinătate. Voi aveți. Ministrul Constantin este optimist și anunță că datorită blocării posturilor din sănătate se înregistrează producții record de pacienți care nu mai pot fi salvați. Politica noastră se bazează pe stilul pompieristic al domnului Arafat ce va trimite cât mai mulți pompieri care să facă de gardă în cele 67 de spitale care au rămas închise. Doctorul Ponta va opera de urgență pe arena națională deficitul de 700 de milioane de lei, întrucât doctorul Usturoi e indisponibil după tratamentul aplicat de ANI.

Medicina nu se poate face, după cum cred unii, pompieristic cu personal necalificat. Iar cele trei boli ale sistemului medical: calitatea deficitară, subfinanțarea și corupția nu se pot trata cu un deficit major de personal.

Pentru cei cu memorie scurtată de partide vă reamintesc că:

1. tot acești oameni promiteau reînființarea celor 67 de spitale;

2. tot acești oameni promiteau un milion de locuri de muncă și deblocarea posturilor din sistem;

3. tot acești oameni promiteau alocarea a 6% din PIB pentru sănătate.

Recomand o doză mare de aducere-aminte pentru a alege altfel în 2012.

Proiectul legislativ ce prevede deblocarea posturilor din sănătate în funcție de normativele fiecărei specialități nu poate fi resuscitat datorită indiferenței guvernanților.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cronica unui eșec anunțat în sănătatea ieșeană;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cronica unui eșec anunțat în sănătatea ieșeană"

Un alt sanitar priceput al PDL-ului iese în campania electorală.

Doamna Camelia Bogdanici anunță un program electoral demn de doctor Mengele - (adoptată)externalizarea" pacienților în stare gravă. Iritată de costurile ridicate ale pacienților de la terapie intensivă, directoarea medicală arde zilele de spitalizare de care au nevoie acești pacienți și propune DSP-ului să-i alunge la spitale de categorie inferioară.

Doamna în cauză constată cu uimire că Spiridonul nu face față urgențelor medico-chirurgicale sau unui accident colectiv și la doar câteva luni după ce a susținut alături de nume de renume că este suficient să avem un singur spital de urgențe în Iași. Acum propune alungarea acestor urgențe din spital și revoluționarea terminologiei medicale ce va include la pacienții cronici și pe cei de terapie intensivă.

Pentru cei care au memoria scurtată de partide vă reamintesc că dumneaei a susținut cronic, timp de patru ani, atât din postura de director medical cât și din cea de conducător local al PDL:

1. desființarea Spitalului Clinic de Urgențe (adoptată)Sfântul Ioan" și a celui din Târgu Frumos;

2. tăierea cu 25% a salariilor propriilor colegi din sănătate: asistenți, rezidenți, medici sau brancardieri;

3. blocarea posturilor din sănătate ce a dus la trimiterea în șomaj sau la cules căpșuni a peste 10000 de medici și asistenți.

Din păcate, datorită lăcomiei politicienilor, intereselor din lumea medicală și lipsei noastre de reacție, suntem într-o situație extrem de gravă.

În fiecare zi, zeci de pacienți așteaptă cu orele pentru a fi tratați sau sunt plimbați cu ambulanțele printre spitale. Mulți mor neștiuți de nimeni, deși avem pe hârtie un spital IA. În caz de accident colectiv, calamități, cutremure, vor fi zeci sau sute de oameni în această situație pentru că nu avem decât un spital vechi de 250 de ani, pavilionar, cu bulină roșie de risc seismic și acoperiș de stuf, fără posibilități reale de a rezolva urgențele.

Consider că dumneaei se face vinovată de refuzul acordării asistenței medicale pe criterii economice și cer ministerului și Colegiului Medicilor să sancționeze astfel de abuzuri. Cum aceste instituții nu o vor face, vă invit pe dumneavoastră să decideți.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Situație fără precedent în România: spitalul județean intenționează alungarea pacienților de la terapie intensivă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Situație fără precedent în România: spitalul județean intenționează alungarea pacienților de la terapie intensivă"

Spitalul Județean Sfântul Spiridon, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, anunță că va "externaliza" pacienții în stare gravă din terapie intensivă, aceștia urmând a fi trimiși la spitalele de categorie inferioară și este evident că șansele de supraviețuire a acestor pacienți, dependenți de aparate și monitorizare permanentă, vor scădea.

Această decizie este determinată de faptul că Spitalul Spiridon nu mai poate face față urgențelor medico-chirurgicale datorită:

1. adresabilității crescute prin desființarea Spitalului de Urgențe (adoptată)Sfântul Ioan" din Iași (singurul spital de urgențe desființat în România în urmă cu un an);

2. spațiilor insuficiente și inadecvate (bulina roșie de risc seismic, acoperiș de stuf, clădire pavilionară veche de 250 de ani);

3. costurilor ridicate de terapie a acestor pacienți;

Consecințele sunt grave:

1. scăderea șanselor de supraviețuire pentru pacienții care vor fi mutați în spitale de categorie inferioară (inclusiv datorită transportului prin frig și praf - pacientul de terapie intensivă este un pacient fragil ce poate dezvolta rapid complicații letale);

2. costuri suplimentare pentru cei de la ambulanță și reducerea echipajelor disponibile pentru urgențe (se vor ocupa preponderent de transportul de colo până colo al acestor domni Lăzărescu);

3. falimentarea și închiderea altor spitale aflate în subordinea administrației locale (cheltuielile cu acești pacienți vor devaliza bugetul redus al acestor instituții împiedicând desfășurarea activității).

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Două bombe demografice marca Ponta;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Două bombe demografice marca Ponta"

Consider că în perioada următoare vom înregistra un dezastru demografic și scăderi dramatice ale natalității datorită celor două măsuri guvernamentale: suprataxa de creșă și anularea programului național de construcție a noi astfel de unități.

Vreau implementarea unui program național de stimulare a natalității, ce va include măsuri de ordin economic precum: construcția de noi creșe și retragerea proiectului Ministerului Muncii de taxare suplimentară a celor care își duc copiii la creșele de stat.

Modelul de fertilitate din ultimii ani arată că româncele amână sau renunță să aducă pe lume un copil din considerente economice. Ca urmare a ratei mici de fertilitate în următoarele două decenii, populația cu vârste între 20-55 de ani se va înjumătăți, iar unul din cinci români va intra în categoria vârstnicilor.

Practic vom fi cu 20% mai puțini până în 2060, iar rata dependenței persoanelor de peste 65 ani va crește alarmant la peste 60%. De unde reprezentăm a șaptea țară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economiaeuropeană.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acționa cu rezultate eficiente, iar în actualele condiții demografice România nu poate supraviețui ca jurisdicție statală, fiscală și bugetară suverană doar prin austeritate. Cu toate acestea, Guvernul introduce în premieră națională (adoptată)taxa pe nou-născut" și se opune construcției de creșe.

Fără să țină cont de faptul că locurile la creșe sunt insuficiente și că nu toți părinții pot să-și permită bone filipineze, domnul Ponta a blocat construcția de creșe în toată țara.

Doar la Iași a fost blocată construcția a 35 de creșe, din care cinci erau de maximă necesitate în municipiu. În Iași sunt peste 1000 de copii, dar doar 770 de locuri, așa că mamele care vor să se întoarcă la muncă și nu au norocul să aibă vreo bunică doritoare să-și îngrijească cel puțin opt ore pe zi nepoții, sunt nevoite să plătească circa 1000 de lei lunar pentru o bonă. În ciuda faptului că numărul de creșe a scăzut în Iași la jumătate, Guvernul ia cele 39,81 milioane de lei destinate construcției de creșe și le atribuie, probabil, dedublării posturilor la Ministerul Agriculturii.

Guvernul se spală pe mâini ca Pilat din Ponta atunci când vine vorba de protecția mamei și copilului și, în aceste condiții, să nu ne mai mirăm că natalitatea va fi descurajată.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Taxa Ponta: 1 milion de români rămân fără mașini;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Taxa Ponta: 1 milion de români rămân fără mașini"

Cer eliminarea din programul guvernamental a noii taxe auto. Consider că acest nou impozit anual va determina peste un milion de români cu venituri mici să-și radieze autoturismele. Totodată, apreciez că acest proiect guvernamental vizează protejarea producătorilor de autoturisme și a proprietarilor de mașini de lux.

Proiectul legislativ Ponta-Lavoisier ne arată că (adoptată)Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă".

Taxa de primă înmatriculare, eliminată electoral, este înlocuită de taxa de mediu, calculată în funcție de vechime și gradul de poluare. Noua taxă anuală va obliga peste două milioane de români cu venituri mici, salariați sau pensionari să-și tragă mașinile ieftine și vechi pe dreapta și să le radieze din circulație. Nu sunt iertați nici cei care după ani de muncă pe la stăpâni străini reușesc să-și ia câte o mașină la mâna a doua.

Practic, această nouă taxă înseamnă un nou impozit anual auto, pe care-l vor plăti toți proprietarii de automobile, camioane, tractoare sau alte vehicule cu motor pe carburanți fosili (benzină, motorină, GPL) a cărei valoare va fi în funcție de vechime și poluare.

La un parc auto de 5,4 milioane de mașini, în mare parte îmbătrânit, având înmatriculate 932.000 de unități mai vechi de 20 de ani, 1,3 milioane de unități vechi de 6-10 ani și doar 640.000 de mii de unități de maxim doi ani vechime consecințele sunt previzibile.

1. Cel mai mic impozit va fi plătit de posesorii de mașini noi. Aparent este stimulată schimbarea mașinilor vechi cu mașini noi. În realitate, mai ales în vremuri de criză, acest lucru va funcționa ca o protecție socială pentru cei bogați, care dau zeci de mii de euro pentru mașini puternice, care prin consumul mare sunt nocive pentru mediu, pentru că aceștia vor plăti aceeași taxă cu cei care achiziționează o mașina de oraș de mic litraj.

2. Cel mai mare impozit va fi plătit de cei cu mașini vechi. Aparent încasările bugetare vor crește, pentru că milioane de români vor fi puși la plată. În realitate, e vorba de posesorii de mașini cu venituri reduse, salariați și pensionari, care nu vor putea plăti această nouă taxă. Mai probabil, acești oameni, un milion de români, își vor radia din circulație mașinile lor vechi, așa că încasările la buget sunt dificil de estimat.

Guvernul motivează acest act normativ prin faptul că nu sunt bani la fondul de mediu și prin necesitatea înlocuirii parcului de mașini vechi.

Este evident că îi este mult mai simplu să bage mâna în buzunarul pensionarului posesor al unei vechi Dacii decât să-i taxeze pe oligarhii proprietari de mașini de lux sau să pună funcționarii numiți politic să facă proiecte de atragere a fondurilor europene.

Mă întreb de ce preferă Ministerul Mediului să favorizeze prin această taxă pe producătorii și importatorii de mașini noi, când are doar pentru 2012, 252,439 milioane de euro fonduri structurale și 596,374 milioane de euro din fondul de coeziune, iar pentru 2013, 291,602 milioane de euro fonduri structurale și 639,374 milioane de euro din fondul de coeziune. Să fie vorba doar de scăderea vânzărilor de mașini noi cu 18,5% în primele șapte luni din 2012, la o valoare de 50.003 de unități?

Consider că într-o țară în care șase milioane de români trăiesc la limita sărăciei, guvernanții au datoria să ne asigure un trai decent, iar unul dintre repere poate fi considerat mijlocul de transport. Plătim deja o taxă de poluare inclusă în prețul litrului de benzină, așa că acest nou bir nu își mai are locul.

Proiectul legislativ Ponta-Lavoisier ne arată că (adoptată)Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă". Ca de obicei, într-o nouă taxă impusă românilor. Lavoisier a fost ghilotinat de revoluționarii francezi, copilotul ne trage până pe 9 decembrie mașinile pe dreapta.

    Florin Iordache - declarație politică: - Justiția, fundament esențial pentru buna funcționare a societății;

Domnul Florin Iordache:

"Justiția, fundament esențial pentru buna funcționare a societății"

Unul din subiectele vehiculate în aceste zile în mass-media, dar și în spațiul public, are ca obiect justiția din România și în special caracterul independent sau nu al acesteia în fața influenței politicului.

Cele trei puteri fundamentate prin Constituție - respectiv cea legislativă, executivă și judecătorească - au fost concepute să funcționeze independent una față de cealaltă, reprezentând totodată un echilibru fără de care statul de drept nu ar putea exista, iar dacă între puterea legislativă și cea executivă există un raport politic, puterea judecătorească vine tocmai să mențină o relație corectă între interesele politice și cetățeni. Dacă privim retrospectiv, însă, constatăm că această normă importantă a fost adeseori încălcată, iar în ultimele luni am avut numeroase exemple de astfel de decizii cu puternic caracter partizan și arbitrar.

Regimul Băsescu a folosit această metodă pentru a-și asigura continuitatea puterii, și nu o dată am fost martori la încercarea de subordonare a justiției, prin promovarea unor persoane cu afinități politice evidente, ba, mai mult, oameni apropiați președintelui, gen Monica Macovei sau Cristi Danileț, sunt autorii a numeroase declarații publice ce au adus atingere imaginii justiției. O astfel de abordare, având ca scop clar menținerea puterii, nu a făcut altceva decât să slăbească credibilitatea și încrederea justiției în fața populației, fapt ce produce efecte și astăzi.

Guvernul Ponta, dar și USL-ul au fost nu o dată puși în fața unor astfel de decizii controversate și totuși le-au respectat, cu riscul de a pierde capital electoral, tocmai pentru a reda respectul și încrederea în litera legii.

Prin decizia luată de doamna ministru Pivniceru în privința detașării doamnei procuror Kovesi la Bruxelles, USL demonstrează încă o dată că este un garant al independenței justiției în fața politicului.

    Florin Iordache - declarație politică: - Poate un președinte lipsit de legitimitate să ne reprezinte pe plan extern?;

Domnul Florin Iordache:

"Poate un președinte lipsit de legitimitate să ne reprezinte pe plan extern?"

Aflăm, după ce parcurgem motivarea deciziei CCR din 26 septembrie privind conflictul dintre președinte și Guvern vizavi de reprezentarea externă a țării, că aceasta intră exclusiv în atribuțiile președintelui Traian Băsescu, conferindu-i puterea de a lua decizii și de a trasa politica externă a țării, Guvernul având doar un rol tehnic, de execuție, iar în acest caz nu putem să nu ne întrebăm pe cine va reprezenta președintele și mai ales în numele cui va face angajamente.

Această decizie, cel puțin în privința componentei morale, aduce un afront milioanelor de români ce au considerat, prin votul lor, că Traian Băsescu nu le mai reprezintă interesele. Totodată, prin lipsa de susținere este transformat într-un interlocutor lipsit de legitimitate în fața partenerilor noștri externi. Cum știm deja că o colaborare cu Guvernul iese din discuție, dat fiind antecedentele președintelui Băsescu în această privință, rămâne într-un final ignoranța, o atitudine cu care ne-am obișnuit de câteva luni bune și de care se pare că va uza și pe viitor.

    Florin Iordache - declarație politică: - Un gând bun și la mulți ani tuturor vârstnicilor!;

Domnul Florin Iordache:

"Un gând bun și la mulți ani tuturor vârstnicilor!"

Atunci când spui bătrân spui înțelepciune, spui suflet cald brăzdat de griji și de ani, dar mai ales spui numele cuiva drag, nume căruia îi datorezi multe, nume de care se leagă întreaga ta existență. Prin munca lor au construit prezentul și viitorul nostru. Am regăsit în ei acele repere esențiale pentru formarea noastră în societate, am învățat de la ei ce înseamnă demnitatea, am citit istoria unei vieți ori de câte ori i-am privit.

Le datorăm respectul, grija și admirația noastră.

    Florin Iordache - declarație politică: - «Lovitura de stat» - o teorie dovedită a fi falsă;

Domnul Florin Iordache:

"«Lovitura de stat» - o teorie dovedită a fi falsă"

Dacă la începutul demersului de suspendare a președintelui echipa de susținere a acestuia clama sus și tare o așa-zisă lovitură de stat în plină desfășurare, acum se demonstrează total opusul, mai exact caracterul perfect constituțional al acestui proces. Acest lobby contra suspendării, purtat mai ales pe plan extern, a mizat tocmai pe această sintagmă, nemaiținând cont de prejudiciul de imagine creat, ba, mai mult, a luptat, sub pretextul apărării democrației și statului de drept, împotriva a milioane de români determinați să pună capăt acestei perioade nefaste în timpul căreia atât populația, cât și economia țării au fost puternic vitregite.

Pas cu pas s-a dovedit că inițiativa USL a fost construită în acord cu litera legii, iar respingerea sesizării PDL privind hotărârea prin care Vasile Blaga a fost înlocuit de la șefia Senatului de către Curtea Constituțională reprezintă doar un argument că această etapă, de altfel folosită frecvent în toată această campanie de denigrare, a fost perfect constituțională. Scade dramatic și numărul așa-ziselor fraude electorale, ajungându-se de la cifra de două milioane, atât cât reclamau cei de la PDL la început, la puțin peste o sută de mii, dar și această cifră pare că se micșorează în fiecare zi. Rând pe rând, fiecare acuză adusă acestui proces de suspendare se dovedește a fi total nefondată, iar dictonul "scopul scuză mijloacele" pare definiția ideală pentru această luptă dusă cu un singur țel, menținerea unui regim bine infiltrat în instituțiile statului, dar mai ales bine racordat la banul public.

Voința unei majorități a fost ignorată cu bună-știință, iar cinică mi se pare nonșalanța cu care unii politicieni, și nu numai, vin în continuare să arate unui popor umilit cum au luptat pentru salvarea țării de la uzurparea statului de drept.

    Florin Iordache - declarație politică: - România după auditul guvernării Băsescu - PDL;

Domnul Florin Iordache:

"România după auditul guvernării Băsescu-PDL"

Cum era de așteptat, rezultatele acestui audit vin să confirme jaful comis de-a lungul anilor de guvernare PDL-istă, rezultat previzibil de altfel, dat fiind traiectoria economică și socială a țării.

Peste tot s-a întâmplat același lucru, mai exact persoane și companii private apropiate regimului portocaliu s-au îmbogățit din fel și fel de escrocherii, toate având la bază contracte cu statul. Companii de stat cum ar fi Compania Națională a Huilei, Oltchim sau Hidroelectrica au beneficiat de același tratament chiar dacă în joc era, pe lângă viitorul economic al țării, soarta a mii de oameni ale căror familii depind de viitorul acestor societăți.

Distrugerea și prădarea sistematică, fie că vorbim de sănătate, economie, educație sau resurse naturale, pare să fi fost singura deviză a celor ce au avut puterea în toți acești ani, iar situația în care se află economia nu ar trebui să ne mai mire. Oltchim este un exemplu concludent de societate care a fost adusă într-o postură fără ieșire tocmai datorită contractelor dubioase, menite să umfle conturile firmelor-căpușă.

Una dintre prioritățile Guvernului Ponta a fost înlăturarea acestui sistem mafiot complex racordat la banul public, iar rezultatele nu au întârziat să apară, însă, pentru a redresa economia și mai ales pentru repararea acestor prejudicii grave, va fi nevoie de timp și în special de susținerea dumneavoastră.

Între timp, în fiecare zi ies la iveală alte grozăvii-moștenire de la cei ce astăzi, metamorfozați în lupi moraliști, se afișează ca aprigi apărători ai dreptății.

    Florin Iordache - declarație politică: - Bugetul pe 2012, o altă moștenire cu fitil marca PDL;

Domnul Florin Iordache:

"Bugetul pe 2012, o altă moștenire cu fitil marca PDL"

Dacă inițial aveam în vedere 15 astfel de "moșteniri", ei bine, se pare că mai sunt și altele, iar zilnic mai aflăm de câte-o pagubă ori de câte-un contract dubios, menite să aducă prejudicii bugetului public, provenite, bineînțeles, de la cei ce au condus țara după bunul lor plac în ultimii ani.

Bugetul pe 2012 nu putea, se pare, să facă excepție de la regulă, și astfel Guvernul se află în fața posibilității de a rămâne fără bani la data de 1 noiembrie. Acest buget a fost impus în Parlament fără dezbateri reale, în decembrie anul trecut, de majoritatea portocalie, sub girul lui Emil Boc și al lui Ialomițianu, ministrul de finanțe din acea perioadă, și reprezintă totodată o mostră cât se poate de concludentă a modului în care s-au gestionat finanțele publice, fără a ține cont de asigurarea resurselor unor ramuri esențiale: sănătate, educație, pensii și altele. Pentru a asigura finanțarea până la sfârșitul anului a acestor sectoare, Guvernul Ponta va fi nevoit să realoce resurse din alte părți, asta în condițiile în care același Guvern trebuie să lupte și cu alte găuri lăsate în urmă de aceeași administrație PDL-istă.

Această degringoladă la care a fost supusă economia țării, incompetența, jaful din banul public, sunt doar câteva caracteristici ale modului în care s-a guvernat în toți acești ani, iar urmările le vom resimți probabil pentru mult timp. Ciudat este că autorii faptelor menționate mai sus îi regăsim astăzi criticând vehement măsurile Guvernului, uitând de fapt că tocmai ei sunt răspunzători pentru starea în care se află acum economia românească.

    Florin Iordache - declarație politică: - Popularii europeni și amicii PDL-iști versus 7,4 milioane de români;

Domnul Florin Iordache:

"Popularii europeni și amicii PDL-iști versus 7,4 milioane de români"

Sunt din ce în ce mai clare în acest moment motivele pentru care s-a intervenit atât de brutal într-un proces ce s-a dovedit ulterior a fi perfect constituțional, și totul poate fi redus la un singur cuvânt, politică. Politica a stat la baza susținerii pe plan extern a președintelui Băsescu, în pofida unui întreg popor îngenuncheat și umilit în fel și chip ani de-a rândul, politica a fost principala unitate de măsură cu care s-a cântărit justiția din România și tot datorită politicii s-au închis ochii la trecutul celor ce au adus această țară în pragul dezastrului, și aici mă refer bineînțeles la politica celor din Grupul Popularilor europeni.

Toate declarațiile acestora legate de perioada de dinainte și de după referendum sunt un afront la voința milioanelor de români ce au hotărât într-un mod democratic că Traian Băsescu nu-i mai reprezintă, iar a-i acuza în repetate rânduri de așa-zise lovituri de stat nu înseamnă altceva decât o lipsă de respect față de un popor ce face parte din marea familie a Europei, cu aceleași drepturi și îndatoriri.

Ultimele evenimente au demonstrat încă o dată că Uniunea Social Liberală are, spre deosebire de PDL, susținerea românilor, și aceasta este poate cea mai grăitoare dovadă a diferenței scopului politic dintre cele două formațiuni.

    Florin Iordache - declarație politică: - Armata română la ceas aniversar;

Domnul Florin Iordache:

"Armata română la ceas aniversar"

Când spui armata română spui de fapt onoare, jertfă, devotament. Le datorăm ostașilor români independența și libertatea de care ne bucurăm acum, dar știm că au fost câștigate cu sacrificii pe câmpurile de luptă, patriotismul și dragostea de țară fiind principalele motivații pentru dăruirea de care au dat dovadă pe tot parcursul istoriei. Și în prezent armata joacă un rol esențial în apărarea și promovarea intereselor statului român, fie că vorbim de Irak, Afganistan sau alte teatre de operațiuni unde, alături de partenerii noștri din NATO și Uniunea Europeană contribuim la asigurarea unui climat internațional de încredere și siguranță.

Mă înclin cu respect și recunoștință în fața memoriei martirilor ce au căzut în lupta pentru apărarea țării și totodată aduc un omagiu veteranilor de război, dar și celor ce continuă să reprezinte armata română cu profesionalism și verticalitate.

    Florin Iordache - declarație politică: - Omagiu victimelor Holocaustului;

Domnul Florin Iordache:

"Omagiu victimelor Holocaustului"

S-au comemorat 71 de ani de la Holocaust, o pagină neagră a istoriei, ce va marca pentru totdeauna conștiința umană, un timp în care, sub pretextul unei ideologii, oameni nevinovați au fost trimiși la moarte ori au fost deportați în lagăre.

Suntem datori să păstrăm vie amintirea acestor destine frânte, dar mai ales trebuie să ne asigurăm că astfel de momente nu se vor mai repeta vreodată.

    Eugen Bejinariu - declarație politică având subiectul La PDL, tăcerea niciodată nu-i de aur.

Domnul Eugen Bejinariu:

"La PDL, tăcerea niciodată nu-i de aur"

În ziua de 26 aprilie 2012, prin votarea moțiunii de cenzură de către cei 235 de parlamentari, Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a căzut, spre binele poporului român. Au trecut de atunci peste cinci luni. Având în vedere urmările devenite publice lăsate moștenire de sistemul de corupție organizat de PDL, ne-am fi așteptat ca liderii guvernărilor Boc și Mihai-Răzvan Ungureanu să rămână o vreme în tăcere. În înțelepciunea populației se știe de sute de ani că "tăcerea-i de aur", dar n-a fost să fie așa.

Guvernul Victor Ponta n-a terminat cu verificarea și cercetarea furturilor din averea statului român, n-a terminat înlocuirea oamenilor fără competență și morală ai PDL-ului din Guvern și de la serviciile deconcentrate din județe și n-au conferit încă bună funcționalitate instituțiilor statului, și liderii PDL au început să se exprime cu voce tare, cu aroganță și fără gramatică, crezând că românii n-au memorie. Cum să uite cetățenii tăierea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, cum să uite desființarea a 67 de spitale și a zeci de școli, cum să uite găurile financiare mari de la Poșta Română, Ministerul Transporturilor, Oltchim și Hidroelectica, Televiziunea Română și cu deosebire lipsa finanțării spitalelor pe ultimele luni ale anului - noiembrie și decembrie - 2012?

Și de bună-creștere și ca cerință strategică liderii PDL mai puteau să tacă o vreme, doar știu bine cum și cât au furat. Când vorbesc de această tăcere mă gândesc la două aspecte: liderii PDL să-și anunțe candidaturile și promisiunile electorale fără stânjenire, iar înghesuiala la posturile de televiziune și radio să fie lăsată pentru campania electorală din noiembrie a.c. Să vii acum pe posturi naționale TV și să spui: "Guvernul Victor Ponta este cel mai incompetent guvern din cei 22 de ani", este mai mult decât imoralitate, este o samavolnică nesocotire a inteligenței cetățeanului român. Să ne spui că înființarea Alianței România Dreaptă a PDL-ului cu Forța Civică, Noua Românie și PNȚCD (aripa Pavelescu) va aduce prosperitate și dreptate pentru români, este mai mult decât o autoacuzare. Cel care a cheltuit miliarde de lei pentru parfumuri, unguente și ustensile de uz personal, precum și alese băuturi alcoolice din banii publici să vină acum și să ne spună cât de mare va fi binele pe care-l va aduce această alianță făcută la disperare, este un gest necugetat sau atât îl duce mintea. Exprimarea aceasta nu ne caracterizează, dar limbajul liderilor ADR ne obligă a le răspunde pe limbajul și înțelesul dumnealor. Ne-a provocat un fel de stare de îngrijorare privind moralitatea când am auzit cât de activă se dorea Comisia de etică din PDL în confirmarea candidaților pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

Până la alegerile parlamentare din 9 decembrie, Guvernul Victor Ponta este concentrat și facem mari eforturi pentru a repara greșelile vechii guvernări, pentru a acoperi golurile financiare și pentru a așeza în rolul lor toate instituțiile democratice ale statului român.

  Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 59 de deputați, intitulată Guvernul USl - «Frâna de motor» a bugetului.  

Ședința s-a întrerupt la ora 8,40.

     

*

 
     

Ședința a fost reluată la ora 12,15.

 
     

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Clement Negruț și Georgian Pop, secretari.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun! Să-l invităm și pe domnul prim-viceprim-ministru în acest moment.

Continuăm lucrările Camerei Deputaților de astăzi.

Prezența, domnul Popescu. Domnul Popescu, prezența deputaților.

Avem 250 care au semnat pe lista de prezență. Suntem în cvorum. 55 absenți.

Potrivit ordinii de zi, vom începe... domnule prim-viceprim- ministru, bine ați venit.

Începem cu dezbaterea moțiunii simple, inițiată de cei 59 de deputați.

În legătură cu timpul alocat, este timpul pe care îl știți și dumneavoastră foarte bine.

Prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Procedura este simplă, moțiunea este citită de către unul dintre inițiatori.

Guvernul are 50 de minute pentru a le utiliza la începutul și la sfârșitul dezbaterii pentru a-și exprima punctul de vedere.

Pentru dezbateri avem câte zece secunde de fiecare deputat: PDL, 16 minute, PSD, 15, PNL, 10, UDMR, minoritățile naționale câte trei fiecare, Grupul parlamentar progresist și deputații independenți sau fără apartenență câte două minute.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Supun votului aceste propuneri. Să înceapă votul.

 
   

Cu 44 de voturi pentru, trei abțineri, zero împotrivă, au fost acceptate.

Conform prevederilor regulamentului întreb dacă este cineva dintre semnatari care-și retrage semnătura. Nu observ în sală niciunul.

Vă mulțumesc.

Știți procedura, la moțiunea simplă nu se propun amendamente.

Rog liderii grupurilor parlamentare să nominalizeze persoanele care vor participa din partea grupurilor parlamentare la această dezbatere și să le dea celor doi secretari de ședință.

Dau cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta textul moțiunii simple.

 
   

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-vicepremier al Guvernului,

Dragi colegi,

Vă prezint moțiunea: "Guvernul USL - «Frâna de motor» a bugetului".

În această toamnă s-a dat startul minciunilor, bâlbâielilor și întârzierilor marca USL aprobate inclusiv prin ordonanțe, începând cu amânarea anului școlar și terminând cu emiterea unei ordonanțe prin care proiectul de buget, al cărui termen de depunere era data de 15 octombrie, să fie depus abia după 20 de zile de la învestirea noului guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare.

USL ne-a obișnuit să spună una și să facă alta, însă acest lucru se face în detrimentul economiei și a celor direct implicați în acest segment, adică întreaga populație a țării. În art.35 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, este specificat astfel: "După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.", dar Guvernul Ponta, fiind ocupat cu "alte treburi", a emis Ordonanța de urgență nr.47/2012, prin care modifică acest termen, după bunul lor plac, astfel: "Transmiterea proiectului de buget la Guvern și Parlament în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele trei luni ale anului. În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, calendarul este următorul: a) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art.103 din Constituția României, republicată; b) după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la art. 35 alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs."

O totală lipsă de interes față de prioritățile țării!

Preluarea mandatului de către noul guvern a fost marcată de discuțiile privind "rezerva" de 5 miliarde de euro, care a fost lăsată de guvernul Ungureanu la Trezorerie. Consiliul Fiscal "aprecia ca adecvată strategia pe care a adoptat-o Ministerul de Finanțe în prima parte a anului, acesta reușind să construiască un tampon de lichiditate confortabil și să îmbunătățească ușor profilul de maturități al datoriei publice. Privind retrospectiv, această strategie pare cu atât mai favorabilă dacă luăm în calcul deteriorarea condițiilor din piețele financiare internaționale și locale din ultimele săptămâni".

Dacă trecem însă în revistă programul de guvernare anunțat de USL, nicio măsură "tare" nu poate fi evidențiată, majoritatea fiind generale și nesustenabile. Documentul de 53 de pagini nu conține nici măcar o anexă cu indicatorii macroeconomici luați în calcul și cei pe care mizează guvernul în următorii trei ani, așa cum a fost prezentat la programul de guvernare al premierului Ungureanu. Singurul obiectiv concret, enunțat la capitolul date economice, este reducerea arieratelor de la 2,6% din pib în decembrie 2011 la 1% din pib în decembrie 2012. La programul bugetar și de politică economică sunt multe enunțuri vagi, fără nicio măsură concretă. Programul guvernului Ponta pentru economie, comerț și mediu de afaceri conține câteva cifre, fără să aibă un termen-limită, dar este plin de expresii precum "ordine și coerență financiară", "profesionalizarea actului de conducere", "responsabilitate și chibzuință" și, nu în ultimul rând, "redesenarea arhitecturii și ecologiei de business".

Programul de privatizări și problema managerilor privați sau proveniența banilor pentru marile proiecte energetice de care România are atâta nevoie nici nu s-au luat în calcul. Au venit în fața noastră cu un program bogat în cuvinte, dar foarte slab la capitolul fapte concrete.

Majorarea salariilor bugetarilor și restituirea contribuției de sănătate de la pensii nu pot fi considerate măsuri ale noii politici guvernamentale, fiind deja asumate și de vechiul guvern. Vă informăm că majorarea cu 15% făcută de guvernul Boc la începutul anului 2011, de care au beneficiat bugetarii, și creșterea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în condițiile grupei I și a II-a de muncă, pentru aproape un milion de persoane au avut ca efect direct creșterea nivelului de trai al acestora.

Primul-ministru Victor Ponta a declarat că este necesară creșterea veniturilor bugetare pentru ca statul să aibă bani pentru școli, spitale și drumuri, însă veniturile suplimentare trebuie să provină din mărirea cotei unice de 16%. Reamintim, totodată, că USL promitea, în programul de guvernare, înainte de a ajunge la putere, că impozitul progresiv va avea trei cote: 8% pentru salariile de până la 800 de lei, cotă de 12% de la 800 de lei până la 1.600 de lei și o cotă de 16% pentru veniturile ce depășesc 1.600 de lei pe lună. "Este una dintre intenții, dar fără să depășim pragul de 16%", declara însă Tăriceanu în cadrul unei conferințe.

Conform legii responsabilității fiscal-bugetare, Ministerul Finanțelor Publice a realizat Raportul semestrial privind situația economică și bugetară, care face o analiză a celor mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici, dar, în opinia Consiliului Fiscal, acest raport:

  • "nu identifică tendințele și schimbările semnificative față de situația estimată la finalizarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat;
  • în plus, nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra țintelor bugetare pentru anul în curs și pe termen mediu și
  • nu oferă detalii privind măsurile ce vor fi adoptate, așa cum prevedea Legea nr.69/2010.

În opinia Consiliului Fiscal, raportul semestrial privind situația economică și bugetară nu oferă explicații suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizării previziunilor de venituri pe primele șase luni și nu detaliază măsurile deja adoptate, și, în mod special, pe cele planificate pentru îmbunătățirea colectării în semestrul II.

Doamnelor și domnilor,

Rectificarea bugetară, operată recent de Guvernul Ponta, demonstrează în mod clar cât de prost sunt alocate resursele financiare în perioada următoare. Este o rectificare bugetară care adâncește criza, și nu o combate. USL a redus fondurile alocate pentru investiții și a crescut cheltuielile pentru consum. Peste 2 miliarde de lei au fost tăiate de la investiții, mai mult de jumătate de la Ministerul Transporturilor, care erau alocate pentru proiecte de infrastructură rutieră. Guvernul a tăiat și 87 de milioane de lei de la ajutoarele de stat, gândite pentru a proteja și crea locuri de muncă. Din calculele noastre, rezultă că 20.000 de locuri de muncă sunt în pericol sau nu vor mai fi create. În plus, activitatea a sute de companii este pusă în pericol de tăierile operate de Guvernul Ponta. În urma acestei rectificări bugetare, a apărut un nou cost al crizei politice, și anume creșterea costului de finanțare a deficitului bugetar. Mai clar, cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile făcute de stat au crescut cu peste un miliard de lei. România se împrumută tot mai scump pe perioade de sub un an, iar acest lucru este o consecință a pierderii credibilității pe plan internațional, ca urmare a crizei provocate de USL și a proastei guvernări.

Acum se vede cel mai bine diferența dintre USL și PDL. Partidul nostru a susținut investițiile ca motor de dezvoltare a României, iar USL a tăiat și taie în continuare investițiile, frânează creșterea economică, îi sărăcește pe români de locuri de muncă, oferindu-le un viitor nesigur.

Să nu uităm că, din cauza circului politic declanșat de liderii USL în lunile iulie-august 2012 și a incompetenței Guvernului Ponta, românii au fost afectați de creșterea prețurilor. Astfel, creșterea prețurilor a depășit 20%, iar pentru populație unele alimente, cum ar fi fructele și legumele, au devenit un lux în plin sezon.

Un alt efect al politicii dezastruoase duse de Guvernul Ponta îl reprezintă deprecierea fără precedent a monedei naționale, lovind puternic în românii care au de rambursat credite în valută, foarte mulți dintre ei trezindu-se în imposibilitatea rambursării acestora, plătind cu peste 20-30% mai mult. Moneda națională s-a depreciat în 2012 cu peste 6,5% comparativ cu 2011, când această depreciere a fost de 0,8% pe întregul an, iar în 2010 în perioada de recesiune, de 1,3%. Acest prejudiciu nu a fost suportat de Guvernul Ponta, ci de pensionari și alte categorii cu venituri mici, pe care vă lăudați că îi protejați. Spuneți că nu aveți nicio vină pentru creșterile de prețuri și deprecierea monedei naționale și nu puteți face nimic.

Fals, domnilor guvernanți USL-iști!

În primul rând, circul politic demarat de liderii USL a fost perceput negativ pe piețele financiare, investitorii și-au retras unele investiții, altele au fost amânate, iar împrumuturile au devenit tot mai scumpe. Pe de altă parte, lipsa măsurilor de creștere economică promise când erați în opoziție și tăierea banilor pentru investiții care aveau ca efect crearea de locuri de muncă și majorarea veniturilor pentru salariații din sectorul privat reprezintă cauze obiective ale acestui dezastru economic și social oferit românilor.

O altă decizie care demonstrează incompetența Guvernului Ponta și nepăsarea acestuia față de români o reprezintă acceptarea cu ușurință a majorării tarifelor la energie electrică și gaze naturale; în loc să amânați majorarea tarifelor, așa cum au procedat în 2011 și la începutul anului 2012 Guvernele Boc și Ungureanu, ați devansat acest calendar încheiat cu FMI. Astfel, în cazul gazelor naturale, creșterea tarifelor era prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, dar Guvernul Ponta a devansat acest termen prin majorarea, în luna septembrie 2012, cu 5% pentru consumul casnic și cu 10% pentru consumul industrial. Mai mult decât atât, domnul Ponta a criticat Guvernul Boc că nu a acceptat majorarea acestor prețuri în 2011, ca românii să plătească în plină iarnă facturi mai mari, iar firmele distribuitoare de gaze și energie să încaseze venituri tot mai însemnate.

Cu ce a ieșit Guvernul Ponta de la negocierile cu FMI? Cu majorări de tarife! Curios este faptul că domnul Ponta și alți lideri ai USL au apreciat că negocierile cu FMI s-au încheiat cu succes.

Domnilor guvernanți de la USL, dacă ați fost incapabili să amânați majorarea tarifelor la energie și gaz, aveți o soluție: acordarea de compensații bănești pensionarilor și altor categorii cu venituri mici, așa cum este prevăzut în acordul cu FMI.

Vă lăudați că ați reîntregit salariile bugetarilor cu 8% și veți restitui CASS-ul de 5,5% pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei. În momentul în care ați venit la guvernare ați spus că vă îngrijiți de toți românii, indiferent de categoria din care fac parte. Se știe că măsurile luate au majorat veniturile în mod nesemnificativ doar pentru o parte dintre români, în comparație cu creșterile de prețuri, de tarife și cu deprecierea monedei naționale. Când ați vorbit de creșteri sigur v-ați referit la majorarea prețurilor cu peste 20%!

La bilanțul celor 100 de zile de guvernare, matematic vorbind, Cabinetul Ponta a avut grijă să bifeze următoarele: o vizită la o companie, două întâlniri cu oamenii de afaceri, 19 participări la emisiuni televizate și 500 de oameni numiți în ministere și agenții. Considerăm în acest sens că economia și mediul de afaceri reprezintă cea mai mică parte din prioritățile acestui guvern. Măsurile economice promise de premierul Ponta au rămas mai mult la stadiul de intenție, în timp ce conflictul politic pare să fi blocat întreaga activitate din administrație. Avertismentele Băncii Naționale privind ieșirea capitalului străin de pe piață și insolvența Hidroelectrica arată că 2012 va fi primul an în care România va pierde bani europeni prin procesul de dezangajare, iar faptul că instituțiile financiare internaționale au ajustat prognoza de creștere economică a României sub 1% anul acesta nu face decât să întărească ideea că preocuparea Guvernului pentru economia țării este pe plan secundar.

Guvernul Ponta a înaintat recent Parlamentului strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015. Acesta este un document de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal bugetar, țintele veniturilor, cheltuielilor și a deficitelor bugetare pe următorii trei ani. Ce vedem din analiza acestei strategii fiscale? Că tot ce a promis USL, atât din opoziție, cât și de la putere, a fost doar o minciună. Din această strategie lipsesc cu desăvârșire următoarele măsuri anunțate pentru 2013 de Guvernul Ponta: reducerea TVA la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 8%, majorarea ajutoarelor sociale.

Românii trebuie să știe clar că toate aceste lucruri nu se vor întâmpla în următorii doi ani cu USL la putere. USL știa foarte bine că a mințit când a făcut această promisiune. Acum o știu și românii. Tocmai pentru toate promisiunile care s-au făcut și se vor mai face în campania electorală, USL va ascunde de români și bugetul pentru anul viitor. Guvernul Ponta a amânat dezbaterea bugetului de la 15 octombrie, cum prevede legea, până cel mai devreme după formarea noului Guvern.

Totodată, țintele de creștere economică asumate prin strategia bugetar fiscală sunt greu de atins. Nu poți pretinde că în 2013 realizezi creștere economică de 3,1 la sută după ce ai ajustat în scădere creșterea economică pe 2012 - de la 1,7% la 1,2% sau chiar 0,9, potrivit FMI. În aceste condiții se impune adaptarea la realitate a strategiei de către USL sau respingerea acesteia de către Parlament.

Prin amânarea prezentării bugetului în Parlament, se vor crea prejudicii atât pentru instituțiile publice, mediul de afaceri cât și pentru populația beneficiară de servicii publice. Va fi de asemenea un semnal negativ pentru piețele financiare și organismele internaționale, urmând ca acestea să își piardă încrederea în politica guvernului și în România. Acest fapt va conduce la creșterea costului de finanțare a deficitului bugetar, creștere care va crea dificultăți majore în asigurarea finanțării externe.

Neprezentarea proiectului de buget la termen continuă comportamentul politic din vară al USL de generare a neîncrederii în mediul economic românesc. Cazul Oltchim arată incompetența economică a Guvernului USL.

Termenul de 15 decembrie pentru prezentarea bugetului de noul Guvern, împreună cu procedurile parlamentare necesare aprobării lui de noul Parlament va prelungi până la sfârșitul lunii februarie acest proces. La fel s-a întâmplat în 2009 la constituirea Parlamentului actual. Din 2010 avem însă o nouă lege care generează multe dureri de cap domnilor de la USL, și anume Legea responsabilității fiscal bugetare, lege pe care nu o respectați. Încălcând legea responsabilității fiscal bugetare putem să considerăm Guvernul USL cel puțin iresponsabil.

Amânarea aprobării bugetului pe 2013 are un efect negativ și asupra bugetelor consiliilor județene, precum și asupra bugetelor municipiilor, orașelor și comunelor, care, conform Constituției vor funcționa primele trei luni ale anului 2013 cu un buget lunar de 8,33% din ultimul buget al anului 2012.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nițu, numai o clipă, vă rog.

Am rugămintea la membrii Grupului PDL, sunt persoane neautorizate să intre în sală, vreți să vă luați lozincile, luate de la intrarea în Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Nițu.

 
   

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Astfel, promisiunea de reîntregire a salariilor bugetarilor cu ultima majorare de 7,4% este eludată, fără a fi angajată de Guvernul Ponta așa cum a declarat. Cum ați vrea să plătiți în ianuarie majorarea salarială dacă bugetul pe 2013 nu este aprobat? Din ce resurse veți ordona plăți salariale majorate dacă bugetul pe ianuarie 2013 va fi același ca în ianuarie 2012?

Guvernul Ponta nu a avut până acum "realizări notabile" fiind ocupat cu "problema" numărul 1 a țării - Traian Băsescu. Economia și sărăcia în care se zbate țara noastră nu prezintă momentan interes pentru cei care se credeau "salvatorii României". Atât înainte de a ajunge la putere, cât și în prezent, prioritățile USL au rămas aceleași: "Jos Băsescu!"

În urmă cu numai câteva zile, chiar în zi de sărbătoare, Victor Ponta nu s-a abținut să mai mintă încă o dată, afirmând că fostul Guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului.

Vă cerem pe această cale să spuneți românilor adevărul, deși știm că nu o puteți face, pentru că în urmă cu numai 2 luni, Guvernul a adoptat Ordonanța de Guvern nr. 13 din 23 august 2012, prin care a realizat rectificarea bugetară. Așadar, proiecția bugetară de care vorbiți aparține USL și nu altcuiva. O rectificare bugetară este și va rămâne o structură nouă de buget. Asumați-vă bugetul construit în luna august sau recunoașteți că nu știți să guvernați!

Dacă spuneați că nu mai sunt bani pentru ultimele 45 de zile ale anului, ar trebui să le spuneți românilor ce ați făcut, în cele 5 luni de când guvernați, cu cei peste 11,5 miliarde de lei, o parte proveniți din încasări bugetare mai mari cu peste 4,5 miliarde față de anticipări, iar o parte din tăierile bugetare uriașe, de peste 7 miliarde de lei, pe care le-ați operat în august, la rectificarea bugetară, în sectoare precum educația, sănătatea, asigurările sociale sau investițiile publice, la care trebuie să adăugăm și cei 5 miliarde de euro, pe care i-ați primit de la guvernul Ungureanu sub formă de rezervă de trezorerie, numai pentru perioadele dificile, bani despre care vă temeți să mai spuneți câți au mai rămas.

Acum am înțeles că ați găsit banii pentru ultimele 45 de zile ale anului pentru plata salariilor și a pensiilor, pentru cheltuielile instituționale ale statului.

Avertizăm Guvernul USL asupra faptului că această joacă absurdă și periculoasă cu banii publici nu îi va aduce nicidecum voturi mai multe, ci va adânci o dată mai mult starea de neîncredere în economia românească, va accentua lipsa de predictibilitate și sustenabilitate a finanțelor publice din România și va continua să deterioreze standardul de viață al românilor, demonstrând că acestea sunt singurele lucruri la care vă pricepeți de minune.

Stimați colegi,

În urma celor prezentate în această moțiune, solicităm următoarele:

1. Prezentarea bugetului de stat și a bugetului pentru asigurările sociale pe 2013 până la 1 noiembrie 2012 din următoarele motive:

- pentru că riscăm să intrăm în 2013 fără a avea un buget, datorită amânării prezentării, dezbaterii, adoptării și promulgării legii bugetului;

- pentru că la USL alegerile au prioritate în fața adoptării bugetului;

- pentru că puneți în pericol salariile și pensiile;

- pentru că nu respectați legea;

- pentru că blocați crearea de noi locuri de muncă;

- pentru că nu militați pentru intrarea în zona euro;

- pentru că favorizați explozia cursului valutar;

- pentru că accentuați criza economică și financiară;

- pentru că periclitați activitatea a sute de companii;

- pentru că astfel toți indicatorii economici importanți au fost revizuiți în sens negativ;

- pentru că principalul țel al Guvernului este critica și nu găsirea de soluții;

- pentru că deficitul bugetar are o evoluție negativă, ținta pentru acest an fiind crescută de la 1,9% la 2,2% din PIB;

- pentru că ați devansat majorarea tarifelor la gaz și energie;

- pentru că ați redus fondurile de investiții;

- pentru alungarea investitorilor;

- pentru că nu ați gestionat bine domeniul finanțelor și ați lăsat ca alte personaje politice să influențeze deciziile luate la nivel de minister;

- pentru nerespectarea angajamentelor față de factorii internaționali;

- pentru traiul tot mai greu al românilor;

- pentru creșterea prețurilor la alimente;

- pentru haosul creat în mediul de afaceri.

2. Vă cerem anularea OUG nr.47/2012.

În concluzie, putem spune că Florin Georgescu, Victor Ponta, Crin Antonescu și întregul USL se ocupă de guvernare și de prognoză pentru următorii ani exact așa cum își alocă timp pentru ședințele de Guvern, 25% din timp. Restul este politică. Toate promisiunile făcute de USL, Ponta și Crin au fost uitate. Guvernul USL este unul de tranziție - de la creștere economică și stabilitate la șomaj, inflație și haos.

Cerem ca motoarele economiei românești să fie alimentate, iar bugetul pe anul 2013 să fie prioritatea numărul unu pentru Ministerul Finanțelor, a cărui principală activitate o dă însuși denumirea ministerului și nicidecum latura politică a celor ce îl reprezintă!

Cerem ca finanțele și întreaga economie să fie tratate cu responsabilitate și respect din partea acelora care decid soarta unui popor întreg!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Florin Georgescu, ministrul finanțelor.

 
   

Domnul Florin Georgescu (ministrul finanțelor publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să precizez încă de la început faptul că moțiunea simplă intitulată "Guvernul USL -«frâna de motor» a bugetului", inițiată de Grupul parlamentar al PDL, prin faptul că reprezintă un demers constituțional, un drept parlamentar firesc, specific unei societăți democratice, ne conferă în acest distins forum al Camerei Deputaților, posibilitatea unei dezbateri profesioniste și transparente pe teme de interes public ridicat cum sunt: bugetul, evoluția reformelor în economia reală, a inflației, finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

De aceea discutarea subiectelor foarte importante care se vor dezbate în continuare, vă propun să fie un prilej de dialog politico-economic caracterizat prin obiectivitate și spirit constructiv, în sensul prezentării corecte a realității economico-sociale din țară și al identificării soluțiilor pentru rezolvarea durabilă a problematicii respective.

Într-adevăr, Legea nr.500 din 2002 privind finanțele publice prevede ca Guvernul să depună spre aprobare Parlamentului proiectul de buget până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Pe de altă parte, însă, obligațiile asumate față de partenerii externi, reprezentanți de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și practica înregistrată în anii electorali cu alegeri parlamentare au condus la necesitatea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47 din 2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, prin care s-a prevăzut că în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele 3 luni ale acestuia, proiectul de buget se supune Parlamentului în termen de 20 de zile de le învestirea noului executiv, fără a se depăși data de 31 decembrie a anului în curs.

Oportunitatea acestui act normativ a fost generată de următoarele argumente practice. Unu. România este angajată într-un acord de tip preventiv cu instituțiile financiare internaționale, valabil pe perioada martie 2011-martie 2013, ceea ce asigură credibilitate și predictibilitate politicii economice a Guvernului și finanțarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar și a celui extern. În prealabil depunerii bugetului la Parlament, Guvernul trebuie să convină parametrii macroeconomici care stau la baza construcției bugetare, precum și structura bugetului prin negocieri cu partenerii externi. Următoarea misiune a instituțiilor financiare internaționale în România se va desfășura în perioada 6-14 noiembrie 2012, așa cum rezultă din comunicatul misiunii FMI la București, emis pe 16 octombrie a.c. Cu această ocazie, se vor discuta evoluțiile macroeconomice și stadiul implementării principalelor componente ale politicii economice a Guvernului Ponta, dar, datorită alegerilor parlamentare, nu este în practica FMI și a Comisiei Europene de a negocia și programul pe următoarele 3 luni în timpul campaniei electorale.

De altfel, în comunicatul FMI se arată că obiectivele perioadei următoare vor fi stabilite odată cu instalarea noului Guvern, după alegerile din decembrie.

În acest context, FMI și Comisia Europeană au fost de acord cu conținutul Ordonanței nr. 47 din 2012, care răspunde atât criteriilor de stabilitate macroeconomică, cât și celor de disciplină financiar-bugetară.

Al doilea motiv, practica privind elaborarea bugetului în anii electorali și viabilitatea acestuia pentru următorul an financiar arată că, după 1989, proiectele de buget depuse în anii cu alegeri generale nu au fost niciodată aprobate de Parlament în forma propusă, ci au fost retrase de guvernele rezultate după procesul electoral. Astfel, spre exemplu, în anul 2004, bugetul pentru 2005 nu numai că a fost depus, dar a fost și aprobat. Singurul caz după revoluție. Însă, Guvernul instalat în decembrie 2004, având o cu totul altă politică fiscal-bugetară l-a reconstruit pe fundamentele sale economice, în primele luni ale anului 2005.

O asemenea practică, aceea ca un buget aprobat să fie în anul imediat următor, în primele luni, rectificat nu mai este posibilă în condițiile apariției Legii responsabilității fiscal-bugetare în 2010, care prevede că în primele 6 luni ale anului bugetul nu poate fi rectificat.

O altă situație similară s-a înregistrat în anul 2008, când bugetul a fost depus în termen la Parlament, dar Guvernul instalat în decembrie același an l-a retras, iar majoritatea parlamentară nou formată a aprobat un nou buget pentru 2009 în primele luni ale anului respectiv.

De altfel, pentru aceste situații specifice anilor electorali, legiuitorul a prevăzut în reglementările privind finanțele publice posibilitatea ca în anul următor celui de referință, autoritățile centrale și locale ale statului să poată efectua toate tipurile de cheltuieli bugetare, inclusiv plata salariilor și pensiilor majorate, care pe bună dreptate erau o preocupare a autorilor moțiunii, dar iată că are acoperire legală.

Referitor la criticile formulate de autorii moțiunii privind programul de guvernare și acțiunile întreprinse de Guvernul Ponta după data învestirii sale, respectiv pe 7 mai 2012, subliniem faptul că nu putem fi de acord cu conținutul criticilor respective, deoarece acestea nu corespund realității din următoarele motive:

1. programul de guvernare al Cabinetului Ponta a fost elaborat pentru o perioadă scurtă de circa 6 luni, având ca principal obiectiv gestionarea eficientă și transparentă a banului public, precum și corectarea unor inechități sociale profunde, în condițiile continuării acordului convenit de guvernele anterioare cu instituțiile financiare internaționale;

2. deciziile economice financiare și fiscal-bugetare adoptate de Cabinetul Ponta s-au bazat pe realitățile de care membrii Guvernului au luat cunoștință după preluarea guvernării privind starea finanțelor publice și a economiei reale cu respectarea principiilor fundamentale asumate de Cabinetul Ponta pentru administrarea țării, și anume corectarea unor acute inechități sociale, chibzuință maximă în gestionarea banului public, stimularea mediului de afaceri, precum și intervenții rapide în cazul unor societăți comerciale de la care se scurgeau banii statului în mod ilegal în buzunare private.

Doresc să menționez în continuare principalele acțiuni aplicate de Cabinetul Ponta în decursul celor 5 luni și jumătate de guvernare care respectă obiectivele și principiile anunțate de acest cabinet privind conducerea țării:

a) adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8 la sută, începând cu luna iunie și cu 7,4 la sută începând cu luna decembrie a.c. în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din luna iunie 2010;

b) aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19 tot din mai 2012, având ca obiectiv restituirea sumelor reținute pensionarilor în mod necuvenit, așa cum a stabilit Curtea Constituțională, restituire care se face aferent perioadei de reținere necuvenită, 1 ianuarie 2011 până la 30 aprilie 2012 și stoparea taxării cu 5,5 la sută pentru fondul de sănătate a pensiilor care au făcut obiectul deciziei Curții Constituționale;

c) emiterea Ordonanței nr.26 din 2012 prin care s-au redus substanțial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente și inoportune, constând în: reducerea cu 30 la sută a cheltuielilor de protocol și a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II - 2012 față de semestrul II - 2011; interzicerea achiziționării de servicii juridice de către organele centrale și locale ale statului, în condițiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; interzicerea achiziționării studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiții care nu au asigurată finanțarea; limitarea substanțială a achiziționării de tipărituri și a altor bunuri cu caracter de protocol; limitarea numărului de angajați din sectorul public care pot face parte din delegații în străinătate.

d) prin Ordonanța nr.24 tot din mai, pentru modificarea și completarea Codului fiscal s-au decis următoarele: introducerea obligației marcării păcurii și a altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al accizelor, măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, și-a arătat roadele, deoarece în perioada august-septembrie a.c., încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Apoi, majorarea plafonului de scutire la plata TVA de la 35 de mii de euro la 65 de mii de euro, cu aplicarea de la 1 iulie, ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Apoi, asigurarea unui tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanțelor neperformante, cu efecte favorabile în privința relansării creditării. De asemenea, acordarea dreptului recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii și divizării firmelor.

De asemenea, în domeniul reformelor structurale au fost anulate toate contractele cu "băieții deștepți" de la Hidrolectrica.

Referitor la afirmația din moțiune, potrivit căreia programul de guvernare anunțat de USL nu conține nicio măsură tare, majoritatea fiind generale și nesustenabile, spun autorii moțiunii, considerăm total nefondată această aserțiune, deoarece Guvernul Ponta a aprobat imediat după instalare prin 4 ordonanțe de urgență 12 măsuri extrem de importante pentru nivelul de trai al populației și pentru îmbunătățirea stării finanțelor publice și a mediului de afaceri.

Dacă majorarea salariilor funcționarilor bugetari cu 16 la sută, restituirea sumelor reținute necuvenit pensionarilor, reducerea substanțială a unor cheltuieli materiale ineficiente, onorarea păcurii și dublarea plafonului de TVA pentru contribuabilii care pot opta a fi sau a nu fi plătitori de TVA, nu sunt măsuri tari, așa cum afirmă autorii moțiunii, atunci considerăm că numai rapiditatea cu care au fost adoptate deciziile respective, în numai 30 de zile, a făcut ca acestea să nu fie percepute la nivelul impactului real, pozitiv, favorabil, pe care l-au avut în plan economic și social.

De asemenea, pe lângă măsurile enunțate anterior, Guvernul Ponta a decis încă de la instalare accelerarea ritmului reformelor structurale, pentru care guvernele anterioare s-au angajat în fața instituțiilor financiare internaționale, dar în realizarea cărora partenerii externi au constatat și ne-au adus la cunoștință în misiunea din mai a.c. mai întârzieri.

Practic, ansamblul reformelor sectoriale la nivelul agenților economici cu capital majoritar de stat, structurat prin programul asumat față de partenerii externi de Guvernul care acționa în 2011 în luna martie, se structurează în 3 mari componente. Una, privatizarea integrală sau a unor pachete minoritare de acțiuni la unele societăți cu capital de stat din domeniile energie, transport, precum și la Poșta Română. 2. introducerea managementului privat la cea mai mare parte a societăților cu capital de stat, conform Ordonanței nr. 109 din 2011, când nu Guvernul Ponta se afla la putere și 3. liberalizarea graduală a prețurilor la gaze naturale și energie electrică, toate asumate, repet, în martie 2011. Motivația realizării acestor reforme structurale constă în necesitatea eficientizării funcționării societăților de stat cuprinse în acest program, atât prin eliminarea pierderilor și creșterea profitabilității acestora, cât și prin modernizarea capacităților de producție respective, cu atragerea de investitori privați autohtoni și străini.

Ca urmare a angajamentelor privind ajustările structurale asumate de guvernele anterioare, membrii Cabinetului Ponta la misiunile instituțiilor financiare internaționale din mai și august a.c. au renegociat termenele și condițiile de aplicare a reformelor sectoriale de o asemenea manieră încât acestea să fie realiste și să permită ministerelor de resort respectarea angajamentelor în scopul evitării întârzierilor înregistrate de guvernele precedente.

Aplicarea ajustărilor sectoriale s-a concretizat în timpul guvernării noastre în următoarele acțiuni:

1. Restructurarea profundă, utilizând toate pârghiile juridice legale, a societății comerciale Hidroelectrica în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care i-l conferă potențialul societății, începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieții deștepți", decizie pe care niciunul din guvernele PDL anteriore nu au avut curajul politic și economic s-o facă, precum și cu această ocazie a restructurării Hidroelectrica, s-au anulat și alte contracte oneroase pentru societate, încheiate tot cu "băieții deștepți", dar de un calibru mai mic. Justețea și oportunitatea acestei acțiuni au fost validate și de recenta decizie a justiției definitivă și irevocabilă, prin care s-a respins contestația "băieților deștepți" din sectorul energetic.

2. Parcurgerea tuturor procedurilor legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acțiuni la Transgaz, demers care se află în faza finală de realizare.

3. Oferirea spre privatizare a pachetului majoritar de acțiuni al Societății Oltchim, angajament asumat în fața partenerilor externi încă din iunie, luna a șasea 2011, de Guvernul din acea perioadă, care a stabilit vânzarea societății cu termen finele lui 2011. Constatând nerealizarea acestui angajament, partenerii externi au reprogramat, în urma negocierilor din noiembrie 2011 purtate cu același guvern din acea perioadă, termenul de privatizare a Oltchim pentru finele lunii aprilie 2012.

Nerespectarea în mod nejustificat a două termene asumate pentru privatizarea Oltchim, decembrie 2011, respectiv, aprilie 2012, când societatea încă mai dispunea de resurse pentru operarea capacităților de producție, a influențat deosebit de negativ evoluția ulterioară a companiei. Dacă ar fi existat voința politică necesară la acel moment când Societatea Oltchim avea încă resurse financiare, iar atractivitatea acesteia pentru investitori serioși cu potențial corespunzător era la cote rezonabile, acțiunea de privatizare ar fi fost de succes, atât pentru salariații Oltchim, cât și pentru statul român. Dar, desigur, așa cum constată în prezent instituțiile competente ale statului, de la Oltchim s-au scurs în ani de zile importante sume de bani în mod ilegal spre grupuri de interese, reprezentând "băieții deștepți" din chimie, de data aceasta, iar privatizarea la timp a combinatului întrerupea transferul abuziv și ilegal al banilor statului și ai salariaților spre bogata rețea de buzunare private care înconjura societatea.

Constatându-se întârzierile de ordin subiectiv în privatizarea Oltchim și înrăutățirea situației sale financiare, partenerii externi au solicitat la negocierile din mai anul curent, un angajament ferm pentru privatizarea combinatului până la finele lunii septembrie, acțiune care din motive obiective nu s-a putut finaliza. În prezent, Guvernul Ponta are ca obiective principale în privința Oltchim plata salariilor restante, acțiune aflată în curs de desfășurare, apoi repornirea combinatului în parteneriat cu băncile creditoare principale și pregătirea unei noi proceduri de privatizare.

De asemenea, ca realizare a Cabinetului Ponta finalizarea procedurilor de selectare și numire a managementului privat la un prim grup de societăți comerciale aparținând statului, printre care la Tarom au fost desemnați deja managerii privați.

În ceea ce privește politica de prețuri în sectoarele electricitate și gaze naturale, componentă importantă a Capitolului Ajustări structurale, guvernele anterioare și-au asumat în fața partenerilor externi liberalizarea pieței energiei, în vederea stimulării corespunzătoare a investițiilor și a creșterii eficienței energetice, factor vital pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile în viitor.

Redăm în continuare evoluția deciziilor din aceste două sectoare, pentru a asigura informarea corectă și completă a opiniei publice și a răspunde criticilor nefondate ale autorilor moțiunii și pe acest segment de activitate a Guvernului Ponta. Și anume, pentru sectorul electricitate - Guvernul care acționa în februarie în România a negociat cu partenerii externi o creștere cu 5 la sută a tarifelor la energie electrică, atât pentru companii, cât și pentru populație începând cu 1 iulie, luna a șaptea a acestui an.

Același Guvern și-a asumat în februarie 2012 calendarul de liberalizare a prețurilor la energie electrică, astfel: pentru companii reglementarea a fost stabilită a avea loc trimestrial în perioada septembrie 2012 - decembrie 2013; pentru consumatorii casnici liberalizarea prețurilor la energie a fost asumată pentru aplicare în intervalul ianuarie 2013 - decembrie 2017.

Acum, referitor la sectorul gazelor naturale, tot în februarie 2012, Guvernul de atunci și-a asumat elaborarea până la finele lunii aprilie 2012 a unei foi de parcurs pentru eliminarea treptată a prețurilor reglementate la consumatorii industriali și cei casnici, precum și măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili.

La misiunea instituțiilor financiare internaționale din mai, partenerii externi au găsit însă la Palatul Victoria un alt guvern decât cele două anterioare cu care lucraseră până atunci, respectiv Cabinetul Ponta. În aceste condiții, reprezentanții noului guvern, împreună cu aceeași conducere din timpul guvernărilor precedente, conducere de la ANRE, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, au negociat cu obiectivitate ținând seama și de poziția partenerilor externi următoarele: ajustarea graduală a prețurilor la gaze pentru consumatorii industriali în perioada decembrie 2012 - decembrie 2014, respectiv în perioada iulie 2013 - decembrie 2018 pentru consumatorii casnici, cu asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru grupurile de populație vulnerabile.

Totodată, pentru a ajunge la zi cu evoluția negocierilor, trebuie să precizăm că la întâlnirile din august, partenerii externi au solicitat ca în contrapondere la întârzierile înregistrate de guvernele anterioare în aplicarea reformelor structurale, să se elimine ce? cocoașa neajustărilor acumulate în perioada octombrie 2010 - martie 2011 de guvernul de atunci, însumând 300 de milioane de euro, formată ca urmare a faptului că ANRE, sub presiune politică, nu a permis creșterea prețului gazelor naturale, deși le-a recunoscut față de companii ca fiind justificate în raport cu evoluția prețului pieței.

Ca efect s-a decis majorarea tarifelor la gaze naturale cu 10 la sută pentru consumatorii industriali și cu 5 la sută pentru populație, începând cu data de 15 septembrie. Afirmațiile autorilor moțiunii, conform cărora un guvern PDL ar fi negociat mai bine decât Guvernul USL în raport cu partenerii externi condițiile liberalizării prețurilor la gaze, le considerăm total nejustificat. Aceasta, întrucât întârzierile înregistrate în perioada martie 2011 - aprilie 2012, în aplicarea ansamblului de reforme structurale de către guvernele PDL nu puteau fi premiate de instituțiile financiare internaționale printr-o relaxare a termenelor din calendarul de ajustare a prețului gazelor, care face parte, cum spuneam, din setul de reforme structurale, ci prin stabilirea în cadrul negocierilor a unor condiții corelate cu stadiul aplicării ansamblului reformelor structurale.

Altfel, partenerii externi ar fi procedat ca în cazul unui medic care ar relaxa tratamentul unui pacient căruia i-au ieșit proaste analizele tocmai din cauza nerespectării de către acesta a regimului de viață prescris de doctor. Or, aceasta ar fi însemnat lipsă de profesionalism și de rigoare morală.

Deci, stimați semnatari ai moțiunii,

În condițiile în care se găsea economia României în mai 2012 nu se puteau obține termen și condiții mai favorabile social la calendarul privind gazele naturale tocmai din cauza nerespectării angajamentelor asumate la capitolul acesta de către guvernele anterioare. Desigur, reformele structurale menționate mai sus, dincolo de efectele favorabile în planul creșterii economice și al atragerii investitorilor străini, au generat și un anumit cost social, ca urmare a unor majorări ale prețurilor la gaze și la electricitate.

Tocmai pentru a anihila aceste consecințe negative asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, Guvernul Ponta a reușit în cadrul negocierilor să obțină acordul partenerilor externi pentru majorarea deficitului bugetar de la 1,9, cât era negociat înainte de guvernele precedente, la 2,2% din PIB pentru acest an. Sumele suplimentare astfel obținute, totalizând 2,5 miliarde lei, au fost alocate pentru creșterea salariilor personalului bugetar și restituirea către pensionari a sumelor reținute necuvenit de cele două guverne anterioare, ceea ce a ameliorat puterea de cumpărare a 3,4 milioane de cetățeni, îndeosebi a celor cu venituri medii și scăzute.

Autorilor moțiunii care prin conținutul acesteia doresc să demonstreze că în sfârșit - prea târziu însă credem noi - s-au întors cu fața către popor și că sunt preocupați de nivelul de trai al cetățenilor, dorim să le reamintim câteva cifre: câștigul real, principalul indicator de apreciere a puterii de cumpărare, a scăzut în anii în care s-au aflat la guvernare, cei din PDL cu 7% față de nivelul din 2008. Spre exemplu, în 2011, numai nivelul salariului real a scăzut cu 1,9%, iar pensia medie reală cu 1,1%. În schimb, Guvernul Ponta a reușit prin măsurile de corectare a acestor nedreptăți sociale majore provocate în ultimii ani ca în numai 4 luni de guvernare, respectiv mai - august anul curent, să asigure creșterea câștigului salarial real cu 2,7%. Aceste evoluții favorabile s-au produs în pofida faptului că în lunile iulie și august prețurile au crescut cu 1,1% și nu cu 20%, cum în mod eronat afirmă autorii moțiunii. Este adevărat că la unele produse alimentare s-au înregistrat unele creșteri de preț mai mari din cauza secetei care a determinat un an agricol slab. Dar nu credem că lipsa precipitațiilor poate fi pusă în sarcina Guvernului Ponta.

În ceea ce privește deprecierea cursului de schimb nu am remarcat ca autorii moțiunii să fi fost îngrijorați în luna aprilie, când se aflau la guvernare și leul înregistra o depreciere anuală, deci față de aprilie anterior, de 6,3%. Preocuparea de acum a Domniilor Lor o considerăm numai parțial justificată, deoarece în septembrie s-a redus deja deprecierea de la 6,3 la 4,9, depreciere datorată în cea mai mare parte factorilor externi.

În ceea ce privește încrederea investitorilor români, străini și a piețelor internaționale de capital față de România guvernată de Cabinetul Ponta, considerăm ca nefondate criticile aduse pe această temă actualului Executiv, deoarece, așa cum vom arăta în continuare, încrederea într-un stat și instituțiile cu profil economic care administrează țara este reliefată de un set clar de indicatori recunoscuți pe plan internațional și a căror evoluție se prezintă astfel: l. Prima de risc pe care o practică asiguratorii pentru titlurile emise de statul român, așa-numitul CDS, a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15%, comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37%, în 7 mai, ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă a guvernării Ponta. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut în prezent cu circa 0,4 puncte procentuale față de cel al Ungariei și cu aproximativ 0,3 puncte procentuale față de cel al Croației; 2. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe la finele mandatului Guvernului precedent era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august anul curent același indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri de 3,6 ori, altă comensurare a încrederii.

Asigurarea necesarului de fonduri din trezoreria statului, precum și nivelul costului de finanțare pentru deficitul bugetar și respectiv refinanțarea datoriei publice pe piața internă și externă înregistrează evoluții favorabile, în pofida tensiunilor generate de criza datoriilor din zona euro și a creșterii în ultimele luni a ratei inflației în plan intern. Astfel, la finele lunii septembrie, necesarul de finanțare pentru 2012 și de refinanțare a datoriei publice - totalizând 67 de miliarde lei - era acoperit într-o proporție confortabilă. Totodată, costul finanțării trezoreriei pe piața internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Aceeași evoluție pozitivă care dovedește îmbunătățirea credibilității pe plan internațional a României este demonstrată de rezultatele foarte bune de la începutul lunii septembrie, când pentru o solicitare de euro-obligațiuni însumând 750 milioane euro, investitorii străini au oferit 3,5 miliarde, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadență de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15 puncte procentuale, comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, când era o altă guvernare, în condițiile în care aceasta avea o scadență chiar mai scurtă, de 5 ani.

De altfel, chiar ieri Guvernul Ponta a înregistrat un important succes pe piața internă de capital, reușind să vândă obligațiuni de stat în euro pe termen de 2,8 ani în sumă de 422 milioane euro, față de 150 de milioane, cât erau solicitate, la un cost mediu de numai 3,76%. Creșterea încrederii piețelor de capital în guvernarea Ponta, față de guvernele precedente ale PDL, este demonstrată în mod evident de faptul că la o scadență relativ similară de 3 ani, în mai 2011, Executivul de atunci, repet, mai 2011, s-a împrumutat tot pe piața internă la un cost mediu de 4,89, față de 3,76 ieri, respectiv cu 1,13 puncte procentuale mai mare decât a reușit ieri actualul Executiv.

Referitor la rezerva financiară a Trezoreriei statului, acel buffer valutar de care se menționează în moțiune, creat în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanțare a deficitului și datoriei publice pentru circa 4 luni, și acest indicator se află în parametrii conveniți cu creditorii internaționali. La preluarea guvernării de către Cabinetul Ponta, soldul acestei rezerve era de 4,9 miliarde, cu mențiunea că a doua zi, pe 8 mai, a fost rambursat un împrumut scadent de 0,7 miliarde euro, soldul efectiv rămânând pe 8 mai la nivelul de 4,2 miliarde. În prezent, soldul acestui buffer, soldul acestui stoc valutar este de 4,8 miliarde euro, inclusiv emisiunea de ieri în euro, respectiv cu 14% mai mare față de data de 8 mai 2012. Actualmente, ca urmare a aprobării celei de-a șasea revizii a Acordului preventiv cu instituțiile financiare internaționale, aprobare care s-a realizat la finele lunii septembrie, România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 miliarde euro, sumă la care Guvernul Ponta nu își propune să apeleze deoarece, așa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea piețelor financiare interne și internaționale, ce-i asigură finanțarea necesară.

Acest stoc valutar extern de 3,2 miliarde euro, alături de cel intern, de 4,8 miliarde euro, care pot fi accesate numai în condiții de turbulențe majore pe piețele internaționale de capital, alături... deci acest stoc valutar, alături de un mix, o combinație credibilă și coerentă de politici economice agreate cu partenerii externi, ambele activități, ambii piloni conferă stabilitate și predictibilitate economiei și finanțelor publice românești.

În final, referitor la solicitările autorilor moțiunii privind: unu, prezentarea bugetului de stat și al asigurărilor sociale pe anul 2013 până la 1 noiembrie anul curent; și doi, anularea Ordonanței nr.47 din acest an pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, dorim să informăm Grupul parlamentar al PDL că Guvernul Ponta consideră ca nejustificate propunerile respective din considerentele exprimate la începutul prezentării noastre, respectiv în sinteză, imposibilitatea negocierii bugetului pe 2013 cu partenerii externi în timpul campaniei electorale și, doi, practica anterioară din anii cu alegeri parlamentare când niciodată bugetele elaborate sau chiar aprobate în anul electoral nu au fost aplicate și în anul următor.

De asemenea, considerăm că prin conținutul prezentului răspuns la moțiunea simplă inițiată de PDL am reușit să convingem atât pe autorii acesteia, cât și pe susținătorii Guvernului Ponta din Camera Deputaților că administrarea finanțelor publice se desfășoară de o manieră responsabilă și cu respect față de cetățeni, adică exact ceea ce semnatarii moțiunii, în ultima frază a acesteia, ne solicită. Lucru confirmat, repet, și de calificativele favorabile obținute de Executivul nostru din partea creditorilor externi, precum și de credibilitatea de care se bucură România în prezent pe piețele financiare internaționale.

În concluzie, vă propunem, doamnelor și domnilor deputați, ca prin votul dumneavoastră să respingeți moțiunea aflată în dezbatere.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul domnul ex-ministru Ialomițianu.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte de ședință,

Sunt deputat. În calitate de fost ministru nu aveam posibilitatea să mă adresez Parlamentului.

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Depunerea moțiunii simple reprezintă un demers constituțional. Semnatarii moțiunii simple pe buget doresc să semnaleze unele derapaje ale politicii fiscal-bugetare aplicate de USL de când se află la guvernare, cu consecințe grave asupra situației financiare a României și a vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Discutarea moțiunii simple pe buget ar fi trebuit să fie un bun prilej pentru Guvernul Ponta de a prezenta modul în care USL-ul și-a îndeplinit promisiunile făcute atunci când era în opoziție. Exemplu: reducerea TVA-ului la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit. Domnul Ponta are o singură soluție: să-și ceară scuze românilor pentru incompetență în actul de guvernare sau pentru că i-a mințit. Foarte mulți pensionari, bugetari, salariați din sectorul privat m-au rugat să-i pun câteva întrebări domnului Ponta. Îmi pare rău că nu este aici. De ce a tăiat banii de investiții, aproximativ 2 miliarde lei la prima rectificare bugetară, continuând și cu ocazia celei de-a doua rectificări cu suma de 1,5 miliarde lei, având ca efect reducerea locurilor de muncă în sectorul privat și tăierea salariilor în sectorul privat.

Domnule viceprim-ministru,

Faceți parte dintr-un Guvern care a tăiat banii în sectorul privat. Nu știu cum ați luat contact cu realitățile economice. Vă rog să mergeți pe teren, să vedeți că sute de mii de oameni din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă de când sunteți în acest Guvern. De ce a majorat tarifele la energia electrică și la gazele naturale, devansând chiar calendarul de majorare, având ca efect creșterea facturii de utilități și creșterea prețurilor la alimente cu 20-30%, lovind foarte dur în pensionari și în persoanele cu venituri mici?

Nu știu ce realități ați văzut, domnule viceprim-ministru. Trebuia să luați contact cu realitățile sociale. Cred că ați luat contact cu interesele de grup, majorând profiturile societăților care distribuie gaz și energie. Să știți că, cât am fost ministru de finanțe, am negociat acest calendar și am amânat majorarea pentru că oamenii nu pot suporta această creștere de tarife. Iar bine ați spus că trebuia să veniți cu măsuri compensatorii pentru persoanele vulnerabile; le-ați uitat!

De ce ați declanșat circul politic care a dus la devalorizarea leului în raport cu euro, lovind în persoanele care au de rambursat - credite în valută? De ce nu ați majorat pensiile, în condițiile în care vă lăudați că aveți încasări mai mari la buget din momentul preluării guvernării? Acesta cred că este singurul adevăr pe care domnul Ponta îl poate spune. Am făcut un calcul și rezultă că domnul Ponta are la buget un excedent de peste 11,5 miliarde lei. Se naște astfel întrebarea legitimă: domnule Ponta, ce-ați făcut cu suma aceasta de 11,5 miliarde lei? Sper că n-ați folosit-o la mitingul de pe arena națională. (Vociferări.)

De ce dorește domnul Ponta să majoreze impozitele și taxele, când de fapt a promis că le va reduce? Domnule viceprim-ministru, ați modificat cumva Codul fiscal? N-ați mai spus nimic de majorarea impozitelor și taxelor de 16% pe care sunteți obligați să o faceți. Dar, sigur, în tăcere.

De ce nu a luat nici o măsură de creștere economică?, toate măsurile luate de Guvernul Ponta ducând la adâncirea crizei, sabotând astfel creșterea economică. Vă lăudați cu creșterea plafonului de scutire la TVA.? Acest demers a fost făcut de Guvernul Boc împreună cu creditorii externi. Dumneavoastră numai ați dat actul normativ. De ce-i minte pe milioanele de români că nu are bani la buget pentru plata pensiilor și salariilor în ultimele 45 de zile ale anului 2012? După ce a făcut prima rectificare bugetară, tăind din bugetul de asigurări sociale 500 de milioane lei, majorând deficitul bugetar cu peste 1,8 miliarde lei pe seama creșterii datoriei publice?

Și în proiectul de lege privind cea de-a doua rectificare rezultă că pentru pensii și salarii sunt bani, iar în bătaie de joc alocați pentru sănătate 100 de milioane, pentru Ministerul Învățământului 10 milioane, și tăiați de la Ministerul Muncii peste 70 de milioane lei.

Ați spus că ați obținut un împrumut cu randament scăzut. Atâta timp cât domnul Ponta tace, puteți lua împrumuturi cu randament redus, dar după declarația că nu sunt bani în buget, ați luat un împrumut cu randament de 6,54% pe o perioadă mai mică de un an. E bine când domnul Ponta tace.

Întrebarea milioanelor de oameni este de ce domnul Ponta nu guvernează. Sper că la aceste întrebări trebuie să răspundeți în campanie, domnilor de la USL, când vă veți întâlni cu românii pe care i-ați dezamăgit foarte repede, dar cărora le cereți votul. Să știți că românii o duc mult mai greu de când ați preluat guvernarea, fiind în imposibilitate de a-și plăti facturile la utilități și de a-și face aprovizionările de iarnă.

Nu cred că soluția salvatoare pentru dumneavoastră ar fi să vorbiți despre greaua moștenire. Am aici un document de politică publică aprobat și semnat de Guvernul Ponta, este vorba de Strategia fiscal-bugetară pe 2013-2015 care spune foarte clar: "Politica fiscal-bugetară aplicată în 2008 a fost una greșită, conducând la adâncirea crizei, și nu la prevenirea acesteia." Tot în acest document se arată că politica fiscal-bugetară aplicată în 2009-2011, când era Guvernul Boc, a fost una corectă, cu efecte pozitive cum ar fi: restabilirea echilibrului macro-economic, consolidarea fiscală, reluarea creșterii economice în mod sustenabil și asigurarea unui sistem de cheltuieli sustenabil. Documentul arată că și Guvernul Ponta continuă această politică de consolidare fiscală.

Sperăm ca acest lucru să se confirme și în realitate și să nu distrugeți totul. Tot ce s-a construit atât de greu în perioada 2009-mai 2012, adică stabilitate financiară și credibilitate pe piețele financiare și în fața creditorilor financiari externi.

Vă cerem, domnule viceprim-ministru, să renunțați la tăierea banilor alocați investițiilor cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare, să depuneți bugetul pe 2013 în Parlament înainte de alegeri, din mai multe motive: tăierea banilor pentru investiții înseamnă mai puține locuri de muncă în sectorul privat, mai mulți șomeri și mai puțini bani la bugetul statului din impozite și taxe; discutarea bugetului pe 2013 înainte de alegeri va fi momentul adevărului, punând capăt minciunilor USL-iste privind creșterea pensiilor, reducerea TVA-ului, reducerea de impozite și taxe. Aveți posibilitatea să rămâneți credibili în fața românilor, prezentându-le adevărul despre ce le puteți oferi în 2013, asumându-vă realitatea.

Prin evitarea depunerii bugetului pe 2013 înainte de alegeri veți contribui la pierderea credibilității României pe piețele financiare și în fața creditorilor externi, cu efecte dezastruoase asupra viitorului financiar al României. Fac apel la Grupul USL să voteze această moțiune pentru a evita continuarea dezamăgirii românilor și distrugerea credibilității României pe plan extern.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul în continuare domnul Viorel Ștefan.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Cred că moțiunea pe care o dezbatem astăzi ar putea fi caracterizată și astfel: este prima moțiune în legătură cu care Guvernul României, prin ministrul de resort, vine în fața Camerei Deputaților cu un punct de vedere sută la sută construit profesional, pe criterii tehnice, fără replici politice, fără înțepături, și așa mai departe, așa cum eram noi obișnuiți să fim tratați de fosta guvernare. La orice moțiune, în loc de răspunsuri tehnice primeam insulte, primeam tot felul de înțepături. Iată că de această dată, în fața noastră s-a prezentat domnul viceprim-ministru, titularul portofoliului Ministerului Finanțelor Publice, cu un punct de vedere tehnic care a făcut ca printre colegii noștri să ascult următorul punct de vedere, ni s-a spus: "nu cred că semnatarii moțiunii nici măcar nu merită un astfel de comportament responsabil", punând față în față cele două documente, moțiunea și răspunsul Guvernului.

Nu știu dacă... eu cred că din punct de vedere constituțional, instituțional, nu numai că merităm astfel de răspunsuri, dar guvernele sunt obligate să răspundă în acest sistem și sper să fie un moment de referință și pentru, știu eu, pentru viitoarele guvernări, când poate veți ajunge și dumneavoastră, actualii opozanți semnatari ai moțiunii, la guvernare. Să nu uitați acest lucru. Așa trebuie să răspundă Guvernul. Pentru că dumneavoastră, din păcate, în opoziție nu v-ați schimbat de loc comportamentul de care ați dat dovadă atunci când ați guvernat. Un comportament...

Da, eu vorbesc, stimate coleg. Pentru că noi suntem responsabili față de dumneavoastră, care ați dat dovadă de iresponsabilitate atunci când ați guvernat. Noi suntem responsabili față de dumneavoastră, care ați dat dovadă și dați dovadă și astăzi de ipocrizie, ridicați minciuna la nivel instituțional, lipsă de profesionalism și multe alte astfel de epitete aș putea să enumăr în fața dumneavoastră astăzi. Și pe bună dreptate, pentru că numai dintr-o ipocrizie excesivă puteți să vorbiți astăzi despre depunerea proiectului de buget în Parlament până pe 15 octombrie, când dumneavoastră n-ați fost în stare niciodată să faceți acest lucru. Amintiți-vă anul trecut, când ați sesizat Parlamentul cu proiectul de buget? Și nu era an electoral. Nu avem motive serioase ca Guvernul să nu aducă proiectul de buget. Ați uitat? Noi n-am uitat. N-am uitat că venea Crăciunul peste noi și noi dezbăteam la comisia de specialitate bugetul. Dumneavoastră uitați repede.

Dumneavoastră vorbiți, solicitați prin această moțiune anularea Ordonanței nr.47, sau retragerea Ordonanței nr.47 pentru aprobarea unor măsuri financiar-fiscale? Dumneavoastră uitați câte astfel de ordonanțe ați dat și acum un an, și acum doi ani, și acum trei ani? Cum ați modificat toată legislația pe baza căreia erați obligați să construiți proiectul de buget, să prindeți la bugetare toate obligațiile, nu să le amânați pentru următoarele guvernări.

Dumneavoastră v-ați comportat așa și veniți acum și ne spuneți nouă că Ordonanța nr.47 nu-și are locul? Ce fel de comportament este acesta decât unul absolut ipocrit. Ca să nu mai spun mai departe. Vorbiți despre marea problemă a credibilității României pe piețele financiare internaționale.

Stimați colegi,

Am văzut... cineva îmi arăta moțiunea, sigur, majoritatea semnatarilor sunt de altă profesie. Nu e un păcat, nu fac un cap de acuzare pentru asta. Dar, totuși, ar fi fost bine ca cineva de specialitate să citească cu atenție moțiunea, pentru că atunci ați fi înțeles și dumneavoastră că această credibilitate a unei țări pe piețele internaționale se măsoară prin niște indicatori foarte preciși, și domnul vicepremier a făcut vorbire în răspunsul Domniei Sale despre CDS, despre percepția piețelor, despre costurile finanțării. Și ați văzut, acești indicatori pe care nu-i puteți contrazice oricât ați vrea dumneavoastră, pentru că sunt cifre oficiale, ne arată că lucrurile sunt în îmbunătățire. CDS-ul a scăzut cu o treime, ratele la dobânzile cu care se împrumută astăzi Ministerul de Finanțe sunt consistent mai reduse decât ceea ce făceați dumneavoastră la emisiuni. Investitorii vin. Toate emisiunile de titluri sunt supra-subscrise. Iar dumneavoastră vorbiți ca și cum n-ați vedea aceste lucruri sau poate nu le vedeți. Ne mai uităm o dată pe lista celor care au semnat. Sigur, nu e o chestie inginerească, astea sunt de o anume specialitate care cred că lipsește în zona dumneavoastră. Din păcate, a lipsit și în timpul guvernării. Știm bine ce ministru de finanțe ați avut la un moment dat.

Da, nu e un păcat să fii inginer, dar nu e obligatoriu să fii ministru de finanțe. Iar astăzi, să veniți să spuneți că ceea ce ați făcut dumneavoastră a fost bine, ceea ce face actualul Guvern nu este bine, depășește orice imaginație. Apropo: vă amintiți anul trecut când și cum au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pe baza cărora s-a aprobat proiectul de buget în Parlament? Dacă nu vă amintiți, vă spun eu. Întâi ați aprobat bugetul și după aceea ați redimensionat indicatorii, astfel încât să încapă bugetul în limitele aprobate. Și acum vorbim despre faptul că se întârzie prezentarea bugetului în Parlament, pentru că există condiții absolut obiective, este an electoral?!

Nu știu, îmi pun o întrebare care ar trebui să vă îngrijoreze pe dumneavoastră. Înțeleg că dumneavoastră, sub nicio formă, nu luați în calcul că veți putea guverna după alegerile ce urmează. Pentru că, dacă ați fi luat în calcul, cu o probabilitate de unu la mie, atunci ați fi acceptat că poate aveți o altă gândire despre proiecția bugetară și v-ați fi revendicat dreptul ca nu actualul Guvern să aprobe proiectul de buget, ci să vă lase această șansă dumneavoastră.

Faptul că nu ați luat în calcul acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru dumneavoastră, nu pentru noi. În realitate, însă, eu cred că, prin această moțiune simplă, dumneavoastră ați dorit altceva. Ați dorit să abateți atenția opiniei publice de la gravele probleme economico-sociale provocate de guvernările Băsescu-Boc și Băsescu-Ungureanu, concretizate în - haideți să facem un inventar! - creșterea cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, reducerea pensiilor, prin taxarea lor, pentru fondul de sănătate, marile fraude produse de clientela portocalie la Hidroelectrica, la Oltchim, la Poșta Română, la ANRMAT, la Loteria Română și multe alte societăți, precum și o chestiune care ține agenda publică în ultimele zile: folosirea sistemului de administrare fiscală ca instrument de intimidare și presiune asupra unor agenți economici și pentru protecția unor grupuri infracționale.

Toate acestea, în ce scop? În scopul alimentării pușculiței Partidului Democrat Liberal. De exemplu, la ANAF, în cele cinci luni ale Cabinetului Ponta, încasările medii lunare au fost de 14 miliarde de lei, față de 13,4 miliarde lei în primele patru luni, când au guvernat domnii Boc și Ungureanu, ale acestui an, ceea ce reprezintă un plus de 4,4%.

S-a întâmplat vreo minune de au crescut încasările bugetare? Da, s-a întâmplat minunea că nu se mai fură, s-a întâmplat minunea că la ANAF se gestionează creanțele bugetare și nu se alimentează pușculițele de partid. Principalele venituri suplimentare încasate lunar se regăsesc la accize, cu un plus de 26%, apropo de discuțiile despre traficul de motorină și tot ce se făcea înainte, produse accizabile.

Deci, numai prin schimbarea conducerii ANAF au crescut încasările cu 26% și la TVA cu 8,7%. Sigur, aceasta se datorează și măsurilor concrete luate în sensul combaterii evaziunii fiscale, inclusiv măsura de marcare a motorinei, începând cu luna august.

Amânarea de către campionii autodeclarați ai reformelor, domnii Boc, Băsescu și Ungureanu, a ajustărilor structurale la pachetul de întreprindere asumat încă din martie 2011, a fost determinată de două motive absolut politicianiste: pe de o parte, să continue nestingherit jaful din avea statului și transferul la miliarde de euro către capii PDL și clientela lor portocalie, iar pe de altă parte, să întârzie impactul social al reformelor, pentru ca populația să-i lase, în continuare, să fure liniștiți.

Desigur, atunci când s-a umplut paharul, în ciuda temperaturilor extrem de joase, unii n-au mai suportat umilința și sărăcia, au ieșit pe străzi și au cerut schimbarea regimului Băsescu. Acest lucru s-a realizat în bună măsură în luna mai, când pârghiile guvernării au trecut în mâinile Guvernului Ponta, ale cărui obiective declarate și urmărite, pe tot parcursul exercițiului de gestionare a țării, au fost refacerea treptată a gravelor inechități sociale provocate de ajustările inspirate de teoria politicilor economice de dreapta, respectiv plata de către cei mulți cu venituri medii și mici a facturii crizei și protejarea celor puțini și bogați, cu motivația că aceștia pot relansa economia.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Cei săraci au devenit și mai săraci, iar îmbogățiții ajustărilor de tip "Băsescu" nu au investit mai nimic în economia românească, preferând să-și pună agoniseala obținută imoral la locuri sigure, îndepărtate și exotice, respectiv în paradisuri fiscale.

Stimați colegi, cred că acestea sunt argumente suficiente, care mă îndreptățesc să vă rog să votați împotriva acestei moțiuni, care chiar nu-și are locul în aceste condiții.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc domnule Ștefan Viorel.

Are cuvântul domnul Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Vă spun foarte sincer că am făcut mari eforturi să citesc până la capăt textul acestei moțiuni simple. Un material ipocrit, fără nicio logică și concepție, plin de inepții, minciuni și populisme, scris de amatori. Rar mi-a fost dat să am în fața ochilor un asemenea text, în ultimii 12 ani de când sunt parlamentar.

La sfârșitul lecturii am privit curios tabelul cu inițiatori. Dintr-un număr de 98 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL, doar 59 au semnat moțiunea. Faptul că un număr de 39 de deputați ai Grupului parlamentar al PDL - care depune această moțiune simplă - se dezice de acest gest politic și nu semnează textul arată cât de neserios și populist este acest demers și câte șanse de reușită are. Adică, niciuna!

Ceea ce mă miră, însă, este faptul că, printre inițiatori, se regăsesc unii deputați foști miniștri în guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Câteva nume, ca să nu zică cineva că nu suntem preciși: Gheorghe Ialomițieanu, Sulfina Barbu, Claudia Boghicevici, Nelu Botiș, Lucian Bode, Cristian Petrescu. La câte frâne de motor au pus bugetului, fiecare în parte, de au înecat România, ar trebui să-și bage capul în nisip precum struții și să nu-l mai scoată de acolo multă vreme, dacă au bun-simț.

Un alt fost ministru al PDL - Elena Udrea - nu a semnat moțiunea și cred că este normal. Jaful PDL de la Ministerul Dezvoltării în cei 3 ani de guvernare fiind de câteva ori mai mare decât în alte domenii, ar fi fost culmea ridicolului să-și critice acum propria prestație dezastruoasă.

Moral, PDL nu a învățat nimic din lecția usturătoare a guvernării, promovând, în continuare, de această dată din opoziție, același mesaj meschin, arogant, în total dispreț față de situația economică grea în care a dus România, în total dispreț față de români, pe care i-a adus la limita de jos a sărăciei.

În loc să învețe din greșelile trecutului și ale guvernării dezastruoase, așa cum îi stă bine unui partid de opoziție, în loc să reflecteze la înfrângerea administrată de români la alegerile locale și la referendum, PDL - membrii săi din Parlament - au fost apucați de o amnezie totală, au uitat prea repede cât rău au făcut românilor din 2009 până în aprilie anul acesta, ce dezastru economic și social au provocat României și câte probleme au lăsat de gestionat noii guvernări.

Ca atare, este timpul să le reamintim și să le prezentăm aici, cu prilejul acestei dezbateri parlamentare. Este bine să le aducem în memorie, și a lor, și a noastră, a tuturor.

Din 2009 până în 2012, Guvernul Băsescu-PDL nu a prezentat Parlamentului niciodată în termen - 15 octombrie - proiectul Legii bugetului de stat. Proiectul pe anul 2009 a fost transmis în februarie 2009, după ce Guvernul Boc (varianta I) l-a retras pe cel transmis de premierul Tăriceanu, la termen, în 2008. Patru luni întârziere. Legea bugetului de stat pe 2010 a fost prezentată, dezbătută și adoptată în ianuarie 2010, deci cu o întârziere de 3 luni. Tot în 2010, dar în decembrie, Guvernul Băsescu-PDL a prezentat Parlamentului proiectul pe 2011, de această dată cu o întârziere mai mică, de doar 2 luni. Situația s-a ameliorat puțin în 2011, când PDL a prezentat bugetul pe 2012, în noiembrie, doar cu o lună întârziere.

A menționa astăzi, aici, în această dezbatere, numele și prevederile Legii nr.500 privind finanțele publice, pe care nu a respectat-o niciodată cât timp a fost la guvernare, a avea pretenții să fie respectată de alții mi se pare maximum de tupeu politic și aroganță din partea PDL. A te văita astăzi că adoptarea Legii bugetului de stat pe 2013 ar pune în pericol salariile și pensiile este iarăși o dovadă de cinism politic, după ce la începutul anilor 2009 și 2010 salariile și pensiile s-au plătit întârziat, dar și înghețate și chiar mai mici, de către Guvernul Băsescu-PDL.

Există prevederi bugetare și legale care stabilesc procedura de utilizare a fondurilor publice în care se întârzie cu adoptarea bugetului, și se trece în anul următor. Atunci aceste prevederi au fost bune pentru PDL, astăzi nu mai sunt bune. Și, iarăși, după cum vedeți, avem o nouă dovadă de manipulare și demagogie politică din partea acestui partid plin de tupeu.

Nu noi, USL, am pus în pericol salariile și pensiile, ci guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Nu noi le-am tăiat, ci aceeași guvernare păguboasă pentru români, și trebuie s-o recunoască. Dacă nu, le vom aduce aminte până când vor înțelege cât rău au făcut acestei țări.

Mai mult, începând din iunie 2012, Guvernul USL a mărit salariile și pensiile. O va face și de la 1 decembrie, și-și va respecta promisiunile și din 2013, după victoria din alegeri și adoptarea bugetului de stat viitor.

Nu poți critica o prevedere legală - depunerea la 15 octombrie de către Guvern la Parlament a Proiectului de buget - după ce nu ai respectat-o niciodată. De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2012 se prevede că în anul în care au loc alegeri, cu 3 luni înainte de aceasta - o prevedere care a fost aprobată și cu girul Fondului Monetar Internațional -, nu se depune bugetul, și este firesc să fie așa, pentru că se dă posibilitatea unui nou guvern rezultat în urma scrutinului popular, având legitimitate și susținere din partea alegătorilor, să-și fundamenteze politicile într-un proiect de buget, așa cum au fost acceptate și votate de către electorat.

Nu este în interesul democrației și al cetățenilor să se ajungă în situația ca un guvern să depună bugetul înainte de alegeri, și apoi să fie retras de către un alt guvern rezultat din alegeri. Indiferent cât de mult își dorește PDL, vopsit mai nou în ARD, să depună proiecte de buget, va avea mult de așteptat după alegerile din decembrie 2012, pentru că românii nu pot fi păcăliți și mințiți cu promisiuni deșarte. Pentru că românii vor avea grijă să-l trimită, prin vot, într-o lungă, poate veșnică opoziție.

Cât despre promisiunile și faptele PDL, să apelăm, din nou, la memorie. Și pentru că la PDL memoria este scurtă, atunci să apelăm la registrul isprăvilor economice și bugetare ale guvernării Băsescu-PDL din mandatul recent încheiat. La începutul guvernării, PDL a vorbit despre menținerea fiscalității și a TVA-ului, despre deductibilități pentru IMM-uri, reducerea taxelor și impozitelor, consolidarea clasei de mijloc. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.

În domeniul economic, singura filozofie pe care Guvernul Băsescu-PDL a aplicat-o constant a fost cea a tăierilor de salarii, de pensii, de personal, de indemnizații, de ajutoare, de spitale, de școli. Consecințele acestei politici falimentare au însemnat scăderea nivelului de trai, conectarea resurselor și investițiilor publice, și așa puține, la clientela politică, politizarea administrației și a instituțiilor publice, iar casele promise prin ANL, prin "Prima Casă", nu și-au atins obiectivele.

Cât despre rezervele de milioane de euro menționate în textul moțiuni, ca fiind lăsate de fostul Guvern Băsescu-PDL, ele se regăsesc, dar nu în Trezoreria Statului, ele se regăsesc în buzunarele "băieților deștepți" de la Hidroelectrica, în conturile clientelei PDL, care a ridicat stadioane și săli de sport în sate și comune fără apă, fără asfalt, fără canalizare, precum și bazine, unele olimpice, la prețuri de trei, patru ori mai mari decât în Occident, și vorbim tot de milioane de euro.

În schimb, mediul de afaceri și cetățenii au mai primit o lovitură: TVA-ul a crescut de la 19 la 24%, măsură care a afectat în plus și puterea de cumpărare a românilor odată cu al doilea val de tăieri salariale din vara anului 2010. Iar frânele de motor puse de PDL la adresa economiei românești nu se opresc aici. Aș mai aminti câteva cu impact direct, din păcate negativ pentru buget:

1. sistemul de corupție și crimă organizată din cadrul ANAF, organizat de către PDL și Sorin Blejnar;

2. corupția și dezastrul de la Poșta Română, peste 100 milioane de euro pagubă;

3. Hidroelectrica - 1,2 miliarde de euro prejudiciu produs de PDL - Videanu și băieții deștepți;

4. Oltchim - 700 milioane de euro pagubă și o bombă socială;

5. blocajul de la programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane și de la alte programe operaționale sectoriale;

6. taxa clawback;

7. subvențiile scăzute la agricultură;

8. subfinanțarea cronică a armatei române;

9. CNAS - fapte grave de corupție - neasigurarea bugetelor pentru funcționarea spitalelor;

10. prețul la gaze - Guvernul Boc s-a angajat în negocierile cu partenerii internaționali în ceea ce privește creșterea prețului la gaze.

Ce-am făcut noi de la preluarea mandatului în 2012, mai, se cunoaște deja. USL a spus că va face dreptate și s-a ținut de cuvânt. Am demarat, de asemenea, un set de măsuri economice, cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. a stopat, USL, evident, jaful din banii publici făcut cu nerușinare de PDL și clientela sa politică.

Ca atare, moțiunea simplă de astăzi trebuie adresată, mai degrabă, Guvernului Băsescu-PDL, în toate formele sale din 2009 până în aprilie 2012, pentru dezastrul economic provocat României, pentru incompetență, aroganță și lipsa măsurilor economice capabile să ofere românilor un trai minim, decent și puterea de a trece peste criza economică.

Vom respinge astăzi, prin votul nostru, această moțiune simplă, ca fiind neîntemeiată, populistă, așa cum românii vor respinge, prin votul lor, în decembrie 2012, regimul Băsescu-PDL, și-l vor trimite în opoziție, sancțiune pentru toate frânele de motor puse României și economiei românești.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolăescu.

Are cuvântul domnul Petru Călian, de la...

Domnule Nițu, vă rog.

Domnule Solomon, ești singura vedetă. Vă rog frumos, nu vă...

 
   

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru Florin Georgescu,

Dragi colegi,

Moțiunea prezentată astăzi "Guvernul USL - «frâna de motor» a bugetului" are o motivație foarte clară: vrem să scoatem în relief greșelile strategice pe care Guvernul USL le-a făcut de când guvernează România. vrem să atragem atenția asupra deciziilor eronate, datorate incompetenței guvernamentale, și care vor afecta pe termen mediu situația economică a României, dar și a fiecăruia dintre noi. vrem ca toți românii să afle de ce vor avea greutăți în această iarnă. românii trebuie să afle că deciziile greșite, lipsa de inițiativă și minciunile Guvernului USL sunt cauza situației proaste în care se află astăzi România. Programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară 2012 - 2014, Proiectul de Lege pentru limitele-cadru de cheltuieli și venituri, care însoțește strategia fiscal-bugetară; rectificarea bugetară din august dovedesc că acest guvern nu respectă niciunul din principiile care definesc politica fiscal-bugetară.

Principiul transparenței ar fi trebuit să vă determine, stimați guvernanți, să faceți publice datele bugetului pe 2013. Ar fi trebuit ca dezbaterea bugetului să fi fost lansată pentru a avea un subiect important de analiză în campania electorală, și nu subiecte de scandal, așa cum se întâmplă acum.

Dacă nu vreți să prezentați bugetul, vă solicit, domnilor copreședinți ai USL-ului, să prezentați impactul financiar al angajamentelor electorale, cum specifică Legea responsabilității fiscal-bugetare: "cu 60 de zilei înainte de alegerile generale, președinții partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse și anunțate public". Astfel, am avea un subiect serios de dezbatere a programelor de guvernare cu care vine USL-ul după ce va veni votul din 9 decembrie.

Principiul stabilității ar fi obligat Guvernul USL să mențină stabilitatea economică câștigată de guvernele PDL cu atâtea sacrificii din partea cetățenilor.

În schimb, în această vară am avut parte de spectacole politice, care au sfidat legea și statul de drept. Ca urmare, ați creat instabilitate economică, care a fost amendată de investitorii străini, de mediul de afaceri și de Uniunea Europeană.

Principiul responsabilității fiscal-bugetare ar fi obligat acest guvern să conducă politica bugetară și pe cea fiscală prudent, cu gestionarea corectă a riscurilor.

În strategia fiscal-bugetară prezentată de Guvernul USL pe 2013 și 2015 se menționează, citez: "Cheltuielile de investiții reprezintă o prioritate maximă în cadrul politicii bugetare, creatoare de premise de creștere pe baze sănătoase, judecate prin prisma efectului de antrenare", iar Guvernul USL a realizat o rectificare bugetară care face praf investițiile, reducând sau chiar sistând finanțarea de la proiecte prioritare de infrastructură, pentru a fi alocate consumului. Prin aceste măsuri ați compromis creșterea economică și locurile de muncă și pentru acest an, dar și pentru anul viitor.

Tot în strategia fiscal-bugetară a USL-ului, se spunea în luna iunie: "Pentru anul 2012, inflația se va menține la un nivel redus, urmând să atingă nivelul de 3,5 cu o medie anuală de 3,0%", dar în raportul privind situația economică și bugetară pe anul 2012, publicat de curând de guvern, se recunoaște că inflația va crește până la circa 5% la sfârșitul anului. Inflația medie anuală este estimată la 3,4.

Institutul Național de Statistică relevă că rata anuală a inflației a atins maximum din acest an - 5,33% -, mult peste ținta BNR, după ce în septembrie prețurile au crescut cu 1,18, ca urmare a scumpirii alimentelor, iar prețul alimentelor a crescut în septembrie cu cea mai mare valoare lunară din ultimii 10 ani, 2,3%.

Creșterea inflației reprezintă o altă dimensiune a incompetenței acestui guvern. De altfel, vicepremierul Florin Georgescu, în același timp ministru de finanțe, este un prieten al ratelor înalte de inflație. Vă aduc aminte că, în primul lui mandat de ministru al finanțelor, în anii ’90, Florin Georgescu a scăpat inflația de sub control, ea situându-se la cote astrale, de peste sută la sută, cu un record de două sute la sută în ’93.

Toate aceste concluzii ne duc la situația că acest guvern ar urma strategia "După mine potopul". Cea mai mare gogomănie care dovedește acest lucru este legată de declarația premierului Ponta care afirmă că fostul guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului, în condițiile în care rectificarea bugetară din august așezase bugetul după modelul USL.

Domnilor guvernanți, faptul că nu prezentați bugetul pe 2013 Parlamentului, alături de incompetența Guvernului Ponta sunt cauzele tuturor dificultăților cu care se vor confrunta românii în această iarnă.

Pentru ca situația să se schimbe, vă rog să votați această moțiune.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc. Timpul PDL-ului s-a epuizat.

Domnul Popeangă, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Popeangă:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru și domnilor secretari de stat,

Doamnelor și domnilor deputați...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Popeangă, vă avertizez că mai avem 4 minute, ca să știți.

 
   

Domnul Vasile Popeangă:

Da. Aș vrea să încep prin a le spune, doamnelor și domnilor parlamentari de la PDL, cât de mult le lipsește un Cotoi Sever Voinescu, care sunt convins că în înțelepciunea și înțelegerea sa propunea un alt titlu, și anume: "Guvernul USL repară prostiile Guvernului PDL".

În ceea ce privește structura moțiunii. Vreau să vă informez, domnilor colegi, că nu înțeleg cât de ușor ați putut să treceți peste starea pe care ați lăsat-o în țară, din toate punctele de vedere, la criticile pe care le aduceți Guvernului pentru că a reparat o parte din situațiile găsite la preluarea guvernării.

Ce nu înțelegem, domnilor colegi, este faptul că nu recunoașteți că ați întârziat o serie de reforme și angajamente pe care le-ați avut cu instituțiile financiare internaționale, ci dimpotrivă, acuzați Guvernul Ponta că n-a știut să negocieze. Dați-mi un exemplu, domnilor de la PDL, de un singur om de talia domnului Florin Georgescu, care să știe să negocieze cu instituțiile financiare internaționale, și mă convingeți.

Eu cred că față de ceea ce a găsit lăsat moștenire de guvernele Boc și Ungureanu, domnul viceprim-ministru Florin Georgescu trebuie felicitat pentru modul cum a negociat Acordul cu instituțiile financiare internaționale.

În același timp, înțelegem supărarea dumneavoastră, a celor de la PDL și a clientelei sale politice, față de măsurile ferme de restructurare aplicate la Hidroelectrica, deoarece prietenii și sponsorii partidului dumneavoastră au pierdut sume de sute de milioane de euro numai în această perioadă, adică echivalentul a un miliard de euro anual.

Dar ce este și mai trist pentru domniile voastre, este că justețea și oportunitatea acestei acțiuni au fost validate și de recenta decizie a justiției, care a respins contestația "băieților deștepți" din sectorul energetic.

De asemenea, înțelegem, dar nu aprobăm, întârzierea privatizării în două runde a Oltchim, față de termenele asumate de Guvernul Boc, și anume: iunie 2011 și, respectiv, aprilie 2012, deoarece astfel puteau continua fără întrerupere manevrele financiare ale grupului Videanu-Boureanu-Roibu și ale caracatiței financiare a acestora, prin care anual se scurgeau în buzunarele portocalii sute de milioane de euro.

În momentul în care Guvernul Ponta și-a asumat responsabilitatea privatizării, pentru a submina credibilitatea acestei decizii și a ascunde fraudele uriașe produse la Oltchim, PDL a încercat din nou, - sperăm fără succes, pentru că românii au un simț dezvoltat în detectarea hoților și ipocriților - transformarea privatizării în circ, prin angajarea pe post de scamator cu banii și cu extrasele de cont a lui Dan Diaconescu...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Popeangă, vă rog să vă apropiați de final.

 
   

Domnul Vasile Popeangă:

...care, probabil vulnerabil din punct de vedere financiar și al respectării legalității, a acceptat acest joc.

De asemenea, doamnelor și domnilor de la PDL, sunteți supărați că a crescut volumul încasărilor la bugetul de stat, fără Sorin Blejnar la ANAF și ceilalți miniștri, Blaga, Udrea, care luptau împotriva evaziunii fiscale și, ce-i mai important, fără consultarea și sprijinul domnului președinte Traian Băsescu (vezi stenogramele).

În încheiere, vă sfătuiesc pe cei de la PDL, care ați semnat, dar mai ales cei care n-au semnat moțiunea de cenzură, să votați împotriva acestei moțiuni de cenzură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

PDL-ul mai are un minut, dacă vrea să-l folosească. Aveți un minut, dacă doriți. Hai, înjurați Guvernul și gata! Un minut, vă avertizez.

 
   

Domnul Petru Călian:

Am să încerc să mă încadrez în timp în condițiile în care faceți liniște și mă ascultați. Pentru asta vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să faceți liniște și să-l ascultați pe domnul Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Stimați colegi,

În sinteză, faptul că este an electoral nu este o scuză, astfel încât să nu oferim românilor bugetul, așa cum este stabilit în legislația în vigoare, adică 15 octombrie al fiecărui an.

Doi. Ați invocat faptul că taxa pe valoarea adăugată a crescut de la 19 la 24%. De ce nu o reduceți dumneavoastră? Sunteți la putere, aveți acum posibilitatea să o faceți, nu să vă plângeți.

Iar în final, tot legat de buget, pentru că este esența acestei moțiuni, domnul viceprim-ministru a specificat faptul că nu are timp să negocieze cu factorii externi astfel încât să depună în graficul stabilit bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Vă întreb atunci, domnule viceprim-ministru, cum veți avea timp după alegeri, în 20 de zile, așa cum spuneți în ordonanța mult discutată, să negociați și cu partenerii externi, să depuneți și bugetul, după ce nu reușiți în termen de opt luni de zile? Pentru că bugetul, într-o primă etapă, trebuia să fie gata până la sfârșitul lunii iulie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru, Florin Georgescu.

Vă rog, domnule viceprim-ministru.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi începe prin a răspunde la solicitările legate de depunerea cât mai rapidă a bugetului pe acest an.

Așa cum v-am menționat și în răspunsul la moțiune, știți bine, dumneavoastră ați încheiat acordul aflat în vigoare cu instituțiile internaționale - FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială - prin care se prevede foarte clar că nu poți să avansezi un asemenea act de importanță națională fără să negociezi în prealabil parametrii - creștere economică, rata inflației, ponderea veniturilor în pib, a cheltuielilor, deficitul bugetar, finanțarea ș.a.m.d. Și v-am citat din comunicatul FMI, dat pe 16 octombrie a.c., că dânșii nu negociază în campanie electorală, pentru că vin aici pe șase și stau până pe 14, iar campania electorală începe pe 9 noiembrie. Nu se negociază, nu este în practica instituțiilor financiare internaționale de a negocia în plină campanie electorală cu un anumit guvern. Doresc să negocieze cu guvernul rezultat în mod democratic, legitim, după alegeri.

Sigur, în această scurtă vizită a reprezentanților partenerilor externi, vom discuta parametrii mari ai bugetului: cât va fi creșterea economică, rata inflației, împreună cu Banca Națională, pe anul viitor, repet, deficitul bugetar, datoria publică în dinamică. Se vor discuta aceste elemente, dar asta nu înseamnă că putem să depunem bugetul și să spunem pe 1 decembrie, pe 2 decembrie. Nu este posibil din punct de vedere procedural, pentru că aceste negocieri necesită, pe de o parte, destul timp, iar pe de altă parte, nu este în practica partenerilor externi de a negocia în campania electorală.

Sigur că, probabil, din punct de vedere politic ar fi fost interesant ca subiect de discuție bugetul. Dar, după părerea mea și după experiența pe care am văzut-o în viața politică, în campanie electorală nu se negociază sau nu constituie subiect de dezbatere bugetele, ci programele economice ale partidelor și cu laturile sociale, și cu laturile privind serviciile publice ș.a.m.d.

Deci întâi - și asta este și secvențialitatea logică - întâi negociem între forțele politice, dezbatem un anumit program politic. Cetățenii votează un anumit program politic și, pe baza acelei opțiuni, se elaborează bugetul, pentru că o formațiune politică are un anumit tip de abordare a politicii fiscal-bugetare, un alt partid are un alt tip de abordare. Un partid este înclinat mai mult spre social, un alt partid este înclinat mai mult spre economic, unul mai mult spre eficiență, altul mai mult spre echitate.

Și atunci cum poți să stabilești politica privind - să spunem - TVA-ul sau privind pensiile fără a avea votul popular? De aceea, pe de o parte, experiența anilor precedenți 2004-2008 - an electoral, când bugetele depuse nu au fost aprobate, cu excepția lui 2004, dar în 2005 a fost imediat modificat, nu au fost aprobate pentru a fi executate în anul următor calendaristic și, pe de altă parte, faptul că partenerii externi nu negociază cu noi în campanie electorală exclude posibilitatea de a furniza un buget Parlamentului pentru că, din punct de vedere legal și procedural, nu avem elementele necesare de sprijin.

Referitor la tarifele acestea la energie electrică și gaze, haideți să... eu am venit cu documente aici și, dacă doriți, vi le arăt și în original, dar am sintetizat și aș dori să păstrăm adevărul așa cum s-a manifestat el în mod cronologic.

Deci pentru sectorul de energie electrică, guvernul care acționa în februarie - vedeți, eu nu dau nume - februarie, în acest an, a negociat cu partenerii externi o creștere de 5% a tarifelor la energie electrică și la companii, și la populație, care s-a aplicat de la 1 iulie, luna a șaptea. Deci eu, când m-am dus la negocieri în luna mai, mi s-a spus "domne’, ți-o mai pun și în scrisoarea de intenție aceasta din mai"... ce? Creșterea energiei electrice. Eu am zis: "Domne’ hai să vedem, e necesară, nu e necesară." "Nu, păi e asumată din februarie."

Ceva ce este asumat într-un acord internațional, odată încheiată prevederea și convenția respectivă nu poate fi apoi exclusă din acordul respectiv.

Tot atunci, în februarie, s-a negociat și s-a asumat calendarul liberalizării prețurilor la energie, în afară de 5% ăsta. Alte majorări. Pe ce perioadă? Pentru companii începând cu septembrie, și acum a fost o asemenea liberalizare, dar nu s-a manifestat în prețuri, pentru companii, septembrie 2012-decembrie 2013, și pentru consumatorii casnici, ianuarie 2013-decembrie 2017. Repet, Guvernul din februarie 2012.

La sectorul de gaze naturale, tot în februarie s-a asumat elaborarea unei foi de parcurs privind liberalizarea prețurilor la aceste categorii de servicii. Din negociere, întotdeauna poți să vii după meci să spui că obțineai un rezultat mai bun. Nu, mandatul cu care au venit partenerii externi, în raport cu starea precară a reformelor de ajustare structurală care se înregistrase de către guvernele precedente, ne-au spus clar că acestea sunt și am mai reușit să împingem pentru populație - nu din prima parte a anului 2013, ci din a doua parte, din iulie 2013 până în 2018, decembrie, liberalizarea prețurilor la consumatorii casnici cu asigurarea unei protecții sociale adecvate.

Dar, vedeți, când e să discutăm din punct de vedere profesional, evităm dezbaterea.

Deci întotdeauna această protecție socială pentru populație însoțește calendarul de liberalizare.

Păi când începe calendarul negociat și de dumneavoastră, și de noi? În 2013, iulie.

Ce s-a întâmplat însă acum, în septembrie? Ne-au arătat partenerii externi că, la ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Energie - exista acumulată o sumă de 300 de milioane de euro pe care autoritatea o recunoscuse în raporturile cu furnizorii de energie și producătorii de gaze naturale, dar pe care nu le-o aprobaseră, deci spunea: "domne, mata meriți o creștere cu 10% a prețului, dar eu nu pot, politic", pentru că ANRE era sub control politic - acum, potrivit legii, nu mai este -, primea un telefon de la o personalitate mai mare decât președintele de acolo și spunea: "nu 10, putem 4%." 6% erau puși de-o parte, s-au acumulat și, în mai multe runde, între octombrie 2010 și martie 2011, s-au acumulat acești 300 de milioane, care au trebuit transferați în prețuri până la urmă și ca o contrapondere a nerealizării reformelor structurale de către guvernele precedente, privatizări și alte elemente ținând de managementul companiilor private.

La această liberalizare, care reprezenta stingerea unei restanțe acumulate în anii 2010-2011, nu se dau compensări pentru populație, pentru că așa a fost negociat acordul.

Compensările se dau atunci când se introduce, pe măsura liberalizării, un impozit excepțional pentru companiile care au un profit excepțional și care n-au niciun efort propriu în creșterea beneficiilor, profiturilor respective. Statul preia prin impozit excepțional aceste sume și o mare parte dintre ele le orientează, le alocă în zona acestor consumatori vulnerabili.

Pe când la majorarea din septembrie era vorba de o restanță care trebuia deja executată, trebuia deja aplicată și acumularea ei ne-a obligat la implementarea din luna septembrie.

Referitor la faptul că am avea un excedent de 11 miliarde în buget. Haideți să ne hotărâm asupra termenilor folosiți, stimați colegi, pentru că aici avem distinși reprezentanți ai presei, să nu introducem confuzii și în opinia publică.

Deci, când s-a menționat de către domnul deputat care a luat cuvântul "excedent de 11 miliarde", e o confuzie terminologică foarte gravă. De ce? Dânsul a vrut să spună cam așa: "Domne’, dumneata, de fapt, ai un deficit neconsumat de 11 miliarde." Păi între deficit neconsumat și excedent e o diferență ca de la cer la pământ. Adică deficit este atunci când ai cheltuieli mai mari decât veniturile, excedent este invers, când ai venituri mai mari decât cheltuielile. Nu, România are, pe anul ăsta, deficit de 2,2%.

Însă, la luna septembrie, deficitul era de 1,2. Și domnul deputat spune: "Domne’, dumneata mai ai de consumat până la 2,2." Da, am o economie la deficit, dar n-am un excedent. Sunt noțiuni total contradictorii. Da, e o economie la deficit, care va intra în economie acum, va alimenta bugetele ministerelor, ministerul va face plăți către societățile comerciale, societățile comerciale își vor plăti furnizorii, salariații și alte cheltuieli pe care le-au efectuat, în așa fel încât noi, la 31 decembrie, inclusiv prin această rectificare bugetară care urmează a avea loc în următoarele zile, ne vom închide pe un deficit bugetar de 2,2%.

Privind afirmațiile citate din strategia fiscal-bugetară, conform cărora în anii 2009-2011 s-a făcut o politică de restabilire a echilibrelor macroeconomice, echilibrele macroeconomice le poți restabili, dar trebuie să le restabilești și în mod durabil, adică atunci când iei niște măsuri ele trebuie să fie sustenabile în timp, să nu creeze nici alte dezechilibre în alte zone economice - îndrepți într-un loc și strici în altă parte -, dar nici să nu fie nesuportabile din punct de vedere social.

Și într-o singură propoziție vă pot sintetiza ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. S-a întâmplat că, în acea perioadă 2009-2011, s-a ajustat, s-a luat relativ mult de la multe persoane cu venituri modeste și reduse și nu au fost afectate alte persoane cu venituri mai ridicate, care au câștigat în timpul perioadei de avânt economic 2004-2008.

Deci unii au rămas cu efectele exploziei economice 2004-2008, iar alții, care n-au beneficiat în acea perioadă de avantaje prea mari, au plătit costul crizei în 2009-2011. De aceea și acele tensiuni sociale, de aceea și unele critici severe din partea multor grupuri de populație către opțiunea politică de ajustare respectivă.

În acest sens, Guvernul Ponta are ca prioritate esențială, în paralel cu creșterea economică durabilă, restabilirea gravelor inechități sociale, care există în multe zone, ale populației, la multe grupuri de cetățeni.

Vorbind despre fondurile europene - s-a ridicat aici și această problemă -, astăzi înregistrăm dificultăți în gestionarea lor în raport cu partenerii europeni. De ce? Din cauza neregulilor constatate de auditorii români și cei europeni la gestionarea acestor fonduri. Când? În luna august, în luna septembrie, de către Guvernul Ponta? Nu. În anii 2010 și 2011 și noi plătim acum prețul acelor nereguli, slabă organizare și alte chestiuni pe care nu vreau să le nominalizez aici, întâmplate atunci. Noi, acum, trebuie să gestionăm de o manieră echitabilă și corectă, legală, dar să și arătăm organelor competente care au fost neregulile din acele perioade și pentru care noi trebuie să plătim atunci pentru a fi recuperate sumele de la cei care au beneficiat în condiții nelegale, nerespectând procedurile europene, de anumite sume de bani.

Cred că nu este necesar să mai repet că acest element privind creditatea externă a țării se manifestă printr-un set de indicatori. V-am arătat, prima de risc a țării a scăzut, ratele dobânzilor la care ne împrumutăm pe plan intern și internațional au scăzut - ieri 3,76 la euro de pe piața internă - este cel mai scăzut nivel înregistrat. Investițiile străine acoperă 30% din deficitul extern, și nu 8-9% cât era în luna aprilie.

Și, în încheiere, o remarcă: cineva a spus că sunt un adept al inflației ridicate. Nu, probabil că s-au uitat evoluțiile economice în timp.

Vă informez că, în anul 2003, când a venit la guvernare Cabinetul Văcăroiu, unde eu eram ministru al finanțelor, a fost pus în situația de a fi obligat să elimine subvențiile pentru toate bunurile de consum, inclusiv serviciile destinate populației. Și s-a început cu elementele esențiale ale coșului de consum: alimentele, energia electrică, energia termină. De aceea a fost o rată a inflației de 300%, n-a fost 200%. Rata inflației a fost 295%.

Deci noi am fost cei care am mers înainte cu reformele privind economia de piață. De ce? Păi tot așa, pentru că le-am găsit întârziate. Când trebuiau ele făcute? Păi trebuiau făcute mult de tot în sfârșit de '91 și început de '92. Cine era premier atunci? Un distins membru al partidului care astăzi a inițiat moțiunea.

Deci ce am făcut noi în '93 este ce n-a făcut guvernul condus de un distins membru al Partidului Democrat în '92.

Atunci noi am fost pentru economia de piață? Da.

Guvernul anterior a fost pentru socialism, să le păstrăm așa, la buget, toate aceste subvenții, să subvenționăm și carnea, și brânza, și pâinea, și energia electrică, și energia termică. Păi unde este elementul de piață? Cererea și oferta liberă și competitivitatea? Deci asta a fost cauza principală.

Dar, ca urmare a acestor reforme vă amintesc faptul că în anul 1995, tot acel Guvern, Văcăroiu, a înregistrat cea mai scăzută inflație, care n-a mai putut fi depășită ca performanță, adică să fie mai mică, decât în anul 2002, 27%.

După aceea, în perioada '97-2000 au fost rate ale inflației între 40 și 50% și din 2001 a început să coboare inflația la 30, la 19, la 14, la 9 ș.a.m.d. Așa încât, stimați colegi, avem documentele cu noi, dacă vreți vă mai arăt și alte elemente de natură informațională. Dacă nu, putem continua discuția și în privat, după ce se încheie această ședință.

Aș vrea totuși să înțelegeți că ne străduim să asigurăm în continuare transparența, predictibilitatea și eficiența actului de guvernare în plan bugetar îndeosebi, pentru că aici este instrumentul principal de conducere pe care îl are la dispoziție Guvernul și până la finele anului, prin această rectificare bugetară, nu vor fi probleme în ceea ce privește asigurarea fondurilor pentru plata salariilor, serviciilor, salariaților bugetari, angajaților bugetari pentru funcționarea serviciilor publice și pentru plata unor furnizori restanți de către unele ministere care au primit prestări de lucrări și servicii din partea anumitor firme private.

Deci nu a fost vorba nici de creșterea șomajului. Acele 2 miliarde menționate că ar fi fost tăiate de la investiții reprezintă tot o neperformanță în atragerea fondurilor europene. Pentru că atunci când îți intră fonduri europene și finanțezi investiții din ele, le treci și pe partea de venituri, că sunt niște bani veniți din afară fără efort intern, și le treci și pe partea de cheltuieli, că vei face acele investiții. Or, ministerele care avea alocate acele 2 miliarde au arătat: "nu, stadiul procedural în care ne aflăm nu ne permite să realizăm investițiile x, y și z." Atunci au tăiat cheltuiala de investiție pentru că nu fuseseră derulate procedurile anterioare și s-a tăiat de pe partea de venituri și venitul care ar fi trebuit să sosească de la Uniunea Europeană. Așa încât, atunci când discutăm probleme din acestea, de ordin tehnic, aș ruga să ne referim la elementele concrete, și nu să formulăm propoziții de ordin general, afirmații de ordin general, în sensul că s-au tăiat investițiile și s-au dus locurile de muncă. Nu se ducea niciun loc de muncă, pentru că acele investiții nu puteau fi executate și numai faptul de a împărți valoarea investiției la fondul de salarii nu rezolvă nimic, pentru că nu corespundea realității.

Eu vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă invit să votați această moțiune în concordanță cu ceea ce ați auzit de la acest microfon pe parcursul dezbaterii moțiunii respective.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Un minut, domnul Ialomițianu drept la replică.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de calendarul de liberalizare a prețurilor la energie și gaz.

Domnule viceprim-ministru,

Și știți foarte bine că ați participat la negocieri în calitate de prim-viceguvernator.

Noi aveam obligația să depunem calendarul, și nu datele pentru majorare, și erau două condiții: Fondul Monetar s-a angajat să convingă producătorii de gaze naturale să accepte majorarea de redevențe, lucru care nu s-a realizat, iar Guvernul, să dea sume compensatorii pentru persoane vulnerabile, lucru pe care nu l-ați realizat.

V-a fost foarte ușor să acceptați chiar devansarea majorării acestor prețuri, pentru că trăiți din inflație, chiar ați lovit în persoanele cu venituri mici.

Spuneți că ați rezolvat problema inechității. Când ați restituit contribuțiile sociale ați dat la cei cu venituri mari, pe cei cu pensiile mici i-ați neglijat.

Când ați dat reîntregirea salariilor de 8%, ați dat tot la cei care au venituri foarte mari.

Deci lucrurile acestea sunt adevărate, nu ce spuneți dumneavoastră.

V-a convenit să trăiți din inflație, chiar v-ați bucurat când s-a devalorizat leul în iulie-august, pentru că trăiți foarte bine din inflație.

Astea sunt adevărurile și loviți în cei cu venituri mici.

Vă doresc succes în alegeri, domnilor de la USL, și să vă duceți la cei care nu pot să-și plătească utilitățile și au rămas cu cămara goală.

La revedere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul Florin Georgescu.

Am o rugăminte: liniște în sală, vă rog.

Domnul Popeangă, vă rog din suflet.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Haideți să precizăm foarte clar, cu documentele în față, cum a fost cu gazele naturale.

Într-adevăr, dumneavoastră, Guvernul din februarie, ați negociat calendarul de liberalizare la energia electrică și, pentru că aveați o anumită poziție diferită față de instituțiile financiare internaționale în acel moment în legătură cu liberalizarea prețurilor la gaze, v-ați asumat numai o parte din acest proces. Ce? Elaborarea foii de parcurs - road map - cum se cheamă, zicând faptul că "Domne’, când veniți data următoare, în mai, o să negociem datele concrete", pe care vi le-am menționat eu și vi le-am citat anterior.

În mai, însă, nu v-au mai găsit pe la Palatul Victoria, i-au găsit pe alții. Și atunci au început să negocieze cu ăia. Și ne-au arătat nouă ce n-ați făcut dumneavoastră în planul reformelor structurale - repet, privatizări, management privat, plus acest calendar privind gazele naturale. Noi am încercat să ne ducem mai departe de 2018, dar finanțatorul extern nu a fost de acord, dovedindu-ne cu anumite calcule economice și de eficiență. Și liberalizarea începe, exact cum spuneați și dumneavoastră, odată cu posibilitatea acordării subvențiilor pentru grupurile vulnerabile de populație.

Deci iulie, a șaptea lună din 2013, va începe în acea lună liberalizarea prețurilor la gaze, odată cu creșterea redevențelor, deci și a impozitului excepțional, acela de v-am vorbit despre el, în sensul că din sumele colectate prin redevențe mai mari către producătorii de gaze și dintr-un impozit excepțional aplicat diferenței de preț rezultate din liberalizare se vor lua bani și se vor da la populație. Dar când? În acel moment.

Până acum, dumneavoastră vreți cam așa: să luăm impozite mai mari la gaze și să stingem cocoașa pe care ne-ați lăsat-o din 2010 și 2011 la ANRE. Nu este posibil așa ceva.

Dumneavoastră ați întârziat deliberat, neasumându-vă rolul de buni negociatori și de buni specialiști care să implementeze un angajament deja asumat, ați ținut gunoiul sub preș și cei de la FMI și Comisia Europeană ne-au arătat care e realitatea. ANRE, care era condus la acea vreme de un reprezentant al dumneavoastră, la fel, n-a avut ce comenta, și atunci a fost nevoie de această ajustare, de această actualizare a prețurilor la gaze în luna septembrie. Dar ea, din păcate, așa cum scrie în acordul negociat de dumneavoastră, nu este însoțită și de compensații pentru populație.

Compensațiile pentru populație vor fi acordate începând cu anul 2013, luna iulie, atunci când va intra în vigoare ce? Calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze.

În luna septembrie n-a fost decât să ne aplicăm, să ne stingem, să ne realizăm o obligație anterioară a dumneavoastră, pe care ne-ați lăsat-o spre soluționare, acumularea de majorări neaprobate de către ANRE din 2010 și 2011.

Aceasta este realitatea și ea este documentată prin toate acordurile încheiate cu instituțiile financiare.

Cât despre modul de suportare din punct de vedere social a acestor ajustări de prețuri, am menționat că, prin refacerea parțială a puterii de cumpărare la pensionari și la salariați, am reușit să anihilăm efectul acestor scumpiri și vom continua și în anul următor, ca efect, sperăm, al votului pe care USL-ul îl va obține din partea populației, pentru ca odată cu creșterea eficienței economice povara socială să nu fie resimțită de cea mai mare parte a populației, ci să fie împărțită, repartizată în mod echitabil între grupurile sociale, în raport cu avuția fiecărui grup social.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Cinci minute pauză.

Rog liderii de grup să-și invite colegii pentru votul final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să vă pregătiți pentru vot.

Facem o verificare a cartelelor întâi.

Haideți, domnul Niță, haideți, până nu stați jos nu fac vot.

Am dat drumul și opresc acum, domnule Nicolăescu.

Vă rog să vă pregătiți de vot. Am rugămintea să luați loc și să vă pregătiți de vot. Nu-i înțeleg pe fumători deloc, pe cuvânt. Uite-l pe domnul Dugulescu cum stă cu mâna în șold și vreți să facem ordine acolo, nu?

Stimați colegi, vot de verificare. Stop vot.

Stimați colegi, intrăm în sesiunea de vot final. O să votăm întâi legile pe care le avem pe ordinea de zi, după care, la sfârșit votăm...

 
  Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 588/2010/2012); (nu a întrunit numărul necesar de voturi)

Stimați colegi, intrăm în sesiunea de vot. O să începem cu proiectele de lege care sunt pe ordinea de zi la votul final, după care la sfârșit vom da și votul pentru moțiunea depusă de PDL.

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995, reexaminată la cererea Președintelui României. lege organică. Comisia pentru învățământ propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați. 131 de voturi pentru, 44 împotrivă, 8 abțineri. Legea merge la Senat, a doua Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

  Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr.241/2006, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 248/2008/2011); (adoptată legea, cu amendamente)

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr.241/2006, reexaminată la cererea Președintelui României. Lege organică. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propun admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

Vă rog să votați. 184 de voturi pentru, 2 abțineri, niciun vot împotrivă.

Legea a fost aprobată.

  Legea privind cooperarea între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.784/26.09.2012 (PL-x 3/2012/15.10.2012); (adoptată legea, cu amendamente)

La punctul 4 pe ordinea de zi, Lege privind cooperarea între Parlament și guvern în domeniul afacerilor europene, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.784/26.09.2012. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru afaceri europene propun adoptarea legii, cu amendamente.

Vă rog să votați. 184 de voturi pentru, 3 abțineri, niciun vot împotrivă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x 328/2012); (adoptat)

La punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Lege organică. Procedură de urgență.

Vă rog să votați. 185 de voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă. Legea a fost aprobată.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 35/2012); (adoptat)

La punctul 6, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Lege organică.

Vă rog să votați. 186 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2012 pentru modificarea art.81 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe (PL-x 327/2012); (adoptat)

La punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2012 pentru modificarea art.81 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe.

Votul este deschis, vă rog să votați. 185 de voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 700/2011); (adoptat)

La punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Vă rog să votați. 175 de voturi pentru, 5 abțineri, 5 voturi împotrivă.

  Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (Pl-x 436/2012); (adoptată)

9. În continuare, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Vă rog să votați. 185 de voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008 (PL-x 135/2011); (adoptat)

La punctul 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Vă rog să votați. 125 de voturi pentru și 2 abțineri.

Vă rog.

   

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Cu acordul colegilor noștri, v-aș ruga să reluați votul la acest proiect legislativ întrucât nu cred că funcționează sistemul de vot. Din 160 prezenți, nu cred că numai 124... și este atipic față de votul dat la ultimele proiecte legislative.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Tehnic este posibil pentru că se pare că n-au votat unii colegi. Supun votului dumneavoastră încă o dată acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Sunt 173 de voturi pentru, 4 abțineri și un vot împotrivă, deci merge instalația.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, semnat la București, la 16 decembrie 2011 (PL-x 289/2012); (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)

Mai departe, la punctul 11, Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberi - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, semnat la București la 16 decembrie 2011.

Vă rog să votați. Un minut, numai o clipă, ascultați-mă în continuare. Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării (PL-x 163/2012); (adoptat)

La punctul 12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării. Lege ordinară.

Vă rog să votați. 186 de voturi pentru, o abținere. Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport (PL-x 165/2012); (adoptat)

La punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transporturi inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport.

Vă rog să votați. 186 de voturi pentru și aceeași abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2011 pentru modificarea și completarea art.3 din Legea nr.491/2003 privind plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului (PL-x 671/2011); (adoptat)

La punctul 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2011 pentru modificarea și completarea art.3 din Legea nr.491/2003 privind plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului.

Vă rog să votați. 184 de voturi pentru, nici o abținere. Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (PL-x 387/2012); (adoptat)

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Vă rog să votați. 186 de voturi pentru. Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale (PL-x 676/2011); (adoptat)

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Vă rog să votați. Cu 187 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 47/2012); (retrimis comisiei)

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Vă rog, domnule Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

În cazul acestui proiect de lege, domnule președinte, vă rog să-l retrimiteți la comisie. Ieri... în munca sau într-o grabă pe care am avut-o la cele două comisii, avem o serie de neconcordanțe și vrem să le punem în regulă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Să înțeleg că sunt erori materiale. Se retrimite la comisie.

Vot. Cine este pentru? Termen o săptămână. 139 de voturi pentru, 13 abțineri și 33 de voturi împotrivă.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Sprijin al Proiectului între România și Nabucco Gas Pipeline International GMBH și Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. privind sistemul de conducte Nabucco, semnat la Kayseri, la 8 iunie 2011 (PL-x 406/2012); (adoptat)

18. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Sprijin al Proiectului între România și Nabucco Gas Pipeline International GMBH și Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. privind sistemul de conducte Nabucco, semnat la Kayseri la 8 iunie 2011.

Vot? 185 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind ratificarea primului Memorandum suplimentar de înțelegere între Uniunea Europeană și România, semnat la București la 14 decembrie 2011 și la Bruxelles la 27 decembrie 2011 și a celui de al doilea Memorandum suplimentar de înțelegere între Uniunea Europeană și România, semnat la București la 22 iunie 2012 și la Bruxelles la 29 iunie 2012 (PL-x 407/2012); (adoptat)

19. În continuare, Proiectul de Lege privind ratificarea primului Memorandum suplimentar de înțelegere între Uniunea Europeană și România, semnat la București la 14 decembrie 2011 și la Bruxelles la 27 decembrie 2011, și a celui de al doilea Memorandum suplimentar de înțelegere între Uniunea Europeană și România, semnat la București la 22 iunie 2012 și la Bruxelles la 29 iunie 2012.

Vot? 186 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2012 privind ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare cu opțiune de amânare a tragerii) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 11 septembrie 2012 (PL-x 374/2012); (adoptat)

20. Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2012 privind ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare cu opțiune de amânare a tragerii) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 11 septembrie 2012.

Vot. 187 de voturi pentru și o abținere. Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD (PL-x 416/2012); (adoptat)

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD.

Vot. Cu 180 de voturi pentru și 4 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război (PL-x 145/2011); (adoptat)

La punctul 22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război.

Vot. Cu 183 de voturi pentru, 2 abțineri și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 564/2011); (adoptat)

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2011 privind aprobarea "Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii".

Vot. Cu 185 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. (PL-x 32/2012); (adoptat)

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții.

Vot. Cu 181 de voturi pentru, 6 abțineri și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (PL-x 378/2012); (adoptat)

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Vot. Cu 184 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul a fost aprobat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență (Pl-x 684/2011); (adoptată)

La punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităților practicienilor în insolvență. Lege ordinară.

Vot. Cu 184 de voturi pentru, 2 abțineri, niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (PL-x 647/2011); (adoptat)

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Vot. Cu 184 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților (PL-x 75/2011). (adoptat)

28. Ultimul proiect de lege la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților. Lege ordinară.

Vot. Cu 187 de voturi pentru, 2 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

  Moțiunea simplă inițiată de 59 deputați (MS 4/2012); (respinsă)

Și acum voi supune votului dumneavoastră moțiunea simplă inițiată de 59 de deputați.

Vot. Cu 43 de voturi pentru, 15 abțineri și 130 de voturi împotrivă, moțiunea simplă nu a trecut.

Membrii biroului sunt invitați la sala biroului pentru o scurtă ședință.

Vă mulțumesc, toate cele bune.

   

Ședința s-a încheiat la ora 15,30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 17 ianuarie 2020, 18:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro