Maria Stavrositu
Maria Stavrositu
Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/31-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-02-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 23-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.17 Maria Stavrositu - intervenție cu tema "Participarea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Maria Stavrositu:

"Participarea la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei"

În perioada 1 - 5 octombrie 2012 s-au desfășurat la Strasbourg lucrările celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Am participat la această sesiune în calitate de membru al Delegației Parlamentului României la APCE, dar și ca parlamentar de referință al legislativului român în campania Consiliului Europei pentru combaterea violenței împotriva femeilor.

Printre personalitățile internaționale care s-au adresat plenului APCE în cadrul acestei sesiuni, îi menționez pe domnul Nicolae Timofti, Președintele Republicii Moldova, domnul Bujar Nishani, Președintele Albaniei, precum și domnul Edmond Panariti, ministrul afacerilor externe din Albania și Președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În discursul său inaugural, Președintele APCE, domnul Jean-Claude Mignon a salutat propunerea Comisiei juridice și pentru drepturile omului a Adunării de a organiza o dezbatere de actualitate privind cazul Safarov, subliniind totodată că glorificarea crimei oribile a acestei persoane de către autoritățile azere este inacceptabilă, iar folosirea în acest scop a unui instrument juridic al Consiliului Europei ale cărui obiective au fost pur umaniste pentru grațierea unui criminal este impardonabilă.

De asemenea, a atras atenția asupra intoleranței crescânde și a propagării ideilor extremiste ca amenințare serioasă la adresa democrației. Domnia Da a menționat că noile autorități, înființate în urma alegerilor libere și democratice din statele Primăverii Arabe, se confruntă, pe lângă eforturile majore de reformare, cu provocări legate de egalitatea de gen, locul religiei în societate și respectarea fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale.

Nu în ultimul rând, Domnia Sa a declarat că, în timpul vizitei din România (18-19 iulie a.c.), membrii Comisiei Prezidențiale a APCE au recomandat forțelor politice inițierea unui dialog serios, în vederea stopării practicilor care subminează funcționarea democratică a instituțiilor; ulterior invalidării rezultatelor referendumului din 29 iulie a.c. privind demiterea președintelui, a fost adresat un apel actorilor politici de la București să respecte decizia Curții Constituționale și se constată din acel moment o stabilizare a situației politice din România.

Doresc să vă aduc la cunoștință mesajul transmis de domnul Andreas Gross (Elveția, SOC) în cadrul secțiunii dedicate situației din România:

"În România a avut loc o criză politică și constituțională - generată de 20 de parlamentari care și-au schimbat apartenența politică și au înclinat balanța majorității; gestul lor a fost justificat de politicile autoritare și de austeritate ale președintelui, care nu au coincis cu interesele cetățenilor, deși, conform sistemului constituțional românesc, președintele nu reprezintă elementul central al executivului.

A existat aproape o confruntare stradală, situație la care s-a ajuns și din cauza Constituției care prevede surse ambigue de legitimitate. Am fost șocați de ce se poate întâmpla într-un stat membru al UE și nu am anticipat acest lucru nici în cadrul Consiliului Europei. O nouă escaladare a acestui conflict a fost împiedicată în ultimul moment, întrucât a fost respectată decizia Curții Constituționale.

Vom avea alegeri în România, dar ceea ce trebuie să subliniem este ceea ce a constatat Comisia Prezidențială: este necesară investigarea istoriei din ultimii 5 ani a funcționării instituțiilor democratice. Criticăm pe bună dreptate guvernul că guvernează prin ordonanțe de urgență, fără organizarea unei dezbateri în Parlament. Se spune că și alții au făcut-o înainte, dar faptul că și alții au făcut greșeli nu constituie un motiv pentru a repeta aceleași practici.

Acesta este doar unul dintre elementele care demonstrează o cultură politică și democratică profund deficitară. Am declarat că nu vom propune declanșarea procedurii de monitorizare pentru a nu fi exploatată această inițiativă în procesul electoral, dar este necesară inițierea unei moțiuni pentru rezoluție care să permită Comisiei pentru afaceri politice și democrație să redacteze un raport privind funcționarea instituțiilor democratice. Această stare de fapt ne va permite să revenim asupra acestei chestiuni pe parcursul sesiunii din ianuarie 2013. Nu poate fi ignorată o asemenea confruntare și o asemenea criză constituțională care s-au produs într-una dintre cele mai mari și mai importante țări europene, membră în același timp a UE."

Raportul "Pentru alegeri mai democratice" relevă faptul că APCE face apel la adoptarea de către statele membre ale Consiliului Europei a unor măsuri specifice menite să asigure o participare și o transparență sporite și o supraveghere mai atentă a proceselor electorale.

Potrivit raportorului, au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative în ultimii ani în organizarea alegerilor în Europa, însă caracterul liber și corect al scrutinelor nu este pe deplin respectat în o serie de state membre ale Consiliului Europei.

În rezoluția adoptată de Adunare se face apel la: garantarea caracterului confidențial al votului în cazul votului electronic, prin poștă sau prin mandatar, asigurarea transparenței în finanțarea partidelor politice și a campaniilor lor electorale; acordarea dreptului de vot migranților legali și cetățenilor care locuiesc în străinătate, renunțarea la interdicția automată de a alege în cazul celor care se află în executarea unei pedepse privative de libertate.

Un alt document important dezbătut în cadrul acestei sesiuni este Raportul "Dreptul la libertatea de a alege în educație în Europa". În rezoluția adoptată, Adunarea îndeamnă statele membre să asigure viabilitatea și calitatea instituțiilor publice de învățământ, susținând totodată dreptul de a înființa instituții private de învățământ, ca parte a sistemului național de educație, cu condiția ca acestea să îndeplinească anumite standarde. Documentul adoptat prevede de asemenea dreptul părinților - consacrat și într-unul dintre protocoalele adiționale la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - de a-și putea educa propriii copii în conformitate cu convingerile lor religioase și filozofice, în măsura în care acestea sunt compatibile cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei.

Domnul Ferenc Kalmar (Ungaria, PPE/CD) a menționat că în România predarea istoriei și geografiei în limba maternă a fost în cele din urmă acceptată, iar aceste două discipline sunt extrem de importante pentru prezervarea identității; dacă nu se reușește predarea istoriei europene de o manieră echilibrată, nu putem spera la reconciliere între națiunile europene.

Prin intermediul Raportului "Consolidarea și deschiderea internațională a Spațiului European al Învățământului Superior", APCE solicită statelor membre să întreprindă o serie de măsuri pentru "consolidarea Spațiului European al Învățământului Superior și pentru a-l face mai atractiv și mai deschis". În conformitate cu documentul APCE, statele ar trebui să continue sprijinirea dezvoltării Spațiului European al Învățământului Superior, să se asigure că Procesul Bologna este implementat și să încurajeze mobilitatea și schimburile de studenți, profesori, cercetători și manageri de universități.

A fost articulată ideea potrivit căreia autoritățile publice să asigure calitatea învățământului superior, fără a limita libertatea academică. Rezoluția statuează că aceste instituții ar trebui, în cadrul politicilor naționale și al legislației în materie și cu respectarea drepturilor omului, să-și poată stabili curricula și gradele academice, admiterea studenților, activitatea de cercetare, organizarea administrativă, precum și finanțarea și angajarea personalului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 februarie 2020, 20:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro