Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/05-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 26-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
    1.1 Ana Birchall - declarație politică referitoare la pozițiile exprimate de către anumiți oficiali ai Marii Britanii, în mass-media britanică, cu privire la cetățenii români care eventual doresc să muncească în Regatul Unit;

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bună dimineața!

Deschid ședința noastră de astăzi pentru susținerea declarațiilor politice.

Dau cuvântul doamnei deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi mă voi referi la pozițiile exprimate de către anumiți oficiali ai Marii Britanii, în mass-media britanică, cu privire la cetățenii români care eventual doresc să muncească în Regatul Unit.

Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, au existat voci critice cu privire la o invazie a românilor pe piața muncii din țările membre ale Uniunii. De-a lungul timpului, numărul celor care au criticat România a scăzut simțitor, multe state fiind foarte mulțumite de calitatea muncitorilor români, dar și de eforturile autorităților din România în ceea ce privește exodul forței de muncă spre statele europene.

Pentru anumite state care se confruntă cu un euroscepticism exacerbat, criticile în ceea ce privește cetățenii români au continuat să existe. Principala problemă invocată a fost cea legată de onorariile mici pentru care sunt dispuși românii să lucreze, acest fapt creând neliniște în rândul populației autohtone.

De la integrarea în Uniunea Europeană, românii au demonstrat că se pot adapta standardelor deja existente în țările în care doresc să-și exercite dreptul la muncă, dat de dreptul la libera circulație a forței de muncă în țările Uniunii Europene, și că integrarea nu a fost o greșeală, așa cum anumiți reprezentanți ai clasei politice din Marea Britanie au afirmat în mai multe rânduri în plenul Parlamentului European.

Problemele apărute în ultima perioadă vin pe fondul crizei economice din ultimii ani, a creșterii ratei șomajului și a neîncrederii oamenilor în instituțiile statului. Populația statelor europene, confruntându-se cu posibilitatea intrării în șomaj și a pierderii venitului, se simte amenințată de străinii care reprezintă o forță de muncă mult mai ieftină. Este o realitate faptul că neliniștea din cadrul piețelor interne a forțat guvernele naționale să ia măsuri în așa fel încât nemulțumirea populară să nu escaladeze în proteste, iar populația să se simtă protejată în fața acestei amenințări. Însă, trebuie spus că, din păcate, aceste măsuri, în marea lor majoritate, nu fac altceva decât să creeze discriminare față de ceilalți cetățeni europeni.

Îngrijorarea ce a apărut în societatea britanică cu privire la români și bulgari, și la "invazia" acestora pe piața forței de muncă, nu justifică menținerea restricțiilor de muncă. În opinia mea, Guvernul britanic ar trebui să lucreze pe baza datelor existente și a regulilor europene în materie de liberă circulație a forței de muncă, și nu numai pe baza sentimentelor populare.

În ultima perioadă, s-a dezvoltat un adevărat scandal la nivelul Uniunii Europene, cu privire la poziția Marii Britanii față de cetățenii români. S-au avansat diverse speculații conform cărora românii, odată ce va fi liberalizată piața muncii din Marea Britanie, se vor năpusti asupra locurilor de muncă ale cetățenilor britanici.

Poziția Guvernului de la Londra cu privire la români a fost una ce s-a dovedit a fi discriminatorie. Chiar și Uniunea Europeană s-a sesizat în ceea ce privește dreptul la muncă al românilor în Marea Britanie. Nu este normal ca o parte a cetățenilor Uniunii Europene să fie privați de libertatea de mișcare și de angajare, iar ceilalți să dispună de toate aceste drepturi.

Dacă declarațiile primului-ministru britanic, David Cameron, dar și ale ministrului de interne, referitoare la introducerea controlului la granițe pentru cetățenii români, vor fi puse în practică, atunci avem de a face cu un atac direct împotriva uneia dintre libertățile fundamentale care stă la baza edificiului comunitar al Uniunii Europene, prevăzută încă din Tratatul fondator din 1957.

Mesajul Uniunii Europene a fost foarte clar în această cauză - Marea Britanie trebuie să își revizuiască poziția cu privire la România.

În tot acest scandal Guvernul român, prin intermediul ministrului de externe, dar și al primului-ministru Victor Ponta, a dat asigurări în mod repetat că cetățenii români nu vor invada piața forței de muncă din Marea Britanie.

Conform datelor existente cu privire la românii și bulgarii existenți în Marea Britanie, a fost evidențiat faptul că proporția acestora este una foarte scăzută, în comparație cu anvergura pe care o are acest subiect.

Tot acest scandal s-a dezvoltat foarte mult, fără a se avea în vedere realitatea existentă în Marea Britanie. Studenții români și bulgari cheltuiesc anual 30 de milioane de lire sterline pe taxe de studii și costuri de întreținere. Așadar, putem observa foarte ușor că românii și bulgarii contribuie anual la bugetul învățământului din Marea Britanie, un domeniu cu care britanicii chiar se mândresc, cu o sumă consistentă.

Frica existentă la nivelul societății britanice cu privire la migrația în masă a cetățenilor români este nefondată. Datele recente arată că migrația românilor a stagnat. Odată cu ridicarea restricțiilor impuse de statul britanic, nu se vor înregistra diferențe majore față de rata de migrație actuală.

O altă dovadă a faptului că îngrijorarea legată de migrarea forței de muncă din România către Marea Britanie este una nefondată, o reprezintă și rata șomajului din România, care la ora actuală este de aproximativ 6%.

Dacă e să analizăm problema migrației forței de muncă din România, noi - românii - ar trebui să fim cei mai îngrijorați din cauza exodului creierelor. Oamenii pregătiți, specialiștii români sunt atrași de statele occidentale, atât prin aparatura și nivelul tehnologic existent, cât și prin nivelul de plată. Acest lucru nu ar afecta statele Uniunii Europene, ci dezvoltarea României. În acest caz, interesul României este de a păstra valorile în interiorul granițelor, nu de a le încuraja să migreze.

În județul Vaslui, de exemplu, sunt foarte multe familii cu membri plecați la muncă în diversele state ale Uniunii Europene, inclusiv în Marea Britanie. Sunt oameni care muncesc de ani de zile pentru familiile lor, care sunt apreciați pentru corectitudinea și hărnicia lor și care nu au invadat pe nimeni, dorindu-și să revină în țară după ce au asigurat pentru cei dragi condițiile unui trai decent.

Săptămânile acestea a fost depusă de către cetățenii britanici o petiție prin care se cere guvernului londonez să prelungească cu încă cinci ani restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari. În spatele acestei petiții se regăsesc peste 120.000 de britanici, care au fost influențați de euroscepticismul parlamentarilor și de naționalismul excesiv de care unii politicieni britanici au dat dovadă, atât în plan intern, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Guvernul de la București a explicat și va continua să explice opiniei publice britanice că toate amenințările pe care le avansează diverse medii din spațiul anglo-saxon nu au nicio legătură cu realitatea. Primul-ministru Victor Ponta, prin intervențiile din mass-media britanică, a prezentat situația reală a cetățenilor și muncitorilor români, încercând astfel să pună capăt speculațiilor apărute.

Pentru gestionarea acestei probleme, fac apel, atât la forțele politice parlamentare, cât și la președintele statului, să ne unim eforturile și resursele pentru a promova la nivel european o poziție comună a României față de măsurile guvernului britanic și față de încercările de a discrimina cetățenii români.

Aștept de la președintele României ca, în cadrul viitorului Consiliu European, să transmită în mod clar faptul că statul român nu va accepta nicio încălcare a tratatelor europene. Marea Britanie are obligația de a respecta restricțiile de pe piața muncii, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, și de a ridica aceste restricții începând cu 1 ianuarie 2014.

O personalitate remarcabilă din Marea Britanie, Prințul Charles, a venit în România în repetate rânduri, exprimându-și admirația, încrederea în puterea de dezvoltare a țării noastre și atașamentul față de meleagurile românești. Astfel, dacă un membru al Casei Regale a Marii Britanii are o asemenea părere față de România, înseamnă că nu suntem un popor atât de rău și de speriat.

Îmi exprim speranța că toate statele membre ale Uniunii Europene vor continua să respecte legislația comunitară în materie, iar Comisia Europeană, ca și gardian al Tratatelor europene, se va asigura că orice abatere va fi corectată, indiferent de ce stat va fi vorba.

Nu vorbim despre un drept suplimentar acordat sau o favoarea făcută cetățenilor români, ci despre respectarea legii comunitare, obligație care revine inclusiv Marii Britanii, așa cum revine tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc. Ana Birchall - deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 7:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro