|
Doamna Camelia-Margareta Bogdănici: Bună dimineața! Declarația mea politică se intitulează: "Medicina școlară - un pilon important al prevenției". Stimate domnule președinte, Stimați colegi deputați, Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății Orale, marcată pe 20 martie 2013, în cadrul campaniei "Zâmbește România", o delegație s-a adresat Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, subliniind nevoia și importanța educației permanente în privința îngrijirii sănătății orale în România, în special în rândul copiilor. Statisticile relevate de un studiu pan-european, efectuat în luna mai 2012, sunt de-a dreptul îngrijorătoare: 80% dintre români au probleme dentare, iar 9% nu au mers niciodată la medicul stomatolog. Probleme similare reclamă și specialitatea oftalmo-pediatrie. Fiind medic oftalmolog pediatru, am constatat un procent ridicat al afecțiunilor oculare la copii care pot fi prevenite, respectiv unul din 20 de copii necesitând o corecție optică sau o altă manevră oftalmologică. Consider că afecțiunile oftalmologice pot fi tratate la timp, printr-o prevenție precoce, atunci când primul consult oftalmologic este efectuat la vârsta preșcolară. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că obezitatea în rândul copiilor de vârstă școlară a atins cote alarmante, lucru care ar putea fi, de asemenea, prevenit prin intermediul orelor de educație sanitară. Pericolul consumului de droguri în perimetrul școlar este o altă problemă stringentă, de mare actualitate, care ar trebui abordată și conștientizată în rândul elevilor, cu sprijinul medicului școlar. Toate acestea susțin necesitatea introducerii educației sanitare în școli, adaptată la particularitățile fiecărui ciclu de învățământ. Mă refer, de fapt, la un program național de prevenție care nu poate fi desfășurat și gândit în afara rețelei de medicină școlară. Din păcate, rețeaua de medicină școlară este pe cale de dispariție în mediul urban, iar în mediul rural, medicii de familie sunt cei care încearcă să suplinească și rolul medicului școlar. În majoritatea cazurilor, medicii de la cabinetele din școli lucrează cu jumătate de normă, întrucât aceste posturi nu dispun de suficiente fonduri pentru a acoperi cheltuielile salariale. Paradoxal, există medici tineri, specialiști în medicină de familie, care nu au un loc de muncă, iar posturile vacante din rețeaua de medicină școlară ar putea fi ocupate de acești tineri. Este foarte adevărat că aceste posturi nu sunt atractive din punct de vedere financiar, iar aici Ministerul Sănătății, eventual, împreună cu Ministerul Educației ar trebui să gândească o strategie comună pentru motivarea acestor tineri, în vederea îmbunătățirii activității de medicină școlară. Este păcat de dotările existente în aceste cabinete de medicină școlară, pe care nimeni nu trebuie să le inventeze, ci doar să le optimizeze. Ținând cont că sistemul de sănătate este în plin proces de restructurare și reorganizare, medicina școlară ar trebui regândită, pentru a-și găsi rolul bine-meritat în cadrul unui program național de prevenție. Acest lucru ar duce la scăderea cheltuielilor pe care le implică tratamentul și, totodată, ar contribui la educația medicală a tinerilor, toate acestea, în beneficiul unor generații viitoare mai sănătoase. Vă mulțumesc. Deputat PDL de Iași, conf. dr. Camelia-Margareta Bogdănici.
|
