Dorinel Ursărescu
Dorinel Ursărescu
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/05-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 26-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.28 Dorinel Ursărescu - declarație politică referitoare la scrisoarea Președintelui României privind "trecerea în Constituția revizuită a sistemului parlamentar monocameral";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Dorinel Ursărescu:

Președintele Traian Băsescu a remis conducerii Camerei Deputaților o scrisoare prin care solicită imperativ ca deputații (și evident și senatorii în Senat) să demareze procedurile de revizuire a Constituției pornind de la proiectul elaborat de Guvernul Boc 2 și modificat radical de către Domnia Sa. Tot pe un ton imperativ, președintele Traian Băsescu solicită ca orice demers de revizuire a Constituției să aibă drept punct de plecare rezultatul referendumului din 22 noiembrie 2009, adică trecerea în Constituția revizuită a sistemului parlamentar monocameral.

Trec peste faptul că solicitarea Președintelui României intră în coliziune cu alin.(2) al art. 69 din Constituție care prevede clar că "Orice mandat imperativ este nul". Trec și peste faptul - nu știu de ce, dar cred că s-a uitat prea repede acest eveniment - că prin Decizia nr.779 din 17 iunie 2011 a Curții Constituționale, aproape 60% din prevederile proiectului de revizuire a Constituției elaborat de Guvernul Boc și Traian Băsescu au fost declarate neconstituționale.

Totuși nu pot să ignor - ceea ce președintele Traian Băsescu și suporterii săi omit cu bună știință - că tot în Decizia nr.779/2011 a Curții Constituționale se recomandă păstrarea sistemului parlamentar bicameral. Și, de regulă, de recomandările din motivările Curții Constituționale trebuie ținut cont. Pentru președintele Traian Băsescu, pentru cei care îl susțin (în ciuda declarațiilor cvasineconstituționale de adio), dar și pentru cei care au uitat, redau integral pasajele din motivarea CCR nr.779/2011 referitoare la recomandarea menținerii sistemului parlamentar bicameral:

"Nu trebuie ignorate totuși, în exprimarea acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală.

Curtea reține în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin «Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris» al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanța națională era unicamerală - Marea Adunare Națională. După Revoluția din Decembrie 1989, prin Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional.

Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanție a calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe lecturi succesive ale unui text, astfel cum, de altfel, se propune și în prezentul proiect de revizuire a Constituției. Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau pot fi suprimate din rațiuni de urgență. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinței statului parlamentar.

În plus, bicameralismul minimizează riscul dominației majorității, favorizând dialogul între majoritățile din cele două Camere, precum și între grupurile parlamentare. Cooperarea și supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separației puterilor, care nu funcționează doar între puterile legislativă, executivă și judecătorească, ci și în interiorul celei legislative. Atât tradiția care, fiind legată de ființa statului român, îl definește și îl reprezintă, cât și avantajele enunțate constituie puternice motive de reflecție cu prilejul opțiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism".

Consider că acest text este mai mult decât edificator. Și, atenție, un astfel de text nu vine din partea unor reprezentanți ai PNL, PSD sau PC, deci din zona politică aflată de nenumărate ori în dezacord cu președintele Traian Băsescu, ci vine dintr-o zonă - Curtea Constituțională - unde există o majoritate favorabilă președintelui Traian Băsescu. Ținând cont și de aceste recomandări ale Curții Constituționale, consider că problema trecerii la un parlament monocameral trebuie clasată și solicit președintelui Traian Băsescu să țină și Domnia Sa cont de aceste recomandări.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 ianuarie 2020, 16:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro