Ileana Cristina Dumitrache
Ileana Cristina Dumitrache
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/05-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 26-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică cu titlul: "Cine răspunde până la urmă de pacienții României, bolnavii nimănui?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Cine răspunde până la urmă de pacienții României, bolnavii nimănui?"

În condițiile în care se constată o deteriorare acută a sistemului sanitar românesc, periodic ni se oferă explicații, mai mult sau mai puțin reale, larg mediatizate, legate fie de prestația actului medical și (i)moralitatea celor care o practică, fie de lipsa fondurilor necesare sau/și ineficienta întrebuințare a acestora.

Poate ar trebui să ne gândim și la faptul că, incontestabil, există o puternică legătură între calitatea serviciilor medicale acordate pacienților și calitatea vieții profesionale a angajaților din sistem, iar calitatea vieții profesionale a salariaților din sistemul sanitar este, la rândul ei, afectată de contextul în care aceștia își desfășoară activitatea. Diversele cercetări spulberă mitul interesului salariaților predominant legat de salarii, ba chiar și pe acela al situării salariilor pe primul loc în ordinea priorităților acestora. Cuantumul remunerației deține însă primul loc în ordinea cauzelor care determină migrația personalului medical și reprezintă principalul motiv de insatisfacție a salariaților. În acest sens, studiile indică chiar existența unui număr semnificativ de cazuri de sărăcie salarială în rândul angajaților din sănătate.

De aceea, există o diminuare considerabilă a numărului de salariați din unitățile sanitare, ce conduce în multe cazuri la o lipsă acută de personal. Principalul efect îl constituie supraîncărcarea cu sarcini de serviciu a celor rămași, fără a se constata o creștere a veniturilor în acest context. Astfel, numai în ultimii 6 ani, 14.000 cadre medicale au plecat din România, iar lipsa personalului de specialitate creează o presiune considerabilă în sensul scăderii calității și chiar a cantității serviciilor medicale ce pot fi acordate pacienților.

Într-adevăr, dintre motivele care interferează negativ, în mod semnificativ, cu lipsa de personal calificat din sistemul sanitar face parte și lipsa resurselor financiare necesare.

Cu toate acestea, nu pot să nu amintesc cum CNAS a utilizat banii publici fără niciun folos pentru pacienți. Sistemul Informatic Unic Integrat a fost prost conceput și executat, dovedindu-se a fi o cheltuială imensă și inutilă. Cine răspunde pentru acest prejudiciu? CNAS nu a urmărit și nu a controlat modul de utilizare a fondurilor alocate unităților sanitare de către casele de asigurări de sănătate județene pentru derularea programelor naționale de sănătate. S-au decontat medicamente în valoare de aproape 900.000 de euro în baza unor rețete întocmite pe numele persoanelor decedate, dar, iată, nimeni nu are vreo responsabilitate.

Mă întristează, pentru că o problemă extrem de importantă pentru noi toți a fost ignorată atât timp de către guvernarea precedentă, deși parlamentarii opoziției și presa au tras numeroase semnale de alarmă.

Cum este posibil, într-un stat de drept, ca cetățenii acestei țări să-și plătească zeci de ani asigurările medicale, iar atunci când viața devine nedreaptă cu ei și-i trimite în suferință, să fie condamnați, fără drept de apel, la moarte și durere fără margini, doar pentru că așa au înțeles reformatorii sistemului de sănătate să ajute bolnavii din România, prin închiderea a sute de spitale și lăsarea fără medicamente a unităților spitalicești, rămânând ca sănătatea românilor să fie în grija lui Dumnezeu.

Pacienții sunt nevoiți să facă nenumărate drumuri pe la farmacii, pentru a-și procura medicamentele de care spitalele nu dispun, dau bani din buzunar pentru aceste medicamente care, în mod normal, ar trebui să fie gratuite, și care, de cele mai multe ori, nu sunt suficienți pentru acoperirea tratamentelor necesare. A devenit deja o problemă națională situația medicamentelor din spitale și este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite și compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile!

Nimeni nu alege să se îmbolnăvească, dar nici să ajungă monedă de schimb între Ministerul Sănătății/Casa Națională de Asigurări de Sănătate și producătorii/importatorii de medicamente, iar bolnavii din județul Constanța, din păcate, nu fac excepție.

Mă întristează că dreptul la viață al bolnavilor de cancer, și nu numai, este subminat chiar de către Ministerul Sănătății și mă îngrozește faptul că există români care au ajuns în situația de a-și dori eutanasierea. Mă sperie gândul că există lungi liste de așteptare, pe care sunt înscriși bolnavii care au nevoie de medicamente pentru boli extrem de grave, precum cele autoimune.

O bună parte dintre miile de constănțeni care suferă de cancer, o lungă perioadă de timp, nu au mai avut acces la medicație, și asta pentru că alocarea fondurilor destinate Programului Național de Oncologie se face o dată la 200 de zile. Astfel, datorită faptului că nu i-au fost alocate la timp fondurile pentru Programul Național de Oncologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța s-a aflat în imposibilitatea de a asigura tratamentele pentru toți bolnavii de cancer. Aproape jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt cele pentru copii, fiind vorba despre produse ieftine, care costă între 7 și 15 euro, și pentru care nu există tratamente alternative. Oricum, este cunoscut faptul că a devenit deja o practică "de succes" alimentarea farmaciilor cu medicamente scumpe din import, produsele românești ieftine lipsind cu desăvârșire, cu toate că suntem nevoiți să ne asigurăm cam toată medicamentația pentru tratamente din resursele proprii.

Fac acest apel către colegii de la guvernare, pentru că sănătatea și educația au fost, sunt și vor rămâne temele principale pe care le am în atenție, pentru că nu pot concepe ca oamenii să nu aibă acces la sănătate și educație, pentru că nu pot accepta ca statul să abdice de la obligațiile ce-i revin față de cetățenii săi.

Până la urmă "eternul pacient" în România pare a fi chiar sistemul sanitar, căruia nu i se găsește leac!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 13 decembrie 2019, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro