Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/05-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 26-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.65 Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată "Revizuirea Constituției trebuie să se facă printr-o dezbatere publică largă și o implicare a societății civile";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Revizuirea Constituției trebuie să se facă printr-o dezbatere publică largă și o implicare a societății civile"

Unul dintre obiectivele politice asumate de Uniunea Social-Liberală încă de la începutul formării sale a fost acela al revizuirii Constituției României, cu scopul declarat de a rezolva multe dintre blocajele instituționale apărute în ultimii 8 ani. Venirea lui Traian Băsescu în fruntea statului român și poziționarea acestuia în opoziție față de mai multe formule guvernamentale, cele mai notabile fiind conflictele cu Guvernul Tăriceanu și apoi cu majoritatea USL din Parlament, au generat multe momente în care Curtea Constituțională a României a trebuit să intervină și să se poziționeze ca un fel de arbitru între taberele politice. Având în vederea desemnarea politică a membrilor CCR, acest lucru a generat noi speculații și tensiuni - a se vede în acest sens scandalul iscat de suspendarea președintelui din vara lui 2012. Mai mult, uneori Curtea Constituțională a trebuit să adauge la textul Legii fundamentale.

Mai mult, celălalt proiect de reformă important pe care îl avem de dezbătut, reorganizarea administrativ-teritorială, nu poate fi pus în aplicare înaintea revizuirii Constituției. Dacă la acest lucru adăugăm nevoia unei separări mult mai nete a puterilor în stat, avem o imagine mai completă a necesității unui asemenea proces de analiză și deliberare în ceea ce privește forma următoarei Legi fundamentale. Nu trebuie să ne mai găsim în postura în care să vedem cine merge la Consiliul European, în ce formă se desemnează premierul sau ce responsabilități are președintele în ceea ce privește inițierea unor proiecte legislative (așa cum a fost chiar Constituția).

Iată câteva motive absolut esențiale pentru care modificarea Constituției este un act absolut necesar și de o maximă urgență politică.

Din perspectiva urgenței demersului politic, salut, ca parlamentar al USL, decizia înființării Comisiei de revizuire a Constituției al cărui președinte este șeful Senatului, Crin Antonescu. Sunt absolut convins de faptul că munca depusă în cadrul acestei comisii va genera o viziune unitară, pentru că se regăsesc oameni extrem de capabili acolo.

Nu pot însă să nu fac câteva observații legate de procesul de decizie. Consider că ar trebui să existe o transparență decizională mult mai mare în ceea ce privește procesul de revizuire a Constituției. E un subiect mult prea important pentru ca asupra lui să se poată decide în spatele unor uși închise. Dincolo de elemente strict legislative și juridice, avem de-a face cu nevoia unei viziuni a societății asupra valorilor asumate. Cu alte cuvinte, nu e o chestiune exclusiv de voință politică, ci mai degrabă de nevoia îmbrățișării voinței românilor. Măcar din această perspectivă, cred că societatea civilă trebuie să fie mult mai implicată în acest proiect. Constituția trebuie modificată în raport cu cerințele societății românești în ansamblul său. Trebuie evitat pericolul de a se crea imaginea că viitoarea Constituție este făcută doar pentru o majoritate politică sau doar pentru un viitor Președinte al României. Ea trebuie să fie voința întregului popor și să răspundă unor probleme concrete. Aș semnala în acest sens, ceea ce spunea chiar premierul săptămâna trecută: trebuie să răspundem și la lucruri simple, precum posibilitatea confiscării averilor nejustificate.

Dacă mergem pe ideea importanței voinței populare, absolut fundamentală din punctul meu de vedere, cred că nu trebuie să evităm și discuția publică ridicată de Președintele Băsescu privind cele două propuneri de la referendumul din noiembrie 2009, când oamenii au decis că doresc un Parlament unicameral și de maximum 300 de parlamentari. Asupra acestor aspecte trebuie să existe o dezbatere publică de o manieră consistentă. Să li se explice oamenilor că soluția pentru numărul de parlamentari nu poate fi trecută în Constituție, ci ea ține de Legea electorală, care trebuie modificată. USL trebuie să-și asume și acest proiect politic și sunt sigur că vom reuși să-l punem în practică.

Pe de altă parte, în ceea ce privește Parlamentul unicameral, trebuie să decidem asupra a ceea ce înțelegem prin această sintagmă. Spre exemplu, sunt susținătorul necesității ca o singură Cameră a Parlamentului să se ocupe de dezbaterile proiectelor legislative. Să nu se mai întâlnească deloc cazul suprapunerilor de competențe. Dacă, să spunem, Camera Deputaților se ocupă de aceste elemente, Senatul nu mai primește drept de decizie legislativă. În altă ordine de idei, reorganizarea administrativ-teritorială pe regiuni va necesita o nouă structură centrală, care să genereze o legislație specifică la nivel regional. Cred că Senatul, poate purta și altă denumire, se poate ocupa de acest elemente - pentru că se va merge în zona legilor cu efect la nivel local regional, asupra cărora este bine să decidă o altă structură decât cea a Camerei Deputaților, care ar decide asupra legilor generale. Sunt convins că dacă aceste lucruri sunt explicate cu sinceritate oamenilor, se poate găsi o consecvență între decizia de la referendumul din 2009 și finalitatea procesului de modificare a Constituției.

Sunt încrezător în capacitatea unei majorități politice atât de largi precum USL de a pune în aplicare acest proiect extrem de important pentru evoluția viitoare a României. Este important să generăm o implicare mult mai largă a societății și să avem o comunicare mai bună către oameni. Dacă aceste două cerințe sunt îndeplinite, cu siguranță vom reuși să generăm o susținere foarte largă față de acest proces în rândurile românilor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 19:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro