Elena Cătălina Ștefănescu
Elena Cătălina Ștefănescu
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/12-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 03-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.17 Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică cu tema: "Egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii din România";

   

Domnul Ioan Oltean:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Ultimul vorbitor este domnișoara Cătălina-Elena Ștefănescu, deputat al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

Mulțumesc.

Tema declarației mele politice o reprezintă "Egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii din România"

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Aș dori să vă supun atenției câteva aspecte privind inegalitatea de gen în politică și pe piața muncii, pe care le-am discutat recent în cadrul unei dezbateri organizate de Tineretul Social Democrat în parteneriat cu Organizația Femeilor Social Democrate și Liga Studenților Social Democrați.

Inegalitatea de gen este un fenomen care se manifestă de mai mult timp în România și care plasează femeia pe o poziție inferioară bărbatului în ceea ce privește accesul în politică, pe piața muncii și în funcțiile de conducere.

Pentru a îndrepta efectele, trebuie să înțelegem cauzele și să acționăm asupra lor. Deci, ca parlamentari, nu este suficient doar să proclamăm prin lege că femeia trebuie să aibă șanse egale cu bărbatul. Simpla proclamare a egalității sau doar precizarea unui procent minim de prezență a femeilor în politică sau în funcțiile de conducere nu va rezolva problema inegalității de gen. Trebuie să facem un pas mai departe și să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen.

Voi trece pe scurt în revistă cele trei cauze principale care conduc la inegalitatea de gen, precum și modul în care ar trebui să acționăm ca parlamentari.

Prima cauză a inegalității de gen este orientarea greșită a fetelor în educația timpurie. Prin tradiție, există o predilecție a părinților ca, în primii ani de școală, să orienteze fetele către disciplinele umaniste, iar băieții către cele tehnice sau logico-matematice. Acest lucru oferă băieților o șansă în plus de a se pregăti ulterior în meserii mai solicitate pe piața muncii, și mai bine plătite, cum ar fi ingineria, construcțiile, finanțele, comunicațiile sau IT.

Pentru a îndrepta această cauză a inegalității de gen, ar trebui așadar să reglementăm mai atent domeniul orientării vocaționale în educație și să ne îndreptăm nu doar asupra elevilor în primii ani de școală, ci și asupra părinților, care îndrumă și îi încurajează pe copii către domenii cu o aplicabilitate mai bună pe piața muncii.

A doua cauză majoră a inegalității de gen rezidă în responsabilitățile specifice pe care le au femeile în viața de familie și dificultatea de armonizare a acestora cu exigențele profesionale.

Ne dorim o natalitate cât mai bună și un spor natural pozitiv ca să aibă cine să ne plătească pensiile când vom ajunge la bătrânețe. Însă nu ne punem problema cine și în ce condiții vor crește acești copii. Șansele de promovare în cadrul unei companii sau în viața politică scad radical în cazul unei femei care are în îngrijire copii.

Se cere randament egal, fără a se lua în considerare că, spre deosebire de bărbat, femeia mai are un serviciu în familie. Cu excepția concediului postnatal, în legislația muncii nu se prevăd facilități pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preșcolari, de tipul bonelor sau baby-sitterilor, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Deci, iată câteva domenii în care ar trebui să acționăm în plan parlamentar.

Cea de-a treia mare cauză a inegalității de gen o reprezintă stereotipurile adânc înrădăcinate în mentalitatea societății românești, prin care se limitează accesul femeilor către pozițiile de top din mediul privat, din administrație sau din politică.

De regulă, pentru pozițiile superioare, dintre un bărbat și o femeie cu pregătire asemănătoare va fi selectat bărbatul, chiar și atunci când acesta are o pregătire mai slabă decât femeia. Există încă mentalitatea că femeile nu pot face față anumitor exigențe.

În Rezoluția din 6 iulie 2011 referitoare la femei și conducerea întreprinderilor, Parlamentul European a îndemnat întreprinderile să ia măsurile necesare pentru ca prezența femeilor în rândul membrilor organelor de conducere să atingă pragul critic de 30% până în 2015 și de 40% până în 2020. Nu știu dacă impunerea unui astfel de procent reprezintă soluția pentru înlăturarea inegalității de gen.

V-am prezentat însă câteva domenii care stau la baza acestui fenomen, care încă se manifestă din plin în societatea românească. Spre a vă da doar un exemplu, în actualul Parlament, avem un procent de 11% femei, care reprezintă jumătate din media de 22% a parlamentelor din statele membre ale Uniunii Europene. Procentele nu reprezintă neapărat o rezolvare, dar ele descriu o realitate.

Rezolvarea constă, după cum v-am spus, în reglementarea acelor domenii unde se manifestă cauzele prime ale inegalității de gen: orientarea vocațională a tinerelor fete și îndrumarea părinților lor, asigurarea unui program flexibil pentru femeile care au copii mici și căi alternative pentru îngrijirea copiilor preșcolari.

Sper și îmi doresc ca și bărbații de bună-credință care se află azi în Parlamentul României să ne sprijine pentru reglementarea corespunzătoare a acestor domenii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cătălina Ștefănescu, deputat de Teleorman, Colegiul 2 Turnu Măgurele.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu foarte mult. Sper ca toți bărbații prezenți în sală să rețină recomandarea și să încerce s-o transpună în practică.

Stimați colegi,

Am avut o dimineață foarte încărcată, în care puterea s-a întrecut pe sine, prezentă fiind la toate capitolele, în primul rând.

17 colegi și-au prezentat declarațiile de la microfonul, de la tribuna Camerei, 13 reprezentând puterea și 4 opoziția; alți 55 au apreciat că depunerea declarației la Secretariatul tehnic este varianta optimă; 42 dintre aceștia reprezintă puterea și 13 opoziția.

Am să dau citire colegilor care au depus declarațiile politice la Secretariatul tehnic al Camerei.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat - vă rog să păstrați liniștea în sală, stimați colegi! Domnilor colegi, v-aș ruga să păstrați liniștea!

Deci, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii colegi au depus declarațiile la Secretariatul tehnic: Marian Ghiveciu, Violeta Tudorie, Ana Birchall, Mircea Drăghici, Angel Tîlvăr, Ioan Vulpescu, Valeriu Steriu, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Niculai Rățoi, Natalia Intotero, Ciprian Nica, Dorel Covaci, Manuela Mitrea, Laurențiu Chirvăsuță, Viorel Dragomir, Ovidiu Iane, Cornel Itu, Ioan Munteanu și doamna ministru Rovana Plumb.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au depus domnii deputați: Ștefan Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Gerea, Mihai Lupu, Grațiela Gavrilescu, Mugur Cozmanciuc, Sorin Teju, Titi Holban, Erland Cocei, Carmen Hărău, Daniel Iane, Cherecheș Florica, Costel Alexe, Gigel Știrbu, Ovidiu Silaghi, Cristian Buican, Paul Dumbrăvanu și Mihăiță Calimente.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputații: Claudia Boghicevici, Ioan Bălan, Florin Secară, Paul Andreea, Man Mircea, Iliuță Vasile, George Ionescu, Gheorghe Florin, Cezar Preda.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Ion Diniță, Cornelia Negruț și Bogdan Ciucă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, deputații: Ion Melinte, Liliana Mincă și Răzvan Condurățeanu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Cu acestea, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Ne revedem în câteva minute la ședința consacrată dezbaterii punctelor înscrise pe ordinea de zi, în speță a moțiunii simple depuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Până atunci, să auzim numai de bine.

O zi frumoasă tuturor! Doamne ajută!

   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 23 ianuarie 2020, 14:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro