Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.50/25-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 16-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Ana Birchall - intervenție referitoare la fenomenul reprezentat de violența domestică;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Doamna Ana Birchall:

În această declarație vreau să vă supun atenției fenomenul reprezentat de violența domestică, o problemă delicată cu care România, dar și Europa, se confruntă la ora actuală și pentru soluționarea căreia se fac eforturi la cele mai înalte niveluri.

Știm cu toții că violența domestică reprezintă acel abuz domestic, familial, dintr-o relație precum mariajul, concubinajul sau familia. Acest tip de agresiune cunoaște mai multe forme, precum agresiunea fizică, abuzul sexual, abuzul emoțional, intimidarea, urmărirea și privarea economică.

Oricine poate ajunge la un moment dat o victimă a violenței în familie, indiferent de pătura socială din care face parte, astfel că soluționarea și dezbaterea acestei probleme ar trebui să fie un punct de interes pentru fiecare dintre noi. Violența intrafamilială se manifestă în toate mediile socio-culturale, indiferent de caracteristicile sale.

Statul român înainte de 1989 nu a ținut nicio statistică oficială și nici nu a întreprins o cercetare științifică cu privire la violența domestică, deși asemenea cazuri erau foarte răspândite la nivelul întregului teritoriu.

Din 1990 au început să fie realizate studii care să ofere o viziune asupra impactului pe care acest tip de violență îl are la nivelul societății românești, însă aceste studii erau realizate la o scală redusă. În 1995, într-un raport al Minnesotta Advocates for Human Rights se arăta că violența domestică este o problemă frecventă a statului român. Deși între 1997 și 1999 au fost realizate numeroase proiecte de modificare a Codului Penal, în așa fel încât violența domestică să fie reglementată, nu s-a ajuns la niciun rezultat, iar cazurile de violență în familie au continuat să existe.

În anul 2012, în luna martie, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr.25/2012 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, putându-se în acest fel să se facă apel la noile instrumente de luptă împotriva agresorilor domestici: ordinul de restricție și ordinul de prevenție. Legea prevede că organele de poliție au dreptul să intervină în conflictele domestice și să depășească "bariera" ușii, care era prevăzută în vechea formă a legii.

Cadrul legislativ oferă noi instrumente de combatere și de prevenire a violenței în familie, ceea ce reprezintă un fenomen grav al comunității în care trăim, o problemă considerată de unii specialiști o formă de tortură, date fiind caracteristicile sale.

O dificultate în ceea ce privește violența domestică o reprezintă aceea că victimele unui asemenea abuz nu au curajul și posibilitatea să se adreseze autorităților. În România, peste 800.000 de femei recunosc că sunt victimele violenței domestice, actele de violență având loc în spațiul locuinței și fiind ascunse de cele mai multe ori de către victimă, din cauza sentimentului de teamă față de agresor și de jenă față de societate. În aceste condiții nu se poate ști cu adevărat numărul real al victimelor acestui act de violență, dar se poate face o paralelă cu o statistică europeană, conform căreia o femeie din cinci este victima violenței intrafamiliale.

Femeile, care reprezintă marea majoritatea a victimelor unor asemenea abuzuri, nu au la cine să apeleze într-o asemenea situație. Astfel, acestea acceptă să trăiască sub teroare, la fel ca și sute de mii de copii, victime directe sau colaterale ale acestui tip de violență.

La nivelul societății românești, așa cum arată un studiu, 50% dintre români consideră că violența domestică reprezintă un fapt normal, percepție care a făcut ca față de 2009, în anul 2012 să crească infracțiunile intrafamiliale cu 26%, în timp ce numărul loviturilor cauzatoare de moarte s-au dublat.

La un an de la adoptarea Legii nr.25/2012 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, putem observa că aproximativ 1000 de persoane au depus cereri pentru ordin de protecție împotriva partenerului de viață, pentru violență domestică, așa cum rezultă dintr-o cercetare întreprinsă de mai multe organizații pentru drepturile femeilor.

Conform studiului derulat la nivelul României, din cele 1009 cereri pentru obținerea unui ordin de protecție în ultimul an, doar 406 au fost admise. Procentul cererilor depuse de femei este unul covârșitor față de celelalte categorii: 953 de cereri depuse de femei și 59 de bărbați. Județele în care s-au înregistrat cele mai multe cereri au fost în București cu 113, Bacău 70 și Vaslui 60.

Județul Vaslui, pe care îl reprezint în Parlamentul României, s-a înscris printre acele zone din România care au înțeles importanța problemei violenței domestice. La nivelul județului au fost organizate, de-a lungul timpului, campanii ce au avut ca scop conștientizarea populației cu privire la pericolul pe care îl reprezintă violența domestică.

De asemenea, la nivelul județului a fost marcată prin diverse manifestații Ziua Internațională Împotriva Violenței asupra Femeilor. Ideea acestor campanii este aceea de a atrage atenția la nivel local asupra diferitelor forme de violență cu care se confruntă femeile. Dar, sigur, că mai sunt multe lucruri de făcut având în vedere că, așa cum am arătat mai sus, județul Vaslui se numără, din păcate, printre județele fruntașe în ceea ce privește numărul cazurilor de violență domestică.

Consider că este nevoie, la nivelul întregii țări, de o intensificare a eforturilor, în vederea găsirii unor soluții pentru a preveni și a combate violența împotriva femeilor și a violenței domestice în general. Trebuie să transmitem un semnal ferm că această situație nu mai poate continua și că se impun măsuri din ce în ce mai concrete și severe pentru a combate acest fenomen.

Violența în cadrul intrafamilial reprezintă un apogeu al discriminării împotriva femeilor, iar aceste acte de violență pot duce chiar la crime. Violența domestică se adaugă celorlalți factori care împiedică promovarea drepturilor femeilor în societate și favorizează violența de gen.

La nivelul Uniunii Europene a fost promovată Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, fiind semnată până în prezent de 17 state membre ale Uniunii Europene, dar ratificată numai de unul singur. Ratificarea Convenției este decisivă, pentru că în textul său este prevăzut pentru prima dată în istorie că violența împotriva femeilor și violența domestică nu sunt probleme private, și că agresorul va primi o pedeapsă mai severă dacă victima este soția, partenera de viață sau membru al familiei.

Săptămânile trecute am fost numită de către Parlamentul României, parlamentarul român de referință în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru campania privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Calitatea conferită de această nominalizare îmi oferă posibilitatea de a-mi manifesta angajamentul și interesul față de promovarea drepturilor femeilor. Din această postură voi sprijini eforturile și deciziile pentru a avea și în România un cadru legal european. Fac apel și pe această cale către toți colegii și colegele parlamentari, pentru a se alătura eforturilor pentru combaterea fenomenului violenței domestice, astfel încât cazurile de violență domestică să se micșoreze ca număr și de ce nu să și dispară!

Violența domestică împotriva femeilor și copiilor aduce o atingere gravă demnității acestora. Trebuie să ne unim și să punem capăt acestei probleme în societatea noastră, în primul rând prin educație, dar și prin acțiune, printr-o mult mai activă responsabilitate civică și prin legislație mult mai clară în definirea violenței domestice și în apărarea femeilor.

Așa cum spunea și președintele APCE, să rupem tăcerea în parlamentele noastre și să acționăm împotriva violenței domestice asupra femeilor!

Este important ca până la sfârșitul anului România nu doar să fie un stat semnatar al Convenției de la Istanbul privind combaterea acestui fenomen, dar trebuie să o și ratifice.

Violența domestică provoacă o serie de efecte negative la nivelul familiei, dar în special acolo unde există copii. Fenomenul acestui tip de violență înseamnă și victime colaterale, iar din această privință trebuie să găsim o modalitate de a pune punct oricăror astfel de efecte, care pot duce la afectarea pe termen lung a copiilor și a femeilor. Să spunem un nu hotărât violenței tocmai pentru că violența naște violență!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 13 decembrie 2019, 23:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro