Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.50/25-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 16-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată: "Regionalizarea - proiect marca USL";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Regionalizarea - proiect marca USL"

Regionalizarea sau reorganizarea administrativ-teritorială a țării este o reformă legată de modul însuși în care românii înțeleg viitorul nu doar al României, ci și al Uniunii Europene.

Există mai multe dificultăți care ar trebui abordate distinct și cu toată atenția. În primul rând, e vorba de o teamă a societății românești că ar putea fi vorba de o dezmembrare a țării și de abandonarea statului unitar așa cum a fost el instituit după Primul Război Mondial. Temerile acestea nu ar trebui subestimate. Românii au fost educați timp de 4 generații în cultul statului centralizat unitar și, în subsidiar, al victoriei istorice a națiunii.

Instituirea zilei de 1 Decembrie 1918 ca sărbătoare națională proiectează asupra subiectului regionalizării o mare suspiciune, alimentată însă nu de memoria autentică a actului de unificare politică, ci mai curând de imaginea ei construită de istoriografia comunistă. O recuperare a ambianței autentice și a spiritului care au dus la actul de la 1 decembrie 1918 ar fi de natură, dimpotrivă, să reabiliteze regionalizarea țării și să redescopere frumusețea și avantajele pe toate planurile ale diversității provinciale.

România, în ciuda eșecurilor evidente, continuă, în linii mari, o formă de administrație centralizată preluată de la regimul comunist. O europenizare de fond a României ar pretinde însă o recuperare a propriilor tradiții locale, un respect sporit pentru patrimoniu și identități naționale, un spirit menit să așeze laolaltă ceea ce revanșa națională de la 1918 a tins să separe.

Conform unui proiect de lege propus de USL, care întârzie a fi depus la Parlament, România ar urma să fie împărțită în opt regiuni, șapte care cuprind actualele județe din țară, dar Bucureștiul și Ilfovul împreună. Potrivit informațiilor apărute în presă și declarațiilor unor lideri USL, vor fi create opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfășura o dată la patru ani, iar șeful regiunii, președintele, va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutate de doi vicepreședinți. Votul va fi direct pentru șefii de consilii județene, iar consilierii regionali vor fi aleși pe liste.

Regionalizarea va prelua din atribuțiile Guvernului, dar și din cele ale actualelor consilii județene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbția de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbția de fonduri și, de asemenea, vor putea institui taxe regionale și multe acte delegate la nivelul regiunilor.

În ceea ce privește bugetul alocat acestui proiect, inițiatorii propun următoarea distribuție: 10% să preia administrația centrală, 20% administrația regională, 30% administrația județeană și 40% administrația locală (comune, orașe, municipii), motivând prin faptul că o regiune cunoaște mai bine nevoile cetățenilor, dezvoltă mai bine proiecte de importanță regională. Referitor la atribuțiile pe care le vor avea președinții de consilii județene și cei de consilii regionale, acest proiect propune ca președintele consiliului județean să dezvolte proiecte de anvergură județeană limitate la teritoriul județului respectiv, în timp ce președintele de consiliu regional dezvoltă proiecte de anvergură regională.

Subiectul este unul controversat chiar și în cadrul USL, în ciuda siguranței de sine pe care o manifestă în mass-media liderii la vârf. Nu doar în PSD, dar și printre militanții PNL din țară există militanți care ar dori o altă împărțire administrativă, una care să țină seama de interesele locale concrete.

În calitatea mea de deputat ales în circumscripția electorală 37 Timiș, confirm faptul că Timișoara este un oraș european care are toate argumentele să fie capitală de regiune, fiind un oraș cu un uriaș potențial economic și cultural.

Județul Timiș este câștigător în ceea ce privește capitolul administrație, infrastructură și mediu de afaceri, fapt concretizat prin dezvoltarea unui mediu economic competitiv și o capacitate mai bună de a gândi politici europene. Timișul se situează pe un loc fruntaș și în ceea ce privește capitolul calitatea vieții, fiind un județ cu un excedent de producție. Timișoara este, cum le place bănățenilor să spună, "fruncea acestei părți de țară". A fost primul oraș românesc iluminat cu lămpi, dar și primul oraș din Europa cu străzile iluminate electric. Înainte de toate însă Timișoara a fost primul oraș eliberat de sub comunism în decembrie 1989.

Timișoara este un loc cu oameni mândri, gospodari și cu mare dragoste de tradiție, care și-a afirmat dintotdeauna importanța strategică. Apropierea geografică de occident, alături de spiritul inovator fac din Timișoara un punct de atracție pentru investițiile străine venite din Austria și Italia.

Înlocuirea județelor cu regiuni este o necesitate imperioasă, pentru a crea un alt decupaj administrativ-teritorial al dezvoltării economice și sociale a României în deceniile viitoare. Politicile de dezvoltare teritorială ale Comisiei Europene sunt concepute pentru regiuni cu potențial natural, economic și uman. Finalitatea regionalizării presupune crearea unui alt cadru al dezvoltării economice și sociale a țării, obiectivul major al acestei dezvoltări fiind asigurarea unui standard de viață mai ridicat pentru populația regiunilor și, la nivel agregat, pentru populația țării.

În prezent, oricât încearcă să ne convingă USL, ideea regionalizării nu este clară. Aș spune chiar că harta regionalizării este o nebuloasă pentru mulți, deși ea ar trebui să fie mai mult decât o chestiune administrativă, ea afectează raportul de putere. Este evident că există o bursă a baronilor locali și a celor care vor să extragă capital politic din acest proiect. Și nu doar capital politic pentru USL, ci și capital de imagine pentru anumite personalități, ce-și doresc vizibilitate maximă cu efort minim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 1:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro