Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2013

				ªedinþa a început la ora 8,33. Lucrãrile au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, ºi în a doua parte de domnul deputat Valeriu ªtefan Zgonea, preºedintele Camerei Deputaþilor, asistat de domnii deputaþi Cristian Buican ºi Eugen Nicolicea, secretari ai Camerei Deputaþilor.
				Domnul Ioan Oltean: Doamnelor ºi domnilor, Bunã dimineaþa! Cristos a înviat! Daþi-mi voie sã deschid ºedinþa consacratã declaraþiilor politice de astãzi, 8 mai 2013. O sã începem cu puterea. E atât de copleºitoare, încât opoziþia nu se vede, aºa cã asta-i viaþa. O s-o rog pe doamna Tamara Ciofu ºi-i cer îngãduinþa celui ce se aflã pe liste înaintea Domniei Sale sã fie de acord sã-i dãm cuvântul pentru a putea sã-ºi îndeplineascã ºi alte sarcini de astãzi. ªi o sã-l rog pe domnul deputat Ovidiu Ganþ sã se pregãteascã, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale. Stimatã colegã, aveþi cuvântul.
				Doamna Tamara-Dorina Ciofu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Distinºi parlamentari, Cu ocazia zilei de 9 mai, care marcheazã "Ziua Europei", doresc sã atrag atenþia asupra necesitãþii dezvoltãrii aplicate a politicilor europene privind participarea pe piaþa muncii ºi informarea tinerilor. Tinerii sunt prezentul ºi viitorul Europei ºi un bogat izvor de dinamism în societate (Youth în Europe, 2009). Noua strategie europeanã pentru tineri precizeazã ca principale obiective pe termen lung: crearea de noi oportunitãþi pentru tineri în educaþie ºi pe piaþa muncii ºi promovarea cetãþeniei active, a incluziunii sociale ºi solidaritãþii tuturor tinerilor (New EU Youth Strategy for 2010 - 2018, 2009). Tinerii ºi-au spus pãrerea în mod limpede în toate cercetãrile realizate în þãrile membre ale Uniunii Europene: ei doresc sã fie ascultaþi ºi consideraþi ca interlocutori deplini în acest proces, ei vor sã contribuie la construirea Europei ºi sã influenþeze dezbaterea asupra viitorului ei. A venit timpul ca tineretul sã fie considerat ca forþã pozitivã în construirea Europei, ºi nu ca o problemã de administrat în nume propriu. Cu alte cuvinte, trebuie sã le oferim tinerilor mijloacele necesare sã îºi exprime ideile ºi sã le confrunte cu ideile similare ale celorlalþi participanþi la societatea civilã. Ascultarea pãrerilor tineretului, instituirea unui forum pentru iniþiativele locale, încurajarea statelor membre sã coopereze cât se poate mai eficient, lansarea unor acþiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente ºi o mai adecvatã reflectare a dimensiunii "tineret" în ansamblul politicilor publice, iatã ce trebuie sã facem pentru crearea condiþiilor propice în vederea unei participãri depline a tinerilor în viaþa societãþilor democratice, deschise ºi solidare. În timp ce la nivel mondial numãrul tinerilor creºte, România, alãturi de Europa, îmbãtrâneºte. Nevoia de educaþie ºi performanþã realã în rândul tinerilor care rãmân pe piaþa naþionalã a muncii este cu atât mai mare cu cât România se confruntã pe piaþa globalizatã cu state tinere din punct de vedere demografic ºi/sau capabile sã atragã forþã de muncã înalt calificatã (brain drain). În prezent, proporþia tinerilor pânã la 15 ani în total populaþie este de 27% la nivel mondial ºi doar 15% în România ºi la nivel european. O eficientã participare la decizia publicã trebuie sã combine eforturile tinerilor cu cele ale generaþiei mature ºi ale autoritãþilor. Ideal ar fi ca acestea sã fie articulate în cadrul unei strategii de acþiune în domeniul tineretului. Investiþia în tineret înseamnã sã investeºti în ceea ce constituie bogãþia societãþilor noastre de astãzi ºi de mâine. Este vorba despre una dintre cheile care asigurã realizarea cu succes a obiectivului politic definit de Consiliul European la Lisabona: transformarea Europei într-o economie bazatã pe cunoaºtere, cea mai competitivã ºi mai dinamicã din lume. Sistemul actual de cooperare europeanã în domeniul tineretului ºi-a atins limitele ºi riscã sã nu mai poatã rãspunde la noile provocãri sociale, cum sunt evoluþia demograficã ºi socialã, care tensioneazã relaþiile între generaþii ºi prãpastia dintre tineri ºi afacerile publice la nivel naþional, european ºi internaþional, care riscã sã genereze un deficit cetãþenesc. De aceea, consider cã este nevoie sã ne canalizãm eforturile în calitatea dezbaterii asupra viitorului Uniunii, ca imperativ democratic ºi în promovarea unei noi legãturi mai strânse cu cetãþenii, cu societatea civilã ºi cu actorii teritoriali. Ce regulã generalã, tinerii europeni doresc sã promoveze democraþia ºi, în special, sã joace un rol în cadrul ei. Dar s-a instaurat un sentiment de neîncredere în structurile instituþionale. Tinerii sunt astãzi mai puþin dispuºi sã se angajeze în structurile tradiþionale de acþiune politicã ºi socialã, cum sunt partidele sau sindicatele, iar implicarea lor în consultãrile democratice este scãzutã. Nouã, parlamentarilor, ºi autoritãþilor publice ne revine în mod obligatoriu datoria de a umple golul existent între voinþa de exprimare a tinerilor ºi modalitãþile ºi structurile oferite în acest sens de societatea româneascã. Eºecul în îndeplinirea acestei datorii ar putea alimenta deficitul cetãþenesc ºi chiar ar putea încuraja manifestãrile de protest. În acest sens, fac un apel la dumneavoastrã, distinºi colegi din Parlament ºi din Guvern, sã ne concentrãm eforturile pentru promovarea participãrii tinerilor la piaþa muncii ºi accesul acestora la resurse, sã ne asigurãm cã le sunt respectate toate drepturile ºi beneficiazã de toate serviciile necesare, sã supraveghem prevenirea riscurilor excluderii lor de pe piaþa muncii. În ceea ce priveºte problema specificã a tineretului la nivel european, trebuie sã conturãm cadrul legislativ adecvat pentru dezvoltarea unei pieþe a muncii favorabile includerii tinerilor; garantarea resurselor ºi veniturilor pentru tinerii în dificultate, în special pentru membrii minoritãþilor, tinerele în situaþii precare, tinerii defavorizaþi; sporirea accesului la servicii de calitate (locuinþe, sãnãtate, culturã ºi justiþie); revigorarea zonelor suferinde de pe urma multiplelor dezavantaje. Vã mulþumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Doamnã deputat, vã mulþumim ºi noi. Sã aveþi o zi frumoasã în continuare.
				Îl rugãm pe domnul deputat Ovidiu Ganþ sã pofteascã la microfon ºi pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar PNL, sã se pregãteascã. Aveþi cuvântul.
				Domnul Ovidiu Victor Ganþ: Vã mulþumesc. Stimate domnule preºedinte, Stimate colege, stimaþi colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Învãþãmântul de limbã germanã maternã este la limitã." Aceastã declaraþie politicã se doreºte a fi un apel ºi un semnal de alarmã adresat acelora care gestioneazã sistemul de învãþãmânt de stat din România. Învãþãmântul de limbã germanã maternã de pe actualul teritoriu al României a luat fiinþã în Transilvania ºi ulterior în Banat încã din Evul Mediu. Dacã atunci era strict legat de comunitate ºi de bisericã, astãzi el reprezintã o formã a învãþãmântului public din þara noastrã. De el profitã cel puþin trei categorii de elevi: cei care vin din rândurile minoritãþii germane, cei care vin din familii româneºti, respectiv, negermane ºi copiii oamenilor de afaceri germani, austrieci, elveþieni care activeazã în România. Datoritã investiþiilor masive germane ºi austriece din ultimii ani ºi creºterii semnificative a numãrului locurilor de muncã generate de acestea, se constatã o creºtere importantã a numãrului de înscrieri la clasa pregãtitoare, respectiv clasa I, secþie germanã maternã. Familiile care nu aparþin minoritãþii germane, înþelegând cã aceastã formã de învãþãmânt garanteazã învãþarea limbii germane chiar dacã aceastã limbã nu este utilizatã în mediul familial, doresc sã le asigure propriilor copii accesul la locuri de muncã mai bune de pe piaþa muncii din România. Aceastã evoluþie vine pe fondul reducerii dramatice a numãrului etnicilor germani din România ºi, implicit, a numãrului de cadre didactice vorbitoare native de limbã germanã. Numãrul mare de înscrieri la Bucureºti, Timiºoara, Braºov, Sibiu, Satu-Mare etc. determinã o crizã a cadrelor didactice calificate, capabile sã predea la secþia germanã maternã, dar ºi o lipsã acutã de spaþii de învãþãmânt. Spre exemplu, la Timiºoara ºi Satu-Mare e nevoie de amenajarea unor noi clãdiri. Elevii învaþã deja în douã schimburi, în foste dormitoare de internat. Solicit, ca atare, ministrului educaþiei alocarea de fonduri pentru aceste amenajãri la rectificarea de buget. Totodatã, acelaºi for trebuie sã se implice în susþinerea formãrii ºi perfecþionãrii cadrelor didactice necesare acestei forme de învãþãmânt. În acest sens, se impune creºterea coeficientului de finanþare a secþiilor care pregãtesc cadre didactice care vor preda în limba germanã la universitãþile de stat: "Babeº-Bolyai" Cluj, "Lucian Blaga" Sibiu, "Universitatea de Vest" Timiºoara, Universitatea din Braºov. Trebuie încurajatã prezenþa cadrelor didactice care predau deja la astfel de ºcoli ºi secþii, la cursuri de perfecþionare, mai ales cele care privesc abilitãþile de exprimare în limba germanã organizate de cãtre Centrul de perfecþionare de la Mediaº. Forumul Democrat al Germanilor din România, sprijinit de Guvernul Republicii Federale Germane, întreprinde tot ce-i stã în putinþã pentru a susþine aceastã formã de învãþãmânt: solicitã ºi primeºte anual cadre didactice plãtite de cãtre statul german, editeazã din resurse proprii manuale ºcolare ºi alte materiale necesare desfãºurãrii procesului de învãþãmânt, susþine deplasãri în Germania pentru cadre didactice ºi elevi etc. Totuºi, fãrã sprijinul masiv al Ministerului Educaþiei, nu va mai putea fi asiguratã calitatea procesului de învãþãmânt, rezultatele examenului de bacalaureat din ultimii doi ani confirmând nivelul foarte înalt al învãþãmântului de limbã germanã maternã din România. Închei adresând un apel domnului ministru al educaþiei pentru a se acorda o atenþie deosebitã acestui subiect ºi a se lua mãsuri concrete în acest sens, în perioada imediat urmãtoare, în beneficiul tuturor. Vã mulþumesc frumos!
				Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.
				Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, ºi-l rog pe domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, sã se pregãteascã. Domnule coleg, aveþi cuvântul.
				Domnul Virgil Guran: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþie politicã despre copiii cu dizabilitãþi. ªi o sã mã refer în mod special la copii bolnavi de sindromul Down. De fapt, este o micã analizã fãcutã în urma întâlnirii cu asociaþia care luptã pentru drepturile acestor copii, asociaþie care, în urma unui studiu, a ajuns la concluzia cã în momentul de faþã, în primul rând, studiind legislaþia, nu sunt sprijiniþi aceºti copii ºi în al doilea rând, sistemul legislativ existent este dãunãtor atât pentru societate cât ºi pentru bugetul naþional. În ce sens? Aceºti copii care sunt bolnavi de sindromul Down, în momentul în care existã o preocupare la vârstã fragedã pentru reabilitarea lor, reuºesc la vârsta maturitãþii sã se încadreze în societate, bineînþeles, sã desfãºoare munci uºoare, dar totuºi sã fie utili, sã ia un salariu, sã plãteascã un impozit. În momentul de faþã, sistemul din România nu permite acest lucru, iar aceºti copii, la momentul maturitãþii, sunt în continuare asistaþi, statul în continuare alocã bani pentru susþinerea lor, pe tot parcursul vieþii. În cazul în care s-ar crea un sistem legislativ ºi dupã aceea un sistem sanitar în care aceºti copii sã fie crescuþi, educaþi în spiritul ºtiinþific al rezolvãrii acestei probleme de boalã, statul ar investi jumãtate din sumã ºi ar fi benefic atât pentru societate, pentru cã aceºti copii ar fi încadraþi în societate, atât pentru ei, cât ºi pentru familiile lor, dar în acelaºi timp, repet, statul ar face o economie. Cred cã ar trebui sã regândim acest sistem împreunã, cred cã ar trebui sã venim cu o iniþiativã legislativã ºi invit colegii mei sã sprijine aceastã iniþiativã, am vãzut cã sunt câþiva colegi care sunt preocupaþi de copiii cu dizabilitãþi, trebuie sã-i sprijinim, trebuie gândit împreunã cu asociaþiile care luptã pentru binele acestor copii ºi cred cã în acest fel vom rezolva într-o mãsurã destul de mare problema copiilor cu dizabilitãþi, pentru cã sunt destul de mulþi în momentul de faþã în România. Vã mulþumesc. Guran Virgil, deputat Prahova.
				Domnul Ioan Oltean: ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.
				Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al principalului partid de guvernãmânt, aºa, ca sã vã placã, domnule Mocanu, vã pregãtesc ºi o rog pe doamna Ana Birchall, tot din partea aceluiaºi grup parlamentar sã se pregãteascã sã vã facã concurenþã. Aveþi cuvântul.
				Domnul Vasile Mocanu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o: "Un El Dorado de vânzare!" Publicaþia francezã "Le Figaro" a scris recent despre extraordinarul potenþial agricol al României. Dar nu neapãrat de bine! Potrivit publicaþiei citate, România a devenit a cincea þarã din Europa în ceea ce priveºte achiziþionarea de terenuri agricole de cãtre strãini. Cetãþenii din afara României se înghesuie sã cumpere suprafeþe agricole la noi în þarã, întrucât 60% din terenurile arabile cultivate sunt compuse din cernoziom, pãmântul negru care oferã randament dublu oricãrei culturi. Mai mult, investiþia este cu atât mai rentabilã cu cât mâna de lucru de la noi este foarte ieftinã. Cum, în plus, fiecare hectar aduce ºi câte 130 de euro ajutoare directe, aceste terenuri pot fi considerate aur curat pentru investitorii internaþionali - scrie publicaþia francezã. Din pãcate, de acest aur nu prea se bucurã ºi fermierii din România. Pentru cã, aºa cum recunoaºte ºi revista francezã, tocmai acest tip de subvenþii europene a favorizat explicit marile exploataþii, marginalizând micile ferme. Astfel, jumãtate din subvenþiile destinate României merg la cei 1% dintre agricultorii þãrii, care dispun de exploataþii de 500 de hectare ºi mai mult. Culmea este cã, dupã ºtiinþa noastrã, avem o lege care interzice investitorilor strãini sã cumpere terenuri agricole în România. Cu toate acestea, peste 6% din suprafeþele arabile ale þãrii, adicã aproximativ un milion de hectare, sunt exploatate - cu complicitatea funcþionarilor bãºtinaºi - de companii multinaþionale. Ce e de fãcut pentru a ne folosi ºi noi de acest aur negru? Comisarul european pentru agriculturã, Dacian Cioloº, a anunþat cã doreºte sã punã capãt acestei situaþii în noua Politicã Agricolã Comunã din intervalul 2014-2020, printre altele, prin plafonarea progresivã a ajutoarelor oferite per hectar. Dar trebuie sã-l ajutãm ºi noi. Noi, românii! Mocanu Vasile, deputat al Partidului Social Democrat, Colegiul nr.4, Târgu Frumos, Iaºi. Vã mulþumesc.
				Domnul Ioan Oltean: ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.
				Invit acum la microfon pe distinsa noastrã colegã Ana Birchall ºi-l rog sã se pregãteascã pe domnul deputat Ioan Cupºa, Grupul parlamentar al PNL. Poftiþi!
				Doamna Ana Birchall: Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Stimate colege, stimaþi colegi, În declaraþia de astãzi vã voi vorbi despre diferenþele fundamentale între guvernarea USL ºi cea a PDL, în urma minciunilor exprimate repetat de preºedintele Traian Bãsescu zilele trecute. Preºedintele României, domnul Traian Bãsescu, afirma în urmã cu o sãptãmânã cã România stã din ce în ce mai bine din punct de vedere economic, prezentând datele difuzate de Eurostat. Domnul Bãsescu a þinut sã mulþumeascã guvernelor Boc ºi MRU pentru mãsurile de austeritate, care au lovit greu România, dar, în acelaºi timp, a fãcut ºi o declaraþie neconformã cu realitatea, afirmând cã Guvernul Ponta a continuat mãsurile pe care celelalte guvernãri le-au aplicat. Apropierea bilanþului guvernãrii USL la împlinirea unui an de zile 1-a determinat pe Traian Bãsescu sã facã din nou o manevrã care îl caracterizeazã. Prin ieºirile sale publice, preºedintele Bãsescu a încercat sã disculpe guvernãrile PDL, al cãror partizan a fost, prin asumarea unor rezultate pe care USL a reuºit sã le obþinã în mai puþin de un an. În intervenþiile sale, Traian Bãsescu a ridicat în slãvi mãsurile de austeritate luate de guvernele sale, deºi aceste mãsuri au adus populaþia în pragul disperãrii. USL ºi-a asumat nu doar repararea nedreptãþilor guvernelor Boc ºi Ungureanu, ci ºi schimbarea atitudinii faþã de banul public ºi faþã de cetãþeni, în premierã pentru þara noastrã, Guvernul USL a dovedit transparenþã în dezbaterea bugetului, acesta fiind publicat pe diverse platforme unde a putut fi accesat de oricine a dorit. Creºterea transparenþei a fost un obiectiv al guvernãrii USL, pentru cã ani la rând guvernãrile PDL au þinut ascunse date de interes public. Afirmaþiile mincinoase ale lui Traian Bãsescu nu fac decât sã se loveascã de realitatea socialã ºi economicã din România. Guvernul USL nu este nici susþinãtorul ºi nici continuatorul mãsurilor pe care guvernele Boc ºi Ungureanu le-au luat. Pentru guvernarea USL cetãþeanul este mai presus decât interesul politic. Prin deciziile luate, Guvernul încearcã sã reducã presiunea economicã la care au fost supuºi cetãþenii în ultimii ani. Spre exemplu, pentru produsele de panificaþie s-a stabilit deja cã din varã TVA va scãdea la 9%. De la preluarea guvernãrii USL a încercat sã creeze în România un mediu propice pentru derularea afacerilor. În acest sens s-a decis introducerea plãþii TVA la încasare pentru firmele cu cifra de afaceri mai micã de 500 mii de euro. De asemenea, angajatorii au fost stimulaþi sã încadreze ºomeri în vârstã de peste 45 de ani sau ºomeri care sunt pãrinþi unici susþinãtori ai familiilor monoparentale. Guvernul USL, spre deosebire de guvernele domnului Bãsescu, nu a tãiat salarii ºi pensii, nu le-a luat oamenilor abuziv banii din CAS. Dimpotrivã, USL, de când se aflã la guvernare, a reîntregit salariile, a mãrit pensiile ºi a început sã dea pensionarilor din banii de CAS reþinuþi de Guvernul Boc. Dupã mai mulþi ani în care România s-a aflat într-o stagnare economicã, ultimul an a fãcut ca statul român sã devinã una dintre cele mai sigure þãri europene din punct de vedere economic, situându-se printre puþinele þãri din Uniunea Europeanã cu creºtere economicã. Anul trecut România a înregistrat o creºtere de 0,3% faþã de 2011, iar trendul pozitiv de creºtere economicã este menþinut ºi în acest moment. Rezultatele obþinute de Guvernul USL sunt cu atât mai meritorii cu cât acestea au avut loc într-un an electoral. România a avut în 2012 cea mai puternicã ajustare fiscalã din Uniunea Europeanã, care s-a realizat prin repararea unor nedreptãþi sociale, precum reîntregirea salariilor bugetarilor ºi creºterea pensiilor. Politica economicã dupã care Traian Bãsescu s-a ghidat ºi se ghideazã este cea a austeritãþii, deºi tot mai multe voci îi contestã eficienþa. Dupã ce chiar ºi colegi ai Domniei Sale din Partidul Popular European au declarat cã mãsurile de austeritate nu îºi mai au rostul, Traian Bãsescu insistã pe ideea cã numai prin mãsuri de austeritate se poate trece peste criza economicã. Realitatea aratã în mod incontestabil cã USL a venit la guvernare aducând o altã viziune economicã: aceea cã pot exista ºi mãsuri sociale în perioadã de crizã economicã. Preºedintele Bãsescu încearcã, la aproape un an de guvernare USL, sã îºi atribuie toate rezultatele bune care s-au înregistrat în aceastã perioadã. Traian Bãsescu continuã sã nu îºi recunoascã greºelile fãcute în 2010, când a anunþat tãierile salariale. Acesta afirmã în mod eronat cã situaþia economicã actualã se datoreazã în principal acestor mãsuri de austeritate. Nimic mai fals. Fãrã mãsurile luate de Guvernul USL, situaþia românilor era în acest moment cu adevãrat dramaticã. Domnul preºedinte în toatã perioada guvernãrii USL a avut un singur merit: forþat de rezultatul alegerilor din 9 decembrie 2012 ºi dupã semnarea pactului de colaborare instituþionalã, nu a mai intrat în rãzboi ºi nu se mai ceartã toatã ziua bunã-ziua cu douã dintre instituþiile fundamentale ale statului român, Parlamentul ºi Guvernul. Ceea ce mulþi dintre cei din PDL, inclusiv domnul Bãsescu, ar trebui sã recunoascã este cã situaþia actualã a economiei româneºti este rezultatul unui an de guvernare USL. În tot acest timp Guvernul Ponta a oprit risipa banilor publici, care avea loc la capacitate maximã în timpul guvernãrilor pedeliste. Cheltuielile de protocol ºi cele legate de deplasãrile în strãinãtate au fost reduse cu 30%, sumele economisite fiind redirecþionate sectorului economic. De asemenea, au fost reduse cheltuielile ministeriale cu 15%, arãtând cetãþenilor cã Guvernul preferã sã strângã cureaua în loc sã taie de la populaþie. Guvernul a redus prin controale încruciºate risipa ce a avut loc în ultimii ani în companiile de stat, urmând ca acestea sã devinã profitabile. Totodatã, guvernarea USL a luat o decizie în cazul restituirii proprietãþilor, o problemã neglijatã de PDL pentru mulþi ani de zile. Declaraþiile false cu privire la continuarea de cãtre Guvernul USL a liniei introduse de Guvernul Boc sunt contracarate de mãsurile pe care guvernarea USL le-a introdus ºi o va face în continuare. USL va continua sã ia mãsurile necesare pentru ca statul român sã continue tendinþa de creºtere economicã pe care s-a aflat în ultimul an de zile. Aceste mãsuri care au adus ºi vor aduce rezultate pozitive în plan macroeconomic vor fi resimþite ºi de români în viaþa de zi cu zi. USL, spre deosebire de guvernãrile PDL, nu a promis niciodatã mai mult decât a ºtiut cã poate face. Preºedintele Bãsescu încearcã sã promoveze în spaþiul public o minciunã cu privire la promisiunile din campanie ale USL. Ceea ce îl nemulþumeºte probabil pe domnul preºedinte Bãsescu este cã ne-am þinut de cuvânt în ceea ce priveºte angajamentele noastre electorale. Afirmaþiile domnului Bãsescu, care a spus cã Victor Ponta a pãstrat dispoziþiile lui Emil Boc, sunt neconforme cu realitatea. Guvernul Ponta a promis creºterea salariului minim ºi a fãcut-o. Am deblocat posturile din sãnãtate ºi am redeschis 17 spitale, asigurând funcþionarea sistemului de sãnãtate la nivel naþional. Ne-am þinut de cuvânt în privinþa rezilierii contractelor cu "bãieþii deºtepþi". Guvernarea USL a demonstrat cã are o altã viziune asupra economiei ºi a mãsurilor care trebuie luate. S-a oprit tãierea de la populaþie ºi s-a oprit risipa banilor publici, care a fost încurajatã în timpul guvernãrii PDL. În luna ianuarie 2013, faþã de aceeaºi lunã a anului 2012, numãrul de salariaþi în economie a crescut cu 131.000. Aceastã creºtere a salariaþilor s-a observat ºi în scãderea pe parcursul anului trecut a ºomajului, rata ºomajului în ianuarie 2013 fiind de 6,7 procente faþã de 7,4 procente în luna ianuarie a anului precedent. Spre deosebire de PDL, noi nu am dat dovadã de aroganþã în relaþia cu cetãþenii. Le-am arãtat oamenilor cã îi respectãm, îi ascultãm ºi guvernãm pentru ei într-un mod transparent. Noi, cei din USL, am arãtat cã deºi ne-am aflat într-o perioadã de crizã economicã, decalajul între mãsurile de austeritate ºi politicile sociale poate fi redus. Actualul guvern a demonstrat, în mai puþin de un an de zile, cã toate principiile pe care s-a bazat politica dusã de PDL ºi Traian Bãsescu au fost greºite. Rezultatele înregistrate de România sunt recunoscute ºi pe plan internaþional de companii importante care ºi-au exprimat intenþia de a investi în România. Printre acestea se numãrã Siemens, Michelin, Daimler. De asemenea, analiºtii de la BNP Paribas ºi Societé Generale au recomandat investitorilor sã cumpere obligaþiuni guvernamentale româneºti, anticipând în acest fel o evoluþie pozitivã în piaþã. Din punct de vedere al relaþiilor externe, România a devenit credibilã pe pieþele financiare, împrumutându-se de pe pieþele private cu costuri tot mai mici. Spre exemplu, în februarie, România a contractat un împrumut extrem de avantajos, de 1,5 miliarde dolari de pe piaþa internaþionalã de capital, pe o perioadã de 10 ani ºi jumãtate, prin intermediul unei emisiuni de obligaþiuni la o ratã netã a dobânzii de 4,5% pe an. Vã asigurãm cã vom continua eforturile ca România sã redevinã un partener credibil pe plan european ºi internaþional. Românii nu mai pot fi minþiþi ºi duºi de nas de PDL ºi Traian Bãsescu. Prin declaraþiile pe care le-a susþinut, Traian Bãsescu nu a fãcut decât sã recunoascã rezultatele bune ale guvernãrii USL, care a guvernat în interesul cetãþeanului ºi nu al clientelei politice, cum s-a practicat pânã anul trecut. Dacã guvernãrile PDL ar fi continuat sã conducã România, nu putem decât sã ne imaginãm proporþia dezastrului pe care l-ar fi produs. Vã mulþumesc. Ana Birchall, deputat Colegiul 5 Vaslui.
				Domnul Ioan Oltean: Domniºoarã, mulþumesc. Aþi dovedit cã sunteþi un om politic veritabil. Dacã dumneavoastrã, într-adevãr, aþi scris aceastã declaraþie politicã... Cu mult drag. Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã durata unei intervenþii este de 3 minute, maximum 3 minute, însã a distinsei noastre colege era mult prea interesantã ca sã opresc...
				Doamna Ana Birchall: Domnule preºedinte, ªtiþi care este marea diferenþã între guvernarea USL ºi guvernãrile dumneavoastrã? Cã faptele ºi cifrele nu pot fi mãsluite ºi vorbesc de la sine. Bunica mea mi-a spus odatã: Mamã, nu uita niciodatã cã faptele aratã cu adevãrat ceea ce suntem cu adevãrat. Vã mulþumesc frumos.
				Domnul Ioan Oltean: Cu mult drag. Precizarea era bine-venitã ºi nu pot decât sã apreciez.
				Domnul deputat Cupºa, înþeleg cã nu este în salã. Îi dau cuvântul domnului deputat Niþã, Emil Niþã, din partea Grupului parlamentar PSD, ºi-l rog pe domnul deputat Ion Marocico sã se pregãteascã.
				Domnul Emil Niþã: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, stimaþi colegi, Declaraþia mea politicã se intituleazã: "Românii au dreptul la speranþã". 1 ianuarie 2007, o zi cu semnificaþii deosebite, o zi în care marea familie europeanã se mãrea cu încã douã state, România ºi Bulgaria. Mulþi dintre români, nu neapãrat oameni politici, se întrebau de ce am fost acceptaþi în marea familie europeanã, deºi în unele domenii discrepanþele dintre noi ºi ei erau evidente. Cu trecerea timpului am înþeles cã România, cu cei 22 milioane de locuitori, reprezintã o importantã piaþã de desfacere pentru economiile þãrilor dezvoltate din uniune. Ceea ce nu am înþeles este de ce a trebuit sã distrugem total economia româneascã? De ce a trebuit ca branduri româneºti importante, recunoscute pe toate pieþele lumii, sã disparã definitiv, transformându-ne din exportatori în importatori. O sã mã refer la trei exemple elocvente. Primul, serele româneºti, producãtoare de legume, fructe ºi flori sunt distruse în totalitate lãsând posibilitatea intrãrii pe piaþa româneascã a produselor similare din Turcia, Grecia, Olanda etc. Evaziunea fiscalã în domeniu se apropie de 60% ºi, în timp ce unii se îmbogãþesc ilegal, mulþi alþii au rãmas fãrã locuri de muncã sau o minimã sursã de existenþã. Al doilea exemplu. Tractoarele româneºti produse sub marca "Universal" au asigurat mai bine de treizeci de ani piaþa internã, dar ºi tradiþionalele pieþe externe, cum ar fi Iran, Siria, Egipt, Iugoslavia, SUA etc. Dupã 2007, SC Tractorul UTB SA s-a demolat, fãrã sã existe interesul de a pãstra o micã producþie, mãcar pentru piaþa internã. Cum sã faci agriculturã performantã în România, când s-a distrus principalul producãtor intern de maºini agricole? Al treilea exemplu. Autobuzul românesc, un produs important cel puþin pentru piaþa internã, a dispãrut fãrã urmã dupã 2007. Primãriile din marile oraºe cheltuiesc sume impresionante pe autobuze second-hand din import, cu duratã de viaþã scãzutã ºi grad mare de poluare, în timp ce producãtorul autohton de autobuze a fost demolat. Aceste exemple ne aratã cã preþul plãtit de români este mult prea mare atunci când valoarea ºpãgilor ºi a comisioanelor ce patroneazã aceste afaceri a reuºit sã le întunece mintea ºi raþiunea celor implicaþi. Sunt multe domenii în care am putea sã ne producem singuri ceea ce avem nevoie, redând românilor acele locuri de muncã ºi împreunã cu ele redând românilor speranþa cã încã se poate trãi cinstit în România. Vã mulþumesc. Deputat al Partidului Social Democrat, Circumscripþia electoralã nr.8 Braºov, Colegiul uninominal 5, Niþã Emil.
				Domnul Ioan Oltean: Domnule coleg, ºi eu vã mulþumesc. Sã aveþi o zi frumoasã!
				Domnul deputat Ion Marocico, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale. Domnul Cupºa? Nu a venit domnul Cupºa. Domnul Toader Dima? Vã pregãtiþi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule coleg, aveþi cuvântul.
				Domnul Ion Marocico: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Prin prezenta declaraþie politicã, salut intrarea în dezbatere publicã a normelor prevãzute a face parte din noul Cod silvic. Spun asta pentru cã aceastã legislaþie este aºteptatã cu interes atât de cei care activeazã în industria lemnului, de cãtre proprietarii de terenuri împãdurite, cât ºi de sectorul neguvernamental din domeniul protecþiei mediului. Din punctul meu de vedere, ca parlamentar ce reprezint largi comunitãþi aflate în zone muntoase ºi de deal, trebuie sã îmi exprim punctul de vedere referitor la necesitatea unor noi reglementãri mai clare ºi mai stricte în acest domeniu, care sã ofere un plus de siguranþã pentru locuitorii acestor zone, cât ºi pentru acoperirea lacunelor ce permit o largã activitate în ceea ce priveºte tãierile ilegale de pãduri ºi evaziunea fiscalã. Este suficient sã menþionez faptul cã faþã de secolul trecut, când pãdurile acopereau o suprafaþã de aproximativ 80% din þara noastrã, acum, în urma tãierilor haotice, România mai deþine o suprafaþã împãduritã de numai 30%. În timp ce majoritatea statelor europene ºi din lumea civilizatã fãceau eforturi masive pentru protejarea ºi exploatarea controlatã a masei lemnoase, în România se practicau defriºãri masive de pãduri. Acest fapt a dus atât la afectarea mediului înconjurãtor, dar, ceea ce este mult mai grav, la situaþii dramatice precum efectele devastatoare ale inundaþiilor, care au dus la pierderi de vieþi umane ºi la distrugeri de proprietãþi. Astfel, în faþa tragediilor declanºate de fenomenele meteorologice extreme - inundaþii ºi secetã - s-a vorbit de multe ori de faptul cã creºterea ºi protejarea zonei împãdurite ne-ar fi salvat de multe ori de la dezastre. Pentru aceasta este nevoie ca noul Cod silvic sã reglementeze foarte clar atât situaþia pãdurilor neadministrate, unde nu existã nici pazã ºi nici vreun mecanism de control, precum ºi un sistem bine pus la punct de monitorizare a întregului traseu de exploatare a masei lemnoase. Pentru aceasta va trebui suplimentat inclusiv gradul de control ºi de autorizare a personalului silvic, dar ºi controlul activitãþilor comerciale privind exploatarea masei lemnoase. O astfel de modificare legislativã este un punct esenþial atât pentru cei care au interese directe - proprietari, societãþi comerciale din domeniu, ONG-uri -, cât ºi pentru partenerii noºtri din Uniunea Europeanã. Acesta este motivul pentru care cred cã, indiferent de partidul sau structurile pe care le reprezentãm în Parlamentul României, este nevoie de o realã dezbatere publicã pe tema Codului silvic, cu implicarea responsabilã a tuturor oamenilor politici ºi a specialiºtilor. Vã mulþumesc. Ion Marocico, deputat din partea Uniunii Ucrainenilor din România.
				Domnul Ioan Oltean: Domnule coleg, vã mulþumesc ºi eu.
				Domnul deputat Toader Dima, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este rugat sã pofteascã la microfon. Domnule Cristea, aveþi declaraþie? Se pregãteºte domnul deputat Cristea. Nu aveþi? Cine mai este în salã cu declaraþii? OK. Vã pregãtiþi, doamnã. Îmi pare rãu, nu pot sã vã identific. Dar... vã pregãtiþi. Doamna Cristina Nichita. Dumneavoastrã apãreþi aici cã aveþi declaraþia depusã, dar, dacã vreþi sã luaþi cuvântul, dupã domnul Dima. Domnule coleg, aveþi cuvântul. Vã rog.
				Domnul Toader Dima: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor, Declaraþia mea politicã de astãzi, "Judeþul Vaslui are nevoie de mai multã susþinere, mai multe proiecte ºi mai multe fonduri", se vrea mai ales o rugãminte adresatã reprezentanþilor Guvernului care, prin funcþiile lor, pot schimba mai repede în bine soarta unei zone cu mult potenþial, dar vãduvitã, de cele mai multe ori, de mijloacele financiare prin care s-ar putea dezvolta pânã la adevãrata ei valoare. Este vorba de zona de est a judeþului Vaslui, de fapt Colegiul uninominal nr.6 Huºi, pe care îl reprezint în faþa dumneavoastrã. Este zona care include toatã Lunca Prutului din judeþul Vaslui, 160 de kilometri de la graniþa cu judeþul Iaºi, la nord, ºi pânã la hotarul cu judeþul Galaþi, în sud. Nu mai este demult un secret cã judeþul Vaslui este unul lipsit de resurse materiale, lucru care i-a blocat accesul spre o dezvoltare pe mãsurã. Judeþul Vaslui este însã unul bogat în resurse umane, cu mare potenþial agricol, ºi nu numai, posibilitãþi care nu sunt încã folosite aºa cum trebuie pentru cã zona despre care vã vorbesc e una care suferã mult la capitolul infrastructurã. E greu sã vorbeºti despre dezvoltare ºi atragere de capital în zonã atunci când e greu de ajuns la faþa locului. Promisiuni au tot fost în cei 8 ani când la guvernare au fost cei din PDL, dar belºugul de promisiuni nu s-a transformat în ceva real, ceva care sã aducã bunãstare oamenilor din zonã. Degeaba au muncit oamenii la proiecte care sã dezvolte regiunea, dacã la Bucureºti nu i-a susþinut nimeni, dacã nu s-a bãtut cineva pentru ei. Acum, odatã cu venirea la guvernare a Uniunii Social Liberale, a venit momentul sã punem în practicã deviza uniunii: "O Românie puternicã". Iar România nu poate fi puternicã doar pe bucãþi, e nevoie de dezvoltarea tuturor zonelor. Asta înseamnã cã ºi regiunea de est a judeþului Vaslui, pe care o reprezint în Camera Deputaþilor, are dreptul la acelaºi grad de dezvoltare. Iar unul dintre lucrurile care pot ajuta mult îl reprezintã rezolvarea problemelor de infrastructurã. Zona e strãbãtutã de la sud la nord de Drumul Naþional 24 A, o cale de comunicaþii care are nevoie de refacere ºi modernizare. E singura ºansã pentru oamenii din zonã, pentru autoritãþile locale, care nu au fondurile necesare. În judeþul Vaslui, deci pe Lunca Prutului, jumãtate dintre oameni locuiesc la sate, iar 90% practicã o agriculturã de subzistenþã. Oamenii sunt într-un fel condamnaþi sã rãmânã pe loc, pentru cã legãtura cu restul þãrii e mai mult decât anevoioasã. ªi cum sã vinã investitori în zonã când nu au drumuri pe care sã meargã? S-au fãcut preferenþial investiþii în infrastructurã, cazul multor regiuni din Transilvania fiind mai mult decât o dovadã. De exemplu zona Clujului, care are ºi acces la autostradã, deci legãturi cu Europa Occidentalã, se dezvoltã mai mult, se pare, decât oricare alta. Vasluiul cum sã se dezvolte, cum sã trimitã produsele zonei spre pieþele vestice, când drumurile sunt în suferinþã. De aceea fac apel la dumneavoastrã, cei care puteþi pune lucrurile în miºcare, sã sprijiniþi proiectele din zonã. În 23 de ani în toatã Lunca Prutului s-a fãcut o singurã investiþie în turism, deºi zona este una care are mult de oferit. Sã nu uitãm cã în regiune sunt nu mai puþin de 6 puncte de frontierã cu Republica Moldova, unde se ajunge însã greu din cauza aceluiaºi Drum Naþional 24 A. Sã nu uitãm de potenþialul imens pentru turismul rural, de turismul tematic, dacã ar fi sã mã refer numai la un posibil "Traseu al Vinului". Sunt bine-cunoscute viile din zona oraºului Huºi, dar ajung din nou la problema numitului DN 24A, pe care ar fi mai bine sã nu circuli. Doamnelor ºi domnilor miniºtri, domnilor parlamentari, haideþi sã facem un efort comun, sã scoatem regiunea din izolare ºi subdezvoltare. ªtiu cã se poate ºi sunt convins cã împreunã putem reuºi. ªansele sunt mari, iar acest lucru este dovedit ºi prin ceea ce am fãcut în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã. Judeþul Vaslui se laudã, în acest domeniu, cu o ratã de absorbþie a fondurilor structurale aproape dublã faþã de media naþionalã, adicã 60% faþã de media de 39%. Am dovedit cã ne pricepem, dar avem nevoie de susþinere ºi ajutor de la nivel central. De aceea, revin cu apelul meu de acþiune comunã cãtre dumneavoastrã ºi cãtre domnul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltãrii ºi administraþiei publice, domnul Dan ªova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructurã, ºi domnul Relu Fenechiu, ministrul transporturilor. Doamnelor ºi domnilor, ºtiu cã împreunã putem aduce bunãstare ºi dezvoltare în Lunca Prutului, ºtiu cã împreunã vom reuºi sã facem din zona pe care o reprezint o parte a României puternicã, aºa cum ne-am angajat în Programul de guvernare. Vã mulþumesc. Deputat Toader Dima, Colegiul nominal nr.6 Huºi, Vaslui.
				Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc foarte mult, domnule deputat.
				O rog pe doamna deputat Cristina Nichita, din partea aceluiaºi grup parlamentar, al Partidului Social Democrat, sã ia cuvântul. Domnul Cupºa s-a întors? Nu s-a întors. Îl rog pe domnul Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar PP-DD, sã se pregãteascã pentru a lua cuvântul. Stimatã colegã, aveþi cuvântul.
				Doamna Cristina Nichita: Bunã dimineaþa! "Statul român va trebui sã ofere servicii milioanelor de beneficiari, dacã ONG-urile îºi vor închide serviciile" Stimate colege, Stimaþi colegi, Fundaþia Star of Hope România ºi Fundaþia Serviciilor Sociale Bethany, în calitate de membri ai Federaþiei Organizaþiilor Neguvernamentale pentru Copil - FONC au organizat pe 30 aprilie 2013, o dezbatere privind proiectul de lege înaintat în Parlament privind subvenþionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate în prezent de asociaþii, fundaþii ºi culte recunoscute de lege, în contextul finanþãrii serviciilor sociale ºi, în special, al contractãrii serviciilor. În cadrul întâlnirii, la care au participat 20 de reprezentanþi ai furnizorilor privaþi de servicii sociale din Iaºi, precum ºi reprezentanþi ai Agenþiei de Plãþi ºi Inspecþie Socialã Iaºi, consilieri locali ºi consilieri judeþeni, a fost atrasã atenþia asupra faptului cã proiectul de lege privind subvenþionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaþii, fundaþii ºi culte recunoscute de lege a fost aprobatã de Senat în forma propusã de Ministerul Muncii, în contextul în care acesta ar aduce prejudicii grave organizaþiilor neguvernamentale din România, furnizori privaþi de servicii sociale ºi mai ales celor peste 64.094 de copii beneficiari ai serviciilor oferite în prezent de membrii asociaþiilor. Din punct de vedere al FONPC, proiectul de lege privind subvenþionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaþii, fundaþii ºi culte recunoscute de lege demonstreazã lipsa totalã de interes a statului faþã de dezvoltarea serviciilor sociale, dar ºi o lipsã de înþelegere cu privire la intervenþia, serviciile oferite ºi logica existenþei organizaþiilor neguvernamentale. Principalele probleme referitoare la prezentul proiect de lege, semnalate de peste 200 de organizaþii neguvernamentale din þarã, vizeazã urmãtoarele aspecte: Proiectul de lege restrânge subvenþionarea serviciilor sociale la mediul rural ºi mediul urban în primii 3 ani de funcþionare. Iniþiativa nu prevede nicio mãsurã prin care cei peste 10.000 de beneficiari actuali de servicii sociale subvenþionate de la bugetul de stat, care nu sunt în mediul rural sau care nu beneficiazã de servicii în primii 3 ani de funcþionare, vor putea primi în continuare servicii sociale dupã încetarea punerii în aplicare a legii. Proiectul de lege îºi propune sã plaseze responsabilitatea finanþãrii serviciilor la nivelul autoritãþilor locale, fãrã a se baza pe o analizã de impact care sã demonstreze cã autoritãþile publice locale sunt pregãtite sau dispun de fonduri pentru a acoperi serviciile de care au nevoie cei peste 10.000 de beneficiari actuali. Semnalele organizaþiilor neguvernamentale furnizoare de servicii la nivel local scot în evidenþã capacitatea scãzutã a autoritãþilor publice locale de a finanþa sau de a prelua serviciile subvenþionate din bugetul de stat ºi oferite în prezent cãtre 10.000 de beneficiari de servicii sociale la nivel local. Proiectul de lege este justificat ca o mãsurã care susþine contractarea serviciilor sociale. Toate studiile recente ºi experienþele de la nivel local scot în evidenþã faptul cã, în prezent, contractarea serviciilor sociale nu funcþioneazã în toate judeþele. Concluziile organizaþiilor neguvernamentale se bazeazã pe date de teren ºi peste 20 de ani de colaborare cu autoritãþile publice locale. Organizaþiile neguvernamentale nu pot prelua responsabilitatea statului în ceea ce priveºte finanþarea integralã a serviciilor oferite beneficiarilor deserviþi. În lipsa unui cadru unic legal care sã faciliteze finanþarea serviciilor sociale oferite de cãtre furnizorii privaþi, zecile de mii de beneficiari actuali deserviþi de ONG-uri se vor reîntoarce cãtre serviciile publice ºi asistarea lor va atrage dupã sine cheltuieli semnificativ mai mari pentru bugetul de stat sau bugetele locale. De asemenea, se atrage atenþia asupra faptului cã serviciile publice locale vor fi puse în situaþia de a nu avea capacitatea sã rãspundã unui numãr mai mare de beneficiari ºi existã riscul ca aceºti oameni vulnerabili sã fie excluºi de la dreptul de a primi asistenþã socialã, ajungând sã fie marginalizaþi social. În cadrul întâlnirii de la Iaºi, organizaþiile neguvernamentale din teritoriu au cerut respingerea proiectului de lege de cãtre Camera Deputaþilor. Principalele argumente aduse de participanþii prezenþi la aceastã dezbatere au fost: necesitarea ca legea sa aibã o abordare unitarã, fãrã diferenþiere între mediul urban ºi cel rural; impunerea principiului: banul sa urmeze beneficiarul, astfel încât sã creascã calitatea serviciilor sociale oferite atât de furnizorii privaþi de serviciile sociale, cât ºi de furnizorii publici; necesitatea unor consultãri reale cu societatea civilã în vederea elaborãrii unei noi propuneri legislative pentru finanþarea serviciilor sociale. Cristina Nichita, deputat PSD Iaºi, Colegiul uninominal nr.9. Vã mulþumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Stimatã colegã, vã mulþumesc pentru declaraþia politicã prezentatã.
				Îl rog pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, sã ia cuvântul, ºi pe domnul deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar PSD, sã se pregãteascã pentru a interveni. Domnule coleg, aveþi cuvântul pentru trei minute.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Astãzi voi spune de ce, domnule preºedinte, USL-ul, pentru noi, este PDL-ul 2. La un an de la cãderea Guvernului MRU, vedem cã toate obiectivele moþiunii de cenzurã au fost schimbate. ªi au fost schimbate la 180 de grade. În urmã cu un an, ni se promitea, de actuala guvernare, cã în România nu se vor explora ºi nu se vor exploata gaze de ºist. Cetãþenii din Bârlad sunt îngrijoraþi de faptul cã acest lucru devine, din ce în ce mai mult, o realitate crudã care le pune, în absenþa unor studii de impact, viaþa în pericol. În urmã cu un an, se vorbea de eliminarea taxei auto. Dar ea a fost cosmetizatã ºi a fost introdusã sub forma de timbru verde. În urmã cu un an, se vorbea de crearea unui milion de locuri de muncã ºi vedem cã în fiecare zi, mii ºi mii de locuri de muncã dispar de pe piaþã. În urmã cu un an, se vorbea de reducerea CAS-ului, de scãderea TVA-ului, de gãsirea de facilitãþi fiscale pentru micii investitori. Acestea au rãmas doar vorbe goale, în momentul în care s-a uscat ºtampila de pe buletinul de vot. În urmã cu un an eram revoltaþi cã s-a introdus coplata în sistemul de sãnãtate, cã nu sunt spitale reînfiinþate, cã nu existã medicaþie, cã existã probleme privind pacienþii oncologici. Toate aceste probleme se perpetueazã ºi se accentueazã în aceastã guvernare. Mai mult decât atât, din pãcate, promisiunile au fost aruncate la coº. Moldova a fost ºtearsã de pe harta USL, iar la Iaºi, în loc de spital regional de urgenþã, aeroport ºi ºosea de centurã, în loc de autostradã ºi interzicerea explorãrii gazelor de ºist, în loc de dotãri ºi facilitãþi pentru micii întreprinzãtori, constatãm doar sãrãcie lucie. Domnule preºedinte, Am fost trimis în Parlament pentru a-i reprezenta pe cetãþeni. Am sperat cã în aceastã guvernare laptele ºi mierea vor curge în România. Din pãcate, constatãm cã în 2016, între pauzele publicitare de la televizor, Guvernul va veni cu aceleaºi promisiuni, în campania electoralã. De fapt, USL 60% înseamnã scumpiri de 60%; 16% impozite ºi taxe locale; 10% scumpiri la energie; 10% scumpiri la gaze; accize. ªi, dacã acestea nu au fost suficiente, vedem cã acea promisiune de reîntregire a salariilor, de fapt, este fãcutã doar la nivel nominal, pentru cã puterea de cumpãrare este în continuã scãdere. Este o perioadã crâncenã, în care nu ne dãm, de fapt, seama cã toate aceste promisiuni au fost aruncate. Probabil cã în 2016 promisiunile de campanie vor fi aceleaºi. Vã mulþumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc foarte mult, domnule deputat.
				Îl rog pe domnul Florin-Costin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, sã ia cuvântul. Dacã mai este cineva în salã care doreºte sã ia cuvântul? Dacã nu, dupã domnul Pâslaru, am sã iau ºi eu cuvântul. Vã mulþumesc, domnule coleg. Aveþi cuvântul.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã ziua. Florin Pâslaru, Galaþi. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Ziua Europei" Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi, Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, ziua de 9 mai a devenit deja o tradiþie pentru români. În 1950 s-a fãcut primul pas în direcþia creãrii Uniunii Europene de astãzi. Data de 9 mai a fost aleasã ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se cã punctul de pornire al construcþiei Europei unite a fost declaraþia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franþei, a propus Germaniei, dar ºi altor state europene, sã punã "bazele concrete ale unei federaþii europene". Principiile de bazã ale Uniunii Europene sunt principiul libertãþii, al democraþiei, al respectului drepturilor omului ºi libertãþilor fundamentale, precum ºi al statului de drept, principii care sunt comune statelor membre. Pentru noi, românii, Ziua Europei coincide în mod fericit cu Ziua Independenþei. România trebuie sã fructifice pe deplin ºansa de a face parte din Uniunea Europeanã, partener egal la construcþia unei Europe a valorilor împãrtãºite. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economicã ºi socialã care þine cont, în acelaºi timp, de dimensiunile de mediu ºi regionalã, garanþii ale unui nivel de viaþã decent pentru toþi cetãþenii. Avantajele pentru statele membre din Uniunea Europeanã sunt tangibile: comerþul cu statele candidate duce la crearea de locuri de muncã, stabilitate politicã, cadrul politic stabil conduce nu numai la buna vecinãtate, dar ºi la o economie puternicã. Cetãþenii români trebuie sã participe creativ la construcþia unei Europe care respectã libertatea ºi identitatea tuturor naþiunilor care o compun, care este în serviciul cetãþenilor ºi care, prin pãstrarea valorilor ºi tradiþiilor naþionale, creeazã concomitent sentimentul solidaritãþii europene. Vã mulþumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc, domnule coleg.
				Daþi-mi voie sã exprim ºi eu câteva cuvinte în dimineaþa aceasta. Vã mulþumesc. (Domnul deputat Ioan Oltean, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, preºedinte de ºedinþã, coboarã la tribunã.) Doamnelor ºi domnilor colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi este legatã în mod direct de împlinirea unui an de guvernare USL. Mã aºteptam ca zilele acestea, ºi mai ales ziua de ieri ºi de astãzi, puterea sã se manifeste într-un mod discret, într-un mod în care puþini sã realizeze cã a trecut un an de când au preluat guvernarea din 7 mai 2012. Mã aºteptam ca, astãzi, opoziþia sã fie extrem de prezentã în sala de ºedinþã, cu declaraþii politice în care sã sublinieze o guvernare lipsitã de eficienþã, o guvernare lipsitã de performanþã, o guvernare care nu a fãcut decât sã ducã la înrãutãþirea ºi mai mult a vieþii de zi cu zi a cetãþeanului român. Opoziþia a lipsit. În schimb, a fost prezentã puterea, reprezentanþii puterii, pentru a ridica în slãvi o guvernare totalmente lipsitã de performanþã, o guvernare totalmente care poate fi calificatã ineficientã, o guvernare care nu are nimic comun cu ceea ce simte cetãþeanul de rând. Ce s-a întâmplat într-un an de guvernare? România este stabilã, este adevãrat. Acest lucru trebuie sã-l subliniem. Dar este stabilã pentru cã Guvernul Ponta ºi guvernarea USL au menþinut, în cea mai mare parte, elementele de stabilitate pe care guvernele anterioare, Boc ºi Ungureanu, le-au luat la vremea respectivã. Cât de mult a criticat USL-ul acordurile noastre cu organismele internaþionale, mai ales cu Fondul Monetar, iar astãzi puterea le continuã, apreciind cã ele sunt de naturã a asigura stabilitate ºi continuate în actul de guvernare. Cât de mult a criticat USL disponibilizãrile din instituþiile publice ale statului, iar astãzi, USL-ul face exact acelaºi lucru, disponibilizeazã salariaþii din instituþiile publice. Cât de mult a criticat USL-ul faptul cã erau sistate angajãrile în instituþiile publice. Astãzi, USL-ul face exact acelaºi lucru. Cât de mult a criticat USL-ul faptul cã România se strãduia ºi fãcea eforturi majore sã se menþinã într-un deficit financiar echilibrat ºi apreciat de cãtre instituþiile financiare europene. Astãzi, USL-ul face acelaºi lucru. Iatã care sunt cauzele care determinã, în acelaºi timp, stabilitatea macroeconomicã ºi socialã a României. Care sunt, de altfel, însã, "realizãrile" guvernãrii USL? România este în continuare cu o imagine extrem de ºifonatã, o imagine care a început în primãvara anului 2012, atunci când USL-ul a fãcut un adevãrat atentat la instituþiile statului de drept. ªi astãzi România are încã imaginea extrem de ºifonatã în Europa ºi în lume. USL-ul s-a evidenþiat prin majorarea taxelor ºi impozitelor. Este Guvernul care a excelat, din prima zi de guvernare, cu taxe noi, cu impozite noi, cu biruri noi pe cetãþeanul român. Aceasta este una dintre cele mai mari realizãri ale guvernãrii Ponta. Preþurile au crescut într-un mod inadmisibil, ºi mai ales preþurile la alimente, majorãri pânã la 50%, care, evident, au afectat buzunarul cetãþeanului, viaþa lui de zi cu zi. Investiþiile pe perioada unui an de guvernare au lipsit cu desãvârºire. Vedem doar investiþii al cãror început poate fi stabilit la nivelul anului 2010, 2011, 2012, dar nu de când Ponta a preluat guvernarea. Bani pentru investiþii n-au fost, nu sunt ºi se pare cã nici nu vor fi, pentru cã actuala guvernare nu este interesatã de acest lucru. Inflaþia a crescut, ºomajul a crescut. Iatã care sunt principalele realizãri ale guvernãrii USL ºi ale Guvernului Ponta. Este adevãrat cã au fost reîntregite salariile ºi pensiile reparate, dar acestea au fost posibile pentru cã exista resursa financiarã creatã de cãtre guvernele anterioare, ºi nu ca o consecinþã a guvernãrii Ponta. Bilanþul guvernãrii dupã un an de zile nu poate calificat decât ca unul negativ. Negativ, negativ. ªi nicidecum un bilanþ pozitiv. De aceea, mã aºteptam ca ieri ºi astãzi puterea sã fie discretã pentru ca cetãþeanul sã nu observe cã deja a trecut un an de guvernare, un an care poate fi calificat ca lipsit de performanþã, lipsit de eficienþã, lipsit de bunãstare pentru cetãþeanul de rând. Vã mulþumesc. (κi reia locul la prezidiu.) Stimaþi colegi, Nemaiexistând în salã colegi înscriºi pentru a-ºi prezenta declaraþia politicã, daþi-mi voie sã îi nominalizez pe cei care astãzi ºi-au depus declaraþiile în scris. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputaþi: Marcel Ciolacu, Laurenþiu Chirvãsuþã, Mihãiþã Gãinã, Violeta Tudorie, Ovidiu Iane, Angel Tîlvãr, Mircea Drãghici, Constantin Rãdulescu, Manuela Mitrea, Sonia-Maria Drãghici ºi Florin Iordache. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal: ªtefan-Alexandru Bãiºanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donþu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Mugurel Cozmanciuc, Dan Tocuþ, Paul Dumbrãvanu, Gigel ªtirbu ºi Ioan Cupºa. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnii deputaþi: Ioan Balan, Florin Secarã, Petru Movilã, Cornel Sãmãrtinean ºi Mircia Muntean. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputaþi: Bogdan Ciucã, Cornelia Negruþ, Ion Diniþã, Aurelian Ionescu, Constantin Avram. Avem 31 de declaraþii depuse în scris ºi 10 parlamentari care ºi-au prezentat astãzi declaraþiile de la microfonul Camerei Deputaþilor. Cu aceasta, stimaþi colegi, mulþumindu-vã celor care astãzi, într-un fel sau altul aþi fost prezenþi pentru a vã prezenta declaraþiile politice fie în scris, fie de la microfonul Camerei, vã doresc tuturor o zi plãcutã. Închei aici ºedinþa. Ne revedem la ora 10, atunci când vom începe dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Sã auzim numai ºi numai de bine! Doamne ajutã! Încã doi domni deputaþi depun declaraþiile în scris. E vorba de domnul deputat Alin Constantin Bucur ºi doamna deputat Ioana Dumitru. Vã rog sã fie consemnate pentru a putea fi reþinute în evidenþele secretariatului. Vã mulþumesc încã o datã. Doamne ajutã!
				(Urmãtoarele intervenþii ºi declaraþii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaþi la preºedintele de ºedinþã.)
				Domnul Adrian Gurzãu: "Aþi votat pentru o þarã de cumetrie?" Îi întreb pe cei care ºi-au pus speranþele în candidaþii Uniunii Social Liberale în decembrie 2012: aþi votat pentru ca România sã devinã cumetria, darul de nuntã sau de botez al familiilor liderilor grupului infracþional organizat care de un an se joacã de-a guvernarea? Cãci, de sãptãmâna trecutã, instituþiile statului de drept român au devenit prin numiri politice fiefuri de cumetrie. Fãrã jenã, la vedere, familia liberalului Dan Radu Ruºanu a acaparat controlul asupra finanþelor statului. Cât despre familia premierului plagiator Victor Viorel Ponta se ºtie cã ºi-a instalat deja numeroase rude în funcþii importante. Parlamentul l-a validat pe Dan Radu Ruºanu, care este naºul lui Diaconu ºi al ministrului finanþelor Daniel Chiþoiu, în funcþia de preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Finul ªtefan Diaconu a fost numit ºef la Fisc. În contrapartidã, fina premierului plagiator Victor Viorel Ponta, Ioana Pop, este membrã în Colegiul director al Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Finul sãu, Claudiu Preoteasa, este vicepreºedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Administraþiei Fondului pentru Mediu, iar soþia acestuia, Teodora Preoteasa, este din ianuarie 2013 ºef serviciu la Direcþia AM POS Mediu din cadrul Ministerului Transporturilor, veriºoara, Rodica Cazanciuc este director de reglementare în cadrul Autoritãþii Aeronautice Civile Române, iar soþul veriºoarei, Robert Cazanciuc, a fost numit ministru al justiþiei. Cazanciuc a fost coleg de generaþie cu premierul plagiator Victor Viorel Ponta în cadrul Facultãþii de Drept de la Universitatea Bucureºti ºi apoi a fost coleg cu Victor Ponta în cadrul Parchetului de pe lângã ICCJ. Cum îºi va exercita Dan Radu Ruºanu influenþa asupra instituþiilor financiare prin intermediul Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, instituþie care va comasa activitãþile Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor ºi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, simplu: prin relaþii de cumetrie (dovada: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-14681626-caracatita-dan-radu-rusanu.htm). Dan Radu Ruºanu este naºul lui Gelu ªtefan Diaconu, acum ºef al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, ºi al lui Daniel Chiþoiu, ministrul finanþelor (Dovada: http://www.digi24.ro/ºtire/Naºul-ºi-finii-conduc-finanþele-României_98329 ºi http://www.ziaruldeiaºi.ro/ºtiri/un-nume-surprizã-la-vârful-anaf--6769.html). Diaconu a fost vicepreºedinte ANAF în 2007, când Chiþoiu era preºedintele instituþiei, iar imediat dupã numirea lui Chiþoiu în funcþia de ministru al economiei, acesta l-a numit pe Diaconu director de cabinet. Cine este Gelu ªtefan Diaconu? Un urmãrit penal (dovada: http://economie.hotnews.ro/ºtiri-finanþe-14669372-realitatea-net-ºeful-anaf-ºerban-pop-fost-înlocuit-din-funcþie-gelu-ºtefan diaconu.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+hotnews%2Fyvoq+%28Hotnews.ro%29). Se pare cã a avea încurcãturi cu justiþia constituie calitate la angajarea în USL. Dar relaþiile de cumetrie nu se opresc aici. Dan Radu Ruºanu este ºi naºul de cununie al lui Relu Fenechiu, ministrul transporturilor (dovada:http://www.bzi.ro/regele-vamilor-din-romania-urmarit-penal-209932 ºi http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-nume-surpriza-la-varful-anaf--6769.html). Nepotismul, ca mod de a accede în funcþii bine plãtite din banul public, depãºeºte limita celor douã familii în USL. Dintre cazurile semnalate de cãtre presa centralã, printre cele mai cunoscute sunt cel al fiicei senatoarei experte în greva foamei Cristiana Anghel, angajatã în toamna lui 2012 la Ministerul Educaþiei, ºi cel al Andreei Lambru, fost director de cabinet al secretarului general al PNL Radu Stroe, care a fost numitã în Consiliul de supraveghere al AVAS. (dovada: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14592558-fata senatoarei-cristiana-anghel-este-angata-ministerului-educatiei-din-toamna-anului-2012.htm ºi http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-13613539-cazul-andreei-lambru-isca-noi-tensiuni-intre-pnl-romania-postul-candidatului-psd-sebastian-ghita.htm).
				Domnul Adrian-Miroslav Merka: Agricultura româneascã este, aºa cum bine ºtiþi cu toþii, într-un impas major, din care nu este capabilã sã iasã de mai bine de douãzeci de ani. Cu toate cã s-au fãcut încercãri repetate, fermierul român reuºeºte foarte rar sã depãºeascã stadiul de agriculturã de subzistenþã, sã realizeze mai mult decât acea producþie minimã care îi asigurã doar pâinea zilnicã pe masã. Având aceastã stare de fapt în atenþie, am amendat Legea privind aprobarea OG nr.8/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale. Astfel, am propus creºterea suprafeþei ºi numãrului de capete la bovine ºi caprine pentru care se poate aplica neimpozitarea venitului, aºa cum este el definit prin articolul 71 al Ordonanþei de Guvern numãrul 8/2013. O astfel de mãsurã, de neimpozitare a anumitor venituri care provin din activitãþi agricole, este absolut necesarã pentru menþinerea gradului de subzistenþã pentru asociaþiile familiale din zonele de deal si de munte ºi se înscrie în linia de decizii guvernamentale menite sã vinã în sprijinul populaþiei. Am certitudinea cã prin astfel de legi ºi ordonanþe care stimuleazã producþia ºi consumul, agricultura româneascã mai are o ºansã. Sã nu uitãm cã România dispune de un potenþial agricol enorm, depinde doar de noi, Legislativ sau Guvern, sã gãsim cãile prin care îl putem valorifica. Opinia mea este cã sprijinirea asociaþiilor familiale este una dintre aceste cãi.
				Domnul Constantin-Alin Bucur: "Bilanþul politic al României" Sãrbãtorile pascale ne-au adus tuturor liniºtea ºi gândul cel bun de care cu siguranþã aveam nevoie. Ieri ne-am întors în Parlament ºi bag de seamã cã odatã cu primãvara a sosit ºi vremea bilanþurilor. Cu aceastã ocazie m-am gândit sã contabilizez ºi eu un scurt bilanþ al unui subiect foarte vast de altfel. Sã nu ne oprim la evaluarea de un an a actualului Guvern, deºi se pare cã acesta este subiectul zilei, putem sã mergem mai departe ºi sã facem un bilanþ politic pentru România postdecembristã. Sunt deputat independent. M-am aflat în situaþia sã am de ales drumul politic în decembrie anul trecut ºi am optat, din toate ofertele politice, pentru un partid nou, cu o viziune promiþãtoare pentru politica româneascã, un partid format în covârºitoarea sa majoritate din oameni tineri, noi în politicã ºi, credeam eu, încã neatinºi de tot ceea ce a dezamãgit, ani de-a rândul, în politica din România. Se pare cã m-am înºelat în aceastã privinþã ºi, în consecinþã, am ales sã îmi croiesc un drum propriu în politicã. Astãzi Guvernul împlineºte frageda vârstã de un an ºi o zi de la învestirea de anul trecut. Este cu siguranþã un moment de reflexie asupra activitãþii Guvernului. Observãm cã avem de a face cu douã tabere diametral opuse. Prima laudã Guvernul fãrã sã bage mãcar de seamã promisiunile neîndeplinite, fãrã sã considere mãcar situaþia economico-financiarã precarã în care România încã se aflã. Cea de-a doua, în schimb, reuºeºte, cu o dezinvolturã debordantã, sã critice fiecare pas pe care Guvernul l-a fãcut, fãrã sã aprecieze nicio mãsurã pe care premierul ºi miniºtrii sãi au întreprins-o ºi fãrã sã aducã aminte, ca nu cumva sã readucã în memoria populaþiei faptul cã ei au fost la guvernare nu mai devreme de acum un an. Asistãm la un veritabil dialog al surzilor. Poziþia mea este deosebit de privilegiatã, eu sunt, aºa cum am mai spus, deputat independent, iar aceastã perspectivã îmi permite sã fac un bilanþ mai complex decât dumneavoastrã, stimaþi colegi. Nu sunt constrâns de poziþia într-o organizaþie de partid, nu sunt nici la putere, dar nici în opoziþie ºi atunci prefer sã declar rãspicat: USL face exact acelaºi lucru pe care timp de patru ani l-au criticat pe bunã dreptate la PDL. Suntem o clasã politicã lovitã de amnezie generalã. Este chiar amuzant cã USL a uitat ce a criticat acum un an la guvernãrile PDL ºi, viceversa, PDL a uitat ce a fãcut acum un an ºi îºi criticã practic propriile eºecuri. Sã exemplificãm: reîntregirea salariilor bugetarilor este dublatã de îngheþarea lor. Cu pensiile la fel. Nu mai sunt impozitate, dar nici nu ajung sã acopere scumpirile succesive din acest an. Energia este mai scumpã, alimentele sunt mai scumpe, sã nu mai vorbim de taxele care sunt în continuã creºtere la nivel local ºi central deopotrivã. Guvernul Boc a tãiat salariile bugetarilor. Guvernul Ponta intenþioneazã sã le impoziteze suplimentar. Guvernul Boc a servit abuziv clientela politicã de la bugetul de stat, Guvernul Ponta unu ºi doi fac exact acelaºi lucru. Guvernul Boc ºi-a pus oamenii, cadre de partid, în funcþii de conducere plãtite impertinent de mult de la bugetul de stat. Guvernul USL mimeazã managementul privat, dar în realitate face exact acelaºi lucru. USL a blamat pe bunã dreptate, repet, multe neajunsuri ale guvernãrilor Boc ºi Ungureanu, ºi tocmai de aceea au câºtigat alegerile. Câteva argumente electorale de opoziþie USL: investitorii strãini fug din România; rata de colectare este mult sub ceea ce trebuie sã fie, Guvernul este sclavul FMI; privatizãrile sunt fãcute pe bani de nimic; IMM-urile nu sunt ajutate de stat; rata de absorbþie a fondurilor europene este la pãmânt, banii sunt direcþionaþi clientelar. Ce face acum USL? Am citit într-un articol dintr-un ziar de prestigiu din România cã investiþiile strãine în România au scãzut cu 15% faþã de aceeaºi perioadã din anul trecut. Rata de colectare a taxelor la bugetul de stat este astãzi, atenþie, la nivelul de 32,8%, aproximativ la acelaºi nivel ca pe timpul Guvernului Ungureanu. FMI a rãmas stãpânul guvernului, oricare ar fi numele sãu. Reducerea TVA la alimentele de bazã nu este posibilã, guvernul spune cã nu ne lasã FMI. Privatizãrile sunt, pe de altã parte, din ce în ce mai pãguboase pentru noi. Aceeaºi publicaþie ne aratã cum CFR Marfã este vândut pe 180 de milioane de euro, când în realitate potenþialul economic al acesteia este de peste un miliard. IMM-urile au rãmas uitate ºi de actualul Guvern, prin introducerea impozitului minim pe microîntreprinderi. Fondurile europene rãmân departe de noi. Pe lângã contraperformanþa de a avea douã programe operaþionale suspendate, în trei luni absorbþia se ridicã la 330 de milioane de euro, ce-i drept, faþã de 195 de milioane de euro cât a fost anul trecut, dar încã foarte puþin. Aº avea posibilitatea sã continui mult aceastã declaraþie, dar prefer sã mã opresc aici pentru cã sunt sigur cã ºi dumneavoastrã ºi cei care ne-au votat au înþeles cã oricine ar fi la guvernare efectele sunt aceleaºi. Cei sãraci devin ºi mai sãraci ºi cei bogaþi nu sãrãcesc. Sper cã mulþi vor aprecia adevãrul pe care l-am spus aici ºi vor realiza cã dialogul surzilor dintre putere ºi opoziþie pare sã fie un teatru ieftin.
				Domnul Andrei Dominic Gerea: "Guvernul USL îºi demonstreazã eficienþa: vine cu mãsuri de sprijin pentru IMM-uri" Cred cã a venit vremea ca românii ºi, implicit, cei care activeazã în mediul privat, care reprezintã, de fapt, motorul economiei româneºti, sã aibã parte ºi de altfel de veºti decât cele propovãduite, pânã de curând, de cãtre gaºca portocalie, cea care nu mai ºtia altceva decât sã anunþe, zilnic, alte ºi alte tãieri de venituri sau nenumãrate creºteri de taxe ºi impozite. O dovadã în acest sens, ºi anume cã noi, cei din USL, le dãm românilor veºti bune, este reprezentatã ºi de recentele mãsuri economice anunþate de cãtre guvernanþii noºtri pe care, bineînþeles, noi, parlamentarii USL, le vom sprijini în forul legislativ din care facem parte, adicã aici, în Parlamentul României. Aceste mãsuri recent anunþate se referã la bugetarea, deci la finanþarea de cãtre Guvernul USL, pentru anul 2013, a Programului pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii microîntreprinderilor de cãtre întreprinzãtorii tineri, dar ºi la un alt important proiect de hotãrâre de Guvern care va veni în sprijinul IMM-urilor prin acordarea unui grant de pânã la 200.000 euro. Mai precis, toate IMM-urile vor putea primi astfel un grant de pânã la 200.000 euro, aceasta fiind o formã de ajutor din partea statului care vine sã sprijine IMM-urile, þinând cont de faptul cã acestea se aflã de prea multã vreme în impas, fiind practic lipsite de lichiditãþi. Cu alte cuvinte, aceastã schemã de ajutor de stat presupune crearea unui numãr minim de locuri de muncã de cãtre fiecare IMM, pânã în 10 locuri de muncã, iar numãrul beneficiarilor se ridicã la aproximativ 3.000 de beneficiari pentru trei ani de zile. Avantajul esenþial al acestui proiect constã în faptul cã IMM-urile nu sunt obligate, la rândul lor, sã vinã cu cofinanþare. Acest demers reprezintã un grant 100%, pânã la limita de 200.000 de euro. Este, de asemenea, important de precizat faptul cã, în acest program pe care Guvernul USL îl are în vedere, IMM-urile pot sã solicite acest ajutor de stat pentru achiziþia de echipamente, construcþia de clãdiri noi, achiziþia de echipamente în domeniul IT-ului, dar ºi pentru asigurarea funcþionãrii societãþii respective, timp de 3 ani de zile de la data obþinerii acestui ajutor de minimis. Aceastã mãsurã, care va fi susþinutã ºi implementatã prin intermediul Ministerului Finanþelor, al cãrui ministru este liberalul Daniel Chiþoiu, ar putea genera cel puþin 15.000 de locuri de muncã nou create de cãtre cele 3000 de IMM-uri care vor beneficia de acest grant. În acest sens, consider cã Guvernul USL face o altfel de politicã decât guvernele anterioare ale PDL, adicã ale domnului Bãsescu, guverne care au reuºit cu brio sã punã economia româneascã pe butuci, dar ºi sã distrugã, într-un timp relativ scurt, peste 200.000 de IMM-uri. În comparaþie cu asemenea rezultate dezastruoase obþinute în timpul faimoaselor ºi mult lãudatelor Guverne Boc-Ungureanu, putem spune cã politica Guvernului USL este, în mod vizibil, de altã facturã: este una a mãsurilor de relansare a economiei ºi de susþinere activã a mediului privat.
				Domnul Angel Tîlvãr: "3 Mai - Ziua Mondialã a Libertãþii Presei" S-au împlinit, în ziua de 3 mai a.c., douã decenii de când comunitatea internaþionalã sãrbãtoreºte anual Ziua Mondialã a Libertãþii Presei. Pentru acest an, tema propusã, pentru a celebra cei 20 de ani care au trecut de când s-a instituit aceastã sãrbãtoare, a fost intitulatã "Siguranþa de a vorbi: asigurarea libertãþii de exprimare în toate formele de mass-media". Dacã amintim cã premiul mondial pentru libertatea presei, UNESCO - Guillermo Cano 2013, a fost câºtigat de jurnalista etiopianã Reeyot Alemu, aflatã în prezent în închisoare, ºi cã însuºi numele premiului este dat de un jurnalist columbian asasinat în 1987 în þara sa natalã, Columbia, pentru curajul de a fi devoalat afacerile ilegale ale cartelurilor drogurilor din acea zonã, ne dãm seama atât de importanþa respectãrii cu sfinþenie a libertãþii de exprimare în toate împrejurãrile imaginabile, inclusiv, în mass-media, dar ºi de pericolele la care se expun, încã, în unele pãrþi ale globului, mânuitorii condeiului. Pentru mulþi dintre noi, românii, nu sunt deloc estompate amintirile legate de cumplitele vremuri ale cenzurii comuniste, când numai jurnalism liber nu se putea face în România. De aceea, cred cã suntem mai în mãsurã decât mulþi alþii sã apreciem aºa cum se cuvine temeritatea de care dau dovadã lucrãtorii mass-media care au curajul de a spune fãrã ezitare adevãrul despre realitãþile sociale din þãrile în care conceptul de democraþie, practic, nu existã. Aceºti oameni extraordinari îºi riscã, zilnic ºi cu bunã ºtiinþã, nu doar libertatea, ci chiar viaþa în numele dezideratului de a practica cu maximã onestitate una dintre cele mai nobile profesii din lume. Drept urmare, datoritã imensului respect pe care îl port acestor profesioniºti, acestor luptãtori în avangarda libertãþii de expresie ºi în cea a cultului pentru rostirea cu orice risc a adevãrului, nu voi fi niciodatã de acord cu vreo îngrãdire a dreptului sacru la exprimare liberã, neîngrãditã, indiferent de considerente politice, economice sau de orice altã naturã ar fi ele. ªi, tot datoritã aceloraºi considerente, mi-aº dori ca toþi slujitorii mass-media din lume sã fie conºtienþi cât de mult bine fac societãþii prin simpla respectare a canoanelor profesiunii pe care singuri ºi-au ales-o. Pentru cã un jurnalism adevãrat ºi socialmente profitabil nu presupune doar talent, ci, mai ales, onestitate, verticalitate ºi respect pentru adevãr. Aºadar, stimaþi jurnaliºti de pretutindeni, fiþi oneºti, verticali, curajoºi ºi iubiþi, mai presus de orice altceva, adevãrul. Suferinþele colegei voastre Reeyot Alemu sau memoria lui Guillermo Cano reclamã cu insistenþã un astfel de comportament.
				Domnul Aurelian Ionescu: Tot mai des, în ultima perioadã, presa politicã îi blameazã pe parlamentarii care în noua legislaturã ºi-au schimbat partidul, comentariile fiind de genul: "partidul trãdãtorilor", "noua generaþie de traseiºti", "goana dupã putere" etc. Consider aceste comentarii pur denigratoare ºi rãu-intenþionate, presa uitând rolul sãu cel mai important, ºi anume cel de realã informare a populaþiei. Astfel, trebuie menþionat cã un candidat ales parlamentar prin vot uninominal într-o anumitã circumscripþie electoralã, din momentul depunerii jurãmântului de credinþã ºi al validãrii mandatului devine parlamentar al României ºi este alesul întregului popor în cel mai înalt for legislativ al þãrii. Conform Statutului parlamentarilor, un parlamentar poate activa în Parlamentul României ca independent sau se poate afilia unui grup politic parlamentar, afilierea nefiind condiþionatã de afilierea la partidul politic ce dã titulatura grupului politic parlamentar. Personal, nu sunt un susþinãtor al plimbãrilor parlamentarilor de la un grup politic parlamentar la altul, întrucât încã îmi amintesc cu gust dulce ºi amar de Grupul Independenþilor ce a devenit UNPR în legislatura trecutã ºi care a susþinut politic Guvernul Boc, dar nu ºi Guvernul Ungureanu, însã în prezent situaþiile de "plimbãri prin Parlament" trebuie tratate distinct, þinând cont de fiecare parlamentar. În acest moment, opoziþia parlamentarã este formatã din PDL, PP-DD ºi UDMR, împreunã reprezentând 32% din parlamentarii aleºi ai României. Lãsând la o parte UDMR-ul care, din punctul meu de vedere, este mai mult decât o formaþiune politicã ºi grupul parlamentar este format din persoane cu o mare expertizã în activitatea parlamentarã ºi unitatea acestui grup parlamentar nu a fost pusã vreodatã la îndoialã, celelalte partide de opoziþie au probleme mari de strategie politicã ºi viziune doctrinarã. PDL-ul vine dupã o guvernare falimentarã pentru întreaga societate româneascã, dupã pierderea într-un mod ruºinos a alegerilor locale ºi parlamentare, dupã o scindare internã rezultatã în urma alegerilor interne ºi dupã o rupere ideologicã de Traian Bãsescu. Ce mai poate oferi politic acest partid membrilor sãi ºi implicit parlamentarilor? Câºtigarea urmãtoarelor alegeri parlamentare, în nici un caz, coagularea dreptei ºi o guvernare viitoare alãturi de PNL, doar fãrã ºtirea PNL-ului, sau rãsturnarea Guvernului Ponta ºi crearea unei majoritãþi parlamentare alãturi de PP-DD, UDMR ºi alþii, doar un vis frumos. PP-DD-ul este supranumit ºi Partidul Televiziune - Partidul OTV. Respect electoratul Partidului Poporului, respect votul obþinut de aceastã formaþiune politicã la alegerile generale, respect colegii parlamentari ai acestui partid, dar în acest moment remarc în cadrul PP-DD o lipsã realã de obiectiv politic. Urmãtoarele alegeri europarlamentare, fãrã televiziunea OTV, în mod clar vor fi un fiasco general, o eventualã candidaturã a lui Dan Diaconescu la alegerile prezidenþiale va fi fãrã succes, posibil încheindu-se cu o scor sub 10%, ºi este foarte posibil ca urmãtoarele alegeri locale ºi parlamentare sã gãseascã Partidul Poporului dizolvat sau fãrã activiºti, vezi cazul PNG-ului. Din argumentaþia de mai sus, constat cã parlamentarii opoziþiei sunt lipsiþi de orizont politic în propriile partide, sunt sub presiunea electoratului care se confruntã cu diverse probleme sociale ºi în mod clar se poate previziona ºi urmãtoarea legislaturã tot în opoziþie sau fãrã partid politic. Cei doisprezece parlamentari care au schimbat deja grupul parlamentar sunt toþi persoane care vor sã continue în politicã ºi care au de îndeplinit promisiuni fãcute cetãþenilor care i-au ales. Sã nu uitãm cã ºi electoratul partidelor din actuala opoziþie a votat pentru ca parlamentarii sãi aleºi sã formeze guvernul ºi sã conducã aceastã þarã, iar dacã un parlamentar din opoziþie alege sã activeze în vreun grup parlamentar al puterii, acest fapt nu înseamnã cã acel parlamentar ºi-a înºelat electoratul întrucât electoratul sãu ºi-a dorit ca el sã facã parte din arcul puterii. Nu doresc ca aceastã declaraþie politicã sã fie consideratã o invitaþie adresatã parlamentarilor opoziþiei cu scopul de a alege actuala putere, ci doar o simplã luare de poziþie faþã de criticile fãrã fond ale presei în cazul parlamentarilor care au schimbat grupul politic parlamentar ºi aduc aminte presei cã aceastã trecere nu este definitivã ºi este chiar reversibilã. În final, vreau sã felicit parlamentarii care nu se supun ordinelor ºi regulilor de partid ºi sã reamintesc tuturor parlamentarilor cã au fost aleºi în mod uninominal ºi cã în Parlament sunt reprezentanþii poporului român, ºi nu ai partidelor politice ai cãror membri sunt.
				Domnul Cãlin Potor: "Moþiunile simple, atât le-a mai rãmas pedeliºtilor!" Moþiunea simplã depusã de opoziþie, privind companiile de stat, reprezintã continuarea seriei de acuzaþii nefondate începutã cu Oltchim, cei de la pdl, cu litere mici, demonstrându-ºi astfel incompetenþa creativã. Exerciþiile de imagine ale partidului, care ºi-a bãtut jos de români, nu mai au niciun sorþi de izbândã. De fapt, pedeliºtii ºtiu cã toate acþiunile lor sunt sortite eºecului, iar pentru a mai auzi lumea de ei recurg la astfel de moþiuni fãrã ºanse. Nu are rost sã mã refer la textul moþiunii, o culegere de acuze nefondate, de rãstãlmãciri ºi insinuãri penibile. Poate uitã cei de la pdl cum au ridicat ei clientela politicã la rang de artã politicã, ºi cum s-au servit din banii statului în urma acordãrii unor salarii la companiile de stat, strigãtoare la cer. Ca de obicei la noi, la români, "hoþul strigã hoþii!". De fapt, cum toþi românii ºtiu bine, pdl este exclusiv vinovat de jaful ºi defriºarea companiilor de stat. Oricum, eforturile prin care Guvernul USL încearcã sã corecteze abuzurile dintr-o perioadã nefastã pentru dezvoltarea economicã a României sunt vizibile pentru români. Noi suntem nevoiþi acum sã reparãm ceea ce s-a stricat, dar este evident cã nu poþi remedia într-un an ceea ce s-a stricat în patru... Dupã ce au cãpuºat companiile de stat, au protejat bãieþii deºtepþi ºi toate contractele lor pãguboase pentru statul român, acum cei de la pdl vin în Parlament pentru a-ºi salva imaginea dezastruoasã ºi perspectivele sumbre. Cei din pdl au însã o scuzã pentru delictul de depunere a unor moþiuni succesive fãrã absolut nicio perspectivã practicã. pdl a devenit al doilea partid din opoziþie ºi doar astfel de exerciþii se pare cã le mai dã ºansa de a apãrea în presã. Din fericire, românii au ºansa astãzi de a asista la o guvernare fãrã aroganþã ºi dispreþ, iar rezultatele acesteia vor fi în curând palpabile pentru fiecare cetãþean.
				Domnul Constantin Avram: "Impozitul pe cifra de afaceri" În Monitorul Oficial al României nr. 54 din 23 ianuarie 2013 a fost publicatã Ordonanþa Guvernului nr.8/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale. Prin acest act normativ, Guvernul a modificat Codul Fiscal, astfel încât microîntreprinderile vor fi obligate de acum sã plãteascã impozit pe cifra de afaceri. Astfel, o firmã este încadratã în categoria microîntreprindere dacã are o cifrã de afaceri de pânã la 65.000 euro, echivalent în lei. Pânã în prezent, pragul era de 100.000 euro. Odatã cu reducerea pragului, devine însã obligatorie plata unui impozit anual de 3% din cifra de afaceri, fãrã posibilitatea microîntreprinderilor de a opta pentru impozitul de 16% aplicat la profit. Modificarea condiþiilor de aplicare a sistemului pe venitul microîntreprinderilor urmãreºte includerea în categoria contribuabililor plãtitori ºi a acelora care înregistreazã pierderi, concomitent cu derularea unor cifre de afaceri importante. Microîntreprinderile care în 2012 erau înregistrate ca plãtitoare de impozit pe profit au fost obligate sã treacã la noul sistem începând cu 1 februarie 2013. Firmele nou înfiinþate trebuie sã plãteascã impozit pe cifra de afaceri începând cu primul an fiscal. Prin excepþie, dacã în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizeazã venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta va plãti impozit pe profit luând în calcul veniturile ºi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul ºi plata se vor efectua începând cu trimestrul în care s-a depãºit limita aferentã cifrei de afaceri. Conform estimãrilor Guvernului, aceastã modificare ar urma sã aducã la buget, în 2013, un venit suplimentar de 457 milioane lei, dar nu a fost luatã în calcul ipoteza foarte probabilã în care foarte multe firme se vor închide sau vor deveni necompetitive pe piaþa deschisã, naþionalã sau comunitarã. Din punctul meu de vedere, impozitul pe cifra de afaceri forþeazã integrarea pe verticalã a afacerilor, în scopul optimizãrii fiscale. Într-un lanþ cu 2-3-5 intermediari, fiecare este forþat sã adauge cei 3% la preþ, produsul final ajungând necompetitiv. Motiv pentru care, va avea de câºtigat cel care integreazã toate etapele de producþie ºi vânzare. Aparent e un câºtig, dar în realitate e o pierdere. În primul rând, se pierde din eficienþã, pentru cã este puþin probabil ca o singurã firmã sã se priceapã la toate la fel de bine. În al doilea rând, se pierde din flexibilitate, astfel cã fostelor verigi din lanþ le va fi mai greu sã se reorienteze la nevoie. Pe principiul cã orice afacere este în pierdere la început, când trebuie teoretic sã-ºi recupereze investiþia, în noile condiþii, nu mai existã noþiunea fiscalã de cost, deci investiþiile nu mai sunt deductibile, deci pierderea este taxatã. Greu poate fi gãsitã o idee de creºtere economicã în mãsurile de modificare a fiscalitãþii pe care guvernul le-a promovat. Obligarea micilor patroni care nu realizeazã venituri de 65.000 de euro pe an sã plãteascã 3% din venituri în loc de 16% din profit îi distruge, pur ºi simplu. Ca membru al Parlamentului României sunt de acord cu necesitatea stabilirii unui regim fiscal predictibil, neîmpovãrãtor, care sã genereze dezvoltarea economicã, atât a agenþilor economici, cât ºi a statului. Acest impozit trebuie sã fie diferenþiat în funcþie de activitatea generatoare de profit. Un mic agent economic cu doi angajaþi vopseºte maºini. Vopseaua îl costã cam jumãtate din tot ce încaseazã de la client. Impozitul de 3% se aplicã inclusiv pe vopseaua la care el nu are profit, deci plãtind 3% din total, omul va trebui sã plãteascã echivalentul unui impozit de aproape 40% din profitul sãu real. Alt exemplu este cel al unui magazin sãtesc, în care cea mai mare parte a vânzãrilor le fac þigãrile. Nu faci profit cu ele, dar trebuie sã le ai la vânzare, pentru cã altfel pierzi clienþi. La fel ca la cel cu vopsitoria, impozitul pe profitul real devine uriaº, prin aplicarea obligatorie a cotei de 3% din vânzãri. Rezultatul cel mai probabil al acestei mãsuri va fi închiderea afacerilor mici ºi extinderea celor mari sau creºterea evaziunii fiscale, cãci ºi unul ºi celãlalt vor prefera sã încaseze fãrã bon fiscal sau facturã. La agricultori, impozitarea forfetarã a culturilor poate fi chiar periculoasã. E clar cã agricultura trebuia cumva impozitatã, dar dacã laºi neimpozitat terenul fãrã culturã, s-ar putea ca omul sã nu-l mai cultive. Dacã este totuºi profitabilã cultivarea lui, s-ar putea sã îºi facã o firmã ºi ãsta ar fi un lucru bun. Partea mai puþin bunã este cã nici de aceastã datã guvernul nu pare sã aibã o simulare a efectelor pentru aceste mãsuri. Avea de majorat salarii pentru bugetari ºi pensii ºi, ca de obicei, a preferat sã-i impoziteze pe unii mai mult, ca sã le dea celorlalþi. Eu nu pot sã înþeleg cum ar putea fi folositã fiscalitatea ca un motor de creºtere, iar nu ca o frânã. Poate de aceea România merge doar cu frâna de mânã trasã. Acþiunile pe care trebuie sã le întreprindã statele membre, inclusiv România, sunt în vederea relansãrii creºterii investiþiilor ºi a ocupãrii forþei de muncã, precum ºi în vederea sporirii competitivitãþii în Europa, aspecte care trebuie sã se facã prin modificarea condiþiilor de aplicare a sistemului pe venitul microîntreprinderilor ºi chiar prin neimpozitarea cifrei de afaceri . Sunt de acord cu necesitatea luãrii unor mãsuri de protecþie împotriva erodãrii bazei fiscale, datoratã transferului de venituri sau capitaluri cãtre jurisdicþii cu care România nu are încheiate instrumente juridice privind schimbul de informaþii în domeniul fiscal, dar consider cã acþiunile pe care trebuie sã le întreprindã România sunt cele privind contracararea planificãrii fiscale agresive, nu prin impozitare excesivã, nu prin biruri noi, nu prin distrugerea agenþilor economici, ci prin asigurarea conformitãþii legislaþiei naþionale cu acquis-ul comunitar. Am în vedere aici Recomandarea Comisiei 2012/772/UE ºi transpunerea Deciziei nr. 2012/794/UE de punere în aplicare a Consiliului din 17 decembrie 2012, de autorizare a Bulgariei ºi a României pentru a aplica mãsuri de derogare de la articolul 5 din Directiva 2006/112/CE .
				Domnul Constantin Avram: "9 mai - Ziua Europei!" Ziua de 9 mai pentru noi, românii, are o importanþã deosebitã, asta pentru faptul cã, din punct de vedere istoric, sãrbãtorim Ziua Independenþei de stat a României ºi Ziua victoriei asupra fascismului, iar din punct de vedere european aniversãm Ziua Uniunii Europene. Aceste sãrbãtori au un numitor comun: Libertatea! Ziua Uniunii Europene este numitã ºi "Ziua Schuman", dupã numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului, care a fost baza creãrii actualei Uniuni Europene. Astãzi putem spune cã Europa a trecut de la integrarea economicã la integrarea teritorialã ºi politicã. Uniunea Europeanã ºi-a propus sã-ºi creeze o lume a oamenilor, sã fie aproape de cetãþenii sãi, sã înlocuiascã «cooperarea paºnicã dintre statele europene» cu o construcþie care sã respecte libertatea ºi identitatea tuturor popoarelor nãscute ºi crescute pe acest continent. Aceastã intenþie a fost ºi este în sensul creãrii unui spaþiu al conºtiinþei ºi identitãþii europene, unde noul continent, într-o conotaþie idealã, sã fie locul în care sã se respecte libertatea ºi identitatea popoarelor care-l formeazã, pentru cã: «locuitorii sãi, veniþi în valuri succesive de la începuturile umanitãþii, au dezvoltat aici în mod progresiv valorile care stau la baza umanismului: egalitatea oamenilor, libertatea, respectarea naþiunii», aºa cum se afirmã în Preambulul Constituþiei Europene, unde, de asemenea, "caracterul democratic ºi transparent al vieþii politice sã acþioneze în favoarea pãcii, justiþiei ºi solidaritãþii în lume". Dacã la început, obiectivul esenþial, imediat era acela al cooperãrii paºnice dintre statele europene, astãzi ambiþia este diferitã: construcþia unei Europe care respectã libertatea ºi identitatea tuturor popoarelor ce o compun, numai prin unirea popoarelor sale. Este necesar sã conºtientizãm cã UE este în slujba cetãþenilor sãi, pãstrându-ºi propriile valori, tradiþii ºi propria limbã, cetãþenii europeni ar trebui sã se simtã în largul lor în ceea ce putem numi "casa europeanã". Lumea de astãzi, într-o continuã ºi rapidã evoluþie, are nevoie de Europa. Uniunea Europeanã este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea ºi prosperitatea pot aduce unui continent altãdatã mãcinat de rãzboaie. Modelul european aratã lumii cã o Uniune mereu mai strânsã a popoarelor este posibilã în mãsura în care se bazeazã pe valori ºi obiective comune. ªi, nu în ultimul rând, trebuie, de asemenea, sã ne amintim de ideea care a însoþit permanent demersul lui Monnet: "Noi nu coalizãm state, ci unim oameni!". Pentru România, calitatea de stat membru implicã nu numai drepturi, dar ºi obligaþii. Toate aceste drepturi ºi obligaþii derivã din tratatele ºi legislaþia adoptate de Uniunea Europeanã, de la înfiinþarea ei ºi pânã în prezent. România, în contextul situaþiei sale geopolitice în Europa ºi al populaþiei, are rolul de interfaþã între Uniunea Europeanã ºi Balcani, dar ºi cu regiunile Mãrii Negre. Dupã cãderea Zidului Berlinului ºi începuturile regimului democratic, România a stabilit foarte devreme, în 1990, relaþii cu Uniunea Europeanã. În anul 1995, þara noastrã a depus cererea de a deveni stat membru, iar negocierile de aderare au fost deschise în februarie 2000 ºi continuate pânã în 2004, când au fost încheiate cu obiectivul de a primi România ca stat membru în ianuarie 2007. Tratatul de aderare a fost semnat de cele 25 de state membre, de România ºi Bulgaria, în aprilie 2005. Consider cã Ziua Europei este o ocazie unicã de a celebra valorile noastre comune ºi, de asemenea, de a aduce mai aproape culturile noastre ºi de a contempla identitatea noastrã comunã ca europeni, în toatã diversitatea ei.
				Domnul Cornel-Mircea Sãmãrtinean: "Granitul înlocuieºte istoria la Timiºoara" Anul acesta împlinirea a 24 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989 va gãsi ºtearsã amintirea acelor momente. Treptele Catedralei Mitropolitane din Timiºoara sunt înlocuite, fiindcã nu mai sunt îndeajuns de arãtoase. Fãrã sã aibã cel mai mic gând pios pentru primele victime ale revoluþiei, conducerea Mitropoliei Banatului a decis înlãturarea treptelor-simbol ale Catedralei Mitropolitane. Acestea au fost sparte cu picamerul, cu aprobarea autoritãþilor locale, care au ºi finanþat cu jumãtate din bani aceastã lucrare. Catedrala Mitropolitanã din Timiºoara este una din cele mai de preþ clãdiri ale oraºului ºi unul din cele mai reuºite monumente arhitecturale din þara noastrã. A fost construitã între 1936 ºi 1940 de cãtre arhitectul Ioan Troiãnescu, fiind declaratã monument de artã pentru arhitectura, pictura ºi sculptura ei. În timp ce Germania "exportã" fragmente din Zidul Berlinului, pentru a reaminti lumii ororile comunismului, cele 12 trepte ale Catedralei au ajuns la groapa de gunoi. ªi nimãnui dintre cei cu putere de decizie nu pare sã-i pese. Ba mai mult, primarul Nicolae Robu se declarã încântat cã a fost solicitat sã contribuie la o astfel de "mãreaþã" realizare. "Mitropolia a cerut acest ajutor de la noi, pentru cã nu se puteau descurca fãrã el", a declarat edilul ºef. "Mitropolia are în derulare o lucrare de reabilitare a treptelor Catedralei, lucrare în valoare de circa 400.000 de lei, din care jumãtate din aceastã sumã, 200.000 lei, provine din partea Consiliului Local Timiºoara. Într-una din intervenþiile sale, primarul Nicolae Robu afirma: "Mã bucur cã lucrãrile au demarat ºi cã, în scurtã vreme, Catedrala Mitropolitanã din Timiºoara va avea treptele aºa cum meritã ea sã le aibã, þinând seama pe de o parte cã reprezintã obiectivul religios de cea mai mare însemnãtate din Timiºoara, o emblemã pentru oraºul nostru, dar ºi de încãrcãtura istoricã pe care treptele au dobândit-o în timpul Revoluþiei din decembrie 1989. Eu m-am bucurat atunci când propunerea pe care am adresat-o Consiliului Local a fost aprobatã, desigur dupã ce a avut avizul favorabil al Comisiei de resort". Important de ºtiut, dacã pentru autorizaþia de construcþie, adicã de distrugere a lespezilor, au fost prevãzute expres avize de la comisia zonalã a monumentelor istorice, Catedrala fiind monument de categoria "A"! Tocmai de aceea, lucrãrile de la Catedralã au atras ºi atenþia reprezentanþilor societãþii civile din Timiºoara. "Catedrala este un monument istoric de categoria I, cu tot cu trepte. Trebuie sã avem mare grijã de patrimoniul urban. Nu aveau voie sã facã aceastã schimbare. Noi trebuie sã ne pãstrãm memoria, pentru cã atât avem", a declarat scriitorul Daniel Vighi, preºedintele asociaþiei Ariergarda. Toatã lumea se agitã în jurul sumei pe care onor Primãria ºi Mitropolia o investesc în înlocuirea treptelor Catedralei Mitropolitane. Nimeni însã nu vorbeºte de valoarea acelor trepte, de valoarea lor istoricã, sentimentalã ºi moralã. Pe treptele Catedralei s-a tras la Revoluþie, împotriva unor oameni care încercau sã se refugieze în lãcaºul Domnului. A curs sânge acolo, pentru libertate! Au murit oameni acolo, este un eveniment care a schimbat destinul României! Martor tãcut al evenimentelor din decembrie 1989, treptele Catedralei sunt acum înlocuite cu unele din granit. O parte din istoria recentã a Timiºoarei dispare, fãrã nici cea mai micã rezervã din partea autoritãþilor locale, care chiar ºi plãtesc pentru ca acest fapt sã se realizeze. Dacã mai-marii Mitropoliei Banatului doresc sã-ºi schimbe treptele de la Catedralã, s-o facã din banii lor. Domnul primar Robu vorbeºte de "încãrcãtura istoricã" a treptelor. Pentru unii, aceste trepte chiar au fost niºte trepte spre cer, în timp ce alþii cer bani sã le înlocuiascã. Asta aºa, de dragul "încãrcãturii" istorice.
				Doamna Cornelia Negruþ: "A ºaptea aniversare a Zilei Europei în spaþiul european" Sãrbãtorim mâine, pentru a ºaptea oarã, Ziua Europei în interiorul Uniunii Europene. Faptul cã începem sã simþim ºi sã sãrbãtorim împreunã cu toþi europenii este, fãrã îndoialã, un lucru pozitiv. Pentru clasa politicã însã, Ziua Europei trebuie sã fie în primul rând un moment de reflexie, ºi abia apoi un motiv de sãrbãtoare. Un moment de reflexie cu privire la modul în care am fost sau nu am fost pregãtiþi sã intrãm pe piaþa concurenþialã a Uniunii Europene. Integrarea europeanã a fost una dintre puþinele teme supuse dezbaterii publice care nu a stârnit discuþii aprinse - clasa politicã, mass-media, opinia publicã s-au exprimat masiv în favoarea accederii la UE. Vãzut ca un fel de "tãrâm al fãgãduinþei", spaþiul european a fost stabilit ca un scop de necontestat. Poate tocmai acesta este motivul pentru care nu au fost discutate suficient implicaþiile aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã, nu au fost identificate cu suficientã acurateþe punctele slabe ale societãþii româneºti, la impactul cu o comunitate mult mai dezvoltatã. ªi, în consecinþã, aceste sectoare nu au fost pregãtite sã facã faþã noului context. Factorii noºtri de decizie au arãtat, în micã mãsurã, posibilele consecinþe cu urmãri negative ale intrãrii pe o piaþã concurenþialã puternicã, aºa cum este cea europeanã. Experienþa þãrilor est-europene care au aderat la UE a arãtat cã micii întreprinzãtori pot fi sever afectaþi de noile reglementãri la care trebuie sã facã faþã ºi mulþi dintre ei ajung în pragul falimentului. De asemenea, agricultorii au avut serioase probleme în a face faþã concurenþei. Desigur, dificultãþile de acest gen au avut un impact social semnificativ, afectând atât micii întreprinzãtori, cât ºi pe angajaþii acestora. La 7 ani de la momentul integrãrii, se impune acordarea unei atenþii sporite sprijinirii ºi pregãtirii pentru integrare a acestor sectoare. Partidul Conservator a propus deja un set complex de mãsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii, printre care se aflã reducerea TVA la alimentele de bazã ºi scutirea de la impozitare a venitului reinvestit. Numai dând putere economicã acestor afaceri, acestea vor putea sã se ridice la nivelul cerut în spaþiul european. De asemenea, se impune sprijinirea producãtorilor agricoli care se confruntã cu numeroase probleme. Una dintre mãsurile pe care le-am propus în acest sens este ca taxa pentru utilajele agricole sã fie plãtitã doar pentru perioada în care acestea sunt folosite, iar micii fermieri vor putea sã îºi dezvolte mai uºor noi afaceri. Cu toate cã mai avem multe de fãcut pânã sã ajungem sã fim competitivi la nivel european, sã spunem la mulþi ani tuturor românilor ºi europenilor ºi sã privim cu încredere spre viitor!
				Domnul Dan-Laurenþiu Tocuþ: "Un nou Cod silvic - salvarea pãdurilor României" Fac aceastã declaraþie politicã în numele alegãtorilor colegiului ce reprezintã o bunã parte a "Banatului de Munte", o zonã muntoasã cu o suprafaþã mare acoperitã de pãduri, pãduri pe care avem datoria sã le protejãm ºi sã le regenerãm, acestea fiind "plãmânul verde" al României. Azi, în pãdurile României se taie pe rupte, se jefuieºte ºi o ºtim prea bine. Avem reglementãri pline de lacune, probabil cea mai proastã ºi lacunarã legislaþie în domeniu din întreaga Uniune Europeanã. Aºa cum stãm azi, dacã nu vom lua mãsuri, ne vor blestema copiii României pentru ceea ce vom lãsa în urma noastrã. Singurele lucruri pe care avem datoria moralã de a le face sunt cele generate de o voinþã politicã, aproape inexistentã pânã în prezent. În 20 de ani, România nu a ajuns sã aibã un Cod silvic de înaltã þinutã ºi nici instrumentele adecvate pentru a pãstra ºi dezvolta acest patrimoniu naþional de excepþie, care sunt pãdurile þãrii. Acesta este motivul pentru care doresc, pe aceastã cale, sã salut decizia ministrului delegat pentru pãduri, ape ºi pisciculturã, doamna Ana Lucia Varga, cea care ºi-a asumat elaborarea în cel mai scurt timp a unui act normativ care sã amendeze Codul silvic ºi Legea contravenþiilor silvice. Modificãrile ce vor ajunge în curând în Parlament vor avea în vedere probleme, precum: recoltarea masei lemnoase, înãsprirea pedepselor pentru tãierile ilegale ºi gestionarea micilor proprietãþi. Sunt necesare controale responsabile pentru depistarea defriºãrilor ilegale, în contextul în care acest fenomen a atins cote semnificative, precum ºi mãsuri ferme pentru refacerea acestora prin împãduriri eficiente. În condiþiile în care cel mai important obiectiv îl constituie conservarea ºi gestionarea durabilã a pãdurilor ºi vegetaþiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate, doresc sã menþionez cã doamna ministru Varga va gãsi în mine ºi probabil în majoritatea colegilor mei susþinãtori ai proiectelor pe care doreºte sã le iniþieze pentru atingerea acestui scop. O Românie fãrã pãduri va fi o þarã mai sãracã, mai bolnavã ºi mai vulnerabilã. Este datoria noastrã sã militãm pentru o "Românie Verde", iar acest lucru se poate realiza ºi cu ajutorul unui Cod Silvic adevãrat european, care sã instituie reguli clare ºi de durata privind exploatarea, protejarea ºi refacerea acestui bun extraordinar pe care îl avem.
				Domnul Florin Iordache: "Un an de guvernare, un an de stabilitate" În 7 mai s-a împlinit un an de când Guvernul Victor Ponta a primit votul de învestire în Parlament. În aceastã perioadã cuvântul de ordine a fost stabilitate. S-a reuºit reîntregirea salariilor ºi a pensiilor tãiate în mod abuziv de guvernele precedente. România a fost în 2012 una dintre puþinele þãri europene care a înregistrat o creºtere economicã, economia a crescut cu 0,7% faþã de 2011, numãrul de salariaþi a crescut cu 70.000 în perioada aprilie 2012 - februarie 2013, iar ºomajul a înregistrat o scãdere de 6,7% în februarie 2013. În ultima perioadã a fost demarat proiectul de extindere a sistemului SMURD la nivel naþional ºi al programului de extindere a conectãrii la internet în peste 2.500 de ºcoli. Sunt câteva realizãri care ne dau dreptul sã spunem cã România este pe o direcþie bunã, datoritã unui Guvern condus de un premier capabil, numit Victor Ponta.
				Domnul Florin Mihail Secarã: "Românii au talent: Victor Ponta - mentalist sau ºarlatan?" L-am urmãrit, timp de un an de zile, pe Victor Ponta, cu sentimentul cã am fost martor la ceva unic, inexplicabil ºi extraordinar.Dacã Victor Ponta ar fi pretins, în tot acest timp, cã este mentalist ºi cã vrea sã ne ofere divertisment de calitate, cu siguranþã cã l-aº fi votat la orice concurs de popularitate. Susþinând însã cã este prim-ministru, Victor Ponta a reuºit sã îmi inducã o neplãcutã stare de perplexitate ºi sã se comporte ca un mãrunt iluzionist, dacã nu chiar ca un ºarlatan. La un an de guvernare USL, românii sunt familiarizaþi cu lipsa de cinste, rigoare ºi bun simþ cu care Puterea se raporteazã la problemele lor. Problemele sunt mari, însã speranþele oamenilor ºi aºteptãrile pe care aceºtia le au de la guvern sunt modeste. Cei mai mulþi cred cã oricine vrea sã munceascã ar trebui sã poatã gãsi o slujbã care sã îi asigure un minim nivel de trai. Românii mai cred cã toþi copiii trebuie sã aibã parte de o educaþie bunã ºi cã ar trebui sã poatã merge la facultate, chiar dacã pãrinþii lor nu sunt bogaþi. ªi, când îmbãtrânesc, românii vor sã se pensioneze pãstrându-ºi demnitatea ºi respectul celorlalþi. Deºi au înþeles cã succesul lor în viaþã depinde ºi de propriile eforturi, românii cred în continuare cã guvernul ar trebui sã îi ajute. Clamând principii social-democrate, premierul Victor Ponta este însã departe de a fi gãsit, în ultimul an, o reþetã pentru salarii ºi beneficii corecte, pentru asistenþã socialã echitabilã, pentru impulsionarea lucrãrilor publice ºi pentru un standard de viaþã în continuã creºtere. Dupã cum nu a identificat un program semnificativ de creºtere a calitãþii asistenþei medicale, nici o politicã energeticã serioasã ºi nici o strategie menitã a face România mai competitivã. Mai mult, dacã statul obez a mai dat jos câteva kilograme, prin suprataxare, întreprinderile româneºti au ajuns piele ºi os, dacã au reuºit sã supravieþuiascã, ºi nu fac o asemenea remarcã din cauza prãpastiei ideologice care mã desparte de munþii USL. Fãcând parte din generaþia ciclurilor de ºtiri de douãzeci ºi patru de ore, Victor Ponta a observat cã mentaliºtii au mare trecere la televizor. Mentalismul, ca artã, trebuie sã îl ducã pe spectator în punctul în care întrebarea "Este real?" sã îi disparã din minte. Actualul prim-ministru dã minciunilor valenþe telepatice, convins fiind cã românii sunt uºor de manipulat de cãtre cineva care posedã uneltele necesare. Trivializarea politicii a ajuns, sub guvernarea USL, la un stadiu atât de avansat, încât considerãm cã politica este un show de divertisment. Regret însã cã, într-un an de spectacol, Victor Ponta nu a reuºit sã citeascã gândurile românilor ºi nici mãcar nu a reuºit sã scoatã vreun iepuraº din joben.
				Domnul Gheorghe Ciobanu: "Un an de guvernare USL a redat încrederea românilor în viitor" Pe 7 mai s-a împlinit un an de când Guvernul Ponta a fost învestit în funcþie. Plecând cu o presiune uriaºã datã de aºteptãrile foarte mari ale românilor dupã dezastrul guvernãrii PDL, Cabinetul USL a reuºit într-un an de zile sã redea încrederea românilor în viitor ºi sã creascã nivelul de trai al unei bune pãrþi a românilor. Bilanþul este, deci, unul mai mult decât mulþumitor. Principalul factor care a stat în spatele acestei reuºite în actul de guvernare este Premierul Ponta. Acesta a dat dovadã de multã consecvenþã în acþiunea guvernamentalã ºi a încercat, pe cât posibil, sã respecte angajamentele electorale pe care Uniunea Social Liberalã ºi le-a asumat în 2012. Aºa se face cã, salariile bugetarilor au fost reîntregite. Au existat douã tranºe - una în iunie 2012 ºi alta începând cu ianuarie 2013. S-a reparat una dintre marile nedreptãþi ale Guvernului Boc, cel care, în dorinþa sa avidã de a rezolva problemele bugetare, a tãiat în carne vie. De asemenea, pentru prima datã din 2008 ºi pânã acum, s-au indexat pensiile cu 4%. Una dintre cele mai neglijate categorii sociale a primit astfel un balon de oxigen extrem de important. De asemenea, a fost promovatã legea care majora indemnizaþia de creºtere a copilului la 85% din venitul net. Toate acestea au fost mãsuri sociale importante, cu caracter reparatoriu. Ele s-au transformat însã ºi în soluþii de susþinere economicã, dat fiind faptul cã a crescut consumul cu aproape 1% în 2012 ºi cu mai mult de 3% de la preluarea guvernãrii de cãtre USL. De altfel, ºi anul acesta, românii ar putea sã-ºi cumpere mai multe lucruri ºi sã finanþeze astfel economia. Iatã încã o dovadã a încrederii în guvernarea Ponta. Anul 2012 a adus ºi o creºtere economicã de 0,7%. Mai micã decât ne-am fi dorit, dar considerabil mai mare decât ce se preconiza dupã scandalul politic din vara lui 2012, dar ºi dupã reintrarea în recesiune produsã în timpul guvernãrilor Boc ºi Ungureanu. Din aceastã perspectivã, Executivul USL meritã felicitat cã a reuºit sã genereze creºtere economicã pentru þarã. Cu atât mai mult cu cât, per total, economia Uniunii Europene a scãzut cu 0,2% anul trecut, iar Zona euro chiar cu 0,5%. În contextul acesta, România a fost un adevãrat performer ºi va continua sã fie astfel ºi în 2013, când ne aºteptãm la un avans de peste 1,5%. Acþiunile Executivului sunt însã mult mai largi ºi beneficiile se vor simþi în timp. Spre exemplu, anul acesta sectorul energetic din România va aduce bani þãrii, nu pierderi aºa cum s-a întâmplat în trecut. Rezolvarea problemelor de la Hidroelectrica ºi încurajarea investiþiilor în domeniu sunt garanþii clare cã existã o strategie funcþionalã care va produce bunãstare ºi va transforma sectorul energetic într-un motor economic foarte important pentru þara noastrã. La capitolul plusuri aº adãuga ºi felul în care a fost gestionatã situaþia fondurilor europene. Concentrarea pe acest drum, prin alocarea de fonduri suplimentare necesare cofinanþãrii, simplificarea birocraticã ºi deblocarea a mai multe programe oprite din cauza guvernãrii PDL sunt puncte suplimentare pe care Guvernul Ponta le reuºeºte. E pentru prima datã de la intrarea României în 2007 în Uniunea Europeanã când un Executiv se preocupã de a aduce banii comunitari în detrimentul finanþãrii unor proiecte de infrastructurã, prin bani din bugetul de stat, care ajungeau în mare mãsurã la clientela proprie. Nu aº vrea sã închei acest scurt bilanþ al unui an de guvernare USL fãrã a face referire ºi la îmbunãtãþirea funcþionãrii procesului legislativ. În sfârºit s-a ajuns în postura în care Guvernul nu se mai substituie Parlamentului. În afarã de asumarea rãspunderii pe Legea retrocedãrilor, urgenþã generatã de mai multe decizii CEDO, Parlamentul este singurul care se ocupã de procesul legislativ. Iar acest lucru se vede ºi în felul în care sunt gestionate dezbaterile despre revizuirea Constituþiei ºi regionalizare. Faptul cã USL, în ansamblul sãu, nu a renunþat la douã proiecte politico-administrative de anvergurã aratã seriozitatea cu care înþelegem sã tratãm lucrurile pe care ni le-am asumat în timpul campaniilor electorale de anul trecut. Sunt convins cã existã suficientã voinþã politicã pentru a le duce la îndeplinire ºi pentru a transforma astfel Uniunea Social Liberalã într-un adevãrat agent al reformei ºi schimbãrii în bine a României. Concluzia care se impune este foarte simplã: datoritã guvernãrii USL, þara este pe un drum bun. Oamenii pot privi mai optimiºti cãtre viitor. Cu siguranþã nu am ajuns încã la nivelul aºteptãrilor care existau, dar la fel de sigur este faptul cã direcþia este cea corectã.
				Domnul Mircea-Gheorghe Drãghici: "Ziua Europei" Ziua de 9 mai are pentru poporul român o semnificaþie deosebitã. La aceastã datã, sãrbãtorim Ziua Independenþei proclamatã în 1877, Victoria Coaliþiei Naþiunilor Unite în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial la 9 mai 1945, dar ºi Ziua Europei. În anul 1985, Consiliul European de la Milano a ales data de 9 mai ca Zi a Europei. Este un moment de sãrbãtoare pentru Uniunea Europeanã în ansamblu, pentru statele membre ºi cetãþenii acestora. UE nu este doar un spaþiu economic comun, ci reprezintã o comunitate de valori comune ºi, cel mai important, o încercare de a construi un viitor mai bun. Uniunea Europeanã reprezintã cel mai amplu ºi ambiþios proiect al secolului al XXI-lea. România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, dupã ce Tratatul de aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de cãtre toate statele membre. România ºi-a dorit aderarea la UE pentru a lua parte la acest ansamblu instituþional încã din 1995, când a depus cererea de aderare, negocierile derulându-se între anii 2000 - 2004. A fi membru al UE înseamnã a beneficia de o serie de drepturi, dar ºi asumarea unor obligaþii. Aderarea României la UE le-a dat românilor posibilitatea de a cãlãtori liber în spaþiul european ºi de a beneficia de avantajele pieþei libere. Mai mult, ne-am bucurat de îmbunãtãþirea oportunitãþilor de afaceri ºi a posibilitãþilor de studiu ºi muncã în afara graniþelor þãrii. Pentru români, apartenenþa la UE trebuie sã devinã o stare de spirit, un reflex. Fiecare român trebuie sã simtã cã face parte din acest ideal al Europei Unite. Românii au multe motive sã fie mândri de þara lor ºi de faptul cã suntem europeni. Din punct de vedere economic, România a dovedit, în ultimul an, cã poate depãºi impasul financiar ºi este printre puþinele þãri din Europa care s-au bucurat de creºtere economicã. De asemenea, þara noastrã s-a bucurat în ultimul an ºi de cea mai mare producþie industrialã din UE. România poate fi consideratã un exemplu în UE ºi în ceea ce priveºte suprafaþa agricolã cultivatã, clasându-se pe primele locuri în anul 2012. Rezultatele obþinute peste graniþe de tinerii din þara noastrã reprezintã un motiv de bucurie ºi mândrie pentru românii de pretutindeni. Amintesc în acest caz recentele performanþe ale elevilor ºi studenþilor români la olimpiadele de matematicã, informaticã, geografie. Mai mult, reprezentanþii gimnasticii româneºti ne fac cinste la fiecare competiþie la care participã. Chiar dacã mai avem multe de învãþat, trebuie sã cinstim ºi sã respectãm cetãþenii care ne promoveazã cu onoare þara în Europa. Consider cã trebuie sã învãþãm ºi sã ne apreciem statutul de europeni chiar de la strãinii care se stabilesc în România ºi se îndrãgostesc de peisajele, istoria ºi tradiþiile noastre deosebite. Cu bucurie în suflet ºi având speranþa într-un viitor comun mai bun, urez tuturor românilor ºi prietenilor noºtri din alte state europene un cãlduros la mulþi ani!
				Domnul Gheorghe Dragomir: "Fãrã credibilitate ºi argumente. Moþiunea privind companiile de stat, o nouã rundã de demagogie ieftinã marca PDL" Dupã dezastrul economic provocat între ianuarie 2009 ºi aprilie 2012 de fosta guvernare PDL, am crezut cã liderii ºi parlamentarii acestui partid se vor abþine o bunã perioadã de timp sã mai vorbeascã despre salariile românilor - tãiate cu 25% în acea perioadã -, despre mediul de afaceri ºi IMM-uri - 200.000 dintre ele falimentate de impozitul forfetar introdus de domnul Pogea -, despre pensii - dacã nu tãiate, atunci micºorate abuziv cu 5,5% puncte procentuale - sau despre alte drepturi amputate fãrã discernãmânt ºi fãrã pic de jenã, precum indemnizaþiile mamelor ºi alocaþiile copiilor. ªtiu, nu despre aceste subiecte este vorba în moþiunea simplã depusã de pedeliºti "Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?", care urmeazã a fi votatã în cursul zilei de mâine în plenul Camerei Deputaþilor. De asemenea, ºtiu, ºi respect acest drept, cã poþi apela, ca partid parlamentar, la instrumentele democratice de luptã parlamentarã, unul dintre ele fiind moþiunea simplã. Mai ºtiu, pe de altã parte, cã poþi iniþia o moþiune simplã doar dacã ai ceva de spus despre subiect ºi dacã eºti credibil în acest sens. Ei bine, PDL nu se dezminte ºi nu abandoneazã retorica populistã atât de consacratã în anii de guvernare. Chiar dacã lipsit de argumente ºi de credibilitate dupã propriul eºec la guvernare, acest partid trânteºte astãzi o nouã moþiune simplã, dar fãrã a aminti de salarii, pensii sau investiþii. Atunci despre ce? Oare în ce domeniu a excelat fosta guvernare pentru a avea calitatea moralã de a da lecþii? Ei bine, cum la acest partid viaþa bate filmul, aroganþa bate credibilitatea, iar demagogia, argumentele, s-a gãsit ºi de aceastã datã o temã, bunã de trâmbiþat doar pentru gargara pedelistã, anume companiile de stat - între managementul privat ºi cumetriile de partid. Stimaþi colegi democrat-liberali, cred cã aþi greºit perioada la care faceþi referire în aceastã moþiune. Dacã cumva aþi uitat, aºa cum obiºnuiþi de ceva vreme, vã pot reaminti faptul cã guvernarea PDL era mult mai potrivitã ºi mai prielnicã cumetriilor de partid, singurul domeniu în care aþi performat. Este adevãrat, fãrã management privat, pe care nu l-aþi implementat nicãieri ºi niciodatã! Ca atare, dacã tot doriþi sã abordaþi acest subiect pe marginea cãruia aveþi expertizã, titlul corect al dezbaterii din aceste zile ar trebui sã fie: "Companiile de stat în guvernarea PDL - cãpuºare privatã ºi cumetrie de partid" - subiect care ar umple sute de pagini (nu doar nouã) ºi câteva zile de discuþii. Pe de altã parte, textul moþiunii nu face referire la "performanþele" companiilor de stat din timpul guvernãrii dumneavoastrã, dar nici la rezultatele auditului realizat la fiecare dintre ele dupã ce aþi pãrãsit corabia puterii. Oare pentru cã nu doriþi sã faceþi ºi mai multã vâlvã dupã ce timp de aproape patru ani le-aþi cãpuºat prin firmele clientelei politice, aºa cum s-a întâmplat la Oltchim, la Compania Naþionalã a Huilei, la Hidroelectrica, la CFR Marfã etc.? Mai grav este cã aþi adus comunitãþi locale întregi, dependente de soarta economicã a acestor companii, pe câte un butoi de pulbere, condamnându-le la subdezvoltare. Cât despre arierate, aþi amânat acest subiect fierbinte cu fiecare vizitã a delegaþiei FMI din 2009 încoace, iar nivelul lor a crescut cu fiecare amânare. Astãzi, când Guvernul USL ºi-a asumat implementarea managementului privat în urma acordului cu FMI, aveþi îndrãzneala de a critica aceastã mãsurã de parcã nu dumneavoastrã aþi fi condus România în perioada 2009-2011. Invocaþi undeva în textul moþiunii faptul cã amânarea implementãrii managementului privat la companiile de stat ar dãuna mersului economiei româneºti. Credeþi-mã, cea mai grea piatrã de moarã atârnatã de gâtul economiei româneºti a fost guvernarea PDL ºi e suficient sã-i întrebi pe români la fiecare colþ de stradã ca sã-þi confirme aceastã realitate tristã. Nu vã faceþi griji, noi vom respecta toate obligaþiile care ne revin. ªi nu uitaþi un lucru: vom implementa managementul privat în companiile de stat ºi vom închide supapa arieratelor, numai cã acest proces este dificil ºi pentru cã starea dezastruoasã în care aþi dus ºi lãsat aceste companii nu convinge atât de uºor investitorii ºi managerii privaþi. În ceea ce vã priveºte pe dumneavoastrã, am rugãmintea sã nu mai folosiþi Parlamentul ºi moþiunile simple în lupta internã a PDL, pentru a demonstra, o tabãrã împotriva alteia, cã faceþi opoziþie ºi cã vã pasã de soarta românilor ºi a economiei româneºti! Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al PNL nu va susþine ºi nu va vota un text de moþiune cu un profund caracter demagogic, fãrã soluþii ºi care nu conþine sub nicio formã asumarea responsabilitãþii iniþiatorilor pentru propriul act de guvernare din perioada 2009-2011.
				Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Vreau sã atrag atenþia, prin aceastã declaraþie politicã, asupra nevoii de intensificare a eforturilor pentru obþinerea finanþãrilor necesare, precum ºi a demarãrii lucrãrilor destinate infrastructurii rutiere. Acest fapt este cu atât mai important cu cât largi regiuni din þara noastrã beneficiazã de legãturi de infrastructurã extrem de precare. Mai mult, în condiþiile în care dorim sã dezvoltãm turismul, trebuie sã ne îngrijim ºi de dezvoltarea unei infrastructuri rutiere corespunzãtoare. Nu pot sã nu fac referire la Croaþia, fiind reprezentant al minoritãþii croate în Parlamentul României. În timp ce România este blocatã în demersul de construcþie de noi kilometri de autostradã, Croaþia, þarã care va intra în Uniunea Europeanã abia în vara acestui an ºi care a traversat un devastator rãzboi, stã foarte bine la capitolul autostrãzi. Astfel, Croaþia este una dintre cele mai dezvoltate þãri la nivelul reþelei de autostrãzi, în anul 2011 Zagrebul fiind legat de majoritatea regiunilor printr-o structurã de 1100 de kilometri de autostradã. De asemenea, drumurile europene sau de administrare internã sunt la standarde cu adevãrat europene. Acesta este contextul în care vreau sã amintesc faptul cã multe drumuri din România nu au beneficiat de atenþie ºi finanþare din partea autoritãþilor foarte mulþi ani, acum acestea aflându-se în condiþii ce duc aproape la imposibilitatea circulaþiei în acea zonã. Este situaþia Drumului Judeþean 581 A, actualul Drum Comunal 140 - aproximativ 6,5 km -, aflat în administrarea comunei Caraºova, judeþul Caraº-Severin, precum ºi a celui care traverseazã satul Nermet (3,5 km) din aceeaºi comunã. Acestea nu au mai fost reabilitate sau reparate de ani buni, deºi au o deosebitã importanþã pentru activitãþile economice ºi traficul rutier al locuitorilor din zonã. Reamintesc faptul cã România este þarã a Uniunii Europene cu drepturi depline, dar ºi cu obligaþia de a asigura locuitorilor sãi un nivel european de viaþã ºi acces la infrastructurã. Ca parlamentar român vreau sã pot spune cu mândrie cã ºi þara noastrã se înscrie cu succes în rândul þãrilor civilizate care oferã confortul necesar locuitorilor sãi, precum ºi o imagine pozitivã pentru turiºtii care aleg România ca destinaþie de vacanþã.
				Domnul Gigel-Sorinel ªtirbu: "Dupã ani buni, Ministerul de Interne ºi-a fãcut datoria" Românii s-au bucurat zilele trecute de o adevãratã vacanþã de primãvarã, dar cu vreme de varã, pe intervalul dat de sãrbãtoarea celor ce muncesc, 1 Mai, ºi Sfintele Sãrbãtori de Paºte. Dar românii nu s-au bucurat doar de faptul cã au avut între 4 ºi 6 zile libere, ci ºi de faptul cã le-au petrecut în siguranþã. ªi acest lucru s-a datorat în special modului profesionist în care s-a lucrat în aceste zile la Ministerul de Interne. De la ministru pânã la ultimul agent de pe stradã, prioritatea a constituit-o prevenirea evenimentelor neplãcute ºi asigurarea unui climat de siguranþã pentru românii care au avut parte de ceea ce am denumit vacanþa de primãvarã. ªtiu cã s-au depus eforturi deosebite, dar, de asemenea, ºtiu cã ºi rezultate au fost pe mãsurã. Spre deosebire de anii trecuþi, televiziunile de ºtiri nu au mai avut din abundenþã "materie primã" privind incidente grave, accidente în zonele turistice, iar la spitale, numãrul de "pacienþi" proveniþi din rândul turiºtilor a scãzut drastic acum, în 2013. ªi acest lucru se datoreazã modului în care a fost planificatã utilizarea unei adevãrate armate de 30.000 de angajaþi ai Ministerului de Interne ºi modului în care au acþionat în teren jandarmii, poliþiºtii ºi ceilalþi angajaþi ai ministerului. Sigur, izolat au mai avut loc evenimente - dar acestea sunt inerente în zonele de aglomeraþie -, dar de amploare redusã, au mai avut loc accidente rutiere, dar foarte puþine în raport cu anii trecuþi pe drumurile înspre ºi dinspre litoral, zone montane, staþiuni balneare etc. Pentru modul cum s-a acþionat, cred cã toþi cei care au muncit pentru ca românii sã-ºi petreacã vacanþa de primãvarã în siguranþã trebuie felicitaþi. Cred cã pentru prima datã, acum, în 2013, angajaþii de la "interne" au lucrat la standarde europene. Aº vrea sã insist ºi asupra unui subiect care trebuie sã intre ºi în atenþia noastrã, a parlamentarilor. Dupã mulþi ani - nici nu mai reþin dacã este vorba de 10 sau 12 sau 15 - trenurile pe ruta Bucureºti - Constanþa au parcurs distanþa în douã ore. Este adevãrat, ºi acest lucru s-a datorat tot angajaþilor de la "interne", concret, celor 500 de jandarmi care au pãzit impecabil calea feratã. ªi tot adevãrat este cã pãzirea cãii ferate Bucureºti-Constanþa a constituit un experiment. Toatã lumea ºtie de ce un traseu de douã ore este parcurs în patru sau chiar cinci ore: furturile de materiale. ªtiu cã utilizarea ºi pe viitor a unei paze militarizate este extrem de costisitoare ºi nu existã fondurile necesare; ºtiu, de asemenea, cã achiziþionarea unei aparaturi de supraveghere nu este posibilã în acest moment. Pânã la gãsirea unei soluþii, trebuie ca Parlamentul sã intervinã ºi sã voteze sancþiuni extrem de drastice pentru descurajarea celor care furã materiale de pe calea feratã. ªi sancþiunile extrem de drastice nu trebuie sã-i vizeze doar pe hoþi, ci ºi pe responsabilii unitãþilor de primire ºi stocare a fierului vechi, adicã acolo unde cei care furã valorificã "prada". Pânã la urmã furtul de pe calea feratã reprezintã ºi un atentat la siguranþa cetãþeanului ºi chiar la siguranþa naþionalã.
				Domnul Ioan Balan: "Un an pierdut pentru România!" Ieri s-a împlinit un an de când Uniunea Social Liberalã a preluat puterea guvernamentalã ºi parlamentarã în România, iar acest lucru nu poate fi nicidecum un prilej de bucurie, deoarece un an de guvernare USL a însemnat un an pierdut de români ºi de România, pe calea dezvoltãrii ºi modernizãrii þãrii. Chiar dacã rubricile calendarului nu ne mint, USL încearcã sã convingã pe toatã lumea cã, în perioada mai - decembrie 2012 nu a guvernat USL, ci Guvernul Ponta 1, care nu-i totuna cu Guvernul Ponta 2. Indiferent de perioada la care ne raportãm, grav este cã nici mãcar de lipsã de performanþã nu putem vorbi la adresa guvernãrii USL, ci, dimpotrivã, de contraperformanþe uriaºe, care, dacã vor continua, vor duce România cât mai aproape de anul 1989, ºi nu de anul 2020. Contraperformanþele Guvernului talk-show sunt atât de numeroase ºi evidente încât exced spaþiul disponibil unei declaraþii politice. Cu toate acestea, românii au început sã înþeleagã deja cã Victor Ponta nu guverneazã, ci doar modereazã emisiuni de televiziune ºi cã îºi doreºte mai degrabã o carierã în televiziune, decât una în politica româneascã. De aceea, Victor Ponta dã cu farduri unei economii din ce în ce mai slãbite, unui mediu de afaceri puternic slãbit, care în ultimul an nu a beneficiat în niciun fel de sprijinul guvernamental. Singurele lucruri pe care le-a primit de la Guvernul USL au fost: taxe mai mari, arierate mai mari, investiþii publice tãiate, incertitudine ºi totalã lipsã de predictibilitate. Un an de guvernare USL echivaleazã deja cu un dezastru ºi un regres vizibil pentru toate domeniile vieþii sociale ºi economice: reforma din sãnãtate a bulversat întregul sistem ºi singurul lucru concret care s-a realizat sunt canapelele din piele din biroul ministrului; în educaþie, tot efortul de reformare a sistemului a fost distrus la ceas de searã printr-o suitã de ordonanþe de urgenþã scrise de singurul ministru al educaþiei pe care îl are USL, doamna Andronescu; cercetarea ºi cercetãtorii sunt siliþi de USL sã plece din þarã, pentru cã aici nu sunt pe placul celor care plagiazã; în sistemul public de salarizare ºi de pensii se rescriu deja legile speciale; disponibilizãrile colective sunt fãcute fãrã proiecte de asimilare pe piaþa muncii a viitorilor ºomeri; privatizãrile s-au transformat deja în bãtaia de joc a Guvernului la adresa economiei naþionale ºi a angajaþilor acestora; niciun euro nu a fost accesat de Guvernul USL din fondurile europene nerambursabile, ci, dimpotrivã, majoritatea programelor sunt blocate sau presuspendate; îndepãrtarea noastrã de Uniunea Europeanã este pe zi ce trece mai vizibilã, începând cu ratarea obiectivului Schengen ºi pânã la abandonarea þintei de aderare a României la moneda unicã europeanã. Toate aceste contraperformanþe ale guvernelor USL au fost deja grupate de cãtre Partidul Democrat Liberal în "Cartea neagrã a guvernãrii USL" ºi, dacã pânã acum acest document avea o conotaþie simbolicã a opoziþiei, astãzi el are, din nefericire, mult prea multe argumente sã fie considerat un document ce cuprinde cele mai negre zile din istoria postdecembristã a României. Aºadar, stimaþi colegi, orice zi de guvernare a USL aduce românilor o viaþã mai grea ºi ratarea obiectivelor de modernizare.
				Doamna Ioana-Jenica Dumitru: "Un an de USL, fapte versus promisiuni" În intervenþiile pe care le-am avut de la aceastã tribunã am considerat necesar sã aduc în atenþia dumneavoastrã opinia mea cu privire la problemele de interes local ºi naþional, probleme care sunt de cele mai multe ori derivate din modul cum Guvernul ºi, implicit, majoritatea parlamentarã care îl susþine în prezent îºi duc la îndeplinire programul de guvernare. Schimbul între promisiune ºi vot a avut loc acum un an. Acum un an o majoritate parlamentarã a ales sã susþinã un nou Guvern, care în mare parte se aflã ºi astãzi la cârma þãrii. În opinia mea este foarte important sã avem o atitudine criticã argumentatã ºi echilibratã asupra activitãþii guvernului, indiferent ce parte a eºichierului politic ocupãm vremelnic. Altfel spus, trebuie sã fim corecþi ºi sã sancþionãm greºelile Guvernului acolo unde acestea sunt ºi sã încurajãm eforturile benefice întreprinse de acesta atunci când este cazul, chiar dacã ne aflãm în opoziþie sau la putere. ªi pentru cã eu reprezint opoziþia în Parlament, vreau sã încep cu câteva aprecieri la adresa Guvernului. Consider salutar efortul Guvernului de a creºte indemnizaþia pentru mame, chiar dacã este vorba despre o creºtere timidã, cel puþin în raport cu cheltuielile necesare acestei activitãþi, ºi sunt convinsã cã mamele ºtiu despre ce vorbesc. De asemenea, trebuie apreciatã creºterea salariului minim la 800 de lei, chiar dacã aceastã creºtere în raport cu inflaþia nu mai este la fel de temeinicã. Reîntregirea salariilor bugetarilor ºi eliminarea impozitãrii pensiilor sunt, în opinia mea, ultimele douã mãsuri cu adevãrat bune pe care actualul Guvern le-a întreprins. ªi pentru cã eu nu mã aflu printre colegii noºtri care susþin coaliþia USL, îmi permit sã aduc ºi câteva critici, cred eu, constructive Guvernului României. Domnilor guvernanþi, totul este scump ºi din ce în ce mai scump. Alimentele de bazã, pâine, fãinã, orez cartofi ºi alte legume s-au scumpit foarte mult în raport cu veniturile medii ale populaþiei. Aþi promis cã atunci când veþi ajunge la guvernare mâncarea nu va mai fi un lux. Reducerea TVA-ului la alimentele de bazã a fost un veritabil vârf de lance în campania electoralã ºi cei mulþi ºi-au pus speranþa în aceastã promisiune care, cu tot regretul, vã spun cã nu pare deloc realizabilã. Politica economicã a guvernului nu pare deloc departe de ideile economico-financiare ale guvernãrilor ultimilor 4 ani. Taxele locale au crescut aproape fãrã excepþie. TVA-ul a rãmas la nivel de top în Europa, coplata la sãnãtate este pe cale sã fie implementatã, iar taxa auto nu face excepþie de la valul de creºteri ale dãrilor cãtre stat. Energia este din ce în ce mai scumpã ºi combustibilul creºte ºi el constant. Acest mediu economic este propice nu pentru creºtere, ci pentru stagnare sau chiar recesiune. Reducerea CAS-ului, veºnica promisiune fãcutã pentru a mulþumi dorinþele angajaþilor ºi angajatorilor deopotrivã, rãmâne un subiect tabu, ºi investiþiile în România rãmân la cote îngrijorãtor de mici, din cauza, cred eu, lipsei de predictibilitate fiscalã. La Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor discutãm aproape sãptãmânal modificãri ale Codului fiscal. Nu în ultimul rând, doresc sã atrag atenþia celor care guverneazã asupra eºecului implementãrii managementului privat la companiile unde statul este încã acþionar. Se rateazã ocazii bune de a face ordine în sistemul public pentru a hrãni, se pare, o clientelã de partid sau, mai bine zis, partide, foarte avidã. Nici cu privatizãrile nu stãm foarte bine, cã tot veni vorba de management privat. Oltchim, Mechel ºi mai nou CFR marfã sunt exemple concludente de "aºa nu" în materie de privatizãri locuri de muncã, pierdute. Perioada de graþie a expirat. Putem fi mulþumiþi de faptul cã ambiþiile politice ale liderilor palatelor Victoria ºi Cotroceni au ajuns sã nu mai fie concurente, dar acest lucru nu este nici pe departe suficient. Vrem soluþii pentru problemele cu care ne confruntãm de zeci de ani. Avem nevoie de soluþii pentru ºomaj, mai ales în rândul tinerilor. Avem nevoie de creºtere economicã ºi de un sistem fiscal predictibil ºi eficient. Avem nevoie de o clasã de mijloc puternicã care sã susþinã un plus în bugetul naþional ºi de unde privesc eu sistemul bilanþul guvernului este încã pe minus.
				Domnul Ion Diniþã: "Salariile din sistemul bugetar trebuie sã reintre în normalitate" Partidul Conservator susþine intenþia Executivului de a plafona salariile directorilor din companiile de stat în standardele Bãncii Naþionale a României. În opinia mea, buna funcþionare a statului român a fost grav lezatã în ultimii ani ºi de proliferarea acestor venituri incredibile pe care le-au suportat toþi românii, toþi contribuabilii oneºti. Consider cã este inadmisibil sã existe în România, o þarã care are, potrivit statisticilor, peste 9 milioane de oameni la limita sãrãciei, salarii care pot ajunge ºi la 188.000 de lei pe lunã, precum în cazul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor. Din acest punct de vedere, jaful comis pe banii ºi cu acordul statului trebuie sã înceteze, iar Partidul Conservator cere imperativ premierului Victor Ponta sã stopeze odatã pentru totdeauna acordarea acestor venituri incredibile de la bugetul de stat. Din pãcate, la acordarea acestor salarii, puþin spus nesimþite, ºi-a adus contribuþia întreaga clasã politicã de dupã 1989. Cu siguranþã veniturile uriaºe din sectorul de stat, unele dintre ele depãºind cele mai înalte standarde de salarizare din mediul privat, au fost tolerate de la o guvernare la alta, conform principiului pãgubos de a asigura avantaje clientelei politice, care, ulterior, s-au transformat în mod sigur în beneficii reciproce obþinute de partidele politice în anii electorali, ºi nu numai. Este imperios necesar ca primul-ministru ºi Guvernul USL sã impunã o ordine riguroasã în acordarea viitoarelor salarii la nou-înfiinþata structurã a Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Acestea trebuie sã se încadreze în standardele Bãncii Naþionale, oricum mult mai consistente decât veniturile obþinute de demnitarii statului, de la preºedinte la primarul celei mai amãrâte comune. Ca sã nu mai vorbim de oamenii sau bugetarii obiºnuiþi, de medici sau profesori cu salarii de 1.000 lei lunar, ºi ei contributori la bugetul de stat, care, fãrã îndoialã, au un sentiment justificat de aversiune faþã de întreaga clasã politicã din aceastã perspectivã. De-a lungul timpului s-a mai vorbit despre salariile uriaºe din sistemul de stat. Niciun guvern nu a reuºit însã sã stopeze acest fenomen scãpat de sub control, tocmai din acest punct de vedere misiunea Guvernului nu este deloc uºoarã. Suntem de acord ca aceºti directori sã fie bine plãtiþi, sã fie stimulaþi sã facã performanþã, însã când vorbim despre venituri de zeci de mii de lei lunar pentru conducãtorii unor unitãþi de stat cu pierderi este prea mult! Partidul Conservator susþine transparenþa bugetelor fiecãrei instituþii din subordinea statului, în special a modului de cheltuire a banului public. Cerem, de asemenea, o anchetã a Corpului de control al primului-ministru care sã dezvãluie cum s-a ajuns la acordarea acestor salarii nesimþite, iar vinovaþii sã fie traºi la rãspundere, indiferent de culoarea lor politicã.
				Domnul Ionel Stancu: România face paºi importanþi pentru alinierea la normele europene privind sistemul de învãþãmânt din þara noastrã. Dacã în urmã cu un an am primit opinii pro ºi contra privind introducerea clasei pregãtitoare în învãþãmântul primar, acum lucrurile au intrat pe fãgaºul normal. Cel mai important lucru este tocmai faptul cã opinia publicã ºi în special pãrinþii au înþeles nevoia creãrii unei punþi de trecere de la învãþãmântul preºcolar (grãdiniþã) la cel primar. Introducerea clasei pregãtitoare este de naturã sã acomodeze pe micul ºcolar cu un sistem de învãþãmânt nou. Mai mult decât atât, acesta va fi pus în situaþia în care va îmbina orele de studiu al noilor materii cu orele de relaxare ºi educaþie fizicã. În acest an ministerul de resort a reuºit sã rezolve fãrã vreun scandal mediatic una dintre cele mai importante probleme: cererile de suplimentare de locuri destinate clasei pregãtitoare. Astfel, dacã în Capitalã a fost nevoie de suplimentarea cu 74 de clase, in Ilfov au fost suplimentate 5 clase, în Dolj 12 clase, iar la Cluj s-au introdus 7 clase în plus. Acest fapt aratã fãrã echivoc faptul cã a existat o reacþie în timp real la solicitarea pãrinþilor care au cerut mãrirea numãrului de clase, în special în marile oraºe. Cu toate acestea în exprim speranþa ca autoritãþile responsabile sã aibã aceeaºi deschidere ºi faþã de problemele cu care se vor confrunta ºi ºcolile din mediul rural în anul ºcolar viitor. ªtim cã multe dintre acestea sunt lipsite de finanþarea necesarã atât reparaþiilor de bazã, încãlzirii pe timp de iarnã, precum ºi pentru asigurarea minimului de utilitãþi. Ne dorim din ce în ce mai mult ca ºi ºcolarii care învaþã în ºcolile sãteºti sã parcurgã mult mai uºor drumul cãtre ºcoalã, mulþi dintre aceºtia fiind nevoiþi sã meargã kilometri întregi pe jos ºi de multe ori ºcolile la care ajung nu au dotãrile necesare. Acesta este motivul pentru care salut rãspunsul prompt al ministerului pentru rezolvarea primelor probleme cu care se confruntã cei care vor merge la ºcoalã în clasa pregãtitoare, dar îmi exprim în acelaºi timp speranþa pentru un rãspuns la fel de eficient în faþa solicitãrilor unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural.
				Domnul Ionuþ-Cristian Sãvoiu: "România are nevoie de minimum 50 de poli de dezvoltare" Executivul a stabilit în anul 2008, prin H.G. nr. 998/2008, completatã prin H.G. nr. 1149 din 18 septembrie 2008, polii de creºtere în numãr de 7 (Iaºi, Constanþa, Ploieºti, Craiova, Timiºoara, Cluj-Napoca ºi Braºov) ºi polii de dezvoltare urbanã în numãr de 13 (Arad, Baia Mare, Bacãu, Brãila, Galaþi, Deva, Oradea, Piteºti, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureº), în cadrul cãrora se realizeazã cu precãdere investiþii din programele cu finanþare comunitarã ºi naþionalã. "Coincidenþa" face ca ecuaþia 7 + 13 = 20 de poli de creºtere ºi dezvoltare sã se plieze concepþiei de regionalizare a PDL-ului. Ne aducem aminte cã aceºtia au lansat ideea desfiinþãrii judeþelor actuale ºi crearea a 20 de judeþe mai mari care sã se constituie ulterior în regiuni de dezvoltare. Provin dintr-un judeþ al cãrui municipiu de reºedinþã, ca multe altele, de altfel, nu a fost inclus pe lista de mai sus. Consecinþa tristã: investiþiile din programele cu finanþare comunitarã ºi naþionalã ne vor ocoli, fiind astfel condamnaþi la subdezvoltare regionalã ºi exodul forþei de muncã. Susþin cu tãrie concepþia prezentatã recent de cãtre vicepremierul Liviu Dragnea. Susþin concepþia unei regiuni multipolare în cadrul cãreia toate municipiile reºedinþã de judeþ vor trebui sã joace rolul unui pol de dezvoltare regionalã. În acelaºi timp, devine evident conflictul de logicã între situaþia consacratã prin H.G.-urile amintite ºi proiectul Guvernului USL privind stimularea procesului de multipolaritate a dezvoltãrii regionale. Ca atare, afirm rãspicat cã se impune o decizie politicã de modificare a actului normativ de desemnare a polilor de dezvoltare urbanã, pentru a adãuga listei ºi alte centre care sã respecte concepþia de dezvoltare regionalã multipolarã. Nu vreau sã insist pe motivele care au generat, la momentul respectiv, hotãrârea prin care au fost stabilite cele 13 municipii ca poli de dezvoltare urbanã. Susþin cu tãrie cã potrivit unor criterii obiective, printre care aº enumera poziþia geograficã ºi accesibilitatea, istoria, potenþialul uman, capacitatea de cercetare-dezvoltare ºi inovare, serviciile publice oferite, capacitate de asociere administrativã, existã condiþiile lãrgirii listei polilor de dezvoltare urbanã cu centre noi, adaptate noii concepþii de dezvoltare regionalã. ªi, de ce nu, toate municipiile reºedinþã de judeþ omise anterior, printre care aº enumera Târgoviºte, Bistriþa, Târgu Jiu, Buzãu sau alte municipii ºi oraºe, mai noi sau mai vechi, dar importante pe harta dezvoltãrii regionale durabile a României, pot fi incluse în lista polilor de dezvoltare. Mãsura ar veni în întâmpinarea intenþiilor declarate de atenuare a dezechilibrelor de dezvoltare regionalã, a regiunilor multipolare, respectiv crearea unei structuri spaþiale care sã impulsioneze dezvoltarea economicã echilibratã teritorial. E de datoria noastrã sã propunem o astfel de abordare ºi sã insistãm ca demersul sã devinã prioritar pe agenda Executivului.
				Domnul Ionuþ-Cristian Sãvoiu: "Regionalizarea - o nouã ºansã pentru personalul din administraþie" Una din tezele exprimate în cadrul numeroaselor luãri de poziþii din partea oponenþilor regionalizãrii este aceea cã regionalizarea va introduce un nivel administrativ care ar determina, ca efect direct, creºterea numãrului de funcþionari ºi, în fapt, dezvoltarea unei birocraþii suplimentare. Desigur, modul acesta de a privi lucrurile vãdeºte limitele de abordare ºi unghiul îngust din colþul cãruia se raporteazã unii sau alþii la un proiect extrem de responsabil. Eu îmi doresc sincer sã gãsim capacitatea de a depãºi acest blocaj (de viziune). ªi vreau sã cred cã regionalizarea, în forma propusã prin delegarea responsabilitãþilor de la nivel central la nivel regional, va însemna, înainte de toate, o reaºezare a corpului administrativ într-o nouã matcã, determinând efecte imediate în modul de realocare a resurselor umane ºi, implicit, a competenþelor din cadrul instituþiilor implicate. Un prim efect întrezãrit trebuie sã însemne reducerea numãrului de funcþionari, supradimensionaþi ºi inutil cantonaþi, ca sã nu spun anchilozaþi, în structurile centrale din instituþii ºi ministere, aduºi acolo de valurile succesive de schimbãri politice de dupã 2004, fãrã sã ofere valoarea, competenþa, calitatea, eficienþa actului administrativ aºteptate de la ei, ci, din pãcate, mai multã corupþie ºi inflexibilitate administrativã. Mai mult decât atât, poziþiile din instituþiile regionale transferate la nivel judeþean vor oferi ºansa specialiºtilor din teritoriu sã se exprime cu motivarea de care procesul administrativ are astãzi atâta nevoie. Închei prin a spune cã regionalizarea este o excelentã oportunitate pentru reaºezarea administraþiei într-un nou format, mai eficient, mai apropiat de cei cãrora actul public le este destinat. Restructurarea aparatului birocratic, ºi nu dezvoltarea excesivã a acestuia, este obiectivul de cãpãtâi. Punerea în valoarea a specialiºtilor, ºi nu crearea unui mamut administrativ pãgubos ºi sufocant, va asigura, în final, dezvoltarea economicã durabilã a regiunilor ºi, implicit, a României.
				Domnul Ionuþ-Cristian Sãvoiu: "Regionalizarea actualã nu are nimic în comun cu cea din perioada stalinistã" În dezbaterile publice ºi confruntãrile de idei din ultima perioadã am întâlnit tot felul de prejudecãþi pe marginea procesului de regionalizare, aºa cum a fost el gândit de guvern. Pe foarte multe dintre acestea le-am respins din start, ca fiind simple exerciþii de blocaj, fãrã argumente. În câteva cazuri am cãutat sã ofer explicaþiile de rigoare, în temeiul faptului cã aºa înþeleg dezbaterea unui subiect de interes major. M-am întâlnit de mai multe ori cu opinii care încercau sã acrediteze ideea cã regionalizarea, în forma propusã de guvern, ar induce efectele negative ale regionalizãrii din perioada stalinistã. Trebuie spus cã opinia se manifestã, în special, în rândul celor care au trãit fenomenul, oferind greutate suplimentarã acestor voci. Ele fac referire, cu precãdere, la efectul polarizãrii dezvoltãrii în câteva centre urbane, urmare a concentrãrii deciziei politice, a resurselor financiare, culturale ºi intelectuale. Acest lucru ar conduce la subdezvoltarea vechilor reºedinþe de judeþ, devenite, nu-i aºa, un fel de oraºe raionale, fãrã prea multe perspective. Într-un final, aceleaºi voci concluzioneazã cã regionalizarea din anii ’50 a dovedit, prin efectele negative produse, cã e nevoie sã ne întoarcem la modul de organizare antebelic, lucru petrecut în 1968, ºi cã nu e cazul sã repetãm o istorie nefastã. Trebuie spus din capul locului, ºi cred cu tãrie cã e vorba doar de o asociere semanticã inofensivã, cã regionalizarea de care vorbim astãzi nu are niciun fel de conexiuni tangenþiale cu regionalizarea înfãptuitã sub influenþa nemijlocitã a Uniunii Sovietice. Obiectivul major al mãsurilor de organizare administrativ-teritorialã din acea vreme avea în vedere destructurarea fiinþei naþionale a poporului român ºi alinierea la modelul sovietic de organizare, care, ºi cred cã aici e toatã lumea de acord, nu are nimic în comun cu integrarea în sistemul de valori al Uniunii Europene. De aceea, afirm ºi reafirm de câte ori voi avea ocazia: regionalizarea pe care o gândim astãzi presupune cel puþin douã diferenþe structurale pe care nu le putem ignora. În primul rând, menþinem judeþul ca formã administrativ-teritorialã în cadrul regiunii ºi, în al doilea rând, promovãm modelul de regiune dezvoltatã multipolar, în cadrul cãreia cel puþin municipiile-reºedinþã joacã un rol vital. Sunt argumente solide, incontestabile, care oferã o perspectivã raþionalã abordãrilor amintite în debut.
				Domnul Ionuþ-Cristian Sãvoiu: "Privim cu entuziasm cã Roberta Anastase este «imaginea» PDL" Prinºi în aglomeraþia de subiecte care oferã culoare ecranelor TV, am trecut nepãsãtori pe lângã unul care simt cã meritã ceva mai mult atenþie. Aº fi fost îndreptãþit sã cred cã PDL ºi-a diminuat rezervele de tupeu ºi dispreþ la adresa românilor dupã lecþia din decembrie 2012. Se pare cã oamenii de-acolo vor cu tot dinadinsul sã ne surprindã în continuare. Drept pentru care au pus-o - cã "ales-o" e mult spus - drept vicepreºedinte pe zona de imagine - comunicare pe Roberta Anastase! Exact, aþi înþeles bine: imagine ºi comunicare. Ce comentariu poþi sã oferi unui astfel de gest? Câtã indignare trebuie sã umple sufletele acelor oameni care au privit neputincioºi imaginile "celebrului" vot pe Legea pensiilor, atunci când doamna în cauzã a socotit cã 80 = 160? Câtã revoltã pentru modul în care a fost "scãpatã"? Cât reproº? Pare-se cã insuficient, din moment ce PDL îºi asumã astãzi ºtampila imaginii publice a Robertei Anastase la fel de arogat ºi dispreþuitor ca atunci când a fãcut scut în jurul ei la momentul degradant din toamna anului 2010. Demers care întãreºte, pe undeva, sentimentul cã partidul ãsta nu mai are scãpare. Ceea ce nu e, neapãrat, un lucru rãu. De aceea, declar public entuziasmul nostru. P.S: Pe acelaºi tipar al alegerii doamnei Anastase pe domeniul imagine - comunicare, o altã emblemã a guvernãrii PDL, Elena Udrea, a gãsit de cuviinþã sã ne ofere câteva lecþii de gestiune a fondurilor europene. Face asta cea care se mândreºte cu "performanþa" acelor suspiciuni de fraudã confirmate de Comisia Europeanã pe 98% din banii atraºi din Fondul European de Dezvoltare Regionalã ºi Fondul de Coeziune în 2011. No comment.
				Domnul Laurenþiu Chirvãsuþã: "La mulþi ani, Europa! La mulþi ani, România!" Pe 9 mai 1951, Robert Schuman, ministrul francez de externe de la acea vreme, anunþa public planul de dezvoltare al Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului. Ulterior, Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului devine Fundaþia pentru Comunitatea Economicã Europeanã ºi este redenumitã mai apoi Comunitatea Europeanã, iar în cele din urmã, prin semnarea Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeanã. Acesta este scurtul istoric al formãrii marii familii europene, familie la formarea cãreia ºi noi, românii, am pus umãrul. Acum, dezvoltarea economicã ºi socialã a întregii Europe, într-un mod echilibrat ºi fãrã a face distincþie de origini, sex sau etnie între cetãþenii þãrilor membre ele Uniunii Europene este dezideratul care îi însufleþeºte pe toþi cei care vor o Uniune Europeanã modernã. Actul de naºtere al Uniunii Europene, semnat pe 9 mai, aduce acum identitatea europeanã pentru toþi cetãþenii bãtrânului continent ºi nu pot decât sã urez la mulþi ani întregii Europe ºi la mulþi ani României!
				Doamna Liliana Ciobanu: "România, între sãrãcia oamenilor ºi trufia conducãtorilor" Premierul Victor Ponta le-a recomandat românilor sã mãnânce mai puþin de Paºti. Cinicã recomandare! Nu am auzit niciunde în lume ca un premier sã le spunã aºa ceva compatrioþilor lui. Dacã o astfel de povaþã venea din partea unui medic sau a altui specialist în nutriþie ºi sãnãtate, aº mai fi fost de acord. Dar, în actualele condiþii ale vieþii românilor, ceea ce a spus public Ponta nu numai cã denotã o încãlcare a atribuþiilor sale, ci demonstreazã fãrã echivoc faptul cã premierul nu ºtie ce þarã conduce ºi cum o duc locuitorii ei. Am sã-i dau o veste tristã ºi realã primului-ministru. Domnule Ponta, românii oricum au mâncat mai puþin cu ocazia acestor Paºti, deoarece nu au putut sã mãnânce mult, nu trãiesc atât de bine precum dumneavoastrã eronat credeþi! Mulþi dintre români nu au avut ce sã punã pe masa copiilor, darãmite sã se îmbuibe cu mâncare, cu nu ºtiu ce delicatese. Este clar cã premierul, de un an de când conduce Guvernul, a uitat sã mai viziteze þara ºi trãieºte în altã lume, o lume paralelã cu cea a României reale. Cum poþi sã spui unor oameni aflaþi la limita de jos a sãrãciei ºi disperãrii sã mãnânce mai puþin, cât timp mulþi dintre ei efectiv nu au ce sã mãnânce? Este incredibil, dar, cum spunea cineva, asta-i pohta ce-au pohtit românii... Nu ºtiu în alte zone ale þãrii cum au fost recentele Paºti pentru români, dar ºtiu cum au fost în Giurgiu. Îl invit pe premier sã vinã în Giurgiu ºi sã vadã câþi oameni i-au ascultat "recomandarea" ºi nu au mâncat prea mult, din lipsuri, nu din alte cauze. Unii nu au mâncat nimic, din pãcate... Giurgiu este un judeþ aflat la limita sãrãciei, mulþi oameni spun cã mai rãu decât acum nu are cum sã le fie. Sã vinã premierul cu suita lui ministerialã pusã pe bazã de clientelism politic sã vadã cum se trãieºte în Giurgiu ºi ce mãnâncã giurgiuvenii... Din nefericire, la un an de când conduce þara, Guvernul USL ºi premierul acesta mereu vesel, mai fericit probabil decât Obama, au demonstrat cã nu fac faþã unei asemenea misiuni. Cel puþin pentru giurgiuveni nu au fãcut nimic notabil. Oamenii trãiesc tot mai prost, sãrãcia este a doua religie, locurile de muncã lipsesc cu desãvârºire, oamenii sunt tot mai bolnavi de stres ºi lipsuri. Atunci, unde e schimbarea ºi de ce s-a produs? Sã ne fie tot mai rãu? Aºa se pare, din pãcate, este tristul adevãr. Nu pot fi nepãsãtoare la problemele oamenilor din Giurgiu. La biroul meu parlamentar vin zilnic localnici care îmi spun cã nu mai pot sã supravieþuiascã. Nu au ce mânca, nu au bani sã-ºi trimitã copiii la ºcoalã, nu au locuri de muncã, sunt bolnavi ºi necãjiþi. Ponta ºtie lucrurile astea? E clar cã nu le ºtie. El s-a mulþumit sã coabiteze cu "duºmanul" Bãsescu, iar acum îºi permite neobrãzarea de a fi trufaº cu românii care l-au propulsat în funcþia de prim-ministru. Aºa ne trebuie, ne meritãm soarta! Dar nu putem sã progresãm cu astfel de conducãtori rupþi de realitate. Sã ne rugãm bunului Dumnezeu sã ne scape de astfel de oameni.
				Doamna Manuela Mitrea: "9 Mai" Existã momente când oamenii spun cã lucrurile nu mai pot continua în acelaºi fel ºi cã trebuie sã existe o schimbare. Nu putem prezice când sunt acele momente, dar le putem recunoaºte în toatã istoria. Un astfel de moment a fost 9 mai 1877, când primul-ministru Mihail Kogãlniceanu declara în Parlament cã "suntem independenþi, suntem naþiune de sine stãtãtoare". Dupã sute de ani de suzeranitate, Adunarea Deputaþilor a proclamat independenþa de stat a României. Tot un astfel de moment a fost 9 mai 1945, când Germania nazistã a capitulat în faþa Aliaþilor ºi astfel s-a încheiat, cel puþin în Europa, cel mai mare conflict pe care omenirea l-a cunoscut vreodatã. La fix cinci ani de la acel moment, la 9 mai 1950, Robert Schuman ministrul de externe francez, a propus Germaniei ºi altor state europene, sã punã "bazele concrete ale unei federaþii europene indispensabile pentru menþinerea pãcii". Dupã sute de ani de conflicte, popoarele din Europa voiau sã-ºi construiascã viitorul în pace. Luând exemplul înaintaºilor noºtri, trebuie sã avem curajul sã ne adunãm ºi sã schimbãm lucrurile în bine în întreaga Uniune. Criza economicã este cea mai mare provocare, de la terminarea rãzboiului ºi pânã acum, cãreia europenii sunt obligaþi sã-i facã faþã. Aceºti ani de sacrificii cu tãieri de salarii, cu ºomaj, cu falimente, cu austeritate, au scos la ivealã temerile ºi nemulþumirile oamenilor din fiecare stat european faþã de Uniune. 9 Mai 2013 trebuie sã fie începutul revenirii la normalitate ºi este datoria noastrã,a tuturor politicienilor din Europa, de a veni în faþa oamenilor ºi a le reaminti cã Uniunea Europeanã este aceea care ne uneºte, ºi nu cea care ne desparte. Astãzi, mai mult ca oricând în trecut, noi, europenii, avem nevoie de unitate, de solidaritate, de Uniunea Europeanã, avem nevoie de curaj, ºi nu de fricã, avem nevoie de încredere, ºi nu de deznãdejde. Astãzi, când statele mai vechi din Comunitate ºovãie ºi au îndoieli în ceea ce priveºte Uniunea, este momentul ca noi sã-i ajutãm sã-ºi recapete încrederea într-un viitor comun mai bun.
				Doamna Manuela Mitrea: "Obezitatea infantilã, o problemã gravã în România" Bãtrânii noºtri considerau cã un copil grãsuþ este sãnãtos, deoarece însemna cã are ce sã mãnânce ºi cã asimileazã. O astfel de gândire era valabilã în vremurile când hrana nu era îndestulãtoare, când medicina nu era accesibilã tuturor. Astãzi, când aceste probleme majore au fost depãºite, gândirea cã un copil grãsuþ este sãnãtos nu mai este valabilã în totalitate, dar mulþi pãrinþi nu o pot depãºi. Dimpotrivã, un copil grãsuþ ar trebui sã-i alerteze, pentru cã obezitatea în rândul copiilor este deja un fenomen care îngrijoreazã comunitatea medicalã din întreaga lume civilizatã. În România, un copil din doi are probleme cu greutatea corporalã. Obezitatea infantilã este la proporþii alarmante în Uniunea Europeanã. Conform statisticilor, 14 milioane de copii sunt supraponderali ºi numãrul lor creºte anual cu 400.000. Datoritã acestor cifre, campanii din toate þãrile europene cer Uniunii sã recunoascã obezitatea drept boalã cronicã. Pentru a evita ca viaþa acestor copii sã fie pusã în pericol, trebuie luate mãsuri urgente, deoarece copiii supraponderali sau obezi sunt în pericol sã rãmânã obezi ca adolescenþi. Cu cât un copil se menþine obez, cu atât mai mari sunt ºansele ca el sã devinã un adult obez. În jur de 80% din adolescenþii obezi devin adulþi obezi. Obezitatea în copilãrie sau adolescenþã mãreºte riscul unei sãnãtãþi precare la maturitate, indiferent dacã adultul este sau nu obez. Astfel, cel mai mare risc pe termen lung pentru obezitatea din copilãrie este continuarea sa ºi la maturitate, asociatã cu numeroase riscuri asupra sãnãtãþii ºi calitãþii vieþii. De aceea, este important sã se identifice obezitatea ºi sã se acþioneze din timp pentru înlãturarea ei, înainte de maturizarea copiilor. Dacã vrem sã avem copii sãnãtoºi, atunci trebuie sã fie educaþi atât ei, cât ºi pãrinþi lor, iar mesajele radio-tv privind "consumul excesiv de sare, zahãr ºi grãsimi" nu sunt suficiente. Pãrinþii ºi copiii trebuie educaþi sã mãnânce sãnãtos ºi sã facã miºcare, dar pentru asta România are nevoie de programe integrate elaborate împreunã de Ministerul Sãnãtãþii ºi cel al Educaþiei. Dacã nu vom interveni rapid ºi nu vom lua mãsuri concrete, obezitatea va deveni una dintre cele mai mari probleme ale acestui secol. În trei din patru boli, obezitatea a devenit un factor de risc. Deºi statisticile sunt alarmante, nu par sã sperie pe nimeni, deoarece în farfuriile copiilor gãsim alimente interzise: fast-food, prãjituri ºi multã ciocolatã. Este adevãrat cã nu doar alimentele au fãcut ca problema obezitãþii sã explodeze. Un rol important îl are ºi sedentarismul. Iar obiceiurile alimentare ºi cele de miºcare se învaþã în primii ani de viaþã, însã se pare cã mulþi pãrinþi români nu au auzit despre aceste obiceiuri.
				Doamna Marioara Nistor: "Un an pierdut pentru România" Ieri, 7 mai, s-a împlinit un an de când primul Guvern condus de copilotul Victor Viorel Ponta s-a instalat la conducerea României. Mânaþi în luptã de mincinosul slogan "Jos Bãsescu!", liderii USL încep acum sã priceapã cã înverºunarea antibãsescianã nu se transpune în practicã nici ca un program de þarã, nici ca o strategie coerentã social-economicã. De fapt, acest slogan prin intermediul cãruia românii au fost minþiþi se traduce într-un nou an irosit pentru dezvoltarea României. Pânã la urmã, românii o sã ajungã sã-i dea dreptate lui Dan Diaconescu. Este mult mai rãu decât a fost, oamenii supravieþuiesc mai greu decât înainte. Toate grozãviile aruncate în ochii românilor cu texte de marketing de genul "dreptate pânã la capãt" ºi alte tâmpenii electorale nu au fost puse în practicã dupã ce Guvernul Ponta a ajuns la cârmã. Mai mult, aºa-numita reîntregire a salariilor ºi pensiilor a rãmas singura mãsurã de care îºi aduc aminte românii din ºirul promisiunilor USL. Dar nici acest fapt nu are valoare în ziua de astãzi, deoarece rata inflaþiei ºi creºterea preþurilor au depãºit cu mult economia fãcutã prin cei câþiva lei în plus la salarii ºi pensii. Românii ºi România au pierdut un an cu încercãrile disperate ale USL de a reîncãleca politic justiþia, procuratura ºi instanþele de judecatã. Am pierdut un an pe plan extern, prostia imensã a referendumului þinându-ne în continuare în afara Europei civilizate ºi tot mai departe de Schengen. Scandalul de anul trecut a subminat grav statul de drept, iar oficialii UE, în frunte cu Barroso ºi Merkel, nu uitã cã lovitura de stat de anul trecut era cât pe ce sã reuºeascã, cã nu poþi avea încredere în conducãtori care pot repeta figura oricând. Minciunile conform cãrora USL va repara ce au stricat Guvernele Boc s-au dovedit purã demagogie. Mãsurile de austeritate sunt la fel ca în urmã cu un an, ba chiar au fost amplificate, prin creºteri de taxe ºi impozite, accize, preþurile nu s-au redus, nu a scãzut TVA la alimente ºi nici CAS-ul, investiþiile strãine directe sunt la cel mai jos nivel. În ciuda asigurãrilor date, restructurãrile ºi reducerile de cheltuieli bugetare încã nu au loc, iar contradicþiile din interiorul USL se ascut cu fiecare zi. În loc sã strângem cureaua, dupã modelele anterior implementate, USL a înfiinþat 27 de ministere, de trei ori mai mult ca Germania, care are 9, ºi mult mai multe decât cele de pe vremea guvernãrilor anterioare. Previziunile sunt sumbre. România este neguvernatã. Românii sunt dezamãgiþi pe bunã dreptate ºi sceptici în legãturã cu viitorul copiilor lor. Am pierdut un an în care mai puteam face lucruri bune pentru oameni. Sã sperãm cã ne vom trezi la realitate, ºi oamenii, ºi guvernanþii. Pânã nu va fi prea târziu...
				Domnul Mihai-Aurel Donþu: "Aeroportul Internaþional Braºov-Ghimbav - un proiect deosebit de important pentru judeþul Braºov a fost, în sfârºit, demarat" Îmi amintesc cu tristeþe faptul cã România a ratat, acum câþiva ani, una dintre cele mai importante investiþii strãine, cea a Grupului de firme Daimler, care îºi reformuleazã iar strategia de investiþii, luând în calcul din nou ºi România, care a preferat sã investeascã 800 mil. de euro într-o þarã vecinã, ºi anume în Ungaria, din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate în þara noastrã. Cum putem cuantifica pierderea României prin decizia respectivã, de construire a unei fabrici Mercedes în Ungaria, ºi nu în România? Nimic mai simplu: deoarece în România nu au fost fãcute la timp investiþiile necesare în infrastructurã, adicã în aeroporturi ºi autostrãzi, acea investiþie considerabilã, de 800 milioane de euro, a contribuit la crearea a 2500 de locuri de muncã în Ungaria, ºi nu în România, în vremuri în care ºomajul era într-un ritm ascendent la noi, urcând pânã la cote îngrijorãtoare. Zilele trecute, autoritãþile locale din judeþul Braºov, împreunã cu reprezentanþii Guvernului nostru, cel al USL, au inaugurat, dupã 23 de ani de aºteptãri ºi tergiversãri, lucrãrile la pista Aeroportului Internaþional Braºov - Ghimbav. Aceste lucrãri au reuºit sã fie, în sfârºit, demarate, dupã foarte mulþi ani de discuþii, aprobãri, licitaþii ºi contestaþii. Astfel, pentru pista aeroportului, care ar trebui sã fie gata în luna noiembrie, se vor investi peste 12 milioane euro, în timp ce întreaga investiþie la aeroport ar trebui sa fie de aproximativ 60 milioane euro, iar lucrarea în ansamblu este estimatã cã ar putea fi finalizatã pânã în anul 2015 sau cel târziu pânã în 2016. Deocamdatã, existã banii necesari pentru finanþarea lucrãrilor la pista aeroportului, dar pentru continuarea ºi finalizarea acestui proiect trebuie gãsite, din pãcate, alte resurse financiare. De aceea, cred cã este de importanþã majorã implicarea noastrã, a tuturor celor care reprezentãm judeþul Braºov în mod serios, pentru a face tot ceea ce este legal posibil ca acest proiect sã rãmânã în atenþia Guvernului ºi ca acesta sã gãseascã cele mai pertinente soluþii, pentru a putea continua lucrãrile respective, sprijinind astfel, în mod activ, autoritãþile locale în acest demers. Consider, în mod ferm, ºi acum - ca ºi cu alte ocazii, când am susþinut ºi explicat necesitatea construirii unui aeroport internaþional în judeþul Braºov -, faptul cã demararea lucrãrilor la un astfel de proiect reprezintã un pas important pentru dezvoltarea economicã a judeþului nostru, aducând beneficii directe comunitãþii braºovene, atât prin deschiderea oportunitãþilor în ceea ce priveºte atragerea de investiþii strãine în zonã, precum ºi prin impulsionarea efectivã a fluxurilor de turiºti în judeþul cu cel mai mare potenþial turistic al þãrii.
				Domnul Mihai Lupu: "Un an de guvernare USL - un an de bilanþ pozitiv" Zilele trecute s-a împlinit un an de când USL a intrat prima datã la guvernare, în luna mai anul trecut, dupã cãderea Guvernului Ungureanu. Consider cã acest an este unul al primului bilanþ pozitiv pe care USL îl poate evidenþia ºi susþin acest lucru deoarece pot fi enumerate acum deja câteva realizãri, cred eu, foarte importante, pe care cele douã guverne ale USL le-au punctat. În acest sens, cred cã sunt demne de menþionat câteva dintre cele mai aºteptate lucruri de cãtre cei care ne-au votat, pe care guvernele USL le-au realizat în acest scurt timp: în primul rând, reîntregirea integralã a salariilor bugetarilor ºi repararea nedreptãþii sau, mai bine zis, a ilegalitãþii fãcute de fostele guverne ale PDL pensionarilor. Apoi, ne putem referi la un alt lucru foarte important, ºi anume la deblocarea majoritãþii programelor europene, care fuseserã blocate de cãtre Comisia Europeanã, în urma neregulilor constatate în perioada guvernãrilor PDL, dar ºi la dublarea ratei de absorbþie a fondurilor europene. De asemenea, sunt importante de menþionat ºi modificãrile semnificative aduse legii retrocedãrii proprietãþilor, modificãri care au rolul de a simplifica procesul de despãgubire a foºtilor proprietari, dar ºi de a eradica mafia samsarilor imobiliari. Nu în ultimul rând, mai sunt de adãugat la realizãri ale USL, pentru aceastã scurtã perioadã de guvernare, ºi mãsurile pe care le-am luat, de exemplu, în domeniul economic sau în cel fiscal. ªi putem vorbi, în acest sens, atât despre acele mãsuri de simplificare ºi de modernizare a sistemului fiscal din România, cât ºi despre altfel de mãsuri întreprinse de noi, adicã despre cele care au rolul de a stimula creºterea economicã, dar ºi de a crea noi locuri de muncã. ªi aº putea exemplifica referitor la cele menþionate anterior, recentele decizii ale Guvernului USL în privinþa bugetãrii, pentru anul 2013, a Programului pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii microîntreprinderilor de cãtre întreprinzãtorii tineri sau aprobarea unui alt proiect de hotãrâre de guvern care va veni cu siguranþã în sprijinul IMM-urilor, deoarece acesta are în vedere acordarea unui grant de pânã la 200.000 euro. Evident cã mai sunt foarte multe lucruri de fãcut ºi cã acestea reprezintã doar câteva dintre promisiunile fãcute electoratului, pe care am reuºit deocamdatã sã le transpunem în realitate prin cele douã guverne ale USL. Ar mai fi de remarcat ºi faptul cã, deºi primul nostru guvern USL, cel de anul trecut, a fost doar unul de tranziþie pânã la alegerile parlamentare, noi am dovedit încã din primele sãptãmâni cã am luat în serios actul de guvernare, aprobând imediat toate acele mãsuri necesare îndreptãrii greºelilor guvernãrilor anterioare ale PDL ºi repunerii lucrurilor pe fãgaºul normal.
				Domnul Mircea Dolha: "Brandurile Maramureº ºi Bucovina" Iniþial m-am bucurat mult când am aflat cã preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, ºi liderul grupului PSD din Camera Deputaþilor, Marian Neacºu, îºi vor petrece Sfintele sãrbãtori de Paºti în Maramureº. Chiar am considerat cã e vorba de un succes al parlamentarilor maramureºeni ai PSD, colegii mei de alianþã. Din pãcate, aºteptãrile nu mi-au fost confirmate. Cãci domnul Zgonea a fost primul oficial care ne-a spus rãspicat cã Maramureºul va fi alipit Clujului. Domnul Zgonea o fi mizat pe faptul cã maramureºeanul nu-ºi "iZgonea" oaspetele nici când acesta comitea vreo impoliteþe. Dar mai de condamnat decât Domnia Sa sunt parlamentarii maramureºeni - senatorul Liviu Marian Pop ºi deputatul Gheorghe ªimon - care l-au însoþit ºi care au tãcut mâlc la afirmaþiile preºedintelui Camerei Deputaþilor, privind regionalizarea. S-au mulþumit cu faptul cã au fost bãgaþi în seamã de înalþii oaspeþi prin acceptarea invitaþiei ºi cu firimiturile unei promisiuni: lobby pentru fonduri necesare infrastructurii Maramureºului. Fonduri absolut necesare, dar care se vor miºca foarte greu încoace, via "epicentrul" Cluj, cum s-a exprimat domnul Valeriu Zgonea. Or, parlamentarii maramureºeni trebuie sã fie primii care apãrã Maramureºul. Dacã noi nu o facem, atunci cine? Dacã nici mãcar într-o conjuncturã favorabilã ºi relaxatã - cum e o vizitã privatã de sãrbãtori - nu abordãm un astfel de subiect cu persoane de decizie, atunci când? Precizez cã nu am replicat pânã acum, fiindcã am respectat Sfintele Sãrbãtori de Paºti ºi am evitat sã pun patimã tocmai în Sãptãmâna Patimilor. Impersonala regionalizare Înþeleg necesitatea unei mai bune absorbþii a fondurilor europene, motivaþia de bazã a regionalizãrii. Însã formula propusã, cu denumiri impersonale - vezi Regiunea de Nord-Vest, de Nord-Est, de Sud etc. - contrazice însãºi fiinþa poporului român, recunoscut ca fiind unul creativ ºi cu suficientã imaginaþie pentru a evita denumiri din sfera tehnicului fad. Îmi dau seama cã s-a optat pentru aceastã formulã neutrã, pentru a se atenua orgoliile locale, dar asta nu e un motiv suficient pentru a anula identitatea meleagurilor româneºti. Mergând pe o astfel de formulã, mai rãmâne sã rebotezãm strãzile cu cifre în loc de nume, iar României sã-i spunem Þara de Sud-Est, pentru a ºterge definitiv românismul de pe harta Europei. Fãrã discuþie, e necesarã o cât mai bunã absorbþie a fondurilor europene. Dar asta nu obligã (nici mãcar UE nu obligã) la regionalizarea cu implicaþii administrativ-teritoriale (o formulã laborioasã ºi foarte costisitoare). Avem deja stabilite 8 regiuni de dezvoltare. O variantã ar fi sã pornim de la ceea ce existã deja, sã identificãm cauzele pentru care Agenþiile de Dezvoltare Regionalã nu au fost suficient de eficiente în absorbþia banilor europeni, sã îndreptãm neajunsurile, sã îmbunãtãþim sistemul de lucru, sã sporim atribuþiile acestor agenþii etc., astfel încât sã se accelereze absorbþia de fonduri europene. Mi s-ar pãrea mai util decât un nou experiment fãcut pe genunchi, sub presiunea încadrãrii în termen, experiment cãruia sã-i descoperim ulterior imperfecþiunile ºi sã pierdem alt timp cu înlãturarea lor. Maramureºul ºi Bucovina - douã branduri la care nu avem voie sã renunþãm În niciun caz nu sunt de acord cu anularea a cel puþin douã branduri româneºti - mã refer la Maramureº ºi Bucovina -, branduri la care istoria a lucrat de veacuri, iar în sensul modern al promovãrii s-a lucrat de o jumãtate de veac. Cu mult ajutor - chiar gratuit - din strãinãtate, cum e cazul unor mari fotografi japonezi (Kosei Miya, Hiromi Nagakura) care au realizat ºi promovat în lume superbe albume despre Maramureº. Astfel de albume sunt realizate ºi în Maramureº, dar nu s-au gãsit bani pentru promovarea lor, având prioritate... frunza (zicala româneascã "Taie frunzã la câini" fiind adaptatã la formula "Taie euro la frunzã"). Cel puþin Maramureºul ºi Bucovina sunt branduri deja cunoscute în lume, în orice caz mai cunoscute decât Zgonea sau alte meteorice pseudobranduri. Maramureºul are, pe un spaþiu restrâns, 8 biserici de lemn incluse în patrimoniul UNESCO! Cum sã ascunzi o asemenea comoarã sub praful unei denumiri anoste. Nord, vest, sud, est are toatã lumea, dar Maramureº avem numai noi! Noi avem acel unicat în lume care este Cimitirul Vesel. Nu e cazul sã facem din România un cimitir trist ºi anodin, indiferent ce puncte cardinale am agãþa în coada denumirii preconizatelor regiuni. De ce din Maramureº strãinii cumpãrã case vechi de lemn ºi le remonteazã în þara lor? De ce au încercat strãinii sã cumpere Mãnãstirea Voroneþ? Fiindcã, spre deosebire de noi, le intuiesc potenþialul ºi vor sã îl valorifice superior. Cred cã am dat deja suficiente argumente serioase pentru pãstrarea brandurilor Maramureº ºi Bucovina. Cel puþin în aceste cazuri (mai sunt ºi altele) nu mai e vorba de invocatele orgolii locale, ci de interesul naþional. Accept cu plãcere ºi ideea de orgoliu naþional. ªi mai accept o formulã raþionalã de regionalizare, care sã aducã mai mulþi bani europeni, fãrã a trece în anonimat ºi puþinele branduri româneºti care sunt cunoscute în toatã lumea.
				Domnul Octavian Petric: "Biserica Ortodoxã Românã - Biserica Neamului" Declaraþia mea politicã se referã la câteva considerente asupra locului ºi rolului Bisericii Ortodoxe Române în societatea româneascã. Am þinut neapãrat sã susþin aceastã declaraþie politicã din douã motive. Primul este cã abia am petrecut cu toþii, noi, creºtinii ortodocºi, Sfintele Paºti, sãrbãtoare de maximã importanþã în viaþa credincioºilor. Clopotele bisericilor au chemat la rugãciune ºi lãcaºele de cult s-au umplut de mulþimea de credincioºi, tineri ºi bãtrâni, veniþi sã fie pãrtaºi ºi martori la Învierea Domnului. A fost un moment în care am fost cu toþii împreunã, în care s-au lãsat de-o parte ambiþiile personale ºi rivalitãþile, duºmãniile ºi interesele meschine. ªi aici vine al doilea motiv pentru care susþin aceastã declaraþie. Asistãm de la o vreme la un atac susþinut ºi deºãnþat la adresa Bisericii. Ba cã are prea mulþi bani, ba cã are prea multe lãcaºuri de cult, ba cã nu se implicã în viaþa obºtei, ba cã preotul nu ºtiu care sau episcopul cutare nu duce o viaþã cucernicã ºi aºa mai departe. Mai întâi trebuie sã spun cã mã delimitez de o asemenea atitudine. Este adevãrat cã nu existã pãdure fãrã uscãturi, dar haideþi, mai întâi, sã vedem ce rol are biserica în societatea noastrã ºi ce face ea pentru oameni. Întâi de toate trebuie sã amintesc cã Biserica Ortodoxã Românã nu este nici o firmã privatã, nici o întreprindere, nimic de acest fel. Biserica Ortodoxã Românã este organizatã ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Românã". Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel, ales la data de 12 septembrie 2007 ºi întronizat ca cel de al VI-a Patriarh al României la data de 30 septembrie 2007. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucureºtilor ºi Mitropolitul Munteniei ºi Dobrogei. Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Pãrinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureºtilor, Mitropolitul Munteniei ºi Dobrogei, Locþiitor al tronului Cezareei Capadociei ºi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României". Patriarhia Românã cuprinde eparhii (arhiepiscopii ºi episcopii) grupate în mitropolii, precum ºi alte unitãþi în interiorul sãu în afara graniþelor României. Biserica Ortodoxã Românã nu are proprietãþi! Nu deþine aºa ceva! Proprietãþile pe care le putem vedea cu toþii aparþin consiliilor eparhiale, nu preoþilor, nu episcopilor, nu Bisericii, ci enoriaºilor din respectivele eparhii. Membrii acestor consilii sunt aleºi din rândul credincioºilor creºtin ortodocºi chiar de cãtre aceºtia, nefiind numiþi de cineva. Preoþii, episcopii ºi aºa mai departe sunt doar cei care administreazã aceste bunuri ale comunitãþii ºi realizeazã opera social-filantropicã ºi cultural-misionarã a Bisericii Ortodoxe Române. Vorbim aici despre ajutorarea familiilor nevoiaºe, a bãtrânilor, bolnavilor, persoanelor în dificultate. Vorbim despre cantine sociale filantropice organizate de bisericã, servicii tip "masa la domiciliu" pentru cei netransportabili, organizarea de colecte de îmbrãcãminte, produse de strictã necesitate ºi bani care sunt apoi distribuite celor în nevoie, funcþionarea de centre medico-sociale ºi farmacii sociale bisericeºti. Biserica organizeazã centre de învãþãmânt pentru copii orfani sau pentru cei proveniþi din familii dezorganizate sau care nu au posibilitãþi financiare care sã le permitã sã urmeze o ºcoalã. De asemenea, Biserica organizeazã evenimente cultural-artistice care au atât caracter educativ, dar ºi caritabil, fondurile obþinute fiind folosite pentru misiunea social-filantropicã a bisericii. S-a vorbit despre finanþarea Bisericii de la bugetul de stat ºi cã ea trebuie sã nu mai primeascã bani publici. În primul rând nu vorbim despre sume astronomice, ci despre sume mici, care nici pe departe nu acoperã buna funcþionare a Bisericii în misiunile sale. Marea majoritate a surselor de finanþare a Bisericii provine din donaþii private ºi din administrarea bunurilor ce aparþin consiliilor eparhiale, deci credincioºilor. Spre exemplu, câþi dintre noi cunosc cã munca de ani ºi ani a mãicuþelor dintr-o mãnãstire, de exemplu, ce constã în realizarea diverselor obiecte de cult, icoane pe sticlã de pildã, care sunt valorificate apoi, susþine o ºcoalã deschisã în mãnãstire? Nu ºtiu dacã foarte mulþi. Ar mai fi de spus foarte multe lucruri în legãturã cu acest subiect, însã timpul este limitat ºi voi relua tema într-o declaraþie politicã viitoare. Þin însã sã subliniez, încã o datã, cã susþin, atât cu argumente, cât mai ales cu inima, Biserica Ortodoxã Românã, Sfânta Bisericã a Neamului, ºi cã voi susþine în Parlament orice acþiune care este menitã sã sprijine eforturile acesteia în misiunea ei.
				Domnul Ovidiu-Cristian Iane: "România ºi Republica Moldova (I) Cetãþenii Republicii Moldova nu sunt români de mâna a doua" În judeþul în care se aflã colegiul electoral în care am fost ales, judeþul Suceava, a fost demaratã o campanie de strângere de semnãturi, intitulatã: "Aducem Basarabia acasã", cu scopul promovãrii unei legi prin intermediul iniþiativei civice, ce are în vedere ºi înfiinþarea unui Oficiu pentru Gestionarea Relaþiilor cu Republica Moldova, aflat în subordinea premierului român, ale cãrei atribuþii vor viza monitorizarea relaþiilor dintre cetãþenii celor douã state, a evoluþiilor sociale, culturale, economice ºi politice din Republica Moldova ºi întocmirea de rapoarte cãtre Guvernul ºi Parlamentul României. Judeþul Suceava reprezintã, în viziunea iniþiatorilor acestei campanii, unul din judeþele cheie pentru atingerea scopului propus al campaniei care vizeazã toate judeþele României, existând, însã, ºi un numãr de 10 judeþe în care va fi nevoie de peste 5.000 de semnãturi, din cele 100.000 necesare, deºi declaraþiile celor care se îngrijesc de aceastã campanie au fost unele optimiste, estimându-se cã se va ajunge la circa 200.000 de semnãturi în toatã þara, dar ºi în Republica Moldova. Un sondaj preliminar realizat de cãtre Centrul Român de Studii ºi Strategii în perioada 7-23 iunie 2012, pe un eºantion de 1486 de subiecþi din România, ºi ale cãrei rezultate preliminare au fost fãcute publice cu ocazia Conferinþei "Reunirea celor douã state germane - model de integrare euro-atlanticã pentru Republica Moldova, prin reunirea celor douã state româneºti", desfãºuratã la Chiºinãu pe data de 20 august 2012, a arãtat faptul cã, la întrebarea numãrul 15, "Dumneavoastrã, personal, sunteþi de acord cu unirea Basarabiei cu România? 1. Da; 2. Nu.", 87,25% dintre repondenþi au rãspuns afirmativ ºi numai 12,75% negativ. Totodatã, acest sondaj a reliefat faptul cã repondenþii au identificat spaþiul la care s-a fãcut referire ca fiind Basarabia, în mentalul colectiv al românilor Republica Moldova având statut de provincie istoricã, arãtându-se, de asemenea, ºi via preocupare pe care o manifestã cetãþenii români faþã de eventuala unificare a celor douã þãri ºi a cetãþenilor care împart aceeaºi origine. În acelaºi timp, a fost lansatã ºi Platforma Civicã Acþiunea 2012, ce reprezintã o coaliþie care reuneºte circa 30 de organizaþii nonguvernamentale ºi grupuri de iniþiativã din România, Republica Moldova, state europene, dar ºi Statele Unite ale Americii, ce susþin ºi militeazã pentru unificarea dintre România ºi Republica Moldova prin diverse acþiuni ºi activitãþi, ultima fiind cea mai-sus menþionatã. Ca parlamentar al României, membru al Comisiei pentru comunitãþile de români din afara graniþelor þãrii ºi, în special, al Comisiei comune pentru integrare europeanã dintre Parlamentul României ºi Parlamentul Republicii Moldova, dar ºi ca cetãþean român preocupat ºi de soarta ºi viitorul cetãþenilor Republicii Moldova, ce se confruntã cu numeroase probleme, dar, mai ales, cu recenta crizã politicã, consider cã subiectul pe care îl aduc azi în atenþia dumneavoastrã nu este unul ce trebuie tratat cu lejeritate, cu prejudecãþi, superficialitate sau amânãri infinite. Este nevoie ca noi, clasa politicã ºi decidenþii României, dar ºi cei ai Republicii Moldova, sã ne conjugãm acþiunile cu cele ale reprezentanþilor societãþii civile, în aºa fel încât tema unificãrii celor douã state sau, cel puþin, cea a unei colaborãri coerente ºi continue pe toate planurile sã se afle pe agenda prioritãþilor noastre printr-o viziune realã ºi clarã, care sã cuprindã dorinþele ºi nevoilor cetãþenilor celor douã state. Acesta este ºi motivul pentru care, azi, deschid un ciclu de declaraþii ce vor avea drept temã acest subiect cãruia trebuie sã îi acordãm locul pe care îl meritã în rândul activitãþii noastre ca parlamentari ºi oameni politici.
				Domnul Paul Dumbrãvanu: Anual în România aproape 800.000 de femei recunosc cã sunt victimele violenþei domestice, însã numãrul real al cazurilor este mult mai mare, multe dintre aceste femei preferând sã pãstreze tãcerea, de teama celui ce le abuzeazã, pentru a-ºi proteja copiii ori din multe alte considerente. Extrem de îngrijorãtor este faptul cã de la an la an numãrul abuzurilor creºte tot mai mult, în unele cazuri având ca urmare decesul acestor femei, fiind înregistrate 800 de decese în perioada 2004-2011. Conform Legii nr.217/2003 pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în familie, violenþa domesticã apare sub numeroase forme, nu doar sub forma abuzului fizic. Violenþa în familie se manifestã sub formã de violenþã verbalã, violenþã psihologicã, violenþã fizicã, violenþã economicã, violenþã socialã ºi violenþã spiritualã. Aceeaºi lege reglementeazã dreptul victimelor de a solicita în instanþã ordin de protecþie faþã de abuzator, reglementare puþin cunoscutã în momentul de faþã, dovada fiind numãrul destul de mic, de doar 1000 de astfel de cereri în ultimul an, la nivel naþional. Consider cã este datoria noastrã sã luãm atitudine în aceastã problemã, sã susþinem crearea la nivel naþional a unor programe de informare a publicului cu privire la legislaþia în vigoare, trebuie sã susþinem în continuare demersurile de a creºte numãrul de centre specializate în protecþia ºi ajutorarea femeilor abuzate, centre care sã faciliteze accesul acestor femei la informaþii, la consiliere legalã ºi psihologicã, elemente atât de necesare în aceste situaþii. Trebuie sã facem tot ce ne stã în putinþã ca pe viitor, având deja un cadru legal bine definit ºi structurat în acest domeniu, numãrul cazurilor de violenþã în familie sã fie în continuã scãdere, trebuie sã ne gândim în primul rând la impactul deosebit pe care un astfel de eveniment traumatizant îl are atât asupra psihicului victimei, cât ºi al celor din jur, copii, pãrinþi, fraþi, prieteni. Este timpul sã ajutãm la susþinerea unui mediu familial liniºtit ºi sãnãtos pentru toþi cei pe care îi reprezentãm!
				Domnul Petru Movilã: "Vrem teii înapoi!" Nu cred cã existã printre dumneavoastrã parlamentar care sã nu fi auzit de teiul lui Eminescu ºi de valoarea pe care o au teii pentru oraºul Iaºi, dar ºi pentru întreaga Românie, aceºtia fiind parte din cultura ºi din literatura noastrã. Cred cã cei mai mulþi dintre dumneavoastrã au auzit de ºlagãrul celebru "Iaºule, Iaºule, mândrã cetate" cu versurile minunate: "Sus în Copou, teii înfloresc, De Eminescu ne-amintesc." Cu toate acestea, la adãpostul a peste 70 procente obþinute la alegerile locale de cãtre USL, primarul Iaºiului, Gheorghe Nichita, cât ºi cei doi viceprimari, cred cã pot ºterge cu istoria acestui oraº pe jos, patronând o acþiune fãrã precedent în istoria Iaºiului cultural - decimarea teilor de pe cea mai frumoasã stradã din oraº, bulevardul ªtefan cel Mare ºi Sfânt. Fãrã a se þine cont de prevederile legislaþiei în vigoare, care impun o consultare în prealabil a societãþii civile, fãrã sã organizeze o comisie de specialitate, fãrã sã respecte normele ce þin de protecþia mediului, mai - marii oraºului, într-un mod total netransparent, au decis sã decimeze teii de pe acest bulevard. Edilii USL ai municipiului Iaºi, împreunã cu majoritatea de care dispun în Consiliul Local, la adãpostul unui vot, de altfel democratic, coordoneazã ºi supravegheazã aceastã acþiune de distrugere continuã a frumuseþilor noastre. Pe bulevardul ªtefan cel Mare ºi Sfânt, strada centralã a municipiului Iaºi, se aflã Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei, Primãria Municipiului Iaºi, Teatrul Naþional, Biserica Trei Ierarhi, Biserica Catolicã, precum ºi Palatul Culturii, toate monumente istorice. Nici mãcar faptul cã Primãria Municipiului Iaºi a fost amendatã de Garda de Mediu, instituþie aflatã în coordonarea preºedintelui PSD, prim-ministrul Victor Ponta, nu a readus în realitãþile Iaºiului edilii atotcunoscãtori. Amenda în valoare de 60.000 lei primitã de Primãria Iaºi a fost prinsã în bugetul pe anul 2013 ºi nu a fost plãtitã de cei vinovaþi, pentru cã la adãpostul celor 70 la sutã voturi obþinute de USL în municipiul Iaºi nu existã vinovaþi. Culmea ironiei, stimaþi colegi, este cã dupã ce au înlocuit teii cu salcâmi japonezi ºi cu alþi arbori ornamentali, dupã ce societatea civilã a organizat proteste de amploare, dupã ce o instituþie a statului a amendat municipalitatea, primarul PSD, împreunã cu oamenii lui din primãrie, au decis sã înfiinþeze o comisie de specialiºti care sã dea forma finalã a proiectului pietonal de dezvoltare a reþelei rutiere. Surpriza a apãrut atunci când arhitecþii ºi specialiºtii din comisie au recomandat replantarea teilor. Ce s-a întâmplat la Iaºi este un exemplu pur de proastã administrare a simbolurilor culturale de cãtre USL. Acþiunea Primãriei Iaºiului este bunã de trecut în cãrþile de politicã, la capitolul "aºa nu". Astfel de lideri, îmbãtaþi de valul de popularitate a USL, trebuie sancþionaþi de la centru, ºi nu trebuie lãsaþi sã-ºi batã joc de oamenii care i-au votat. De la tribuna Parlamentului fac un apel la liderii naþionali ai USL sã se implice concret în stoparea procesului continuu de degradare a Iaºiului sub administrarea edililor USL. De asemenea, solicit public primarului ºi celor doi viceprimari ai municipiului Iaºi sã îºi asume public aceastã acþiune ºi sã redea bulevardului ªtefan cel Mare ºi Sfânt farmecul de odinioarã, prin replantarea teilor!
				Doamna Sonia-Maria Drãghici: "Mintea odihnitã de somnul raþiunii naºte monºtri sau Ce semnificã moþiunea PDL" Actuala moþiune depusã de opoziþie este rezultatul unui dezastru politic suferit de PDL. Pierderea zdrobitoare a alegerilor parlamentare, criza internã de partid, zbuciumul de cãutare a identitãþii ºi a unui mesaj coerent sunt rezultatul unei politici aberante ºi al unei lipse de viziune pe termen lung. În perioada guvernãrilor PDL, o întreagã naþiune a fost terorizatã de politicianismul ºi clientelismul instituþional, de dictatura imposturii, de degradarea performanþelor în orice domeniu ºi de senzaþia de zãdãrnicie a oricãrui efort individual sau colectiv pentru salvarea economicã a þãrii. Abuzurile guvernãrii PDL ºi colapsul economic spre care se îndrepta România, pe fondul dezintegrãrii companiilor de stat, dar ºi nerespectarea angajamentului public al unei guvernãri de dreapta de a crea locuri de muncã prin menþinerea impozitului unitar, tãierile de pensii ºi salarii au fãcut ca populaþia sã intre într-o stare de disperare privind siguranþa financiarã a familiilor ºi posibilitatea construirii unor planuri de viitor. Poporul român nu poate sã mai fie minþit, chiar dacã fosta putere a încercat mereu, prin diverse tertipuri, sã facã asta. Dezinformarea populaþiei ºi lipsa de transparenþã în gestionarea avuþiei þãrii a fost dublatã de denigrarea României în faþa forurilor internaþionale, lucru care ne-a adus grave deservicii, soldate cu decizii greu de suportat pentru þara noastrã. Acum, când prin alegeri democratice soarta þãrii a fost încredinþatã USL, raþiunea existenþei opoziþiei a mai rãmas doar încercarea disperatã de a-i denigra în continuare pe cei ce ºi-au asumat scoaterea þãrii din dezastru, de a defãima în continuare eforturile Guvernului României de a corecta abuzurile sãvârºite în ultimii ani de acoliþii fostei puteri. Mai mult de un an de zile am avut nevoie sã punem lucrurile în ordine ºi sã reparãm o parte din nedreptãþile provocate românilor. Guvernarea social-liberalã are baze puternice pentru un parteneriat bun cu instituþiile financiare internaþionale, pentru asigurarea stabilitãþii macro-economice a României, pentru revenirea la un climat sãnãtos dupã guvernarea PDL. Am fãcut progrese însemnate în implementarea mãsurilor asumate prin programul de guvernare ºi prin acordurile negociate. Misiunea Guvernului USL rãmâne aceea de a eficientiza companiile de stat ºi de a corecta aberaþiile economice din aceste companii, reintroducând managementul profesionist. De aceea, aceastã moþiune, fãrã a avea o fundamentare realã, pare o aberaþie nãscutã în mintea odihnitã a opoziþiei, care nu mai este responsabilã de guvernare, dar are timp sã inventeze noi denigrãri la adresa celor care s-au pus cu adevãrat pe treabã. De aceea, tuturor acuzaþiilor opoziþiei, tuturor atacurilor nedrepte ºi nejustificate nici mãcar nu meritã a li se adresa un rãspuns, e suficient doar a relata o întâmplare din trecut. Pictorul Goya este cunoscut pentru fraza "Somnul raþiunii naºte monºtri". Artistul a rostit-o când unul dintre fostele modele feminine i-a apãrut la uºã cu burta la gurã, fãcându-i scandal cã nu vrea sã-ºi recunoascã opera. La fel, actuala opoziþie, foºtii guvernanþi PDL, nu-ºi mai recunosc trecutul, cu toate deserviciile grave pe care le-au adus economiei româneºti, venind acum sã le impute actualei guvernãri. Nu le pot spune decât: "Dormiþi liniºtiþi, membrilor PDL, dar mãcar nu mai daþi naºtere altor monºtri!".
				Domnul ªtefan-Alexandru Bãiºanu: "Mãsurile Guvernului USL în privinþa deblocãrii programelor europene îºi dovedesc eficienþa!" Mãsurile pe care Guvernul USL le-a întreprins încã din primele sale luni de guvernare, în privinþa deblocãrii programelor cu fonduri europene derulate de cãtre România ºi stopate de cãtre Comisia Europeanã în urma neregulilor constatate, îºi dovedesc acum efectele pozitive. Într-un an de guvernare USL am reuºit deblocarea majoritãþii programelor care fuseserã blocate de cãtre Comisia Europeanã în perioada guvernãrilor PDL. Astfel, am deblocat programele derulate pe mediu, am deblocat POSDRU ºi am deblocat Programul Operaþional Regional! Cu alte cuvinte, guvernele PDL au fost deosebit de "eficiente" în a bloca mai toate programele cu fondurile europene, iar noi ne-am dovedit eficienþa, deblocându-le! Adicã domnii Boc ºi Ungureanu ºi ai lor miniºtri s-au lãudat zilnic cã se zbat ca sã creascã gradul de absorbþie al fondurilor europene, dar au reuºit cu brio sã contribuie din plin la blocarea programelor respective, în schimb, Guvernul USL a reuºit, în mai puþin de un an, dublarea ratei de absorbþie a fondurilor, de la 7 la 14 %, dar ºi deblocarea finanþãrilor pentru programele stopate! Este important de subliniat în acest sens faptul cã eforturile depuse de cãtre Guvernul USL pentru corectarea greºelilor fostelor guverne au convins Comisia Europeanã de bunele intenþii ale României, iar aceasta a decis reluarea plãþilor pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operaþional Regional. Decizia CE reprezintã într-adevãr un lucru semnificativ, deoarece pe acest program au fost semnate aproape 3.400 de contracte de finanþare, care prevãd crearea a aproximativ 20.000 de locuri de muncã. Prin intermediul celor patru axe pe care se reiau plãþile sunt disponibile aproape 80% din fondurile alocate României prin intermediul acestui program. Ca urmare a reluãrii plãþilor, România va încasa pe POR peste 150 de milioane de euro, sumã pentru care au fost trimise în luna martie 2013 Comisiei Europene documentele necesare pentru rambursare. Comisia Europeanã a presuspendat POR la sfârºitul lunii octombrie 2012 din cauza problemelor înregistrate în implementare în timpul guvernãrii PDL. În perioada urmãtoare, Guvernul USL se va concentra pe identificarea acelor mãsuri care sã conducã la deblocarea integralã a acestui program. De asemenea, ne-am implicat ºi în corectarea problemelor constatate ºi în privinþa altor programe blocate. Ca urmare a acestui fapt, în cel mai scurt timp posibil urmeazã sã fie deblocate ºi Programul Operaþional Sectorial Transport ºi Programul Operaþional Sectorial Creºterea CompetitivitãþiiEconomice. Sunt convins cã toate acele mãsurile ºi strategii legate de absorbþia fondurilor europene, pe care Guvernul USL le-a adoptat deja sau pe care le mai are în vedere în perioada imediat urmãtoare, vor avea ca efect atât majorarea în continuare a gradului de absorbþie, dar ºi implementarea celor mai pertinente soluþii pentru a putea pregãti România pentru mecanismul financiar multianual, mecanism care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Vaslui: totul pentru medicamente" Vasluienii sunt din ce în ce mai bolnavi ºi din ce în ce mai sãraci. Într-o singurã lunã, vasluienii au avut nevoie de peste 63.000 de reþete, a cãror valoare estimativã este de ºase milioane de lei, ceea ce înseamnã o creºtere lunarã de peste 40%. În bani, aceastã creºtere pentru reþetele compensate ºi gratuite înseamnã aproape 240.000 de lei. Chiar ºi aºa pacienþii sunt nevoiþi sã facã economii la sânge ºi sã renunþe chiar ºi la alimente pentru a-ºi asigura medicamentele necesare. Solicit susþinere pentru proiectul meu legislativ, ce prevede reducerea TVA-ului la medicamente pentru a asigura necesarul de medicamente la un preþ acceptabil pentru pacienþii din cea mai oropsitã regiune a României.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Alba-neagra de la sãnãtate" Managerii unitãþilor sanitare susþin cã banii alocaþi de casele de asigurãri de sãnãtate ajung cel mult pentru plata salariilor ºi cã nu pot fi luate în calcul ºi tratamentele pacienþilor. În aceste condiþii, cele mai multe spitale din România, cu excepþia celor de urgenþã, ar putea sã fie în curând închise în condiþiile în care fondurile au fost diminuate în diverse spitale cu procente între 5 ºi 30%. În replicã, ministrul afirma cu cinism cã managerii sunt numiþi politic ºi nu au capacitatea de a înþelege cã sunt prevãzute sume suplimentare pentru ambulatoriu, centre multifuncþionale ºi servicii paraclinice. Cert este cã din promisiunile din campanie s-a ales praful. Nu s-a redeschis niciunul dintre spitalele sacrificate de guvernarea precedentã, bugetul sãnãtãþii este în continuare insuficient, nu s-a început construcþia vreunui spital regional, posturile din sistem au rãmas blocate iar epopeea tragicã a pacienþilor oncologici continuã. Dincolo de rãzboaiele pentru resurse purtate de minister cu casa de asigurãri, cu baronii locali ºi cu managerii de spitale constatãm cã dupã un an de guvernare pacientul a ajuns cu adevãrat în centrul sistemului de sãnãtate. A ajuns acolo, dar a rãmas ºi fãrã medicamente ºi fãrã spitale, dar cu datoria de onoare de a achita noi taxe pentru sãnãtate, precum coplata. Întrucât aici vorbim de banii noºtri, ºi nu de vreo tiparniþã ministerialã, întrucât vedem cã oficialii din minister sunt mai preocupaþi în a-ºi asigura confortul în cabinete, prin donaþii obscure, voi iniþia un proiect legislativ prin care se prevede ca sumele rezultate din contribuþiile la asigurãrile de sãnãtate sã rãmânã în administrarea caselor de sãnãtate. Astfel, se va asigura mãcar transparenþa în gestionarea banilor pe care îi plãtim din greu la sãnãtate ºi vom scoate din gãurile negre ale bugetului consolidat sumele destinate sãnãtãþii românilor. Vã invit sã susþineþi acest demers legislativ ºi sã nu uitaþi cã sãnãtatea nu are ºi nu trebuie sã aibã carnet de partid.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Programul naþional de imunizare gratuitã mai pierde un vaccin" Normele aberante ale contractului-cadru scot vaccinarea antitetanicã din programul naþional de imunizare gratuitã. Institutul Cantacuzino aproape cã a pus lacãtul pe uºã iar acum acest vaccin se importã la preþuri de zece ori mai mari. ªi mai grav este faptul cã nu sunt surse de finanþare ºi cã bugetul alocat medicinei de familie nu permite achiziþionarea acestui vaccin. Medicii de familie au fost anunþaþi cã vor primi acest vaccin doar pentru gravide iar orice alt pacient trebuie sã-ºi cumpere doza de vaccin sau sã se prezinte la unitãþile de primire a urgenþelor. Urmeazã perioada muncilor agricole, iar cei ce necesitã acest vaccin fie vor renunþa la prezentarea la medicul de familie, pentru cã sunt costuri importante legate de aceastã vaccinare (aproape 10% dintr-o pensie), fie vor fi nevoiþi sã scoatã din buzunar alþi bani pentru a ajunge la UPU. Aceasta va duce la creºterea numãrului de cazuri de tetanos sau la supraaglomerarea ºi blocarea activitãþii din Unitãþile de Primire a Urgenþelor. Am propus ca Institutul Cantacuzino sã fie considerat ca instituþie strategicã ºi sã primeascã finanþarea necesarã pentru reluarea activitãþii, dar patru miniºtri ai sãnãtãþii preferã sã importe la sume incredibile aceste vaccinuri ºi sã refuze românilor dreptul la asistenþã medicalã.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Bãceºtiul a fost trãdat!" Bãceºtiul este primul perimetru din þarã în care urmeazã sã fie amplasate primele sonde Chevron. Bãceºtiul este prima comunã în care are loc un miting de protest împotriva exploatãrii gazelor de ºist. Peste douã sute de cetãþeni acuzã autoritãþile locale, judeþene ºi centrale cã au profitat de lipsa de reacþie a populaþiei, dând autorizaþia necesarã firmei Chevron. Memoriul depus cu aceastã ocazie la prefectura Vaslui "Gazele de ºist - Armaghedon 2013" dovedeºte clar pericolele la care sunt expuºi oamenii în zonele unde se foreazã prin fracturare hidraulicã. În ciuda aprobãrilor date de administraþia localã ºi promisiunilor primarului Horaþiu Cãrãuºu, în grãdina publicã din centrul satului nu a fost niciun reprezentant al puternicilor zilei iar presa relateazã cã acelaºi primar a ameninþat oamenii din Bãceºti cã "dacã vor participa la miting împotriva Guvernului care le dã ajutoare sociale, atunci nu vor mai primi ajutoarele". Aºa cã, în locul celor peste o mie de oameni promiºi de primãrie, au fost doar douã sute, convocaþi de GISC Bârlad ºi CIA Bãceºti. Nu au lipsit nici alte metode puerile de intimidare a manifestanþilor, precum întreruperea ritmicã a curentului de la staþia ce deservea microfonul la care participanþii luau rând pe rând cuvântul sau ameninþarea cu excluderea din partid a celor din Bozienii de Sus, fãcutã de un senator USL. Este remarcabil cã un astfel de miting de protest se desfãºoarã chiar într-una din comunele unde compania Chevron a concesionat o suprafaþã de teren în vederea amplasãrii sondelor de explorare ºi exploatare a gazelor de ºist, unde populaþia începe sã conºtientizeze riscurile la care este expusã. România are ºi alte surse de independenþã energeticã, nepoluante ºi eficiente, precum hidrocentralele ºi centralele eoliene. În absenþa unor studii de impact clare care sã ateste atât lipsa de nocivitate a fracturãrii hidraulice cât ºi beneficiile pentru România, am propus Parlamentului un proiect de act normativ ce interzice aceastã metodã de valorificare a gazelor de ºist.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Cea mai scumpã maculaturã" De douãzeci de ani tot auzim cã sistemul de sãnãtate este subfinanþat. Cu toate acestea, statul român aruncã cu seninãtate la gunoi sãnãtatea românilor cheltuind sume colosale pe programe naþionale ºi studii de fezabilitate fãrã finalitate. 180 de milioane de euro au fost cheltuiþi pe un aºa-zis program naþional de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaþiei ale cãrui concluzii se lasã încã aºteptate la mai bine de cinci ani de la încheiere. Citând un fost ministru al sãnãtãþii, putem spune cã obiectivul acestei evaluãri nu a fost atins. Programul a fost un eºec total, de la început pânã la sfârºit. Din rezultatele programului de evaluare a sãnãtãþii, derulat între 2007 ºi 2008, nu se poate sub nicio formã evalua, cu limite de eroare admisibile ºi previzibile, starea de sãnãtate a românilor. Programul n-a mai fost continuat, iar românii au pierdut ºi bani ºi sãnãtate. Acest program este cel mai costisitor eºec: evaluarea a fost realizatã încãlcând regulile elementare de statisticã, pe toatã populaþia ºi nu pe eºantioane reprezentative, la peste un milion de persoane datele lipsesc sau sunt incomplete, iar pentru alte 450.000 codurile de raportare au fost dublate rezultând plãþi pentru consultaþii ºi analize fictive. Cheltuielile administrative au ajuns la aproape 30 de milioane de euro, din care aproximativ 20 de milioane au fost destinate papetãriei ºi biroticii, iar alte 10 milioane pentru dotarea cu laptopuri a medicilor de familie. Studiile de fezabilitate pentru spitale imaginare ne-au costat alte 11 milioane de euro ce reprezintã cea mai scumpã maculaturã din întreaga UE. Pânã acum nici mãcar un spital de acest gen nu a fost construit, iar ministerul anunþa cu seninãtate cã va reactualiza aceste studii. Evident cu noi costuri. În condiþiile în care un spital regional ar costa cam 30 de milioane de euro, vedem cum ministerul a spulberat dintr-un singur program ºi câteva studii ºase spitale regionale. Cu banii risipiþi nici pacienþii oncologici, nici cei cu hepatitã sau hemofilie ºi nici cei cu spondilitã anchilopoeticã sau asistenþa gratuitã a gravidei nu ar fi fost lãsate de izbeliºte ºi sunt convins cã România nu ar fi trebuit sã închidã porþile sutelor de spitale sau Institutului Cantacuzino. ªi dacã tot se vorbeºte de salarizare în funcþie de performanþã, mã întreb, desigur, retoric, cine ar trebui sã plãteascã pentru jaful din sistem.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Cel mai costisitor eºec al austeritãþii" Paradoxal, avem de patru ori mai mulþi absolvenþi de medicinã decât Franþa, dar de patru ori mai puþini medici decât studenþi la medicinã. Acest fapt se datoreazã ºi Ordonanþei de urgenþã nr.34/2009 ce limiteazã scoaterea la concurs a posturilor din sistemul medical atât prin restricþionarea numãrului de posturi la maximum 15% din cele vacantate, cât ºi prin restricþii bugetare. Blocarea posturilor din sistemul medical a avut ºi are numeroase consecinþe negative: - suntem locul 31 din 33 de þãri din regiunea europeanã cu o densitate de 1,9 medici la o mie de locuitori, fiind urmaþi doar de Albania ºi Bosnia-Herþegovina; - suntem pe ultimele locuri ºi la numãrul de asistente medicale (3,89 la o mie de locuitori), dar ºi la medici dentiºti (0,22 la 1.000 de locuitori) ºi la farmaciºti (0,06 farmaciºti la 1.000 de locuitori); - sunt sute de localitãþi, mai ales în mediul rural, care nu au medic de familie, iar cea mai slab acoperitã este regiunea Moldovei cu doar un medic la 3000 de locuitori; - existã un major deficit de medici specialiºti în anumite specialitãþi, cum ar fi anestezie-terapie intensivã, radiologie, psihiatrie, medicina de urgenþã; - în 2012 s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici ºi s-a ajuns sã mai avem doar 39.813 faþã de cei 55.000 de medici din 1990; - plecarea a peste 10000 de medici ne-a costat peste douã sute de milioane de euro investiþii în pregãtirea lor; - sunt tot mai dese cazurile de suprasolicitare ºi malpraxis legate de lipsa personalului medical ºi sunt zone critice în care un angajat e nevoit sã efectueze munca altor cinci. Concret propun un proiect de act normativ prin care posturile vacante din unitãþile sanitare se vor scoate la concurs sau la examen pe categorii de personal ºi tipul de activitãþi medicale, în funcþie de normativele de personal aflate în vigoare, prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãþii nr.1778/2006.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Dreptul la protest versus greva foamei" În locul rezolvãrii situaþiei privind acordarea salariilor compensatorii foºtilor angajaþi CET, la Iaºi li se aplicã cu largheþe amenzi. Sperând cã vor descuraja protestele disponibilizaþilor, autoritãþile locale i-au amendat de mai multe ori pe cei care mai au curajul sã îºi cearã drepturile. Pentru prima datã dupã 1989 un om face greva foamei în faþa primãriei - Virgil Iordache. Acesta afirmã cã va continua aceastã formã extremã de protest pânã când revendicãrile disponibilizaþilor de la CET vor fi soluþionate ºi cere totodatã ca autoritãþile sã plãteascã pentru amenzile date pe nedrept. Cer public actualei echipe guvernamentale sã-ºi rupã câteva minute din prezenþa la TV ºi sã rezolve, cum au promis, revendicãrile acestor oameni.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Huºi - oraºul fãrã niciun loc de muncã" În actuala guvernare Huºiul a devenit liderul naþional la ºomaj ºi au fost luni de zile în care agenþii economici din acest oraº nu au oferit nici mãcar un singur loc de muncã. Oraºul a preluat locul întâi pe podiumul nedorit al ºomajului, cu 1290 de ºomeri, devansând Vasluiul ºi Bârladul, a cãror populaþie este mult mai numeroasã. Vasluiul are 1273 de ºomeri, iar Bârladul 846. Nici în procente situaþia nu este mai îmbucurãtoare: în Huºi rata ºomajului a ajuns la 6,21%, de aproape patru ori mai mare decât cea din Bârlad, situatã la 1,75%. Nu e de neglijat faptul cã femeile sunt printre cele mai afectate, iar cele 606 de ºomere îºi pun în fiecare zi problema cu ce îºi vor hrãni copiii sau dacã e necesar sã-i abandoneze ºi sã plece în strãinãtate. Cele 16 locuri de muncã oferite prin intermediul AJOFM Vaslui nu vizeazã persoane cu studii medii ºi superioare, ci sunt destinate categoriilor necalificate sau prost plãtite, precum vânzãtori, tractoriºti, paznici, manipulatori de mãrfuri, îngrijitor de clãdiri. Paradoxal pentru o zonã înconjuratã de podgorii, nu existã nici mãcar un post pentru tehnicienii viticoli. Huºiul e mort din punct de vedere al locurilor de muncã. Cauzele sunt multiple, dar principalele motive ale blocãrii pieþei locurilor de muncã sunt lipsa investitorilor ºi descurajarea micilor investitori prin neacordarea de facilitãþi pentru cei care încearcã sã dezvolte vreo activitate productivã. ªomajul înfloreºte pentru cã nimeni nu încearcã gãsirea de soluþii pentru remedierea acestei situaþii ce aduce doar disperare în rândul celor care vor sã munceascã în aceastã þarã. Sper ca proiectul meu de lege ce vizeazã reducerea impozitului pe venitul obþinut din salarii sã constituie un prim pas pentru relansarea economicã a acestei regiuni bãgate în seamã de politicieni doar în campania electoralã.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Cultura sine die" Oficialii Ministerului Culturii au promis încã din ianuarie alocarea a 15 milioane euro pentru finalizarea lucrãrilor de la Palatul Culturii. Ca orice promisiune a actualilor guvernanþi ºi aceasta a fost încãlcatã, aºa cã, în final, nu s-a mai alocat niciun leu ºi continuarea lucrãrilor de restaurare ºi amenajare a Palatului Culturii a fost amânatã sine die. Crezându-ne inepþi sau în campanie electoralã, oficialii spun cã vor da drumul la licitaþia pentru încredinþarea contractului de lucrãri, deºi nu a existat ºi nu existã niciun ban ºi nici toate avizele necesare pentru proiectul fãcut de Complexul Muzeal Moldova. Optimismul debordant al celor din conducere e probabil legat de câºtigarea alegerilor, pentru cã pânã acum nu s-au primit decât promisiuni. Existã ºi opinia realistã a firmei proiectante, ce susþine cã responsabilii din minister ºi de la Complexul Muzeal nu vãd o prioritate în finalizarea lucrãrilor de la Palatul Culturii ºi care acuzã chiar împãrþirea incorectã a banilor spre alte amenajãri, precum palatul de la Ruginoasa, la Poni-Cernãtescu ºi la Kogãlniceanu. Dincolo de conflicte ºi frecuºuri politice, vedem cã un simbol al Iaºiului se degradeazã, iar puternicilor zilei nu le pasã. Chiar dacã mâine sau la o eventualã rectificare am primi bugetul necesar, tot ar mai fi nevoie de încã doi ani pentru finalizarea acestei clãdiri istorice. La modul cum USL iubeºte Iaºiul, repararea Palatului Culturii va mai fi temã ºi în campania din 2016.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "SC Mecanica SA Vaslui - 900 de drame" De peste opt ani sutele de foºti angajaþi ai SC Mecanica SA Vaslui trãiesc un coºmar. Nouã sute de oameni nu beneficiazã de dreptul la grupa a doua de muncã, deºi în momentul lichidãrii din 2005 li s-au eliberat adeverinþe care sã certifice acest lucru. 700 de sudori, strungari ºi lãcãtuºi, precum ºi cei 200 de angajaþi ai secþiei Turnãtorie s-au trezit în postura de perdanþi de serviciu ai statului român. În ciuda repetatelor demersuri fãcute la Casa de Pensii, Guvern, Parlament ºi Inspecþia Muncii, oamenii nu ºi-au primit drepturile salariale, iar cei pensionaþi s-au trezit în situaþia unor venituri de mizerie. Este nevoie de un demers legislativ pentru modificarea legii pensiilor, pentru ca muncitorii de la Mecanica sã beneficieze de o încadrare corespunzãtoare în grupa de muncã solicitatã. Angajaþii ameninþã cu mitinguri de protest ºi vãd în fiecare zi cum au fost trãdaþi de actuala putere. Solicit public ministrului muncii ºi primului-ministru rezolvarea urgentã a acestei situaþii disperate. Sper doar ca aceastã solicitare, venitã de la un parlamentar al opoziþiei, sã nu rãmânã fãrã soluþionare...
				Domnul Tudor Ciuhodaru: "Legea votului alb: un vot de blam pentru politicieni" Voi depune un proiect legislativ ce prevede introducerea votului alb atât pe buletinul de vot, cât ºi în formula de calcul a voturilor valabil exprimate. Ofer pentru prima datã alegãtorului posibilitatea realã de a da un vot de blam tuturor partidelor ºi politicienilor. Consider cã adoptarea acestui act normativ va avea douã consecinþe majore: pe de o parte, creºterea participãrii populaþiei la procesul electoral, iar pe de altã parte, voi obliga politicienii ºi partidele sã-ºi respecte promisiunile electorale, întrucât aceastã formulã de vot alb poate duce la reducerea numãrului de parlamentari ai fiecãrui partid. Ne-am sãturat de toþi politicienii care ne promit lapte ºi miere în campania electoralã ºi îºi uitã promisiunile imediat ce pun mâna pe putere. Acest sistem de vot ne va da pentru prima datã posibilitatea sã-i sancþionam pe ei ºi partidele pe care le reprezintã. Votul alb este în principal un vot de blam prin care alegãtorii pot sancþiona atât candidaþii, cât ºi partidele politice din fiecare colegiu pentru oferta electoralã necorespunzãtoare sau promisiunile neonorate, dar obiectivul major al acestui proiect legislativ este creºterea participãrii la procesul electoral pentru ca sã hotãrâm cu toþii ce e mai bine pentru noi ºi þara noastrã. Puþini ºtiu astãzi cã putem sã ne exprimãm nemulþumirea faþã de politicã ºi politicieni prin simpla introducere în urnã a buletinului de vot neºtampilat, iar ºi mai puþini ºtiu cã acest vot practic nu conteazã, el nefiind luat în calculul voturilor valabil exprimate. Sancþionarea prin vot de blam în acest moment este mai mult moralã, pentru cã, deºi putem vota alb prin neaplicarea ºtampilei pe buletinul de vot, aceste buletine nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate ºi implicit nici în calculul numãrului de parlamentari pe care îl vor obþine la final partidele. Pentru ca aceastã sancþiune sã devinã efectivã acest act normativ prevede ca votul alb sã fie exprimat într-un patrulater distinct pe buletinul de vot ºi sã conteze în formula de calcul a voturilor valabil exprimate Concret: La finalul listei cu numele candidaþilor pe buletinul de vot se înscrie votul alb. În unghiul din partea stângã sus a patrulaterului se va imprima sintagma "vot alb" iar în centrul patrulaterului va fi imprimat "Niciunul". Toate formulele de calcul a voturilor valabil exprimate ºi implicit a coeficienþilor electorali ºi a numãrului de parlamentari includ ºi buletinele de vot cu voturi albe.
				Domnul Flavius-Luigi Mãduþa: "Dreptate pentru agricultorii din Nãdlac" Construcþia autostrãzii Nãdlac - Bucureºti este cel mai important proiect de infrastructurã din România, reprezintã un mare avantaj pentru judeþul Arad, poarta de intrare occidentalã a þãrii. Consider cã dezvoltarea proiectului trebuie gânditã în beneficiul cetãþenilor, nu împotriva lor. Proiectarea judicioasã trebuie sã þinã cont de interesele comunitãþilor locale pe care le traverseazã autostrada, comunitãþi care au cedat terenul aferent investiþiei pentru utilitate publicã. Pentru cetãþenii din oraºul Nãdlac, autostrada aduce mai multe probleme decât beneficii. Toate aceste probleme au pornit de la modificarea proiectului iniþial al lucrãrilor complementare autostrãzii. Concret, agricultorii nãdlãcani nu mai au acces facil la cea mai mare parte a terenurilor agricole. Am participat la o întâlnire cu un numãr mare de agricultori nãdlãcani ºi sunt în posesia a peste 1 100 de semnãturi adunate de aceºtia pentru o petiþie care cuprinde soluþii pentru problemele lor. Fondul funciar al oraºului Nãdlac cuprinde aproximativ 12.500 de hectare, pe care autostrada le-a împãrþit astfel: 40% teren de fertilitate slabã ºi medie, în partea accesibilã ºi 60% teren de fertilitate ridicatã, în partea blocatã de cãtre autostradã. Planul iniþial supus dezbaterii publice prevedea o subtraversare a autostrãzii pe structura DN709J, dar ulterior s-a transformat în supratraversare, în forma literei S, greu de utilizat pentru utilajele agricole. Dupã cum bine se ºtie, munca agricolã presupune deplasarea pe aceste terenuri cu utilaje agricole de mare tonaj, ale cãror caracteristici tehnice, gabarit, vitezã redusã, le face greu manevrabile. Este complicat ºi costisitor ca aceste utilaje sã fie deplasate la distanþe mari. La inconvenientele agricultorilor, mai adaug aglomerarea drumurilor judeþene. Prin situaþia creatã, se aduce un grav prejudiciu economiei locale din Nãdlac, bazatã aproape exclusiv pe agriculturã. Oamenii se vãd în imposibilitatea de a lucra eficient terenurile agricole, sunt practic nevoiþi sã la vândã la preþuri mici sau sã le dea în lucru unor firme din Ungaria, care au acces facil la aceste terenuri ºi sunt gata sã profite de situaþie. Consider cã un stat responsabil nu contrapune interesul majoritãþii unor interese specifice ale comunitãþilor locale. Sunt convins cã toate aceste erori sunt ale unor funcþionari care aleg soluþiile cele mai ieftine, nu cele mai bune pentru oameni. Autostrada trebuie realizatã, dar în acelaºi timp trebuie sã respectãm ºi sã investim pentru protejarea intereselor comunitãþilor locale, aºa cum este cazul oraºului Nãdlac. Prin urmare, susþin revendicãrile principale ale agricultorilor din Nãdlac: - Efectuarea unei subtraversãri a autostrãzii pe structura DN 709J (drept), conform proiectului iniþial; - Construirea unui drum agricol - subtraversare sau supratraversare - care permite exploatarea terenurilor fãrã ca utilajele sã parcurgã distanþe mari ºi fãrã sã aglomereze drumul judeþean.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Piaþa forþei de muncã ºi raporturile angajat-angajator" Transformãrile economice din ultimii ani ºi mai apoi criza economicã au schimbat radical piaþa forþei de muncã ºi raporturile angajat-angajator, conducând la apariþia unui numãr tot mai mare de probleme specifice. La acestea a contribuit ºi legislaþia trecutã, care nu mai rãspunde întru totul nevoilor de dezvoltare ºi realitãþilor economiei româneºti. Existenþa a cât mai multor locuri de muncã, cât mai bine plãtite, dar ºi asigurarea unei productivitãþi crescute a muncii ºi a sustenabilitãþii costurilor cu forþa de muncã trebuie sã se înscrie între obiectivele avute în vedere de legislaþia muncii. Legislaþia trebuie sã asigure echilibru între angajat ºi angajator. Legislaþia muncii nu mai este în concordanþã cu realitãþile economiei româneºti. Considerãm, de asemenea, necesare mãsuri de revizuire a volumului de contribuþii sociale colectate pe baza fondurilor de salarii, care afecteazã evident posibilitãþile de motivare pozitivã, realã a angajaþilor, anulând astfel unul dintre cele mai eficiente mijloace de creºtere a productivitãþii muncii. De asemenea, regimul angajãrilor, munca temporarã, negocierea ºi aria de aplicare a contractelor colective de muncã, regimul concedierilor, conflictele de muncã, rolul ºi atribuþiile sindicatelor trebuie sã se bucure de o reglementare clarã ºi în acord cu problemele actuale de pe piaþa muncii. În 2013 trebuie sã se procedeze la o revizuire a actelor normative ce reglementeazã piaþa muncii ºi în care existã dispoziþii lacunare, confuze sau contradictorii care pun în dificultate luarea mãsurilor corecte de cãtre angajatori, manageri de resurse umane ºi chiar de cãtre instanþele de judecatã în sutele de litigii de muncã care apar ca urmare a unui cadru de reglementare deficitar.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Salvarea economiei poate fi legatã de dezvoltarea agriculturii!" În România, denumitã cândva "grânarul Europei", salvarea economiei poate fi legatã de dezvoltarea agriculturii, dar veniturile din producþia agricolã sunt în scãdere, ºi nu din cauza crizei financiare. România are potenþialul agricol pentru a hrãni 80 de milioane de locuitori, dar asigurã hranã doar pentru 8 milioane. În þarã se produce sub 10% din potenþialul total, iar cifrele tot scad de cinci ani. Estimãrile pentru valoarea producþiei agricole de anul trecut se referã la o scãdere de 20%, pânã la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar însemna cã agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB, adicã jumãtate faþã de ponderea pe care o deþinea în 2004. Spre comparaþie, agricultura Franþei contribuie cu 45% la PIB. Unul dintre factorii care contribuie la crearea acestei situaþii este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a agriculturii, care a permis ca acum sã fie lucrate doar 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de hectare de teren arabil. Din motive ce þin de veniturile insuficiente la buget, ministrul finanþelor a propus ca proprietarii de terenuri agricole care nu le exploateazã sã fie supuºi unor impozite penalizatoare. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate în extravilan plãteºte un impozit anual la bugetul local în valoare de 36 pânã la 43 de lei pe hectar. Un prim aspect care trebuie reglementat pentru a avea o agriculturã funcþionalã este stabilirea unei direcþii generale, a unei strategii pe termen lung pe care sã o urmeze toþi. România trebuie sã devinã o þarã exportatoare de produse agroalimentare, nu importatoare.
				Domnul Mihãiþã Gãinã: "Deblocarea plãþilor din fonduri europene" Acum aproape un an, când domnul Ponta a format primul Guvern USL, România risca sume importante din fondurile europene, fie cã urmau a fi pierdute pentru nefinalizarea întocmai a proiectelor, fie erau blocate pentru verificarea unor neclaritãþi sau încãlcãri ale normelor europene de cheltuire a acestor surse de finanþare nerambursabile. Este în principal vorba de blocarea fondurilor pe proiectele operaþionale pentru resursele umane (POSDRU) ºi de riscul dezangajãrii de fonduri structurale ºi de coeziune pentru domeniile transport, regional ºi mediu. Cumulate la nivelul anului 2013, acestea din urmã se ridicã la pierderi de aproape 4 miliarde de euro. Datoritã gradului redus de implementare a marilor proiecte finanþate din fonduri europene, existã riscul unei presiuni duble asupra bugetului de stat. Pe de o parte, este riscul ca plãþile din bugetul UE sã nu mai fie fãcute, pentru cã proiectele nu s-au finalizat la timp ºi atunci acestea vor trebui încheiate cu bani din bugetul naþional ºi, pe de altã parte, existã ºi riscul ca banii care au revenit plãþilor din fonduri europene pe proiectele neterminate la termen sã trebuiascã a fi înapoiaþi Uniunii Europene; plus riscul neatragerii altor fonduri pentru cã cele puse la dispoziþie nu au putut fi cheltuite conform uzanþelor convenite la data aprobãrii proiectelor. Este însã meritul Guvernului Ponta 2 de a fi deblocat o serie de finanþãri din fonduri europene, precum cele pentru POSDRU ºi pe câteva axe din domeniul transporturilor. Actualul Guvern al României ºi în mod special ministrul fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici meritã felicitãrile noastre pentru felul responsabil în care s-au raportat la aceastã problemã deosebit de gravã. De altfel, domnul ministru ne-a fãcut o bucurie când, la sfârºitul lunii trecute, declara cã: "Pot sã spun cã astãzi (vineri 26 aprilie) au intrat în þarã 73 de milioane de euro pentru Programul Operaþional de Resurse Umane. La începutul lunii vor mai intra încã douã tranºe aferente Planului Operaþional de Mediu, 134 de milioane de euro, iar pe Programul Operaþional Regional, deblocat zilele trecute, 183 de milioane de euro. Deci banii încep sã vinã de la Comisia Europeanã. Sunt foarte importanþi pentru a asigura în continuare plãþile cãtre beneficiarii finali", a spus domnul ministrul la finalul seminarului "Instrumente structurale, o ºansã de modernizare pentru România". Totodatã, dumnealui s-a declarat optimist în continuare în ceea ce priveºte faptul cã pânã la finele anului vor fi trimise Comisiei Europene cereri de rambursare de 6,5 miliarde de euro. Fiind foarte important, îl citez din nou: "Eu merg în continuare pe ceea ce s-a spus, ºi anume 6,5 miliarde euro la final de an cerere de rambursare cãtre Comisia Europeanã pentru a evita dezangajarea automatã. Ca un prim nivel de atins, am spus luna iunie, iulie maximum, sã avem trimise cãtre Comisia Europeanã cereri de rambursare de 2,5 miliarde", a precizat domnul Teodorovici. De altfel, în aceeaºi perioadã, finele lunii aprilie a.c, a avut loc la Bucureºti cea de-a doua întâlnire din cadrul dialogului informal dintre reprezentanþii României ºi cei ai CE, aºa încât existã un control ºi o garanþie în plus cã accesarea fondurilor europene a ieºit din punctul mort în care le lãsase guvernele Boc ºi Ungureanu. Totodatã, avem încredere cã, începând cu 2013, vom înregistra progrese notabile pe linia utilizãrii unor sume substanþiale puse la dispoziþia României din fondurile europene, cât ºi a îmbunãtãþirii impactului social-economic al acestor eforturi. Cu toate aceste veºti bune ºi angajamente, consider cã trebuie sã rãmânem în continuare mobilizaþi, mai ales pe finalizarea marilor proiecte, întrucât în acest punct, pe baza unui studiu (aflat pe site-ul Cursdeguvernare.ro) cele 11 megaproiecte realizabile cu bani europeni se aflã în proces de realizare în procente, mergând de la cel mai puþin 0,2% la cel mai mult 75%. În medie gradul de realizare a proiectelor se situeazã în jurul a 10%, iar pânã la sfârºitul lui 2015 ar trebui finalizate pentru a nu se ajunge la dezangajarea fondurilor. Repet, ca sã reþinem bine, dezangajarea înseamnã nu doar pierderea banilor necesari finalizãrii proiectelor, ci ºi obligaþia de-a da înapoi Uniunii Europene banii cheltuiþi pânã la scadenþã în respectivele proiecte. Guvernul Ponta este decis sã se concentreze pe finalizarea lor ºi pe îmbunãtãþirea mecanismelor de absorbþie într-un ritm accelerat a miliardelor de euro. Îi dorim mult succes ºi pe aceastã linie.
				Doamna Violeta Tudorie: "Actualitatea semnificaþiei Zilei Internaþionale a Muncii" ªi în acest an am serbat ziua de 1 Mai ca zi liberã, petrecutã la iarbã verde, la mare sau la munte, în Sãptãmâna Mare dinaintea sãrbãtorilor de Paºte. Ca deputat, membru în Comisia pentru muncã, nu aº vrea sã trecem peste faptul de a marca semnificaþia mai amplã ºi mai profundã a acestei zile, precum ºi actualitatea unora dintre dezideratele celor care au luptat pentru înscrierea în calendarul sãrbãtorilor a unei Zile Internaþionale a Muncii. S-au împlinit anul acesta 124 de ani de când, în 1889, Congresul Internaþionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaþionalã a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemoratã prin manifestaþii muncitoreºti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sãrbãtoarea muncii în majoritatea þãrilor lumii, diversele manifestãri cãpãtând amploare pe mãsurã ce autoritãþile au convenit cu sindicatele ca aceastã zi sã fie liberã. În România, 1 Mai a fost sãrbãtorit pentru prima datã de cãtre miºcarea socialistã în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 Mai, autoritãþile organizau manifestaþii uriaºe pe marile bulevarde, cu pancarte ºi lozinci ce preamãreau regimul ºi realizãrile oamenilor muncii. Dupã 1990, deºi s-a încercat diminuarea importanþei semnificaþiei muncitoreºti ºi sindicale a sãrbãtorii, totuºi prin contribuþia deosebitã a Partidului Social Democrat, românii continuã sã se bucure de acest eveniment ºi sã participe în mod liber la festivitãþile dedicate Zilei Muncii. În decursul unor îndelungate procese de lupte sociale ºi negocieri s-au câºtigat o serie de drepturi sociale, precum ziua de muncã de 8 ore, dreptul la concediu de odihnã, la asigurãrii sociale, pentru riscurile de ºomaj, accidente de muncã ºi boli profesionale, protecþia copiilor ºi a femeilor în timpul sarcinii gravide ºi al creºterii copiilor, dar pentru care sindicatele ºi partidele de stânga s-au îngrijit ca tot timpul sã fie prevãzute în contractele de muncã, în legislaþia muncii ºi analizatã situaþia lor pe teren, deoarece, în practicã, se întâlnesc destule cazuri de nesocotire a demnitãþii ºi a drepturilor celor care muncesc. Din punctul de vedere al forþelor muncii, anul acesta continuã sã se prezinte ca unul dificil pe piaþa muncii. Conform estimãrilor Organizaþiei Internaþionale a Muncii, peste 75 milioane de tineri din întreaga lume îºi cautã în prezent un loc de muncã. Mai mult decât atât, studiile recente ale Adecco aratã cã 54% dintre tinerii fãrã un loc de muncã vor mai mult sprijin în efortul lor de a se angaja. De altfel, la nivelul cel mai înalt al conducerii Uniunii Europene, ºomajul în rândul tinerilor a fost apreciat ca principala provocare a prezentului. Personal consider cã situaþia actualã a ºomajului în rândul tinerilor nu este acceptabilã din punct de vedere economic ºi moral. Aceastã crizã a locurilor de muncã poate nãrui visuri ºi speranþele unei întregi generaþii, desemnatã uneori printr-un nomina odiosa - generaþia inutilã. Noi, cei cu mai multã experienþã, trebuie sã îi ajutãm pentru a-ºi descoperi potenþialul ºi pentru a le oferi o perspectivã. Autoritãþile împreunã cu angajatorii din mediul privat ºi bugetar sunt tot mai puternic sensibilizaþi ºi preocupaþi de aplicarea unor programe de recrutare care sã facã mai accesibilã tinerilor cãutarea unui loc de muncã, angajarea lor ºi sã le ofere o imagine cât mai realistã a mediului de lucru ºi a cerinþelor acestuia în contextul noilor tehnologii ºi a tendinþelor de pe piaþa capitalului ºi a muncii. Partidul Social Democrat, aºa cum s-a exprimat ºi la recenta sa Conferinþã naþionalã, a reluat dialogul social cu angajatorii, cu sindicatele ºi cu celelalte organizaþii ale societãþii civile ºi este decis sã îmbunãtãþeascã legislaþia privind dialogul social, relaþiile de muncã, încurajarea mãsurilor active de stimulare a investiþiilor ºi în crearea de locuri de muncã. Prin politica Guvernului Ponta s-a reuºit o uºoarã reducere a ºomajului, iar perspectiva ne-o prezintã Comisia Europeanã, care a modificat prognoza privind rata ºomajului în România la 6,9% pentru acest an ºi 6,8% pentru 2014, faþã de estimarea de 7,3% avansatã în toamna trecutã pentru ambele perioade. Totuºi, îmbunãtãþirea situaþiei de pe piaþa forþei de muncã se menþine lentã, în condiþiile economice mai dificile din multe state membre ale UE. Totodatã, CE anticipeazã cã ºomajul în rândul tinerilor români, aflat în prezent la cota de 23%, se va reduce uºor în acest an, dar va rãmâne la un nivel ridicat. Cred cã în acest domeniu este nevoie de mai multã determinare, de mai multã imaginaþie politicã ºi creativitate administrativã pentru a realiza o adevãratã strãpungere în blocajul angajãrii unui procent mai mare dintre tinerii absolvenþi ai diferitelor forme de învãþãmânt.
				Domnul Ion-Marcel Ciolacu: "Condiþii esenþiale pentru reuºita reformei administraþiei publice" Administraþia publicã nu poate fi reformatã într-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie sã fie implementat într-un mediu dificil, competitiv ºi în continuã schimbare. De aceea, este obligatorie obþinerea unui consens în ceea ce priveºte cerinþele pentru realizarea întregului proces de reformã, prin: - coordonarea ºi managementul întregii reforme dintr-un punct unic, 4 la cel mai înalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerenþa implementãrii strategiei; - diseminarea pe scarã largã a informaþiilor referitoare la reformã ºi încurajarea participãrii cetãþenilor, a societãþii civile, a mediului de afaceri, a reprezentanþilor politici ºi a funcþionarilor publici la realizarea reformei, printr-un schimb democratic de opinii în legãturã cu desfãºurarea acestui proces; - stimularea eticii ºi a valorilor sectorului public: transparenþã, imparþialitate, egalitate în faþa legii, eficienþã ºi eficacitate, predictibilitate; - fundamentarea reformei pe baza unei analize profesionale a stadiului actual ºi a activitãþii ºi performanþelor administraþiei publice, precum ºi pe evaluarea periodicã a consecinþelor activitãþilor finalizate; - folosirea experienþelor în domeniul reformei administraþiei publice din alte state, în special în statele membre UE ºi în þãrile candidate, menþinând totodatã elementele istorice ºi culturale ale administraþiei publice româneºti; - abordarea reformei în mod global: nici o schimbare izolatã sau parþialã nu trebuie realizatã, dacã nu a fost conceputã ca parte integralã ºi organicã a întregii strategii de reformã; - considerarea reformei un proces deschis: componentele strategiei de reformã vor fi actualizate ºi adaptate schimbãrilor din mediul extern, dar ºi transformãrii altor componente ale reformei, pentru a folosi în cel mai bun mod experienþa acumulatã în timpul implementãrii; - stabilirea prioritãþilor strategice: pentru fiecare etapã este stabilit un numãr limitat de obiective prioritare, asupra cãrora se va îndrepta întreaga atenþie ºi pentru care vor fi alocate fondurile necesare; acestea trebuie sã fie acele schimbãri care determinã progresul reformei în ansamblul sãu ºi condiþioneazã sau influenþeazã toate celelalte transformãri; - asigurarea continuitãþii funcþionãrii administraþiei publice, astfel încât aceasta sã îºi îndeplineascã funcþiile în timpul reorganizãrii, descentralizãrii, regionalizãrii etc. Þinând cont de toate aceste principii putem crea un cadru normativ coerent ºi adaptat nevoilor administraþiei publice locale.
				Domnul Constantin Rãdulescu: Îmi exprim totala satisfacþie pentru cã, iatã, o temã pe care eu am abordat-o ºi am susþinut-o în campania electoralã, este adusã în prim plan pentru a fi introdusã în noua Constituþie a României. Da! Susþin cu toatã tãria cã este corect ca parlamentarii care pãrãsesc formaþiunea politicã sub a cãrei siglã au candidat ºi au fost aleºi, sã-ºi piardã mandatul de deputat ori de senator. Putem face astfel o reparaþie ºi un gest de loialitate ºi de corectitudine faþã de cei care s-au prezentat la secþiile de votare. În acest fel consider cã se face o minimã dreptate alegãtorilor, iar votul oamenilor nu va putea fi niciodatã confiscat ºi folosit în interes personal de cãtre cei care îºi pun la intrare, în casã ori în birou sau pe cãrþile de vizitã ori legitimaþii, înaintea numelui, calitatea de deputat sau de senator, uneori unii dintre ei uitând cu foarte mare uºurinþã cã au dobândit aceste funcþii de demnitate tocmai pentru cã se aflau pe listele unor formaþiuni politice agreate de cetãþenii care au mers la vot ºi au votat cu respectivele formaþiuni politice, în primul rând pentru platforma lor politicã ºi pentru programul de guvernare ºi în al doilea rând sau poate chiar deloc cu persoana propusã de formaþiunea politicã respectivã. Persoanele propuse de oricare formaþiune politicã pe listele electorale trebuie sã înþeleagã, o datã pentru totdeauna, cã sunt considerate de cãtre cetãþeni doar niºte mesageri ai aspiraþiilor lor, niºte reprezentanþi ai lor în Parlamentul þãrii, niºte luptãtori asidui pentru promovarea unei anumite politici susþinute de formaþiunea politicã în care ei, cetãþenii, au crezut cã se regãsesc ºi cã aceastã formaþiune politicã ºi numai aceasta se va preocupa, de-a lungul unui mandat, sã rãspundã doleanþelor, speranþelor, convingerilor, intereselor ºi drepturilor lor legitime, iar în cazul în care persoana respectivã, ajunsã în Parlament, deviazã de la politica promovatã în campania electoralã, formaþiunea politicã de care aparþine va lua mãsurile de rigoare pentru corectarea situaþiei. Altfel, cum ar mai putea alegãtorii sã spere cã formaþiunea politicã în care au crezut ºi, respectiv, cã oamenii trimiºi de ei, prin vot direct ºi liber exprimat, i-ar mai putea reprezenta în Parlament, din momentul în care aceºtia pãrãsesc formaþiunea politicã pe listele cãreia au candidat, fãrã nicio jenã ºi fãrã niciun respect faþã de alegãtori. Totodatã, persoanele devenite deputaþi ori senatori prin votul alegãtorilor trebuie sã înþeleagã ºi sã accepte cã odatã ajunse în aceste înalte funcþii de demnitate, timpul lor nu mai este al lor, ci al alegãtorilor. În acest context, cred cã pierderea mandatului de parlamentar este perfect valabilã ºi în cazul celor care au candidat sau candideazã ca independent, dupã care, odatã aleºi, trec într-o formaþiune politicã. Într-un astfel de caz, consider cã dezamãgirea alegãtorilor candidaþilor independenþi este la fel de mare ca ºi aceea a alegãtorilor candidaþilor propuºi de formaþiunile politice: ºi unii, ºi alþii se vãd trãdaþi în aspiraþiile lor. Prin urmare, îl felicit pe prim-ministrul þãrii ºi, în acelaºi timp, preºedintele Partidului Social Democrat pentru aducerea în dezbatere a acestei chestiuni, iar votul meu în Parlamentul României, la momentul oportun, va fi unul sincer ºi corect faþã de alegãtori: Da, pentru pierderea mandatului de parlamentar în caz de dezertare, întrucât consider cã este o dezertare în primul rând faþã de alegãtori. Da! Cei care îºi schimbã partidul sau "independenþa" trebuie sã piardã ºi funcþia de deputat sau de senator ºi n-au decât sã participe la urmãtoarele alegeri sub o altã siglã.
				Domnul Mircia Muntean: "Primul an de guvernare USL - un adevãrat dezastru pentru români" Declaraþia mea politicã de astãzi vine dupã ce ieri, în data de 7 mai, s-a împlinit un an de când România se aflã sub guvernarea USL. Într-un an de guvernare, USL-ul ne-a demonstrat cã este mult mai uºor sã distrugi decât sã construieºti. Dupã ce a ajuns la putere, se pare cã Guvernul USL a uitat complet de toate promisiunile pe care le-a fãcut românilor, fiind preocupat în special de scandaluri ºi de erodarea imaginii României pe plan internaþional. USL-ul a reuºit performanþa de a aduce asupra românilor un cumul de efecte dezastruoase în timp record: deprecierea acceleratã a monedei naþionale, scumpirile numeroase din ultima perioadã, creºterea ratei ºomajului, creºterea impozitelor ºi taxelor ºi blocarea absorbþiei fondurilor europene. Rezultatele actualei guvernãri nu se rezumã doar la cele enumerate mai sus, cãci dacã ne referim strict la acþiunile guvernanþilor USL, acestea au avut grave repercusiuni asupra imaginii României ºi implicit asupra intrãrii României în spaþiul Schengen. Plagiatul nerecunoscut al primului-ministru, lovitura de stat din varã, cele douã rapoarte MCV foarte critice, fãrã nicio asumare în plan politic, au cântãrit greu, defãimând îngrozitor imaginea României nu doar pe plan european, ci ºi pe plan global. Doar nu-ºi închipuie USL-ul cã toate aceste acþiuni ºi multe altele nu sunt contorizate de liderii europeni, unii dintre ei deja dezvoltând o anumitã ostilitate faþã de actuala guvernare! Din pãcate, primii care vor suporta consecinþele acestui comportament mai mult decât iresponsabil al USL-ului vor fi românii de rând, ale cãror speranþe au fost nãruite incredibil de repede, într-un mod mult prea crud de actuala putere! Le-aþi fãcut numeroase promisiuni, pe care nu numai cã nu le-aþi onorat, dar aþi avut grijã ca, doar într-un an de zile, de visele românilor sã se aleagã praful! Dupã cele 12 luni de guvernare aþi avut o singurã reuºitã, aþi reuºit sã vã conturaþi cu succes cele douã trãsãturi definitorii ale guvernãrii voastre: ipocrizia ºi incompetenþa!
				Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: În momentul de faþã, autoritãþile responsabile de la Palatul Victoria ºi-au propus atingerea unui obiectiv extrem de important pentru siguranþa vieþii locuitorilor din zonele afectate de inundaþii: prevenirea ºi rãspunsul adecvat în faþa fenomenelor meteorologice extreme. Vorbim aici în principal de reducerea riscurilor de inundaþii, precum ºi limitarea ºi prevenirea efectelor devastatoare pe care acestea le-au avut de-a lungul timpului. Este cunoscut faptul cã, în ultimii ani, 1,5 milioane de cetãþeni români care trãiesc în zone expuse riscului de inundaþii ºi-au pierdut proprietãþile, culturile agricole, agoniseala de o viaþã în faþa viiturilor care i-au lovit, ca efect al fenomenelor meteorologice extreme. Eforturile Guvernului român de a atrage finanþare pe acest segment important nu au rãmas fãrã efect. Acesta este motivul pentru care salut decizia Comisiei Europene de a aproba o investiþie de 54 de milioane de euro prin Fondul de coeziune pentru susþinerea unui proiect de prevenire a inundaþiilor. În acest fel, Administraþia Naþionalã "Apele Române" va putea reacþiona eficient în caz de inundaþii, scopul proiectului fiind optimizarea securitãþii ºi a infrastructurii deja existente. Astfel, pe lângã creºterea gradului de echipare ºi dotare a staþiilor de pompare, vor fi înfiinþate centre de coordonare ºi reacþie rapidã ce vor funcþiona în caz de inundaþii. Suportul din partea Comisiei Europene trebuie dublat de creºterea gradului de responsabilitate din partea autoritãþilor, în principal din administraþia localã, precum ºi din instituþiile responsabile. Vorbim aici de importanþa cunoaºterii procedurilor în caz de inundaþii, de planul de mãsuri preventive, precum ºi de planul de apãrare împotriva inundaþiilor. Trebuie sã fim conºtienþi cã demersul început de cãtre Ministerul pentru Ape, Pãduri ºi Pisciculturã reprezintã începutul unui efort pe termen mediu ºi lung care trebuie tratat cu maximã responsabilitate de cãtre toate autoritãþile implicate în procesul de protejare ºi securizare a vieþii cetãþenilor români în faþa fenomenelor meteorologice extreme.
				În continuare, ºedinþa a fost condusã de domnul deputat Valeriu ªtefan Zgonea, preºedintele Camerei Deputaþilor, asistat de domnii deputaþi Eugen Nicolicea ºi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaþilor.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Doamnelor ºi domnilor, Continuãm lucrãrile de azi ale Camerei Deputaþilor ºi anunþ cã din totalul de 412 deputaþi, pânã în acest moment ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 216, sunt absenþi 195, din care 19 participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit. Începem dezbaterea iniþiativelor înscrise pe ordinea de zi. Vã spun ºi eu "Cristos a înviat!", cã ieri programul nu mi-a permis sã conduc eu ºedinþa de deschidere. Dar înainte de toate vreau sã le mulþumesc domnului Cezar Preda ºi Grupului parlamentar al PDL ºi al PP-DD, pentru ceea ce au fãcut acum câteva sãptãmâni ºi apreciez cu respect ºi cu profundã admiraþie solidaritatea de care aþi dat dovadã în a reprezenta România ºi a apãra România la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei. Este pentru prima datã dupã 23 de ani când toate grupurile parlamentare au susþinut cã România nu trebuie monitorizatã. Nu discut de colegii mei care bineînþeles cã au fãcut un lobby extraordinar, Ionuþ Stroe de la PNL ºi Alina Gorghiu, plus colegii mei pe care nu-i mai nominalizez, pe domnul Tudose l-am nominalizat deja, dar ceea ce au fãcut cei din opoziþie a fost un lucru extraordinar ºi le mulþumesc foarte mult. Sã vã dea Dumnezeu mintea de pe urmã sã faceþi la fel ºi la Parlamentul European, ºi atunci sunt încântat ºi România va fi alta ºi alta va fi percepþia în afarã. Am început bine ºi am terminat în nota mea olteneascã, normal, bineînþeles. Nu e un semnal pentru dumneavoastrã, ci pentru colegii dumneavoastrã din Parlamentul European. Cu permisiunea dumneavoastrã, aºa cum am discutat la Biroul permanent de ieri, o sã începem cu un proiect de lege tot în nota mea olteneascã, pe care am rugat sã fie introdus cu prioritate, în procedurã de urgenþã, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entitãþi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier ºi feroviar) peste fluviul Dunãrea între oraºele Calafat ºi Vidin, semnat la Sofia la 28 februarie 2013. Iniþiatorul. Aveþi cuvântul.
				Domnul Septimiu Buzaºu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor): Mulþumesc, domnule preºedinte. Pentru administrarea podului peste Dunãre de la Calafat-Vidin care în curând va fi inaugurat, partea românã ºi partea bulgarã au convenit sã înfiinþeze o entitate mixtã, o entitate comercialã care sã exploateze acest pod, respectiv sã-l întreþinã, sã-l administreze, sã facã managementul. Pentru înfiinþarea acestei entitãþi, am propus acest proiect de Lege pentru ratificarea Acordului din 28 februarie semnat între cele douã pãrþi, entitatea comercialã trebuind sã fie înfiinþatã, deci sã se înregistreze la Registrul Comerþului, sã aibã sediu, salariaþi, dotãri, înainte de inaugurarea podului. Rugãmintea este sã fiþi de acord cu ratificarea acestui acord. Mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Aºa cum spuneam, celebrul Mihai Tudose de la Brãila are cuvântul în prima sãptãmânã dupã Înviere. Domnule Tudose, vã rog frumos, sacadat ºi ritmat.
				Domnul Mihai Tudose: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Vã prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entitãþi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier ºi feroviar) peste fluviul Dunãrea, între oraºele Calafat din România ºi Vidin din Republica Bulgaria, acord semnat la Sofia la 28 februarie 2012. În conformitate cu prevederile art.95 ºi 115 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã spre dezbatere în fond în procedurã de urgenþã cu proiectul de lege mai sus menþionat. Conform prevederilor art.75 din Constituþie, Camera Deputaþilor este prima Camerã sesizatã. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege prin avizul nr.326 din 25 aprilie 2013. La dezbaterea acestei iniþiative legislative, din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare au fost prezenþi 26 de deputaþi care, în urma dezbaterilor, au hotãrât cu unanimitate de voturi sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege mai sus menþionat, în forma prezentatã de iniþiator. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc, domnule preºedinte.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Emoþionant. Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva. Domnul Mircovici, vecinul de colegiu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
				Domnul Niculae Mircovici: Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Vã rog sã-mi permiteþi sã apreciez în primul rând faptul cã s-a reuºit construirea celui de-al doilea pod peste Dunãre, dupã ce am avut unul singur, Podul Prieteniei, creat într-o perioadã de care nu vrem sã ne mai amintim acum. Apa a fost întotdeauna elementul care a unit, ºi nu care a despãrþit, pentru cã de-a lungul istoriei a fost principalul mijloc de transport, a fost principalul mijloc de hranã ºi a fost cel care a asigurat apa necesarã vieþii pe un mal ºi pe celãlalt al lui. A fost în mod paradoxal între douã state, la un moment dat devenit graniþã pentru cã era mai uºor de trasat. ªi astfel istoria lumii s-a scris un pic diferit în perioada creãrii statelor naþionale. Dacã în alte þãri, dacã în alte zone, podurile peste Dunãre sunt poduri la vedere, noi am avut sute de kilometri prin care am fost despãrþiþi fãrã nici un mijloc de trecere. Faptul cã s-a realizat acest pod, faptul cã existã Programul Dunãrea în care probabil cã va trebui sã vinã mintea de pe urmã ºi a românilor ºi a bulgarilor, aºa cum spunea domnul preºedinte mai înainte, când se referea la partide politice, ºi sã se realizeze eficient acest program european privind dezvoltarea economicã a Dunãrii, va determina posibilitatea sã votãm ºi alte legi legate de construirea, de realizarea unor astfel de structuri care sã uneascã cele douã þãri. Sigur cã Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, alãturi probabil de toþi ceilalþi colegi din Parlament, vor vota proiectul de lege supus dezbaterii astãzi. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Eu v-am spus cã doar în Oltenia se poate construi. În rest, nu mai construieºte nimeni! Domnul deputat Dobre. N-am ce sã fac. Grupul parlamentar al PNL. Forþa.
				Domnul Victor Paul Dobre: Domnule preºedinte, Bineînþeles cã salutãm ºi noi aceastã realizare ºi sperãm sã avem cât mai multe, dar în mod deosebit, ca reprezentant al Galaþiului ºi împreunã cu colegii mei ºi din Galaþi ºi din Brãila ne dorim totuºi ca... ºi profitãm de aceastã ocazie, sã ne bucurãm într-o zi ºi de un pod care sã lege Dobrogea de cea mai mare aglomeraþie urbanã a þãrii de dupã Bucureºti, zona Galaþi-Brãila. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Domnule deputat aveþi cuvântul. Domnule Tinel, mã ceartã Grupul meu parlamentar, a venit omul de departe, de la Braºov, vorbeºte despre Oltenia. Când mai apuc eu vreodatã aºa ceva, sã mã laude cineva din Transilvania? Aveþi cuvântul, vã rog frumos.
				Domnul Emil Niþã: Mulþumesc, domnule preºedinte. Eu am venit sã-l susþin pe domnul Tudose. Stimate colege, stimaþi colegi, Într-adevãr acest pod este o mare realizare, este poate una dintre cele mai mari realizãri din ultima perioadã ºi vreau sã mã refer la un lucru important. De foarte multe ori foarte mulþi dintre români au avut probleme de câte ori s-au aflat la Giurgiu, la graniþã, sã treacã în Bulgaria. De foarte multe ori acest pod existent de mulþi ani nu a fost în condiþii tocmai bune. De foarte curând timp chiar acest pod a fost oprit trecerii o perioadã suficient de mare de timp ºi de foarte multe ori a fost permis accesul autovehiculelor pe un singur sens. Inaugurarea acestui pod care va fi foarte probabil în aceastã lunã, în zilele urmãtoare, va rezolva foarte multe probleme ºi cred cã Memorandumul de finanþare dintre Comisia Europeanã ºi Republica Bulgaria prin care s-a impus Bulgariei înfiinþarea unei structuri de management în acest sens, ºi prin finanþarea consultantului, este un lucru foarte bun, pentru cã acum, prin aprobarea acestui acord de cãtre noi, astãzi în Parlament, vom da liber ºi la crearea acelei societãþi mixte, la al cãrei capital vor contribui în mod egal Republica Bulgaria ºi România, ºi aceastã societate sperãm cã va administra foarte bine acest pod nou Calafat-Vidin. Sper ca dupã ce noi vom aproba astãzi în Parlament aceastã ratificare, lucrurile sã decurgã în mod normal, iar românii, cât ºi bulgarii sã aibã posibilitatea sã treacã fluviul Dunãrea în condiþii mult mai bune. Mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Sã aibã bani sã plãteascã. Cã pe la olteni dacã nu plãteºti, nu treci. Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveþi cuvântul, vã rog frumos.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Aºa este! Este de apreciat faptul cã se apropie termenul de finalizare a lucrãrii la investiþia începutã acum vreo ºase-ºapte ani de zile. Sper sã respectaþi cele declarate de primul-ministru, ca la 15 iunie sã inaugurãm acest pod. Altfel, costurile suplimentare datorate prelungirii execuþiei acestuia, mi-aduc aminte, fac o parantezã, erau declaraþii ale dumneavoastrã anul trecut cã se va finaliza la sfârºitul anului 2012, iatã cã ne prinde vara lui 2013. E foarte bine cã într-adevãr creãm o nouã punte de legãturã, un nou coridor între noi ºi bulgari. Dar întreb Guvernul dacã termenul de finalizare, de recepþie, de punere în funcþiune a acestui pod, a acestei investiþii este 15 iunie. Poate sã ne spunã, sã ne garanteze Guvernul cã într-adevãr pânã la 15 iunie lucrãrile vor fi terminate? Partidul Democrat Liberal susþine iniþiativa legislativã de astãzi, este binevenitã. Într-adevãr, trebuia creatã acea entitate mixtã comercialã, între noi ºi bulgari, dar întreb Guvernul dacã termenul de finalizare este bãtut în cuie. Mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Am sã vorbesc cu domnul Boiko Borisov de la PPE, aripa bulgarã, sã-l întreb de ce n-a reuºit sã dea bani pânã acum sã termine podul. Dânsul se ocupã. Dar pe 12 mai aflãm dacã se întâmplã una sau cealaltã. Un singur om de la grupurile parlamentare, conform procedurii. N-o încalc nici pentru colegii mei, nici pentru opoziþie. Domnule deputat Márton Árpád, aveþi cuvântul. Vã rog frumos. (Domnul deputat Mircea-Nicu Toader doreºte sã intervinã.) La final, când explicaþi votul. Dumneavoastrã vã dau voie, ca un gãlãþean adevãrat. Domnule Árpád, vã rog frumos.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, În mod evident ºi Grupul parlamentar al UDMR susþine acest proiect de lege. Îmi aduc aminte, pe vremea respectivã era ministru al transporturilor domnul Traian Bãsescu, când, în calitatea mea - pe atunci - de vicepreºedinte al Grupului de prietenie cu Bulgaria, am fãcut o vizitã la Vizin, cu bacul, trecând Dunãrea, la o manifestare. În mod evident acolo ºi colegii noºtri bulgari ºi cei olteni care au venit cu noi împreunã au exprimat dorinþa de a avea acolo un pod. Noi ne bucurãm cã existã aceastã posibilitate sã fie acolo într-adevãr terminat acest pod ºi, luând exemplul celorlalþi colegi care vorbeau de alte poduri care ar fi bine sã fie terminate, vã aduc în atenþie încã douã poduri destul de importante, un pod care ar lega Bruxelles-ul de capitala Ardealului, Clujul, adicã Autostrada Transilvania, ºi un alt pod care ar lega... de altfel ar trebui sã fie doar refãcut un alt pod între Þara Bârsei ºi Þinutul Secuiesc, între Apaþa ºi Aita Mare. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Salutãm ºi prezenþa liderului Grupului parlamentar al PP-DD, domnul Radu Popa. Bine aþi venit! Cristos a înviat, domnule Popa! Nu-i mai certaþi pe colegii dumneavoastrã. ªi o excepþie de la regulament, domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc pentru cã mi-aþi acordat cuvântul. Eu am sã fac puþin notã discordantã faþã de ceea ce au spus colegii mei, nu pun la îndoialã eficienþa acestui pod. Numai cã acest pod a fost construit având în vedere conflictul din Iugoslavia. Aºa s-a nãscut acest pod, iar ce va avea pentru România nu este un lucru chiar foarte bun, fiindcã tot traficul care înainte mergea spre Constanþa se va duce spre Bulgaria ºi Turcia pe acolo. Deci din punct de vedere economic e o problemã. A doua problemã economicã, dacã podul de la Vidin are o societate mixtã care îl finanþeazã, pânã la urmã îl coordoneazã, îl întreþine, ºi aºa mai departe ºi are niºte taxe, gândiþi-vã cã podul de la Giurgiu are o cu totul altã modalitate de mentenanþã ºi de susþinere financiarã, aparþinând Companiei Naþionale de Drumuri, deci dacã e sã mergem mai departe ºi cel puþin sã transmitem Guvernului sã facã o societate mixtã ºi pentru acel pod, fiindcã dacã taxele sunt foarte mari pe acest pod ca sã poatã sã fie întreþinut, tot spre Giurgiu vor merge, fiindcã întotdeauna cea care regleazã costurile este piaþa. Dar, vã repet, acest pod a fost fãcut în lumina conflictului din Iugoslavia, pentru a putea sã se ocoleascã eventual zona aceea de conflict. Dar, repet, poate este bine sã facem o societate mixtã ºi pentru podul de la Giurgiu, fiindcã altfel, vã spun, economic, nu vor merge maºini, dacã aceastã societate mixtã va avea ca obiectiv, din taxele pe care le ia pe acest pod, sã poatã pânã la urmã sã fie întreþinutã mentenanþa podului.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Sã fie întreþinutã mentenanþa podului?
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Sã fie acoperitã financiar.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: E prima sãptãmânã dupã învierea Domnului, nu comentãm. Mulþumesc foarte mult. Dacã numai e nimeni care sã ia cuvântul, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, nefiind amendamente, merge direct la votul final. Este lege ordinarã. Se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþi. Mulþumesc mult pentru înþelegere.
				Intrãm în ordinea de zi. 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român. Vã amintesc cã acest proiect de lege a fost supus dezbaterii ºi votului în sesiunea februarie-iunie 2012. Proiectul de lege pentru aprobare nu a întrunit numãrul necesar de voturi pentru adoptare în ºedinþa din 19 iunie 2012 ºi, potrivit art.105 alin.(2), se discutã în sesiunea actualã. Retrimis la comisie în 18.XII.2013 a primit raport înlocuitor. Iniþiatorul.
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea... Comisia pentru culturã, sunt secretarul Comisiei pentru culturã. Iniþiatorul nu...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Este retrimitere ºi atunci merge direct în comisie.
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: ...nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român a fost transmis la comisie cu PL-x 616 din 9 noiembrie 2011. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a fost sesizatã pentru dezbatere în fond, în procedurã de urgenþã cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român. Aceasta a fost transmisã spre avizare Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi care a aviza favorabil iniþiativa legislativã. Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a propus plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român. În urma dezbaterilor, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã propune plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român, cu amendamentele anexate. Prezentul raport înlocuieºte raportul anterior.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Pentru stenogramã, iniþiatorul e la Cluj. A fost ales primar acum, ce sã-i fac... Timp de dezbatere?
				Domnul Florin-Alexandru Alexe: Propun 2 minute pentru dezbateri generale.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Supun aprobãrii termenul propus de domnul secretar. pregãtiþi cartelele ... sã înceapã votul. detalii vot
				Cu 112 de voturi pentru, nicio abþinere, niciun vot împotrivã, mergem la amendamente. Discutãm amendamentele admise. Dacã la primul amendament admis aveþi obiecþii, comentarii? Nu. Adoptat. Al doilea, obiecþii, comentarii? Nu. Adoptat. Al treilea, e nemodificat. Obiecþii, comentarii? Nu. Aprobat. Al patrulea, obiecþii, comentarii? Adoptat. Al cincilea, obiecþii, comentarii? Adoptat. Al ºaselea, obiecþii, comentarii? Nu. Adoptat. Mulþumesc foarte mult. Proiectul de lege merge la votul final. dezbaterea pe articole s-a încheiat. Este tot lege ordinarã.
				8. Urmãtorul, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2012 privind modificarea unor acte normative ºi pentru reglementarea unor mãsuri tranzitorii în domeniul executãrii unor creanþe datorate statului, PL-x 84, este iniþiativã care trebuie dezbãtutã în procedurã de urgenþã, are caracter ordinar. Iniþiatorul, aveþi cuvântul.
				Domnul Ioan Todiraº (vicepreºedinte, Agenþia Domeniilor Statului): Mulþumesc, domnule preºedinte. Ministerul Agriculturii ºi Agenþia Domeniilor Statului susþine raportul comun întocmit de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi susþine supunerea proiectului de lege spre aprobare Camerei Deputaþilor. De asemenea, vreau sã vã spun cã proiectul de lege, în aceeaºi formã, a fost aprobat ºi de cãtre Senat. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc, domnule secretar de stat. Pentru colegi numele ºi prenumele, sã vã prezentaþi. Domnule secretar de stat, sã vã prezentaþi, colegii nu ºtiau cine sunteþi. E rugãmintea mea personalã. Asta este procedura parlamentarã.
				Domnul Ioan Todiraº: Ioan Todiraº, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult, domnule ministru. Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doar domnul Munteanu de la Neamþ ar putea sã ia cuvântul astãzi. Hristos a înviat ºi pentru dumneavoastrã, acolo, în zonã! Sunteþi singur sau aþi venit ºi cu colegii? Domnul Arsene a venit? A rãmas pe drum. Este.
				Domnul Ioan Munteanu: Este, este. Raport comun. În conformitate cu prevederile Regulamentului, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, cât ºi cea pentru buget au fost sesizate, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64 privind modificarea unor acte normative ºi pentru reglementarea unor mãsuri tranzitorii în domeniul executãrii unor creanþe datorate statului, în sensul recuperãrii creanþelor datorate ºi neachitate la firme, rezultate din contracte de concesiune, arendã ºi alte contracte de exploatare a terenurilor cu destinaþie agricolã încheiatã între Agenþia Domeniilor Statului ºi Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã. La dezbaterile în Comisia pentru agriculturã au fost prezenþi 33 de deputaþi din totalul de 34. la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, 31 din 31. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, în unanimitate de voturi, iar cei de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu majoritate de voturi, au aprobat raportul respectiv. Legea este ordinarã. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Tinel Gheorghe. Domnule deputat, aveþi cuvântul.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Am sã încep prin a vã spune cã grupul parlamentar PDL nu va susþine iniþiativa legislativã. ªi o sã vã explic ºi de ce. În preambulul actului normativ se spune aºa: "având în vedere necesitatea recuperãrii într-un timp cât mai scurt a creanþelor datorate ºi neachitate la termen, rezultate din contracte de concesiune, arendã ºi din alte contracte de exploatare eficientã a terenurilor cu destinaþie agricolã, încheiate de Agenþia Domeniilor Statului, administrãrii unitare prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a redevenþelor datorate, precum ºi diminuãrii presiunii asupra deficitului bugetului general consolidat..." ºi textul curge ... cu propunerea legislativã. Venim însã la art.5 al acestui act normativ ºi citim: "Alin.(1) - Executãrile silite pentru creanþe reprezentând redevenþe rezultate din contractele de concesiune, arendã ºi din alte contracte de exploatare eficientã a terenurilor cu destinaþie agricolã, încheiatã de ADS, aflate în curs la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, se continuã de Agenþia Domeniilor Statului ºi se supun legii în vigoare la data la care au fost începute." Întreb aºa: necesitatea, urgenþa acestui act normativ este ca ANAF-ul sã se subroge în drepturi ADS-ului care, iatã, este ineficient pe partea asta de colectare a arendei, a redevenþei ºi sã înceapã sã colecteze inclusiv creanþele neachitate în termen, ºi eu vã reamintesc cã astã-varã, cam pe la începutul lunii iunie, cred, primul-ministru anunþa un control extraordinar la ADS. ªi identifica undeva la 400 de miliarde de lei creanþe datorate, mare parte din arendã, neachitate, ºi concesiune, undeva la vreo sutã de milioane de euro, neîncasate în termen. Pãi dacã preambulul actului normativ nu se "pupã" cu textul actului normativ, în sensul cã ANAF-ul sau atribuþiile ANAF-ului curg de acum încolo, pentru ce a fost sã rãspundã cine? Pãi vã spun eu, cele 100 de milioane de euro din care 20 de milioane de euro aproape numai din redevenþã sau concesiune neachitatã la Insula Mare a Brãilei, vin din timpul când eraþi dumneavoastrã la guvernare, adicã 2001-2004. Cui pasaþi aceastã responsabilitate? Cine... ce face ANAF-ul de acum încolo? De acum încolo, bãnuiesc cã ºi ADS-ul putea sã-ºi înãspreascã condiþiile de încasare a redevenþei ºi a concesiunii. Sau se încearcã... pentru cã alin. 2 al art. 5 este foarte interesant: "În litigiile aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti, la data intrãrii în vigoare a prezenþei ordonanþe de urgenþã, care au ca obiect plata redevenþelor prevãzute la alin.1," adicã tocmai cele nerecuperate, cele restante, statul este reprezentat‚ în continuare, de ADS, "fiindu-le aplicabile dispoziþiile legale în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecatã." Corect. Una este sã te lupþi cu ADS-ul, ºi alta este sã te lupþi cu ANAF-ul. Una e sã te execute silit ANAF-ul ºi alta e sã te lupþi cu ADS-ul ºi am vãzut care a fost eficienþa acþiunii, activitãþii ADS-ului. Eu cred cã dacã, într-adevãr, voiam sã recuperãm aceastã sumã foarte mare, dupã pãrerea mea, 400 de miliarde de lei, 100 de milioane de euro, cã ne tot plângem cã nu avem bani la bugetul statului pentru diferite activitãþi, cred cã ar fi trebuit sã dãm un rol mult mai profund, mai aplicat ANAF-ului. Ãsta e motivul pentru care grupul parlamentar al PDL nu va susþine iniþiativa legislativã, proiectul de ordonanþã de urgenþã, aºa cum el este propus. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Cred cã, domnule Tinel, aþi luat cuvântul ºi în numele grupurilor parlamentare care n-au fost la guvernare în ultimii 8 ani de zile. Nu, aºa am avut impresia, m-am uitat ºi m-am gândit cã vã duceþi încolo, spre domnul Radu Popa, ºi intraþi în grupul parlamentar PP-DD. Bun. Dacã nu mai doreºte nimeni sã ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, trecem la dezbaterea pe articole. Nefiind amendamente, îl ducem direct la votul final. Dupã cum ºtiþi, este lege ordinarã, se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþi.
				9. Avem o cerere de reexaminare, caracter organic. Legee privind modificarea ºi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr. 215 ºi Legii nr. 393 privind statutul aleºilor locali, ca urmare a deciziei Curþii Constituþionale nr. 682 din 27 iunie 2012. Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi, domnul deputat Ciucã. Domnule preºedinte Ciucã? Sau... a, iertaþi-mã, am înþeles. Aþi dat mandatul, prima sãptãmânã cicã dumneavoastrã trebuie sã luaþi cuvântul. Domnule deputat, dacã aþi putea fi puþin atent în aceastã zi ºi v-aþi pune ochelarii mai repede v-am mulþumi anticipat, aº putea sã termin ordinea de zi. Domnule deputat, aveþi cuvântul. Mai glumim ºi noi!
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: În conformitate cu prevederile din art.134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67. Camera Deputaþilor, în calitate de Camerã decizionalã, a adoptat proiectul de lege în ºedinþa din 22 mai 2012. În data de 31 mai 2012 a fost depusã o sesizare de neconstituþionalitate formulatã de 54 de deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al PDL. Curtea Constituþionalã a acceptat obiecþiunile de neconstituþionalitate ºi a admis sesizarea de neconstituþionalitate ºi a constatat cã Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr.35 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.64 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215 ºi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleºilor locali este neconstituþionalã. Senatul, în calitate de primã Camerã sesizatã, cu reexaminarea legii, a procedat la reexaminarea legii ºi în ºedinþa din 25 martie 2013 a respins legea. Membrii Comisiei juridice de disciplinã ºi imunitãþi au reexaminat legea în ºedinþa din 16 aprilie 2013. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au hotãrât cu unanimitate de voturi sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215 ºi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleºilor locali. În raport cu obiectul ºi conþinutul reglementãrii propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice. Vã mulþumesc. Hristos a înviat!
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. adevãrat a înviat! Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Potrivit art.106 nu sunt amendamente, urmeazã la votul final, reamintindu-vã cã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea legii.
				10. Reexaminare, urmãtoarea reexaminare, procedurã de urgenþã, caracter organic, raportul este fãrã amendamente, reexaminare la Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr.738. Dacã din partea iniþiatorului...? Nu. Din partea comisiei juridice? Raportul, domnule deputat, domnule vicepreºedinte, tot dumneavoastrã luaþi cuvântul. Aveþi cuvântul.
				Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulþumesc frumos. Camera Deputaþilor, în calitate de primã Camerã sesizatã, a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale. Senatul, în calitate de Camerã decizionalã, a adoptat proiectul de lege în ºedinþa din 18 iulie 2012. În data de 19 iulie 2012 a fost depusã o sesizare de neconstituþionalitate asupra proiectului de lege formulatã de 63 de deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al PDL. Curtea Constituþionalã a acceptat obiecþiunile de neconstituþionalitate ºi a admis sesizarea de neconstituþionalitate, constatând cã Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale este neconstituþionalã. În conformitate cu prevederile art.1341 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992. Membrii comisiei au constatat cã viciul de neconstituþionalitate al unei ordonanþe simple sau ordonanþe de urgenþã, emisã de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de cãtre Parlament a ordonanþei respective. Legea care aprobã ordonanþã de urgenþã neconstituþionalã este ea însãºi neconstituþionalã. În consecinþã, prin aprobarea de cãtre Parlament a unei ordonanþe de urgenþã neconstituþionale, caracterul neconstituþional se transferã asupra legii de aprobare. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au hotãrât cu unanimitate de voturi sã propunã respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2012. În raport cu obiectul ºi conþinutul reglementãrii, propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Dacã grupurile parlamentare... domnule Tinel Gheorghe, aveþi cuvântul.
				Domnul Tinel Gheorghe: Stimaþi colegi, Ordonanþa nr. 38/2012 ne aduce aminte de acea varã foarte fierbinte a anului 2012 ºi, cu pãrere de rãu, þin sã vã reamintesc celor care aþi fãcut parte ºi din mandatul trecut ºi sã le spun celor care sunt la primul mandat cã acest act normativ reprezintã o patã pe activitatea Guvernului ºi pe ce a însemnat activitate legislativã în vara lui 2012. De ce? Pentru cã aþi luat dreptul Parlamentului... Curþii Constituþionale de a cenzura actele Parlamentului. Curtea a venit ºi s-a pronunþat ºi iatã cã acum, la aproape un an de zile, venim ºi refacem ceea ce am greºit... sau ce aþi greºit în vara lui 2012. Sper sã învãþãm cu toþii, dar mai ales dumneavoastrã, cã avem limite în a legifera în Parlamentul României ºi cã statul de drept este musai sau obligatoriu sã-l respectãm, indiferent dacã suntem la putere, dacã suntem în opoziþie, dacã avem 70% în Parlamentul României sau dacã avem numai 30%. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc ºi eu. Mulþumesc foarte mult pentru acest discurs emoþionant. Dacã doreºte cineva sã mai ia cuvântul în aceastã notã? Nu mai doreºte nimeni. Atunci, dacã nu mai doreºte nimeni, conform art.106, nefiind amendamente, o trimitem la votul final, reamintindu-vã cã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune admiterea cererii de reexaminare ºi adoptarea Legii privind respingerea ordonanþei de urgenþã. Este lege organicã.
				11. Reexaminarea le cererea Preºedintelui României a Legii pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor. Iniþiatorul, Guvernul României? Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
				Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaþiei Naºionale): Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Stimate doamne, stimaþi domni deputaþi, Implementarea prevederilor respectivului proiect de lege va conduce la facilitarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii prin promovarea accesului ºi oportunitãþilor egale pentru toþi. Realizarea obiectivelor politicilor educaþionale ºi de formare profesionalã prin promovarea unor programe de formare profesionalã...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Numai o secundã, domnule deputat, cã a venit domnul deputat Vlase ºi s-a agitat lumea. Domnule Vlase, puteþi sã luaþi ºi dumneavoastrã loc, sã poatã sã vorbeascã domnul ministru. Vã mulþumesc foarte mult. Aveþi cuvântul.
				Domnul Király András György: Da, mulþumesc frumos. ...garantarea dreptului beneficiarilor ºi prestatarilor de a presta servicii de formare profesionalã pe întreg teritoriul României. Ministerul Educaþiei Naþionale propune adoptarea proiectului în forma amendatã. Amendamentele au fost convenite cu Ministerul Muncii. Încã o remarcã, având în vedere cã este vorba de o ordonanþã a Guvernului din 2000, cred cã este foarte bine-venitã dacã este acceptatã de Camera Deputaþilor.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc. Dintre cei doi preºedinþi, domnule Iordache ºi domnul Tîlvãr, cine ne onoreazã astãzi? Tot Vrancea? Domnule preºedinte, dar ce se întâmplã la Vrancea? E mai aproape Vrancea, am înþeles.
				Domnul Angel Tîlvãr: Suntem încurajaþi de faptul cã sunteþi conºtiincios, domnule preºedinte. Vã mulþumesc. Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã au fost sesizate cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã adulþilor, trimisã cu adresa PL-x 75/2011 din 12 martie 2013. Legea supusã reexaminãrii este iniþiatã de Guvernul României ºi vizeazã aspecte ce þin de simplificarea regimului de autorizare a furnizorilor de servicii de formare profesionalã, aspecte referitoare la libertatea de a furniza astfel de servicii ºi derogãrile aferente, precum ºi aspecte referitoare la drepturile beneficiarilor de servicii. Implementarea prevederilor prezentei legi va conduce la facilitarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii, la o mai bunã evidenþã a programelor de formare profesionalã finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire, recunoscute atât la nivel naþional, cât ºi internaþional, precum ºi la promovarea unor programe de formare profesionalã adaptate nevoilor de pe piaþa muncii. Aceastã lege adoptatã de Camera Deputaþilor ºi de Senat cu respectarea prevederilor art.75, ale art.76 alin.(1) din Constituþia României, republicatã, a fost transmisã spre promulgare preºedintelui României la data de 3 noiembrie 2012. În conformitate cu dispoziþiile art.77 alin.(2) din Constituþia României, republicatã, preºedintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare. Potrivit prevederilor art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cele douã comisii au reluat dezbaterile asupra legii în raport de obiecþiile formulate în cererea de reexaminare ºi au hotãrât întocmirea unui raport de adoptare a cererii de reexaminare ºi de adoptare a legii, cu amendamente. Potrivit prevederilor art.137 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cele douã comisii au întocmit prezentul raport comun înlocuitor asupra cererii de reexaminare care cuprinde textele adoptate de comisii ºi amendamentele aprobate. Vreau sã adaug, domnule preºedinte, cã legea face parte din categoria legilor ordinare ºi cã Senatul, în calitate de primã Camerã sesizatã, a adoptat cererea de examinare a legii în ºedinþa din 23 februarie 2013. Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Aþi uitat sã ne spuneþi timpul pe care-l propuneþi pentru dezbatere.
				Domnul Angel Tîlvar: Îmi cer scuze, douã minute, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc. Pregãtiþi cartelele. Domnule deputat Vlase, pregãtiþi cartela, vã rog frumos. ªi dupã aceea puteþi sã continuaþi, rugaþi-l ºi pe domnul Ciucã, dacã se poate... Îl aºteptãm ºi pe domnul Mocanu, vine mai încet de la Iaºi, uºor, uºor, aºa, agale... s-a aºezat. Sã înceapã votul. detalii vot
				123 de voturi pentru, douã abþineri, niciun vot împotrivã. Douã minute. Dezbateri generale. Cine doreºte sã ia cuvântul? Nimeni. Mergem la dezbaterea pe articole. Trecem la dezbaterea legii atunci. La amendamente admise, primul amendament admis. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptat. 2. Obiecþii, comentarii? Nu. Aprobat. De la 3 la 5, dacã sunteþi de acord sã mergem cu câte 2-3 aºa. Obiecþii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. 6. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. 7. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 8 la 10. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 11 la 15 inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 16 la 20, inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 21 la 25, inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 26 la 30. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 31 la 35, inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 36 pânã la 40. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 41 pânã la 45 inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. De la 46 la 52 inclusiv. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptate. Anexa nr. 1. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Anexa nr. 2. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Anexa nr. 3. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Avem o anexã nr. 4 nemodificatã, înlocuitã cu Anexa 4, pagina 58. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Anexa nr. 5. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Anexa nr. 6. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Anexa nr. 7. Obiecþii, comentarii? Nu. Adoptatã. Bun. Deci avem toatã legea dezbãtutã. Rãmâne pentru votul final. Este lege ordinarã.
				12. Mergem la urmãtorul proiect de lege... Mulþumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea ºi sancþionarea neregulilor apãrute în obþinerea ºi utilizarea fondurilor europene ºi/sau a fondurilor publice naþionale aferente acestora. Guvernul? Iniþiatorul? Aveþi cuvântul.
				Domnul Claudiu Doltu (secretar de stat, Ministerul Finanþelor Publice): Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Numele ºi prenumele, funcþia ºi dupã aceea continuaþi.
				Domnul Claudiu Doltu: Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice. O sã fiu foarte scurt. Guvernul susþine aprobarea acestui proiect de lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului de naturã tehnicã nr.66 din 2011 care se referã la prevenirea, constatarea ºi sancþionarea neregulilor apãrute în obþinerea ºi utilizarea fondurilor europene. În fond, acest act normativ modificã doar prevederi referitoare la acþiunile pe care autoritãþile române implicate în gestionarea fondurilor europene trebuie sã le aplice atunci când constatã riscuri de nerecuperare a sumelor de la beneficiari. În speþã, este vorba de un act pur ºi simplu tehnic, care fixeazã proceduri ºi stabileºte noi reguli de funcþionare. E un proces firesc, pe mãsurã ce noile experienþe se acumuleazã, legislaþia trebuie adusã la zi. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc. Domnule preºedinte Ciucã, din partea comisiei raportoare, aveþi cuvântul.
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucã: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi, Dau citire raportului comun emis de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea ºi sancþionarea neregulilor apãrute în obþinerea ºi utilizarea fondurilor europene ºi/sau a fondurilor publice naþionale aferente acestora. În temeiul dispoziþiilor legale, comisiile enumerate au fost sesizate pentru a dezbate în fond acest proiect de lege. Camera Deputaþilor este Camerã decizionalã. Senatul, în calitate de primã Camerã sesizatã, a adoptat aceastã iniþiativã. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniþiativa legislativã. Comisia de administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil proiectul de lege. În esenþã, proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2012. În urma examinãrii iniþiativei legislative ºi a opiniilor exprimate, membrii celor douã comisii au hotãrât cu majoritate de voturi sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2012 privind prevenirea, constatarea ºi sancþionarea neregulilor apãrute în obþinerea ºi utilizarea fondurilor europene ºi/sau a fondurilor publice naþionale aferente acestora, în forma adoptatã de Senat. În raport cu obiectul ºi conþinutul reglementãrii, iniþiativa legislativã face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc foarte mult. Propuneri pentru dezbatere. Propuneri pentru minute? Douã minute. Domnule Grama, dupã ce îi sãrutaþi mâna doamnei, poate pregãtiþi ºi cartela, vã rog frumos. Am observat, sunteþi emoþionat. Aþi trecut munþii, aþi venit aici. Bine aþi venit în patria noastrã, aici, din Transilvania, la Bucureºti. Vã rog frumos, luaþi loc. Sã înceapã votul. Mulþumesc. detalii vot
				Cu 140 de voturi pentru, o abþinere ºi niciun vot împotrivã, a fost aprobat timpul de douã minute. La dezbateri generale, cine doreºte sã intervinã? Domnul Tinel Gheorghe, aveþi cuvântul la dezbateri generale.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preºedinte, Eu apreciez iniþiativa legislativã. Cred cã închidem un ciclu pe partea asta de reglementare a absorbþiei fondurilor europene. Deci, avem tot ceea ce înseamnã legiferare. Întrebarea mea este, însã, pentru guvern, când ridicãm sau când se ridicã presuspendãrile acestea pentru absorbþia fondurilor europene pe programe operaþionale sectoriale, pentru cã acum, dacã tot am creat cadrul legal necesar, sã ne spunã Guvernul când încep sã vinã banii europeni, pentru cã marea majoritate de bugetelor autoritãþilor publice centrale (mã refer aici la ministere) sunt fundamentate pe absorbþia fondurilor europene. ªi ar fi bine sã aflãm un rãspuns. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susþine actul normativ în forma prezentatã.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc mult. Domnul deputat Marian Neacºu, din mult îndepãrtata Ialomiþã. Aveþi cuvântul, domnule deputat, liderul Grupului parlamentar al PSD.
				Domnul Marian Neacºu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Îmi pare tare rãu cã trebuie, înainte de toate, sã asociez imaginea colegului meu - reprezentantul Partidului Democrat Liberal - care a vorbit ceva mai devreme, cu a unui criminal care vine la locul faptei. Pãi, mi se pare absolut absurd, sã vii ºi sã întrebi acum, de ce ºi când se deblocheazã programele operaþionale, atâta vreme cât 4 ani de zile, datoritã furãciunilor Guvernului PDL, rând pe rând, fiecare dintre ele, în relaþia cu Comisia Europeanã, au fost închise. Mai mult decât atât, colegul meu ºtiu cã este un asiduu cititor de presã, un foarte bun cunoscãtor al informaþiilor din mediul public, ºi mi se pare absurd sã nu cunoascã faptul cã, pânã în momentul ãsta, toate cele 5 programe operaþionale care au fost suspendate datoritã faptelor petrecute în guvernarea PDL, au fost repuse în funcþiune ºi au început sã se facã plãþile. Nu mai târziu decât sãptãmâna trecutã, cel mai contestat dintre ele - Programul POSDRU - a fãcut prima categorie de 100 de milioane de plãþi. Dacã toate lucrurile astea nu-i sunt cunoscute colegului nostru, atunci, retoric, vin la fraza cu care am început aceastã scurtã pledoarie: Meritã sã te întorci la locul faptei?! Stimaþi colegi de la Partidul Democrat Liberal, ºi asearã, la prezentarea asupra moþiunii dumneavoastrã, v-am dat un sfat dezinteresat ºi de bun-simþ. Poate cã vã este mai utilã o perioadã de penitenþã. Poate cã ar fi mai bine sã încercaþi sã le cereþi scuze românilor ºi sã mai lãsaþi aprecierile acestea care nu au niciun fel de fundament. Da, discutãm despre un proiect de lege care, într-adevãr, vine sã întregeascã un cadru normativ. Mi-aº fi dorit sã nu avem nevoie de astfel de prevederi. Nu cred cã vreunul dintre noi, vreunul dintre români, vreunul dintre cei care acced fonduri europene ºi-ar fi dorit ca sã înãspreascã mãsurile de control intern ºi extern. De ce a fost nevoie de asta? Poate cã asta ar fi întrebarea la care ar fi trebuit sã vã rãspundeþi, în primul rând.
				Domnul Tinel Gheorghe (din salã): Doresc drept la replicã.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Nu v-a pronunþat numele. Mi-ar face plãcere... Nici nu a fãcut..., nici nu v-a lãudat, nici nu a zis, nici de bine, nici de rãu. Cu dragoste ºi cu preþuire v-aº da cuvântul. Am fãcut o excepþie, aþi vãzut. Sper sã nu mã reclamaþi la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi pentru excepþie. Noul lider al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Domnule deputat, aveþi cuvântul.
				Domnul Andrei Dominic Gerea: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Sigur, chiar dacã stimaþii noºtri colegi de la PDL nu pot rãspunde la întrebarea pusã de domnul Neacºu, liderul Grupului parlamentar al PSD, mai devreme, încerc sã-i dau eu un rãspuns. Undeva, acum mulþi ani, când se aºtepta intrarea în vigoare a mãsurii 322, mi-aduc aminte, la o ºedinþã cu primarii din judeþul Argeº, i-am avertizat cã se vor schimba regulile jocului în timpul jocului. Pentru cã, pânã ºi aceste fonduri europene erau pe lista prãduielilor care trebuiau sã fie fãcute de cãtre guvernarea PDL. Sigur, nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase. Eu le-aº propune colegilor de la PDL sã mai facã o moþiune simplã ºi pe aceastã temã, pentru cã, nu-i aºa, am vãzut cã îndrãgesc foarte mult temele la care au excelat la capitolul "infracþiuni" în timpul guvernãrii PDL, sã le aducã în faþa plenului ºi a þãrii la capitolul "moþiuni". Vã mulþumesc tare mult.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc, domnule deputat. Domnule deputat, cum sã vã dau eu dumneavoastrã cuvântul, când nu-i dau domnului deputat Cezar Preda. Mã puneþi într-o posturã delicatã. Vorbiþi ºi în numele domnului Preda, deoarece chiar se supãrã pe mine.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preºedinte, Eu nu aº fi vrut sã vã reamintesc, dumneavoastrã ºi puterii, cã suspendarea ºi presuspendarea, nu datoritã Partidului Democrat Liberal sau celor care au gestionat fondurile europene, aparþin Partidului Democrat Liberal. Vã aduc aminte de scandalul Dragnea, de la Teleorman; vã aduc aminte de scandalul Bunea Stancu. Da, sunt mulþi, foarte mulþi de la dumneavoastrã identificaþi cã au prãduit banii europeni. ªi pentru aceasta Comisia Europeanã a procedat cum a procedat. Sunteþi de un an de zile la guvernare. Nu veniþi acum ºi invocaþi motive puerile cã, vezi Doamne, Partidul Democrat Liberal s-a aflat la guvernare ºi nu ºtiu ce a fãcut. Pãi, aþi fost la guvernare, domnule coleg de la Partidul Naþional Liberal, ºi vã aduc aminte cã în 2009 nu aveaþi niciun program operaþional sectorial operaþional. Niciunul nu era, dupã ce fuseserãþi la guvernare 2 ani de zile. ªi vã întrebaþi de ce absorbþia a fost aºa cum a fost?
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, 2 minute. aþi depãºit!
				Domnul Tinel Gheorghe: Ce faceþi dumneavoastrã acum, cã aveþi bugetul pe 2013 fundamentat, în mare proporþie, pe absorbþia fondurilor europene.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, v-am dat cuvântul douã minute. Încãlcãm procedura. Nu fiþi nervos în primele zile dupã Paºti. Domnul deputat Neacºu.
				Domnul Marian Neacºu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Într-adevãr, facem în continuare un recurs la memorie. Cu vreo trei ani de zile în urmã, un celebru premier al României, având cam aceeaºi înãlþime ca ºi colegul meu antevorbitor, ne certa de aici în acelaºi ton. (Râsete.) Ãsta a fost motivul pentru care partidul pe care domnia sa îl conducea la vremea aceea a ajuns unde a ajuns. Probabil cã domnul Tinel se pregãteºte pentru Miºcarea Popularã.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc. Gata, nu mai..., vã rog frumos. Deja cred cã începeþi sã... Vorbea de domnul Boc, sã ºtiþi. Domnul Boc nu este în salã, deci nu pot sã... Fiind la grupul parlamentar, când ne vedem la Biroul permanent îºi regleazã problemele cei 2 colegi. Conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, nemaifiind alte intervenþii, ar trebui sã trecem la dezbaterea pe articole. Nu sunt amendamente. O ducem direct la votul final. Este lege ordinarã.
				13. Urmãtorul, Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Iniþiatorul? Cine este iniþiatorul? Domnul Viorel Badea. Domnule senator, aveþi cuvântul.
				Domnul Viorel-Riceard Badea: Domnule preºedinte, Dragi colegi, Vã mulþumesc pentru cã mi-aþi dat posibilitatea sã vã spun douã cuvinte despre acest proiect. Este un proiect mai vechi pe care noi l-am reluat anul trecut, un proiect care a fost asumat la vremea respectivã de parlamentari din toate partidele politice, ºi chiar vreau sã vã rog sã aveþi conºtiinþa cã acest proiect nu vrem sã fie asumat electoral de nimeni. Este un proiect al românilor de pretutindeni, este un proiect care este necesar, pentru a ne putea crea nouã un context de acþiune a statului român în Balcani. Nu vã mai spun acum de faptul cã sunt comunitãþi de români din Balcani, în acest mileniu, ba chiar în aceastã sãptãmânã sunt lideri de-ai noºtri, aºa-numiþi "vlahi", pentru care noi nu putem face multe lucruri, pentru cã nu ne dã voie actualul context legislativ, care sunt anchetaþi, în Bulgaria de exemplu, de Poliþia economicã la Vidin, pe motivul cã se declarã vlahi. Acestea sunt niºte chestiuni absolut reale. Acest proiect de lege vine, practic, în urma consultãrilor pe care le-am avut de-a lungul anilor cu comunitãþile de români din Balcani, din Albania, din Macedonia, din nordul Greciei, din Bulgaria, ºi nu în ultimul rând, cu aromâni care trãiesc peste ocean, în America. Vreau, dacã-mi daþi voie, sã vã zic numai douã cuvinte foarte scurte pentru a-mi motiva acest proiect. ªi vã citesc, dragi colegi, din manualul de istorie de clasa a XI-a, istoria dupã care învaþã copiii noºtri. ªi iatã ce îi învãþãm pe copiii noºtri la ºcoalã: "Expresia România a fost înconjuratã de români este susþinutã de existenþa acestui numãr important de conaþionali ai noºtri, care trãiesc în statele vecine." Atenþie!, scrie în manualul de istorie: "unii se numesc români, alþii moldoveni, alþi valahi, aromâni, macedo-români sau megleno-români. Existenþa lor reprezintã o realitate ºi derivã din procesul de etnogenezã, care a cuprins o arie mult mai întinsã decât suprafaþa de astãzi a României." Vreau sã vã spun cã aceastã modificare a proiectului de lege pe care dumneavoastrã o veþi supune votului astãzi este de aceeaºi însemnãtate ca ºi proiectul de lege care s-a adoptat pentru redobândirea cetãþeniei româneºti pentru cetãþenii români din Basarabia. Vã mulþumesc mult de tot ºi aºtept ca votul dumneavoastrã sã fie favorabil. Vã mulþumesc. Mulþumesc, domnule preºedinte.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Din partea Guvernului, vreau sã ºtiu, punctul de vedere al Guvernului. Domnul ministru Radu Podgorean, aveþi cuvântul.
				Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulþumesc, domnule preºedinte. Punctul de vedere al Guvernului cu privire la amendamentul de la art.1 alin. (1) lit.a) este cã forma iniþialã a legii acoperã suficient de bine necesitãþile de reglementare în domeniu, nefiind necesarã introducerea enumerãrii din parantezã. Plenul Camerei Deputaþilor este însã suveran ºi poate adopta prin vot amendamentul, în forma în care considerã cã este adecvat. Mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Comisia? Dintre cele douã comisii, domnul Pãun sau domnul preºedinte Tomac? Domnule deputat Tomac, aveþi cuvântul.
				Domnul Eugen Tomac: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, cu modificãrile ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru comunitãþile de români din afara graniþelor þãrii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu adresa PL-x 117 din 4 mai 2012, înregistrat sub nr.25/179 din 7 mai 2012, respectiv cu nr.47/247/7 mai 2012. Senatul, în calitate de primã Camerã sesizatã, a adoptat proiectul de lege în ºedinþa din 23 aprilie 2012. Potrivit prevederilor art.75 din Constituþia României, republicatã, ºi ale art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, Camera Deputaþilor este Camerã decizionalã. La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu prevederile art.67 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1.191/14.11.2011. Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr.619 DPSG/5.04.2012 susþine adoptarea iniþiativei legislative, sub rezerva însuºirii propunerilor ºi observaþiilor cuprinse în acest punct de vedere. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a alin. (1) al art.1 din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicatã, în sensul de a fi precizate principalele etnonime cu care sunt denumite persoanele de origine românã sau cele care aparþin filonului lingvistic ºi cultural românesc care locuiesc în afara graniþelor României. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, membrii celor douã comisii au examinat proiectul de lege în ºedinþa din 24 septembrie 2012. Plenul Camerei Deputaþilor, în ºedinþa din 19 februarie 2013, în temeiul dispoziþiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, a hotãrât retrimiterea iniþiativei legislative celor douã comisii, în vederea reexaminãrii ºi depunerii unui nou raport. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, membrii celor douã comisii au reexaminat proiectul de lege în ºedinþa din 26 februarie 2013, ºedinþã la care a participat, în calitate de invitat, domnul Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, ºi care a susþinut adoptarea proiectului de lege. În ºedinþa din 12 martie 2013, plenul Camerei Deputaþilor, în temeiul dispoziþiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, republicat, a hotãrât retrimiterea iniþiativei legislative celor douã comisii, în vederea reexaminãrii ºi depunerii unui nou raport. Cele douã comisii au reluat dezbaterea într-o ºedinþã comunã, în data de 19 martie 2013, ºi au hotãrât cu unanimitate de voturi sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea cu amendamente admise, a proiectului de lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În ºedinþa din 9 aprilie 2013, plenul Camerei Deputaþilor, la solicitarea reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, a hotãrât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea unei noi reexaminãri ºi depunerii unui nou raport. La ºedinþa comunã a celor douã comisii, din 19 aprilie 2013, s-a examinat din nou proiectul de lege. La dezbatere au fost prezenþi 9 deputaþi din numãrul total de 13 ai Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, iar de la Comisia pentru comunitãþile de români din afara graniþelor au fost prezenþi toþi cei 13 deputaþi, membri ai acesteia. La dezbateri a fost prezent domnul senator Viorel Badea, vicepreºedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, în calitate de iniþiator. Deºi invitat, domnul secretar de stat Podgorean, de la Ministerul Afacerilor Externe, nu a participat la ºedinþã. În urma reexaminãrii proiectului de lege ºi a opiniilor exprimate, membrii celor douã comisii au hotãrât, cu majoritate de voturi, o abþinere, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise, prezentate în anexã. În raport cu obiectul ºi conþinutul reglementãrii, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Dacã mai citeaþi un pic despre PSD, aveaþi... Dacã tãceaþi, aveaþi suportul PSD-ului. spunând fraza aceea, care nu este adevãratã, îmi este greu sã cred cã o sã mai aveþi suportul PSD-ului, domnule preºedinte.
				Domnul Eugen Tomac: Domnule preºedinte, Mie nu-mi rãmâne decât sã fac urmãtoarea...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Eu pot sã vã spun ce aþi fãcut atunci, domnule preºedinte. Aþi spus cã nu faceþi ºedinþa ºi aþi fãcut-o. Dacã tãceaþi, filosof rãmâneaþi! Întotdeauna în politicã, ºtiþi cã dacã mai ai timp sã nu citeºti tot, ºi citeºti în diagonalã, mai reuºeºti. Acum, vã mulþumesc. O sã-i dau cuvântul domnului ministru Radu Podgorean, sã vã dea dreptul la replicã, cã i-aþi pronunþat numele. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
				Domnul Eugen Tomac: Fac precizarea cã aceastã lege se referã la 6 milioane de români de peste hotare.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Drept la replicã, pentru cã i-aþi pronunþat numele. Pentru cã aþi spus lucruri care nu sunt adevãrate, pe care eu am vrut sã nu le pronunþ. Pentru cã aþi spus cã ministrul secretar de stat nu a participat la ºedinþã. Ceea ce înseamnã încãlcarea Regulamentului. Din acest punct de vedere, îi dau cuvântul domnului ministru sã vã spunã ºi dumneavoastrã care este realitatea. Eu, ca preºedinte, dacã intervin, trebuie sã cobor la microfon. Ministrul secretar de stat nu a fost informat, pentru cã preºedintele de comisie nu a prezentat ora. ªi, totuºi, noi am acceptat, am primit-o la Biroul permanent. Câteodatã este bine ca lucrurile pe care le faci, când noi suntem solidari cu dumneavoastrã, sã nu le spui. Nu dai în câinele care trece pe lângã tine. Noi am fost solidari cu dumneavoastrã ºi credeam cã este un proiect de lege bun, dar nu ne jigniþi de la microfon. Domnule ministru, aveþi cuvântul un minut. Domnule ministru, aveþi cuvântul, cã aþi fost parlamentar, vã rog frumos.
				Domnul Radu Podgorean: Mulþumesc, domnule preºedinte. În ziua în care trebuia sã fie ºedinþa, a avut loc o discuþie între domnul preºedinte al comisiei - Tomac - ºi domnul ministru David, în urma cãreia au convenit sã amâne ºedinþa, pentru a avea, în prealabil, o discuþie între dânºii. Domnul ministru David mi-a comunicat acest lucru. Acesta este motivul pentru care nu am participat la ºedinþã, ºtiind cã ºedinþa va fi reprogramatã. Am cerut, ulterior, domnului preºedinte Tomac, sã rectifice în raportul comisiei aceastã afirmaþie, pentru cã ea nu corespundea adevãrului. Acesta este motivul pentru care consider cã este necesar ca dumneavoastrã, în Camerã, sã cunoaºteþi toate elementele, sã ºtiþi cã nu am lipsit pentru cã nu am dorit sã particip, ci pentru cã mi se comunicase cã ºedinþa va avea loc la o altã datã. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc, domnule ministru. Propuneri din partea... Domnule deputat Tomac, vã rog frumos luaþi loc în bãnci, cã nu suntem aici... Dacã era restaurant... Vã rog frumos sã luaþi loc în bãnci. Domnul preºedinte poate sã vorbeascã în numele domniei sale. Vã rog frumos sã luaþi loc în bãnci. Domnule preºedinte, vã rog frumos sã propuneþi timpul de dezbatere, dupã care... Puteþi sã luaþi cuvântul.
				Domnul Eugen Tomac: Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Aºa este, am avut o discuþie cu domnul secretar de stat Podgorean. Îmi cer iertare cã s-a produs aceastã eroare.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Din partea dumneavoastrã mã aºteptam la chestia asta. Sunteþi un om de onoare ºi eu vã apreciez. Tocmai de aceea v-am ºi spus. Minutele pentru dezbateri?
				Domnul Eugen Tomac: Douã minute.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Douã minute. Pregãtiþi cartelele. Domnule Cezar Preda, la final veþi lua cuvântul ºi dumneavoastrã, sã ne înfieraþi cu mânie proletarã. Pentru dumneavoastrã fac gestul. V-am ºi lãudat astãzi, sunteþi la sufletul meu, aºa cã nu pot decât sã fiu de acord cu dumneavoastrã, sã mã certaþi astãzi. Aþi pregãtit cartelele, dragi colegi? Sã înceapã votul. Mulþumesc. detalii vot
				Avem 161 de voturi pentru, o abþinere ºi un vot împotrivã. Înainte de a merge la amendamentele admise, care am vãzut cã sunt susþinute ºi de cãtre domnul ministru, o sã dau cuvântul pe procedurã domnului deputat Cezar Preda, ºi domnului Varujan Pambuccian. Dumneavoastrã aveþi, bineînþeles. Pentru dumneavoastrã întotdeauna procedura existã.
				Domnul Cezar-Florin Preda: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Lipsa de experienþã a colegului nostru este scuzabilã ºi lucrurile s-au rezolvat. Dar pe procedurã v-aº ruga, atunci când aveþi cunoºtinþã sau doriþi sã aveþi o poziþie asupra comportamentului sau modului în care s-a gestionat o anumitã problemã, s-o faceþi, chemându-l, aºa cum este cutuma, pe responsabil la dumneavoastrã, la tribunã, îi explicaþi între 4 ochi despre ce este vorba, ºi proiectul de lege merge mai departe, nealterat de poziþia ºi de pãrerea dumneavoastrã, pentru cã aºa este corect. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Aveþi perfectã dreptate, ºi mã supun deciziei dumneavoastrã. Data viitoare o sã creez o cutumã, încât sã vã chem sã vã recomand. Pe preºedintele comisiei, dacã pot sã mã asculte. Aveþi dreptate, îmi fac mea culpa. Domnule deputat, Când aveþi dreptate, aveþi dreptate. Intrãm la anexe, la amendamente admise, punctul 1 - obiecþii, comentarii? Aveþi o obiecþie sau un comentariu la punctul 1? Vã rog frumos. Scrie Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.299. Au vorbit în numele grupurilor parlamentare, domnule deputat. Pe procedurã? Vreþi în numele grupurilor parlamentare, domnule deputat, da?
				Domnul Costicã Canacheu: Nu, nu, nu. Eu pe procedurã ºi pe conþinut.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Pe procedurã sau pe conþinut, ca sã ºtim.
				Domnul Costicã Canacheu: Prima intervenþie va fi pe procedurã; a doua, pe conþinut.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Pe procedurã, prima intervenþie, aveþi cuvântul.
				Domnul Costicã Canacheu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba de art.149 alin. (5), dacã nu mã înºel, prin care se reglementeazã faptul cã deputaþii pot cere cuvântul atunci când un subiect supus dezbaterii are legãturã cu persoana. Adicã, este o problem personalã. Iatã, acest proiect de lege, pentru mine înseamnã ºi o problemã personalã. Adicã eu sunt armân sau macedo-vlah sau macedo-român sau aromân sau cuþovlah sau þânþar, sau elino-vlah sau râmân. Eu sunt toate acele denumiri care sunt cuprinse acolo, în propunerea de amendare a proiectului de lege. Aºa cã, pe acest articol nr.149 alin. (5), vã ceream dreptul la intervenþie, la momentul respectiv al discuþiilor pe procedurã. Totodatã, vreau sã confirm ºi eu, în legãturã cu situaþia generatã de felul în care s-a dezbãtut proiectul la comisie. În ziua de luni, colegul Tomac m-a sunat, ca niciodatã, sã mã anunþe cã ºedinþa de comisie nu se va þine, aºa cum ºtia ºi domnul secretar de stat de la externe. Dar de fapt ºedinþa de comisie s-a þinut ºi punctele de vedere pe care aveam sã le exprim acolo, eu, în calitate de deputat, dar ºi de reprezentant al Asociaþiei Comunitatea Armânã din România, nu au mai putut fi prezentate. Acum, la proiectul de lege privind amendarea acestui articol.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastrã, articolul pe care l-aþi menþionat ºi chestiunea pe care aþi explicat-o nu se interpreteazã într-un interes personal al dumneavoastrã, personal. Parlamentul României nu este suma intereselor noastre personale. Interes personal înseamnã dacã atunci când dumneavoastrã votaþi un text de lege, intraþi în incidenþa declaraþiei de interese sau declaraþiei de avere, atunci când în textul regulamentului se face trimitere spre altã chestiune. Nu interesul dumneavoastrã personal, cã eu sunt oltean, ºi cã un proiect de lege mã afecteazã pe mine, Valeriu Zgonea. Nu se poate face aºa ceva! Deci, din punct de vedere al procedurii, cu tot respectul pe care vi-l port, sã ºtiþi cã nu aþi avut dreptate. Pe cealaltã parte, la dezbateri generale, în numele grupului parlamentar.
				Domnul Costicã Canacheu: Nu în numele grupului parlamentar.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Atunci, vã rog frumos sã vã întoarceþi în salã. Nu aveþi dreptul sã luaþi cuvântul.
				Domnul Costicã Canacheu: Numai o precizare.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, vã rog frumos, cu tot respectul pe care vi-l port, v-am spus, nu aþi avut o procedurã regulamentarã, aþi interpretat-o cum aþi vrut dumneavoastrã, v-am dat cuvântul. Nu este interpretarea mea, este interpretarea regulamentului. Regulamentul nu este fãcut pentru persoana dumneavoastrã sau a mea, subsemnatul Valeriu Zgonea, vã rog frumos. Iar grupul parlamentar mi-a fãcut semn cã nu vorbiþi în numele lui. Aºa încât, vã rog frumos sã luaþi loc în bancã, cu tot respectul pe care vi-l port. Vã rog frumos. Vã rog frumos, interpretãrile le facem la Comisia pentru regulament. Domnului deputat Nicolae Vasilescu, îi faceþi o iniþiativã ºi acolo se discutã. Dacã nu, o faceþi la Biroul permanent, prin liderul grupului parlamentar. Domnule deputat, intrãm într-o zonã în care, vã rog frumos... Domnule deputat, vã rog frumos sã luaþi loc în bancã. Domnule deputat, vã rog sã luaþi loc în bancã, pentru cã nu aveþi ce cãuta la luãri de cuvânt. Vã rog frumos sã luaþi loc în bancã. În momentul în care îmi spuneþi articolul pe care vorbiþi... Domnule deputat, sunt dezbateri generale, vã rog frumos. O sã rog liderul grupului parlamentar - domnule Toader, liderul grupului parlamentar - rugaþi-l pe colegul dumneavoastrã sã revinã în bancã. Din partea grupurilor parlamentare dacã sunt intervenþii? Domnul Mircea Toader, Grupul parlamentar al PDL.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Sigur cã a fost o dezbatere ºi la nivelul grupului nostru, referitoare la aceastã iniþiativã legislativã, pe care noi o susþinem, la nivelul grupului. Colegul nostru, domnul Canacheu are un alt punct de vedere. Chiar i-am spus cã va putea susþine, în conformitate cu prevederile regulamentului, un punct de vedere personal, dar nu în numele grupului. Acesta este ºi motivul pentru care am ºi fãcut semn cã nu vorbeºte în numele grupului. Problema pe care o ridicã dânsul este o problemã de fond, referitoare la modul în care sunt priviþi aromânii, machedonii, cum a spus ºi dânsul. Avem ºi un alt coleg de-al nostru, de aceeaºi, pânã la urmã, recunoaºtere etnicã ºi, totuºi, dezbaterea a fost destul de aprinsã la nivelul grupului, dar poziþia grupului este de susþinere a acestui proiect de lege.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc. Domnule deputat, ºi dumneavoastrã ºtiþi, ca ºi mine, dragi colegi, în chestiunile de ordin personal, preºedintele de ºedinþã poate da cuvântul la începutul ºi la finalul ºedinþei de plen. Orice altã interpretare pe care noi am vrea sã o facem acestui text nu existã în regulament. Cu tot respectul pentru fiecare coleg al meu. În anumite momente dau drumul, dau permisiunea pe procedurã, ca sã-ºi exprime un punct de vedere. Suntem în dezbateri generale la un proiect de lege; grupurile parlamentare au dreptul de a lua cuvântul douã minute, aºa cum au votat colegii mei deputaþi. Dacã, din celelalte grupuri parlamentare, cineva mai doreºte sã ia cuvântul? Vã mulþumesc. Intrãm la amendamente. Primul amendament. Dacã cineva are obiecþii, comentarii? Domnule deputat, obiecþie sau comentariu, vã rog frumos.
				Domnul Costicã Canacheu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Pentru cei care îºi mai amintesc, am mai avut proiect de lege, acest amendament în anul 2007, pe Proiectul de Lege privind sprijinirea aromânilor de pretutindeni. În 2007, Camera a respins acest amendament. Care fost argumentul? Argumentul este cã, în formularea pe care o avem în legea în vigoare, ºi anume "românii de origine, care trãiesc în afara graniþelor, sau aceia care, în baza voinþei lor proprii, se regãsesc..."
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, vã rog frumos sã reveniþi la procedura pe care aþi ridicat-o, la amendament. Obiecþii, comentarii, conform cutumei pe care am stabilit-o împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, este sã aveþi obiecþie la amendamentul care a venit. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni la el ºi nu vã convine ceva sau vreþi sã completaþi, luaþi cuvântul. Dacã vreþi sã folosiþi acest tertip, v-am spus la început, v-a spus ºi preºedintele grupului parlamentar, domnul deputat Mircea Toader, cã nu sunt de acord. Deci, dacã aveþi o obiecþie ºi un comentariu la amendamentul 1, admis de cãtre comisie? Aveþi cuvântul.
				Domnul Costicã Canacheu: Am o obiecþie de fond, aºa cum am spus, pentru cã, din nefericire se propune o reglementare care, pe de o parte, încalcã convenþiile la care statul nostru este parte, atât Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, cât ºi Convenþia Uniunii Europene pentru Drepturile Omului. Cu siguranþã, acest proiect de lege va legitima, din pãcate, alte demersuri în regiune ºi tocmai exemplele menþionate de cãtre domnul senator ºi de cãtre domnul preºedinte de comisie, adicã Belgradul, Sofia, sau Kievul, vor avea temei sã legifereze în domeniul identitãþii, lucru grav de tot, numai în anumite perioade ºi anumite regimuri au legiferat în domeniul identitãþii. Identitatea þine de ceea ce eu afirm cã sunt. Nimeni...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, vã rog, cu tot respectul pe care-l am, reveniþi la chestiune. Nu aþi depus amendament de respingere în cadrul comisiei. Nu aþi fãcut un amendament la comisie. Am stabilit, între liderii grupurilor parlamentare, pânã la modificarea regulamentului, aceastã obiecþie, comentariu, în momentul în care aveþi, pe fond, ceva. Nu aveþi nimic pe fond, ne spuneþi o chestiune pe care trebuia sã o fi fãcut altfel. Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastrã, reveniþi la chestiune. Mai aveþi un minut sã luaþi cuvântul.
				Domnul Costicã Canacheu: Aveþi ºi respectul meu, domnule preºedinte. Pe fond, m-am referit la acest amendament. Este o eroare gravã pe care o propun colegii noºtri senatori ºi, din pãcate, din lipsã de informare, da?, e foarte posibil ca o majoritate a plenului sã adopte, sã treci la români de pretutindeni, maramureºeni ºi bucovineni, e o... din punctul meu de vedere... (I se întrerupt microfonul.)
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, îmi cer scuze cã trebuie sã vã rog frumos... Eu sunt la amendamentul 1, dragi colegi, care spune aºa: existã o singurã completare ºi se introduce art.1 alin.(1) din Legea nr.299/2007 ºi se eliminã "13 noiembrie 2007". Despre asta vorbim la amendamentul 1. Cu tot respectul pe care-l am faþã de dumneavoastrã, vã mulþumesc foarte mult. Vã rog frumos, domnule deputat, sã trecem mai departe. Domnule deputat, vã rog frumos sã trecem mai departe. Dacã existã, cu adevãrat, o obiecþie sau un comentariu cu privire la primul amendament admis de comisie? ªi, cu drag, începem procedura pe care am stabilit-o. Nu sunt. Admis. La punctul 2. Obiecþii, comentarii? Nu sunt. Admis. Vã mulþumesc foarte mult. Acest proiect de lege merge la votul final. Vã reamintesc cã are caracter ordinar.
				14. Urmãtorul, Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.80 din 2011 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.119 cu privire la actele de stare civilã. Dacã, din partea iniþiatorilor, cineva doreºte sã ia cuvântul? Nu. Vã mulþumesc. Din partea comisiilor? Domnule senator, aveþi cuvântul, vã rog frumos. La noi, sã ºtiþi, ca ºi la dumneavoastrã, senatorii care sunt iniþiatori au locul aici, unde sunt ºi comisiile de fond. Dumneavoastrã aþi vrut sã staþi lângã colegii dumneavoastrã. Vã rog frumos, aveþi cuvântul.
				Domnul Viorel-Riceard Badea: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Proiectul de lege pe care l-am... modificarea proiectului de lege pe care am fãcut-o se referã, practic, la posibilitatea ca cetãþenii români basarabeni care ºi-au redobândit cetãþenia românã sã poatã sã-ºi obþinã certificatele, sã-ºi transcrie certificatele de naºtere mult mai rapid decât se întâmpla pânã acum. Practic, pânã acum, se întâmpla acest lucru numai la Primãria sectorului 1. ªtiþi bine, erau cozi interminabile. Se fãceau chiar programãri pentru transcrierea certificatelor pentru urmãtorii doi ani. Deci, ultimele programãri, de acum 3 luni, erau pentru 2014-2015. Ceea ce am solicitat este ca aceastã transcriere sã poatã fi fãcutã, practic, în toate unitãþile teritoriale unde existã ºi serii ale ANC-ului. Am luat avize favorabile de la comisiile din Senat, am luat aviz favorabil ºi de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, o sã vorbeascã, probabil, domnul preºedinte. Aºa cã v-aº ruga, dacã este posibil, sã fiþi de acord cu aceastã modificare. Faciliteazã foarte mult obþinerea documentelor pentru românii basarabeni care ºi-au redobândit cetãþenia. Vã mulþumesc mult de tot.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc foarte mult. Din partea comisiilor sesizate în fond? Vã rog. Domnul deputat Almãjanu. Aveþi cuvântul, domnule deputat. Sã nu uitaþi sã propuneþi ºi timpii de dezbatere. Avem amendamente admise.
				Domnul Marin Almãjanu: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Prezentul act normativ, Camera Deputaþilor este Camerã decizionalã; Senatul a adoptat proiectul de lege în ºedinþa din 15 octombrie 2012. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniþiativa legislativã. Comisia pentru egalitate de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi a transmis, de asemenea, un aviz favorabil. Potrivit expunerii de motive, iniþiativa legislativã are ca scop înlãturarea situaþiilor în care un numãr considerabil de cetãþeni primesc un tratament diferenþiat, comparativ cu marea majoritate a concetãþenilor, fiind obligaþi sã aºtepte luni întregi transcrierea certificatului de naºtere. În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotãrât, cu unanimitate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise, redate în anexã la prezentul raport. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun douã minute pentru dezbateri. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule preºedinte, o sã vã rog frumos, am vorbit cu domnul ministru, existã o eroare materialã. Sã-mi spuneþi dacã sunteþi de acord cu ea, la momentul oportun. Douã minute; pregãtiþi cartelele, pentru dezbateri generale. Sã înceapã votul. detalii vot
				Vã mulþumesc. 159 de voturi pentru, nicio abþinere, un singur vot împotrivã. La dezbateri generale, domnul deputat Mircea Toader. Aveþi cuvântul. La dezbateri generale, da? Douã minute.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Chiar dacã discutãm despre proiect de lege - ºi colegul meu v-a susþinut ºi cred cã toþi suntem de acord -, spre surprinderea generalã, la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ce a propus Senatul a fost respins. Am rugãmintea sã fiþi de acord sã reîntoarcem la comisie, fiindcã nu are nicio legicã. Legea, iniþiativa legislativã prevedea tocmai o facilitate datã celor care sunt în aceastã situaþie. Dacã rãmâne legea cum este, nu are niciun sens sã mai fie o iniþiativã legislativã. Rugãmintea mea este sã fiþi de acord cu aceastã propunere.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Liderii grupurilor parlamentare, vã rog frumos sã veniþi la prezidiu. (Liderii grupurilor parlamentare se deplaseazã la prezidiu, unde au loc consultãri.) Gata! Am înþeles. Am luat luminã de la liderii grupurilor parlamentare. Propunerea liderilor grupurilor parlamentare - retrimitere la comisie. Domnul deputat Neacºu. Vã rog frumos, termenul.
				Domnul Marian Neacºu: Domnule preºedinte, vã mulþumesc. În urma discuþiei pe care am avut-o cu liderii de grupuri, am ajuns la un consens ºi vã solicit sã cereþi aprobarea plenului pentru retrimiterea la comisie, cu termen o sãptãmânã.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Retrimitere la comisie; termen o sãptãmânã. Vã rog frumos sã pregãtiþi cartelele. ªi domnul Sturzu, dacã are vreo cartelã la el? aveþi? Aþi gãsit, da? Bun. Atunci, hai sã votãm. Sã înceapã votul. detalii vot
				163 pentru, o abþinere, un vot împotrivã. Retrimis la comisii o sãptãmânã.
				16. Urmãtorul, Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr.16/1996. Din partea iniþiatorului? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat ªtirbu, sau cine este, în numele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã? Domnul deputat Florin Pâslaru, de la Galaþi, vecin cu domnul Toader, da.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Galaþi, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr.16/1996 a fost transmisã Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã în 19 martie 2007. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a fost sesizatã în fond cu aceastã propunere legislativã, spre avizare fiind transmisã Comisiei pentru apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, care au transmis avize negative. Potrivit prevederilor art.73 din Constituþia României, republicatã, propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice. Propunerea legislativã a fost respinsã de Senat în ºedinþa din 12 martie 2007. Iniþiativa legislativã are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale din 1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Iniþiativa legislativã a fost dezbãtutã în ºedinþa comisiei, în data de 19 martie 2013. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 18 deputaþi din totalul de 22 de membri ai comisiei. În urma dezbaterii, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã propune plenului respingerea Propunerii legislative privind modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr.16/1996. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: ªi eu vã mulþumesc. La dezbateri generale nu propuneþi niciun termen, niciun timp, nimic?
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Vã rog sã mã scuzaþi. Douã minute, domnule preºedinte.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Douã minute. Sã înceapã votul. detalii vot
				Douã minute pentru dezbateri generale. Refaceþi votul, vã rog frumos. ªtiu foarte bine, dar am vrut sã vãd dacã sunteþi atent, domnule Máté. Domnule Máté, am vãzut cã-l certaþi pe domnul Oltean ºi am vrut sã vãd dacã sunteþi atent. Cã nu sunt amendamente, nu este procedurã de urgenþã, nu trebuie vot. Dacã aº fi în partea cealaltã, unde acceptãm, lucru care nu-mi place, am ºi mers pe varianta asta. Sã vãd dacã sunteþi atent. ªi am sesizat cã sunteþi atent. Bun. La dezbateri generale, dacã cineva doreºte sã ia cuvântul? Nu. Vã reamintesc cã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniþiative. În atare situaþie, conform art.104 din regulament, potrivit cãruia, dacã, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, dupã încheierea dezbaterilor generale, preºedintele cere Camerei sã se pronunþe prin vot. Merge direct la votul final, aºa cum ºtiþi. Urmãtorul proiect de lege. Voci din salã: Este ora 12,00!
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Este 12,00 fix. Îl începem pe acesta ºi-l opresc. Nu? E trecut de fix? La cererea... obosiþi fiind de atâta muncã, cei de la... bun. Am înþeles. Ne vedem la 12,30 pentru votul final. Da? Doamnelor ºi domnilor, Ne vedem la 12,30 pentru votul final. O sã rog liderii grupurilor parlamentare sã-ºi mobilizeze oamenii pentru vot. Mulþumesc domnului Mircea Toader cã a fost atent ºi mi-a atras atenþia cã am depãºit ora 12,00.
				Dupã pauzã
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Rog colegii deputaþi sã ia loc în bãnci, pentru a începe ºedinþa de vot final, doamnelor ºi domnilor. Dacã ºi domnul Harbuz vrea sã ia loc în bancã, ar fi foarte bine, putem sã începem ºedinþa de vot final. Domnule Chiþoiu, dacã dumneavoastrã luaþi loc în bancã, toatã lumea va lua loc în bancã, din partea aceea. Doamna Lucia Varga, vã rog frumos, la fel. Dragi colegi, sã ne pregãtim, cã începem votul final. Dragi colegi, vã rog frumos sã luaþi loc în bãnci. Domnule ministru ªova! Domnule ministru ªova! Rugaþi-l frumos ºi pe domnul ministru ªova. Vã rog frumos sã vã pregãtiþi cartelele de vot, pentru a face o simulare. Liderii grupurilor parlamentare, începem simularea? Da? Hai! Sã înceapã votul. O sã rog liderii grupurilor sã-ºi ia extrasul; fiecare grup parlamentar. Domnule Toader, domnule Pambuccian, domnule Gerea, domnule Radu Popa, domnule Bogdan Ciucã! UDMR-ul a fost primul, aºa cã nu mai e... Putem începe ºedinþa de vot final? Domnule Toader, OK! Domnule Neacºu! Domnule Pambuccian! Domnule Gerea! Domnule deputat! Domnule Ciucã! OK, da? PNL-ul! Liderul Grupului parlamentar al PNL! Domnule deputat! Când vã spunem lider, reacþionaþi imediat. Aºa o sã vã zic de acum... domnul lider. Bun.
				Proiecte de Hotãrâre ale Camerei Deputaþilor. 1. Proiectul de Hotãrâre pentru modificarea Anexei la Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenþei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaþilor Se adoptã cu votul majoritãþii. Sã înceapã votul! 295 de voturi pentru, niciun vot împotrivã, nicio abþinere. detalii vot
				Reexaminãri la cererea preºedintelui României 2. Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor, reexaminatã la cererea preºedintelui României. Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport propun admiterea cererii de reexaminare ºi adoptarea legii cu amendamente. Sã înceapã votul. Vã mulþumesc. 296 de voturi pentru, o abþinere, douã voturi împotrivã. detalii vot
				Reexaminãri ca urmare a deciziei Curþii Constituþionale. 3. Legea privind modificarea ºi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleºilor locali, reexaminatã ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr.682 din 27 iunie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012. Lege organicã. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune respingerea legii. Sã înceapã votul. 280 de voturi pentru, trei abþineri, 15 voturi împotrivã. detalii vot
				Urmãtorul proiect de lege 4. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, reexaminatã ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr.738/19.09.2012. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune adoptarea Legii privind respingerea OUG. Sã înceapã votul. O zdrobitoare unanimitate. Niciun vot împotrivã, nicio abþinere, 302 voturi pentru. detalii vot
				Legi organice 5. Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr.16/1996. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã propune respingerea propunerii legislative. Sã înceapã votul! 280 de voturi pentru, 20 de abþineri, un vot împotrivã. detalii vot
				Legi ordinare 6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entitãþi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier ºi feroviar) peste fluviul Dunãrea, între oraºele Calafat (România) ºi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013. Procedurã de urgenþã; lege ordinarã. Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare propune adoptarea proiectului de lege. Sã înceapã votul. detalii vot
				302 voturi pentru, niciun vot împotrivã, nicio abþinere. Domnule deputat, sã explicaþi votul, da?
				Domnul Victor Cristea: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Desigur cã orice român de bunã-credinþã a dat - ºi cred cã trebuie sã dea - un vot pozitiv la un astfel... la conturarea, definirea activitãþii din punct de vedere financiar ºi administrativ pentru un astfel de obiectiv, o altã perspectivã pentru România, o altã deschidere. Cred cã tot la fel de bucuroºi ar trebui sã fim dacã am redeschide Podul peste Prut de la Fãlciu, unde s-au investit foarte mari sume, având în vedere cã este ºi graniþa de est a Uniunii Europene ºi podul este închis. Cred cã avem puterea ºi avem argumente sã redeschidem acest pod, tot pe considerente istorice ºi economice. Vã mulþumesc, cu respect.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã trimitem un calup de olteni acolo, ca sã lucreze la pod. Pe procedurã, domnul deputat Mihai Voicu, ministru pentru relaþia cu Parlamentul. explicarea votului, scuzaþi-mã.
				Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vã mulþumesc mult. ªi eu, în calitate de deputat de Calafat, þin sã salut adoptarea, în regim de urgenþã, a acestui proiect de lege. Depun mãrturie cã este un subiect extrem de important, nu numai pentru Oltenia, ci ºi pentru întreg sud-vestul României. Vã mulþumim.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Pãi, furãm rapizi. Îl adoptarãm repede. Bun. Mergem mai departe.
				7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român. Lege ordinarã. Comisia pentru culturã propune adoptarea proiectului de lege. Sã înceapã votul. Mulþumesc. 266 de voturi pentru, 32 de abþineri, douã voturi împotrivã. detalii vot
				8. Urmãtorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.64/2012 privind modificarea unor acte normative ºi pentru reglementarea unor mãsuri tranzitorii în domeniul executãrii unor creanþe datorate statului. Procedurã de urgenþã. Lege ordinarã. Comisiile pentru agriculturã ºi pentru buget propun adoptarea proiectului de lege. Sã înceapã votul. Mulþumesc. 235 de voturi pentru, 32 de abþineri, 31 de voturi împotrivã. detalii vot
				9. Urmãtorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.22/2012 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea ºi sancþionarea neregulilor apãrute în obþinerea ºi utilizarea fondurilor europene ºi/sau a fondurilor publice naþionale aferente acestora. Comisiile juridicã ºi pentru buget propun adoptarea proiectului de lege. Este lege ordinarã. Sã înceapã votul. Mulþumesc. 299 de voturi pentru, trei abþineri, un vot împotrivã. detalii vot
				10. Urmãtorul proiect, Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Lege ordinarã. Comisia pentru drepturile omului ºi Comisia pentru comunitãþile de români din afara graniþelor þãrii propun adoptarea proiectului de lege. Sã înceapã votul. detalii vot
				Mulþumesc. 293 de voturi pentru, cinci abþineri, douã voturi împotrivã. Explicarea votului. Domnul Tomac. Domnul deputat Tomac, preºedintele comisiei.
				Domnul Eugen Tomac: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Sunt fericit cã de astãzi nu mai suntem 22 de milioane de români, ci 30 de milioane de români. Vã mulþumesc pentru vot.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. (Aplauze.) Domnul deputat Costicã Canacheu. Dupã care... Domnule deputat, vã dau imediat cuvântul. Explicarea votului, domnule deputat.
				Domnul Costicã Canacheu: Mulþumesc, domnule preºedinte. În 2001, având norocul sã fiu tot în Parlament, veneam în faþa Camerei sã prezint un protest pentru un consângean arhitect de la Atena care era condamnat la Atena pentru cã distribuia un pliant în legãturã cu existenþa limbii armâne în Grecia. S-a judecat ºase ani. Astãzi sunt aici din nou la tribuna Parlamentului, iatã, la câþi ani distanþã dupã anul 2007 în care Camera, în înþelepciunea ei, a adoptat legea privind protejarea românilor de pretutindeni, sprijinul românilor de pretutindeni. Vin sã spun din nou cã ar fi o ocazie sã mã radicalizez, dar n-am sã fac asta. Am sã spun cã vã iubesc ºi cu siguranþã am sã recâºtig numele meu de armân, de macedo-vlah, de râmân, de fârºerot. Am sã-mi recâºtig numele, pentru cã aceastã lege, prin care 20 de etnonime ºi infranime, votatã la Bucureºti, iatã, numai cu douã voturi împotrivã, da?, este împotriva tuturor reglementãrilor europene, convenþiilor privind drepturile omului, a Consiliului Europei, a tuturor acelor lucruri pe care statul nostru le-a semnat, stat al nostru care prin delegaþia la Consiliul Europei a iniþiat, a susþinut ºi adoptat Recomandarea 1333 care se referã la limba ºi cultura aromânilor. Astãzi îi desfiinþaþi pe aromâni, râmâni, fârºeroþi, cuþovlahi, armâni, cum le mai ziceþi acolo în textul de lege, ºi le spuneþi în felul urmãtor: sunt români de pretutindeni. Adicã, dumneavoastrã sunteþi români ºi eu sunt român de pretutindeni. Nu, domnilor. Cultural ºi lingvistic sunt român. M-am nãscut, m-am educat aici, da? De origine etnicã sunt armân. Asta este realitatea. Ãsta este adevãrul ºi adevãrul va ieºi la suprafaþã. Vã mulþumesc ºi vã declar încã o datã: vã iubesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, aveþi cuvântul. Multã dragoste în ultima perioadã.
				Domnul Mircea Dolha: Mulþumesc, domnule preºedinte. Dragi colege ºi dragi colegi, O veche butadã spunea cã perseverenþa este cheia succesului. În cazul domnului deputat Canacheu de la PDL, perseverenþa este cheia interesului propriu. Pentru cã domnia sa doreºte cu orice preþ ca în urmãtoarea legislaturã sã devinã parlamentar din partea minoritãþii. ªi eu îi recomand sã se îndrepte spre alte minoritãþi pe care le avem deja în România, fiindcã aromânii sunt români ºi mulþi dintre aromâni au dovedit cã sunt români adevãraþi. De aceea, cred cã nu trebuie sã cãdem în panta aceasta, fiindcã m-aº trezi cu unii maramureºeni cã o sã vinã aici ºi o sã vrea sã fie minoritãþi. Sau o sã vinã ºi moldoveni ºi aºa mai departe. Haideþi sã trecem peste asta ºi sã votãm aceastã lege, am ºi votat deja. Sã vã justific votul. Grupul PNL este pentru. Mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Norocul tuturor este cã nu se fac ºi oltenii minoritate. Domnule deputat, aveþi cuvântul. Daþi-mi voie, colegul de la UDMR ºi prietenul meu. A ridicat mâna înaintea dumneavoastrã. Pentru exprimarea votului în numele Grupului parlamentar al UDMR, domnule deputat, aveþi cuvântul.
				Domnul Antal István: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Am venit la acest microfon într-adevãr în numele grupului nostru. M-am consultat cu câþiva colegi ºi am venit sã salut aceastã iniþiativã. ªi sã salut pe toþi cei care considerã cã este într-adevãr nevoie de a da un sprijin acelora care nu trãiesc în interiorul þãrii. Ca atare, noi am votat ºi o sã votãm întotdeauna în aceste momente pentru asemenea iniþiative. La momentul oportun, iniþiatorul a spus de la acest microfon o frazã pentru care am considerat util sã vin ºi sã comentez puþin, spunând cã ºi acum, în aceste zile, în þara vecinã, undeva, unde îºi asumã minoritatea de acolo valahã identitatea ca fiind români sunt persecutaþi numai pentru acest motiv. Ceea ce este un lucru trist. ªi v-aº aduce aminte cã nu demult, chiar în aceste sãptãmâni, o altã minoritate care se defineºte a fi... sau se definesc a fi secui, dar, de fapt, sunt vorbitori de limbã maghiarã, la fel au fost persecutaþi pentru cã au utilizat un simbol al lor care li se pãrea cã este un lucru natural. Votatã aceastã lege, eu consider cã ar fi bine-venitã, pentru ca ºi autoritãþile din þara noastrã, unde se spune cã avem drepturi destule, sã aibã puþinã grijã ca ºi celelalte state, care de-acum încolo vor trebui sã accepte, într-adevãr, un sprijin din partea statului român pentru cei care nu trãiesc în þara în care majoritari sunt românii, sã aibã într-adevãr acest sprijin ºi sã fie conºtienþi cã în spatele lor, acei parlamentari, ºi acei guvernanþi, ºi instituþiile statului îºi fac datoria în mod corect ºi cinstit, ceea ce este menirea lor. ªi s-a mai spus o frazã, îmi pare rãu, colegul nostru a încercat, când a ieºit la microfon, sã vã explice cã asumarea identitãþii nu þine de o lege, ci þine de o persoanã sau de o comunitate. În mod cinstit ºi corect oriunde în aceastã þarã, toþi cetãþenii au dreptul sã-ºi asume identitatea. ªi aceastã identitate nu poate sã fie definitã sau impusã. Pentru acest lucru am venit sã vã spun din nou, în numele grupului nostru, cã sprijinim, am sprijinit ºi o sã sprijinim ºi de acum încolo asemenea iniþiative, pentru cã noi, într-adevãr ºtim ºi cunoaºtem...
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Domnule deputat, vã rog frumos sã finalizaþi.
				Domnul Antal István: ...ce înseamnã pentru o minoritate dacã din partea majoritãþii primeºte sau a celor care sunt de-ai lor primeºte un sprijin în mod legal, cinstit ºi corect. Vã mulþumesc.
				Domnul Valeriu ªtefan Zgonea: Vã mulþumesc foarte mult.
				Mergem la urmãtorul punct: Moþiunea simplã iniþiatã de 52 de deputaþi. Sã înceapã votul. detalii vot
				31 de voturi pentru, 41 de abþineri ºi 225 de voturi împotrivã. Nu ºtiu ce sã mai zic. Nu mai pot sã zic nimic. Doamnelor ºi domnilor, Declar ºedinþa de vot final de azi închisã. Vã urez o zi frumoasã. Ne vedem la urmãtoarea ºedinþã de plen. Biroul permanent în sala de Biroul permanent, vã rog frumos.
				ªedinþa s-a încheiat la ora 13,25.