Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2013
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.60/16-05-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2013 > 08-05-2013 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2013

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,33.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Eugen Nicolicea, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS   Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Politici europene privind participarea pe piața muncii și informarea tinerilor;

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor,

Bună dimineața! Cristos a înviat!

Dați-mi voie să deschid ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 8 mai 2013. O să începem cu puterea. E atât de copleșitoare, încât opoziția nu se vede, așa că asta-i viața.

O s-o rog pe doamna Tamara Ciofu și-i cer îngăduința celui ce se află pe liste înaintea Domniei Sale să fie de acord să-i dăm cuvântul pentru a putea să-și îndeplinească și alte sarcini de astăzi. Și o să-l rog pe domnul deputat Ovidiu Ganț să se pregătească, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Cu ocazia zilei de 9 mai, care marchează "Ziua Europei", doresc să atrag atenția asupra necesității dezvoltării aplicate a politicilor europene privind participarea pe piața muncii și informarea tinerilor. Tinerii sunt prezentul și viitorul Europei și un bogat izvor de dinamism în societate (Youth în Europe, 2009).

Noua strategie europeană pentru tineri precizează ca principale obiective pe termen lung: crearea de noi oportunități pentru tineri în educație și pe piața muncii și promovarea cetățeniei active, a incluziunii sociale și solidarității tuturor tinerilor (New EU Youth Strategy for 2010 - 2018, 2009). Tinerii și-au spus părerea în mod limpede în toate cercetările realizate în țările membre ale Uniunii Europene: ei doresc să fie ascultați și considerați ca interlocutori deplini în acest proces, ei vor să contribuie la construirea Europei și să influențeze dezbaterea asupra viitorului ei. A venit timpul ca tineretul să fie considerat ca forță pozitivă în construirea Europei, și nu ca o problemă de administrat în nume propriu. Cu alte cuvinte, trebuie să le oferim tinerilor mijloacele necesare să își exprime ideile și să le confrunte cu ideile similare ale celorlalți participanți la societatea civilă.

Ascultarea părerilor tineretului, instituirea unui forum pentru inițiativele locale, încurajarea statelor membre să coopereze cât se poate mai eficient, lansarea unor acțiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente și o mai adecvată reflectare a dimensiunii "tineret" în ansamblul politicilor publice, iată ce trebuie să facem pentru crearea condițiilor propice în vederea unei participări depline a tinerilor în viața societăților democratice, deschise și solidare.

În timp ce la nivel mondial numărul tinerilor crește, România, alături de Europa, îmbătrânește. Nevoia de educație și performanță reală în rândul tinerilor care rămân pe piața națională a muncii este cu atât mai mare cu cât România se confruntă pe piața globalizată cu state tinere din punct de vedere demografic și/sau capabile să atragă forță de muncă înalt calificată (brain drain).

În prezent, proporția tinerilor până la 15 ani în total populație este de 27% la nivel mondial și doar 15% în România și la nivel european.

O eficientă participare la decizia publică trebuie să combine eforturile tinerilor cu cele ale generației mature și ale autorităților. Ideal ar fi ca acestea să fie articulate în cadrul unei strategii de acțiune în domeniul tineretului.

Investiția în tineret înseamnă să investești în ceea ce constituie bogăția societăților noastre de astăzi și de mâine. Este vorba despre una dintre cheile care asigură realizarea cu succes a obiectivului politic definit de Consiliul European la Lisabona: transformarea Europei într-o economie bazată pe cunoaștere, cea mai competitivă și mai dinamică din lume.

Sistemul actual de cooperare europeană în domeniul tineretului și-a atins limitele și riscă să nu mai poată răspunde la noile provocări sociale, cum sunt evoluția demografică și socială, care tensionează relațiile între generații și prăpastia dintre tineri și afacerile publice la nivel național, european și internațional, care riscă să genereze un deficit cetățenesc.

De aceea, consider că este nevoie să ne canalizăm eforturile în calitatea dezbaterii asupra viitorului Uniunii, ca imperativ democratic și în promovarea unei noi legături mai strânse cu cetățenii, cu societatea civilă și cu actorii teritoriali.

Ce regulă generală, tinerii europeni doresc să promoveze democrația și, în special, să joace un rol în cadrul ei. Dar s-a instaurat un sentiment de neîncredere în structurile instituționale. Tinerii sunt astăzi mai puțin dispuși să se angajeze în structurile tradiționale de acțiune politică și socială, cum sunt partidele sau sindicatele, iar implicarea lor în consultările democratice este scăzută.

Nouă, parlamentarilor, și autorităților publice ne revine în mod obligatoriu datoria de a umple golul existent între voința de exprimare a tinerilor și modalitățile și structurile oferite în acest sens de societatea românească. Eșecul în îndeplinirea acestei datorii ar putea alimenta deficitul cetățenesc și chiar ar putea încuraja manifestările de protest.

În acest sens, fac un apel la dumneavoastră, distinși colegi din Parlament și din Guvern, să ne concentrăm eforturile pentru promovarea participării tinerilor la piața muncii și accesul acestora la resurse, să ne asigurăm că le sunt respectate toate drepturile și beneficiază de toate serviciile necesare, să supraveghem prevenirea riscurilor excluderii lor de pe piața muncii.

În ceea ce privește problema specifică a tineretului la nivel european, trebuie să conturăm cadrul legislativ adecvat pentru dezvoltarea unei piețe a muncii favorabile includerii tinerilor; garantarea resurselor și veniturilor pentru tinerii în dificultate, în special pentru membrii minorităților, tinerele în situații precare, tinerii defavorizați; sporirea accesului la servicii de calitate (locuințe, sănătate, cultură și justiție); revigorarea zonelor suferinde de pe urma multiplelor dezavantaje.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă deputat, vă mulțumim și noi. Să aveți o zi frumoasă în continuare.

 
Video in format Flash/IOS   Ovidiu Victor Ganț - declarație politică: Învățământul de limbă germană maternă este la limită;

Îl rugăm pe domnul deputat Ovidiu Ganț să poftească la microfon și pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar PNL, să se pregătească.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Învățământul de limbă germană maternă este la limită."

Această declarație politică se dorește a fi un apel și un semnal de alarmă adresat acelora care gestionează sistemul de învățământ de stat din România.

Învățământul de limbă germană maternă de pe actualul teritoriu al României a luat ființă în Transilvania și ulterior în Banat încă din Evul Mediu. Dacă atunci era strict legat de comunitate și de biserică, astăzi el reprezintă o formă a învățământului public din țara noastră. De el profită cel puțin trei categorii de elevi: cei care vin din rândurile minorității germane, cei care vin din familii românești, respectiv, negermane și copiii oamenilor de afaceri germani, austrieci, elvețieni care activează în România.

Datorită investițiilor masive germane și austriece din ultimii ani și creșterii semnificative a numărului locurilor de muncă generate de acestea, se constată o creștere importantă a numărului de înscrieri la clasa pregătitoare, respectiv clasa I, secție germană maternă. Familiile care nu aparțin minorității germane, înțelegând că această formă de învățământ garantează învățarea limbii germane chiar dacă această limbă nu este utilizată în mediul familial, doresc să le asigure propriilor copii accesul la locuri de muncă mai bune de pe piața muncii din România.

Această evoluție vine pe fondul reducerii dramatice a numărului etnicilor germani din România și, implicit, a numărului de cadre didactice vorbitoare native de limbă germană. Numărul mare de înscrieri la București, Timișoara, Brașov, Sibiu, Satu-Mare etc. determină o criză a cadrelor didactice calificate, capabile să predea la secția germană maternă, dar și o lipsă acută de spații de învățământ. Spre exemplu, la Timișoara și Satu-Mare e nevoie de amenajarea unor noi clădiri. Elevii învață deja în două schimburi, în foste dormitoare de internat. Solicit, ca atare, ministrului educației alocarea de fonduri pentru aceste amenajări la rectificarea de buget.

Totodată, același for trebuie să se implice în susținerea formării și perfecționării cadrelor didactice necesare acestei forme de învățământ. În acest sens, se impune creșterea coeficientului de finanțare a secțiilor care pregătesc cadre didactice care vor preda în limba germană la universitățile de stat: "Babeș-Bolyai" Cluj, "Lucian Blaga" Sibiu, "Universitatea de Vest" Timișoara, Universitatea din Brașov.

Trebuie încurajată prezența cadrelor didactice care predau deja la astfel de școli și secții, la cursuri de perfecționare, mai ales cele care privesc abilitățile de exprimare în limba germană organizate de către Centrul de perfecționare de la Mediaș.

Forumul Democrat al Germanilor din România, sprijinit de Guvernul Republicii Federale Germane, întreprinde tot ce-i stă în putință pentru a susține această formă de învățământ: solicită și primește anual cadre didactice plătite de către statul german, editează din resurse proprii manuale școlare și alte materiale necesare desfășurării procesului de învățământ, susține deplasări în Germania pentru cadre didactice și elevi etc. Totuși, fără sprijinul masiv al Ministerului Educației, nu va mai putea fi asigurată calitatea procesului de învățământ, rezultatele examenului de bacalaureat din ultimii doi ani confirmând nivelul foarte înalt al învățământului de limbă germană maternă din România.

Închei adresând un apel domnului ministru al educației pentru a se acorda o atenție deosebită acestui subiect și a se lua măsuri concrete în acest sens, în perioada imediat următoare, în beneficiul tuturor.

Vă mulțumesc frumos!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - apel de soluționare la nivel național a problemelor copiilor cu dizabilități;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și-l rog pe domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică despre copiii cu dizabilități. Și o să mă refer în mod special la copii bolnavi de sindromul Down.

De fapt, este o mică analiză făcută în urma întâlnirii cu asociația care luptă pentru drepturile acestor copii, asociație care, în urma unui studiu, a ajuns la concluzia că în momentul de față, în primul rând, studiind legislația, nu sunt sprijiniți acești copii și în al doilea rând, sistemul legislativ existent este dăunător atât pentru societate cât și pentru bugetul național. În ce sens? Acești copii care sunt bolnavi de sindromul Down, în momentul în care există o preocupare la vârstă fragedă pentru reabilitarea lor, reușesc la vârsta maturității să se încadreze în societate, bineînțeles, să desfășoare munci ușoare, dar totuși să fie utili, să ia un salariu, să plătească un impozit.

În momentul de față, sistemul din România nu permite acest lucru, iar acești copii, la momentul maturității, sunt în continuare asistați, statul în continuare alocă bani pentru susținerea lor, pe tot parcursul vieții. În cazul în care s-ar crea un sistem legislativ și după aceea un sistem sanitar în care acești copii să fie crescuți, educați în spiritul științific al rezolvării acestei probleme de boală, statul ar investi jumătate din sumă și ar fi benefic atât pentru societate, pentru că acești copii ar fi încadrați în societate, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor, dar în același timp, repet, statul ar face o economie.

Cred că ar trebui să regândim acest sistem împreună, cred că ar trebui să venim cu o inițiativă legislativă și invit colegii mei să sprijine această inițiativă, am văzut că sunt câțiva colegi care sunt preocupați de copiii cu dizabilități, trebuie să-i sprijinim, trebuie gândit împreună cu asociațiile care luptă pentru binele acestor copii și cred că în acest fel vom rezolva într-o măsură destul de mare problema copiilor cu dizabilități, pentru că sunt destul de mulți în momentul de față în România.

Vă mulțumesc. Guran Virgil, deputat Prahova.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Mocanu - declarație politică intitulată: Un El Dorado de vânzare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al principalului partid de guvernământ, așa, ca să vă placă, domnule Mocanu, vă pregătesc și o rog pe doamna Ana Birchall, tot din partea aceluiași grup parlamentar să se pregătească să vă facă concurență.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Un El Dorado de vânzare!"

Publicația franceză "Le Figaro" a scris recent despre extraordinarul potențial agricol al României. Dar nu neapărat de bine! Potrivit publicației citate, România a devenit a cincea țară din Europa în ceea ce privește achiziționarea de terenuri agricole de către străini.

Cetățenii din afara României se înghesuie să cumpere suprafețe agricole la noi în țară, întrucât 60% din terenurile arabile cultivate sunt compuse din cernoziom, pământul negru care oferă randament dublu oricărei culturi. Mai mult, investiția este cu atât mai rentabilă cu cât mâna de lucru de la noi este foarte ieftină. Cum, în plus, fiecare hectar aduce și câte 130 de euro ajutoare directe, aceste terenuri pot fi considerate aur curat pentru investitorii internaționali - scrie publicația franceză.

Din păcate, de acest aur nu prea se bucură și fermierii din România. Pentru că, așa cum recunoaște și revista franceză, tocmai acest tip de subvenții europene a favorizat explicit marile exploatații, marginalizând micile ferme. Astfel, jumătate din subvențiile destinate României merg la cei 1% dintre agricultorii țării, care dispun de exploatații de 500 de hectare și mai mult.

Culmea este că, după știința noastră, avem o lege care interzice investitorilor străini să cumpere terenuri agricole în România. Cu toate acestea, peste 6% din suprafețele arabile ale țării, adică aproximativ un milion de hectare, sunt exploatate - cu complicitatea funcționarilor băștinași - de companii multinaționale.

Ce e de făcut pentru a ne folosi și noi de acest aur negru?

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a anunțat că dorește să pună capăt acestei situații în noua Politică Agricolă Comună din intervalul 2014-2020, printre altele, prin plafonarea progresivă a ajutoarelor oferite per hectar.

Dar trebuie să-l ajutăm și noi. Noi, românii!

Mocanu Vasile, deputat al Partidului Social Democrat, Colegiul nr.4, Târgu Frumos, Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație referitoare la diferențele fundamentale între guvernarea USl și cea a PDL;

Invit acum la microfon pe distinsa noastră colegă Ana Birchall și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Ioan Cupșa, Grupul parlamentar al PNL.

Poftiți!

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

În declarația de astăzi vă voi vorbi despre diferențele fundamentale între guvernarea USL și cea a PDL, în urma minciunilor exprimate repetat de președintele Traian Băsescu zilele trecute.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, afirma în urmă cu o săptămână că România stă din ce în ce mai bine din punct de vedere economic, prezentând datele difuzate de Eurostat. Domnul Băsescu a ținut să mulțumească guvernelor Boc și MRU pentru măsurile de austeritate, care au lovit greu România, dar, în același timp, a făcut și o declarație neconformă cu realitatea, afirmând că Guvernul Ponta a continuat măsurile pe care celelalte guvernări le-au aplicat.

Apropierea bilanțului guvernării USL la împlinirea unui an de zile 1-a determinat pe Traian Băsescu să facă din nou o manevră care îl caracterizează. Prin ieșirile sale publice, președintele Băsescu a încercat să disculpe guvernările PDL, al căror partizan a fost, prin asumarea unor rezultate pe care USL a reușit să le obțină în mai puțin de un an. În intervențiile sale, Traian Băsescu a ridicat în slăvi măsurile de austeritate luate de guvernele sale, deși aceste măsuri au adus populația în pragul disperării.

USL și-a asumat nu doar repararea nedreptăților guvernelor Boc și Ungureanu, ci și schimbarea atitudinii față de banul public și față de cetățeni, în premieră pentru țara noastră, Guvernul USL a dovedit transparență în dezbaterea bugetului, acesta fiind publicat pe diverse platforme unde a putut fi accesat de oricine a dorit. Creșterea transparenței a fost un obiectiv al guvernării USL, pentru că ani la rând guvernările PDL au ținut ascunse date de interes public.

Afirmațiile mincinoase ale lui Traian Băsescu nu fac decât să se lovească de realitatea socială și economică din România.

Guvernul USL nu este nici susținătorul și nici continuatorul măsurilor pe care guvernele Boc și Ungureanu le-au luat. Pentru guvernarea USL cetățeanul este mai presus decât interesul politic.

Prin deciziile luate, Guvernul încearcă să reducă presiunea economică la care au fost supuși cetățenii în ultimii ani. Spre exemplu, pentru produsele de panificație s-a stabilit deja că din vară TVA va scădea la 9%.

De la preluarea guvernării USL a încercat să creeze în România un mediu propice pentru derularea afacerilor. În acest sens s-a decis introducerea plății TVA la încasare pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 500 mii de euro. De asemenea, angajatorii au fost stimulați să încadreze șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale.

Guvernul USL, spre deosebire de guvernele domnului Băsescu, nu a tăiat salarii și pensii, nu le-a luat oamenilor abuziv banii din CAS. Dimpotrivă, USL, de când se află la guvernare, a reîntregit salariile, a mărit pensiile și a început să dea pensionarilor din banii de CAS reținuți de Guvernul Boc.

După mai mulți ani în care România s-a aflat într-o stagnare economică, ultimul an a făcut ca statul român să devină una dintre cele mai sigure țări europene din punct de vedere economic, situându-se printre puținele țări din Uniunea Europeană cu creștere economică. Anul trecut România a înregistrat o creștere de 0,3% față de 2011, iar trendul pozitiv de creștere economică este menținut și în acest moment.

Rezultatele obținute de Guvernul USL sunt cu atât mai meritorii cu cât acestea au avut loc într-un an electoral. România a avut în 2012 cea mai puternică ajustare fiscală din Uniunea Europeană, care s-a realizat prin repararea unor nedreptăți sociale, precum reîntregirea salariilor bugetarilor și creșterea pensiilor.

Politica economică după care Traian Băsescu s-a ghidat și se ghidează este cea a austerității, deși tot mai multe voci îi contestă eficiența. După ce chiar și colegi ai Domniei Sale din Partidul Popular European au declarat că măsurile de austeritate nu își mai au rostul, Traian Băsescu insistă pe ideea că numai prin măsuri de austeritate se poate trece peste criza economică. Realitatea arată în mod incontestabil că USL a venit la guvernare aducând o altă viziune economică: aceea că pot exista și măsuri sociale în perioadă de criză economică.

Președintele Băsescu încearcă, la aproape un an de guvernare USL, să își atribuie toate rezultatele bune care s-au înregistrat în această perioadă. Traian Băsescu continuă să nu își recunoască greșelile făcute în 2010, când a anunțat tăierile salariale. Acesta afirmă în mod eronat că situația economică actuală se datorează în principal acestor măsuri de austeritate. Nimic mai fals. Fără măsurile luate de Guvernul USL, situația românilor era în acest moment cu adevărat dramatică.

Domnul președinte în toată perioada guvernării USL a avut un singur merit: forțat de rezultatul alegerilor din 9 decembrie 2012 și după semnarea pactului de colaborare instituțională, nu a mai intrat în război și nu se mai ceartă toată ziua bună-ziua cu două dintre instituțiile fundamentale ale statului român, Parlamentul și Guvernul.

Ceea ce mulți dintre cei din PDL, inclusiv domnul Băsescu, ar trebui să recunoască este că situația actuală a economiei românești este rezultatul unui an de guvernare USL. În tot acest timp Guvernul Ponta a oprit risipa banilor publici, care avea loc la capacitate maximă în timpul guvernărilor pedeliste.

Cheltuielile de protocol și cele legate de deplasările în străinătate au fost reduse cu 30%, sumele economisite fiind redirecționate sectorului economic. De asemenea, au fost reduse cheltuielile ministeriale cu 15%, arătând cetățenilor că Guvernul preferă să strângă cureaua în loc să taie de la populație.

Guvernul a redus prin controale încrucișate risipa ce a avut loc în ultimii ani în companiile de stat, urmând ca acestea să devină profitabile. Totodată, guvernarea USL a luat o decizie în cazul restituirii proprietăților, o problemă neglijată de PDL pentru mulți ani de zile.

Declarațiile false cu privire la continuarea de către Guvernul USL a liniei introduse de Guvernul Boc sunt contracarate de măsurile pe care guvernarea USL le-a introdus și o va face în continuare. USL va continua să ia măsurile necesare pentru ca statul român să continue tendința de creștere economică pe care s-a aflat în ultimul an de zile. Aceste măsuri care au adus și vor aduce rezultate pozitive în plan macroeconomic vor fi resimțite și de români în viața de zi cu zi.

USL, spre deosebire de guvernările PDL, nu a promis niciodată mai mult decât a știut că poate face. Președintele Băsescu încearcă să promoveze în spațiul public o minciună cu privire la promisiunile din campanie ale USL. Ceea ce îl nemulțumește probabil pe domnul președinte Băsescu este că ne-am ținut de cuvânt în ceea ce privește angajamentele noastre electorale.

Afirmațiile domnului Băsescu, care a spus că Victor Ponta a păstrat dispozițiile lui Emil Boc, sunt neconforme cu realitatea. Guvernul Ponta a promis creșterea salariului minim și a făcut-o. Am deblocat posturile din sănătate și am redeschis 17 spitale, asigurând funcționarea sistemului de sănătate la nivel național. Ne-am ținut de cuvânt în privința rezilierii contractelor cu "băieții deștepți".

Guvernarea USL a demonstrat că are o altă viziune asupra economiei și a măsurilor care trebuie luate. S-a oprit tăierea de la populație și s-a oprit risipa banilor publici, care a fost încurajată în timpul guvernării PDL.

În luna ianuarie 2013, față de aceeași lună a anului 2012, numărul de salariați în economie a crescut cu 131.000. Această creștere a salariaților s-a observat și în scăderea pe parcursul anului trecut a șomajului, rata șomajului în ianuarie 2013 fiind de 6,7 procente față de 7,4 procente în luna ianuarie a anului precedent.

Spre deosebire de PDL, noi nu am dat dovadă de aroganță în relația cu cetățenii. Le-am arătat oamenilor că îi respectăm, îi ascultăm și guvernăm pentru ei într-un mod transparent.

Noi, cei din USL, am arătat că deși ne-am aflat într-o perioadă de criză economică, decalajul între măsurile de austeritate și politicile sociale poate fi redus. Actualul guvern a demonstrat, în mai puțin de un an de zile, că toate principiile pe care s-a bazat politica dusă de PDL și Traian Băsescu au fost greșite.

Rezultatele înregistrate de România sunt recunoscute și pe plan internațional de companii importante care și-au exprimat intenția de a investi în România. Printre acestea se numără Siemens, Michelin, Daimler. De asemenea, analiștii de la BNP Paribas și Societé Generale au recomandat investitorilor să cumpere obligațiuni guvernamentale românești, anticipând în acest fel o evoluție pozitivă în piață.

Din punct de vedere al relațiilor externe, România a devenit credibilă pe piețele financiare, împrumutându-se de pe piețele private cu costuri tot mai mici. Spre exemplu, în februarie, România a contractat un împrumut extrem de avantajos, de 1,5 miliarde dolari de pe piața internațională de capital, pe o perioadă de 10 ani și jumătate, prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni la o rată netă a dobânzii de 4,5% pe an. Vă asigurăm că vom continua eforturile ca România să redevină un partener credibil pe plan european și internațional.

Românii nu mai pot fi mințiți și duși de nas de PDL și Traian Băsescu. Prin declarațiile pe care le-a susținut, Traian Băsescu nu a făcut decât să recunoască rezultatele bune ale guvernării USL, care a guvernat în interesul cetățeanului și nu al clientelei politice, cum s-a practicat până anul trecut.

Dacă guvernările PDL ar fi continuat să conducă România, nu putem decât să ne imaginăm proporția dezastrului pe care l-ar fi produs.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul 5 Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Domnișoară, mulțumesc. Ați dovedit că sunteți un om politic veritabil. Dacă dumneavoastră, într-adevăr, ați scris această declarație politică... Cu mult drag.

Vă reamintesc, stimați colegi, că durata unei intervenții este de 3 minute, maximum 3 minute, însă a distinsei noastre colege era mult prea interesantă ca să opresc...

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Domnule președinte,

Știți care este marea diferență între guvernarea USL și guvernările dumneavoastră? Că faptele și cifrele nu pot fi măsluite și vorbesc de la sine. Bunica mea mi-a spus odată: Mamă, nu uita niciodată că faptele arată cu adevărat ceea ce suntem cu adevărat.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Cu mult drag. Precizarea era bine-venită și nu pot decât să apreciez.

 
Video in format Flash/IOS   Emil Niță - declarație politică intitulată Românii au dreptul la speranță;

Domnul deputat Cupșa, înțeleg că nu este în sală.

Îi dau cuvântul domnului deputat Niță, Emil Niță, din partea Grupului parlamentar PSD, și-l rog pe domnul deputat Ion Marocico să se pregătească.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Românii au dreptul la speranță".

1 ianuarie 2007, o zi cu semnificații deosebite, o zi în care marea familie europeană se mărea cu încă două state, România și Bulgaria.

Mulți dintre români, nu neapărat oameni politici, se întrebau de ce am fost acceptați în marea familie europeană, deși în unele domenii discrepanțele dintre noi și ei erau evidente.

Cu trecerea timpului am înțeles că România, cu cei 22 milioane de locuitori, reprezintă o importantă piață de desfacere pentru economiile țărilor dezvoltate din uniune. Ceea ce nu am înțeles este de ce a trebuit să distrugem total economia românească? De ce a trebuit ca branduri românești importante, recunoscute pe toate piețele lumii, să dispară definitiv, transformându-ne din exportatori în importatori.

O să mă refer la trei exemple elocvente.

Primul, serele românești, producătoare de legume, fructe și flori sunt distruse în totalitate lăsând posibilitatea intrării pe piața românească a produselor similare din Turcia, Grecia, Olanda etc. Evaziunea fiscală în domeniu se apropie de 60% și, în timp ce unii se îmbogățesc ilegal, mulți alții au rămas fără locuri de muncă sau o minimă sursă de existență.

Al doilea exemplu. Tractoarele românești produse sub marca "Universal" au asigurat mai bine de treizeci de ani piața internă, dar și tradiționalele piețe externe, cum ar fi Iran, Siria, Egipt, Iugoslavia, SUA etc. După 2007, SC Tractorul UTB SA s-a demolat, fără să existe interesul de a păstra o mică producție, măcar pentru piața internă. Cum să faci agricultură performantă în România, când s-a distrus principalul producător intern de mașini agricole?

Al treilea exemplu. Autobuzul românesc, un produs important cel puțin pentru piața internă, a dispărut fără urmă după 2007. Primăriile din marile orașe cheltuiesc sume impresionante pe autobuze second-hand din import, cu durată de viață scăzută și grad mare de poluare, în timp ce producătorul autohton de autobuze a fost demolat.

Aceste exemple ne arată că prețul plătit de români este mult prea mare atunci când valoarea șpăgilor și a comisioanelor ce patronează aceste afaceri a reușit să le întunece mintea și rațiunea celor implicați.

Sunt multe domenii în care am putea să ne producem singuri ceea ce avem nevoie, redând românilor acele locuri de muncă și împreună cu ele redând românilor speranța că încă se poate trăi cinstit în România.

Vă mulțumesc.

Deputat al Partidului Social Democrat, Circumscripția electorală nr.8 Brașov, Colegiul uninominal 5, Niță Emil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg, și eu vă mulțumesc. Să aveți o zi frumoasă!

 
Video in format Flash/IOS   Ion Marocico - declarație politică cu referire la intrarea în dezbatere publică a nomelor noului Cod silvic;

Domnul deputat Ion Marocico, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Cupșa? Nu a venit domnul Cupșa.

Domnul Toader Dima? Vă pregătiți, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Marocico:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin prezenta declarație politică, salut intrarea în dezbatere publică a normelor prevăzute a face parte din noul Cod silvic. Spun asta pentru că această legislație este așteptată cu interes atât de cei care activează în industria lemnului, de către proprietarii de terenuri împădurite, cât și de sectorul neguvernamental din domeniul protecției mediului.

Din punctul meu de vedere, ca parlamentar ce reprezint largi comunități aflate în zone muntoase și de deal, trebuie să îmi exprim punctul de vedere referitor la necesitatea unor noi reglementări mai clare și mai stricte în acest domeniu, care să ofere un plus de siguranță pentru locuitorii acestor zone, cât și pentru acoperirea lacunelor ce permit o largă activitate în ceea ce privește tăierile ilegale de păduri și evaziunea fiscală.

Este suficient să menționez faptul că față de secolul trecut, când pădurile acopereau o suprafață de aproximativ 80% din țara noastră, acum, în urma tăierilor haotice, România mai deține o suprafață împădurită de numai 30%. În timp ce majoritatea statelor europene și din lumea civilizată făceau eforturi masive pentru protejarea și exploatarea controlată a masei lemnoase, în România se practicau defrișări masive de păduri.

Acest fapt a dus atât la afectarea mediului înconjurător, dar, ceea ce este mult mai grav, la situații dramatice precum efectele devastatoare ale inundațiilor, care au dus la pierderi de vieți umane și la distrugeri de proprietăți. Astfel, în fața tragediilor declanșate de fenomenele meteorologice extreme - inundații și secetă - s-a vorbit de multe ori de faptul că creșterea și protejarea zonei împădurite ne-ar fi salvat de multe ori de la dezastre.

Pentru aceasta este nevoie ca noul Cod silvic să reglementeze foarte clar atât situația pădurilor neadministrate, unde nu există nici pază și nici vreun mecanism de control, precum și un sistem bine pus la punct de monitorizare a întregului traseu de exploatare a masei lemnoase. Pentru aceasta va trebui suplimentat inclusiv gradul de control și de autorizare a personalului silvic, dar și controlul activităților comerciale privind exploatarea masei lemnoase.

O astfel de modificare legislativă este un punct esențial atât pentru cei care au interese directe - proprietari, societăți comerciale din domeniu, ONG-uri -, cât și pentru partenerii noștri din Uniunea Europeană.

Acesta este motivul pentru care cred că, indiferent de partidul sau structurile pe care le reprezentăm în Parlamentul României, este nevoie de o reală dezbatere publică pe tema Codului silvic, cu implicarea responsabilă a tuturor oamenilor politici și a specialiștilor.

Vă mulțumesc.

Ion Marocico, deputat din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg, vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Toader Dima - declarație politică intitulată Județul Vaslui are nevoie de mai multă susținere, mai multe proiecte și mai multe fonduri;

Domnul deputat Toader Dima, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este rugat să poftească la microfon.

Domnule Cristea, aveți declarație?

Se pregătește domnul deputat Cristea. Nu aveți?

Cine mai este în sală cu declarații? OK. Vă pregătiți, doamnă. Îmi pare rău, nu pot să vă identific. Dar... vă pregătiți. Doamna Cristina Nichita. Dumneavoastră apăreți aici că aveți declarația depusă, dar, dacă vreți să luați cuvântul, după domnul Dima.

Domnule coleg, aveți cuvântul. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Toader Dima:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi, "Județul Vaslui are nevoie de mai multă susținere, mai multe proiecte și mai multe fonduri", se vrea mai ales o rugăminte adresată reprezentanților Guvernului care, prin funcțiile lor, pot schimba mai repede în bine soarta unei zone cu mult potențial, dar văduvită, de cele mai multe ori, de mijloacele financiare prin care s-ar putea dezvolta până la adevărata ei valoare. Este vorba de zona de est a județului Vaslui, de fapt Colegiul uninominal nr.6 Huși, pe care îl reprezint în fața dumneavoastră. Este zona care include toată Lunca Prutului din județul Vaslui, 160 de kilometri de la granița cu județul Iași, la nord, și până la hotarul cu județul Galați, în sud.

Nu mai este demult un secret că județul Vaslui este unul lipsit de resurse materiale, lucru care i-a blocat accesul spre o dezvoltare pe măsură.

Județul Vaslui este însă unul bogat în resurse umane, cu mare potențial agricol, și nu numai, posibilități care nu sunt încă folosite așa cum trebuie pentru că zona despre care vă vorbesc e una care suferă mult la capitolul infrastructură. E greu să vorbești despre dezvoltare și atragere de capital în zonă atunci când e greu de ajuns la fața locului. Promisiuni au tot fost în cei 8 ani când la guvernare au fost cei din PDL, dar belșugul de promisiuni nu s-a transformat în ceva real, ceva care să aducă bunăstare oamenilor din zonă. Degeaba au muncit oamenii la proiecte care să dezvolte regiunea, dacă la București nu i-a susținut nimeni, dacă nu s-a bătut cineva pentru ei. Acum, odată cu venirea la guvernare a Uniunii Social Liberale, a venit momentul să punem în practică deviza uniunii: "O Românie puternică". Iar România nu poate fi puternică doar pe bucăți, e nevoie de dezvoltarea tuturor zonelor. Asta înseamnă că și regiunea de est a județului Vaslui, pe care o reprezint în Camera Deputaților, are dreptul la același grad de dezvoltare.

Iar unul dintre lucrurile care pot ajuta mult îl reprezintă rezolvarea problemelor de infrastructură. Zona e străbătută de la sud la nord de Drumul Național 24 A, o cale de comunicații care are nevoie de refacere și modernizare. E singura șansă pentru oamenii din zonă, pentru autoritățile locale, care nu au fondurile necesare.

În județul Vaslui, deci pe Lunca Prutului, jumătate dintre oameni locuiesc la sate, iar 90% practică o agricultură de subzistență. Oamenii sunt într-un fel condamnați să rămână pe loc, pentru că legătura cu restul țării e mai mult decât anevoioasă. Și cum să vină investitori în zonă când nu au drumuri pe care să meargă?

S-au făcut preferențial investiții în infrastructură, cazul multor regiuni din Transilvania fiind mai mult decât o dovadă. De exemplu zona Clujului, care are și acces la autostradă, deci legături cu Europa Occidentală, se dezvoltă mai mult, se pare, decât oricare alta. Vasluiul cum să se dezvolte, cum să trimită produsele zonei spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință.

De aceea fac apel la dumneavoastră, cei care puteți pune lucrurile în mișcare, să sprijiniți proiectele din zonă. În 23 de ani în toată Lunca Prutului s-a făcut o singură investiție în turism, deși zona este una care are mult de oferit. Să nu uităm că în regiune sunt nu mai puțin de 6 puncte de frontieră cu Republica Moldova, unde se ajunge însă greu din cauza aceluiași Drum Național 24 A. Să nu uităm de potențialul imens pentru turismul rural, de turismul tematic, dacă ar fi să mă refer numai la un posibil "Traseu al Vinului". Sunt bine-cunoscute viile din zona orașului Huși, dar ajung din nou la problema numitului DN 24A, pe care ar fi mai bine să nu circuli.

Doamnelor și domnilor miniștri, domnilor parlamentari, haideți să facem un efort comun, să scoatem regiunea din izolare și subdezvoltare. Știu că se poate și sunt convins că împreună putem reuși. Șansele sunt mari, iar acest lucru este dovedit și prin ceea ce am făcut în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Județul Vaslui se laudă, în acest domeniu, cu o rată de absorbție a fondurilor structurale aproape dublă față de media națională, adică 60% față de media de 39%. Am dovedit că ne pricepem, dar avem nevoie de susținere și ajutor de la nivel central.

De aceea, revin cu apelul meu de acțiune comună către dumneavoastră și către domnul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării și administrației publice, domnul Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, și domnul Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Doamnelor și domnilor, știu că împreună putem aduce bunăstare și dezvoltare în Lunca Prutului, știu că împreună vom reuși să facem din zona pe care o reprezint o parte a României puternică, așa cum ne-am angajat în Programul de guvernare.

Vă mulțumesc.

Deputat Toader Dima, Colegiul nominal nr.6 Huși, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Cristina Nichita - declarație politică cu tema: Statul român va trebui să ofere servicii milioanelor de beneficiari, dacă ONG-urile își vor închide serviciile;

O rog pe doamna deputat Cristina Nichita, din partea aceluiași grup parlamentar, al Partidului Social Democrat, să ia cuvântul.

Domnul Cupșa s-a întors? Nu s-a întors.

Îl rog pe domnul Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar PP-DD, să se pregătească pentru a lua cuvântul.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Cristina Nichita:

Bună dimineața!

"Statul român va trebui să ofere servicii milioanelor de beneficiari, dacă ONG-urile își vor închide serviciile"

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fundația Star of Hope România și Fundația Serviciilor Sociale Bethany, în calitate de membri ai Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil - FONC au organizat pe 30 aprilie 2013, o dezbatere privind proiectul de lege înaintat în Parlament privind subvenționarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate în prezent de asociații, fundații și culte recunoscute de lege, în contextul finanțării serviciilor sociale și, în special, al contractării serviciilor.

În cadrul întâlnirii, la care au participat 20 de reprezentanți ai furnizorilor privați de servicii sociale din Iași, precum și reprezentanți ai Agenției de Plăți și Inspecție Socială Iași, consilieri locali și consilieri județeni, a fost atrasă atenția asupra faptului că proiectul de lege privind subvenționarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociații, fundații și culte recunoscute de lege a fost aprobată de Senat în forma propusă de Ministerul Muncii, în contextul în care acesta ar aduce prejudicii grave organizațiilor neguvernamentale din România, furnizori privați de servicii sociale și mai ales celor peste 64.094 de copii beneficiari ai serviciilor oferite în prezent de membrii asociațiilor.

Din punct de vedere al FONPC, proiectul de lege privind subvenționarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociații, fundații și culte recunoscute de lege demonstrează lipsa totală de interes a statului față de dezvoltarea serviciilor sociale, dar și o lipsă de înțelegere cu privire la intervenția, serviciile oferite și logica existenței organizațiilor neguvernamentale.

Principalele probleme referitoare la prezentul proiect de lege, semnalate de peste 200 de organizații neguvernamentale din țară, vizează următoarele aspecte:

Proiectul de lege restrânge subvenționarea serviciilor sociale la mediul rural și mediul urban în primii 3 ani de funcționare. Inițiativa nu prevede nicio măsură prin care cei peste 10.000 de beneficiari actuali de servicii sociale subvenționate de la bugetul de stat, care nu sunt în mediul rural sau care nu beneficiază de servicii în primii 3 ani de funcționare, vor putea primi în continuare servicii sociale după încetarea punerii în aplicare a legii.

Proiectul de lege își propune să plaseze responsabilitatea finanțării serviciilor la nivelul autorităților locale, fără a se baza pe o analiză de impact care să demonstreze că autoritățile publice locale sunt pregătite sau dispun de fonduri pentru a acoperi serviciile de care au nevoie cei peste 10.000 de beneficiari actuali. Semnalele organizațiilor neguvernamentale furnizoare de servicii la nivel local scot în evidență capacitatea scăzută a autorităților publice locale de a finanța sau de a prelua serviciile subvenționate din bugetul de stat și oferite în prezent către 10.000 de beneficiari de servicii sociale la nivel local.

Proiectul de lege este justificat ca o măsură care susține contractarea serviciilor sociale. Toate studiile recente și experiențele de la nivel local scot în evidență faptul că, în prezent, contractarea serviciilor sociale nu funcționează în toate județele. Concluziile organizațiilor neguvernamentale se bazează pe date de teren și peste 20 de ani de colaborare cu autoritățile publice locale.

Organizațiile neguvernamentale nu pot prelua responsabilitatea statului în ceea ce privește finanțarea integrală a serviciilor oferite beneficiarilor deserviți. În lipsa unui cadru unic legal care să faciliteze finanțarea serviciilor sociale oferite de către furnizorii privați, zecile de mii de beneficiari actuali deserviți de ONG-uri se vor reîntoarce către serviciile publice și asistarea lor va atrage după sine cheltuieli semnificativ mai mari pentru bugetul de stat sau bugetele locale. De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că serviciile publice locale vor fi puse în situația de a nu avea capacitatea să răspundă unui număr mai mare de beneficiari și există riscul ca acești oameni vulnerabili să fie excluși de la dreptul de a primi asistență socială, ajungând să fie marginalizați social.

În cadrul întâlnirii de la Iași, organizațiile neguvernamentale din teritoriu au cerut respingerea proiectului de lege de către Camera Deputaților.

Principalele argumente aduse de participanții prezenți la această dezbatere au fost: necesitarea ca legea sa aibă o abordare unitară, fără diferențiere între mediul urban și cel rural; impunerea principiului: banul sa urmeze beneficiarul, astfel încât să crească calitatea serviciilor sociale oferite atât de furnizorii privați de serviciile sociale, cât și de furnizorii publici; necesitatea unor consultări reale cu societatea civilă în vederea elaborării unei noi propuneri legislative pentru finanțarea serviciilor sociale.

Cristina Nichita, deputat PSD Iași, Colegiul uninominal nr.9.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Stimată colegă, vă mulțumesc pentru declarația politică prezentată.

 
Video in format Flash/IOS   Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu referire la promisiunile electorale uitate ale USl;

Îl rog pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, să ia cuvântul, și pe domnul deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar PSD, să se pregătească pentru a interveni.

Domnule coleg, aveți cuvântul pentru trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi spune de ce, domnule președinte, USL-ul, pentru noi, este PDL-ul 2.

La un an de la căderea Guvernului MRU, vedem că toate obiectivele moțiunii de cenzură au fost schimbate. Și au fost schimbate la 180 de grade.

În urmă cu un an, ni se promitea, de actuala guvernare, că în România nu se vor explora și nu se vor exploata gaze de șist. Cetățenii din Bârlad sunt îngrijorați de faptul că acest lucru devine, din ce în ce mai mult, o realitate crudă care le pune, în absența unor studii de impact, viața în pericol.

În urmă cu un an, se vorbea de eliminarea taxei auto. Dar ea a fost cosmetizată și a fost introdusă sub forma de timbru verde.

În urmă cu un an, se vorbea de crearea unui milion de locuri de muncă și vedem că în fiecare zi, mii și mii de locuri de muncă dispar de pe piață.

În urmă cu un an, se vorbea de reducerea CAS-ului, de scăderea TVA-ului, de găsirea de facilități fiscale pentru micii investitori. Acestea au rămas doar vorbe goale, în momentul în care s-a uscat ștampila de pe buletinul de vot.

În urmă cu un an eram revoltați că s-a introdus coplata în sistemul de sănătate, că nu sunt spitale reînființate, că nu există medicație, că există probleme privind pacienții oncologici.

Toate aceste probleme se perpetuează și se accentuează în această guvernare.

Mai mult decât atât, din păcate, promisiunile au fost aruncate la coș. Moldova a fost ștearsă de pe harta USL, iar la Iași, în loc de spital regional de urgență, aeroport și șosea de centură, în loc de autostradă și interzicerea explorării gazelor de șist, în loc de dotări și facilități pentru micii întreprinzători, constatăm doar sărăcie lucie.

Domnule președinte,

Am fost trimis în Parlament pentru a-i reprezenta pe cetățeni. Am sperat că în această guvernare laptele și mierea vor curge în România.

Din păcate, constatăm că în 2016, între pauzele publicitare de la televizor, Guvernul va veni cu aceleași promisiuni, în campania electorală.

De fapt, USL 60% înseamnă scumpiri de 60%; 16% impozite și taxe locale; 10% scumpiri la energie; 10% scumpiri la gaze; accize. Și, dacă acestea nu au fost suficiente, vedem că acea promisiune de reîntregire a salariilor, de fapt, este făcută doar la nivel nominal, pentru că puterea de cumpărare este în continuă scădere.

Este o perioadă crâncenă, în care nu ne dăm, de fapt, seama că toate aceste promisiuni au fost aruncate. Probabil că în 2016 promisiunile de campanie vor fi aceleași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Florin-Costin Pâslaru - intervenție cu titlul Ziua Europei;

Îl rog pe domnul Florin-Costin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să ia cuvântul.

Dacă mai este cineva în sală care dorește să ia cuvântul?

Dacă nu, după domnul Pâslaru, am să iau și eu cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua.

Florin Pâslaru, Galați.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Europei"

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, ziua de 9 mai a devenit deja o tradiție pentru români. În 1950 s-a făcut primul pas în direcția creării Uniunii Europene de astăzi. Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se că punctul de pornire al construcției Europei unite a fost declarația prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus Germaniei, dar și altor state europene, să pună "bazele concrete ale unei federații europene".

Principiile de bază ale Uniunii Europene sunt principiul libertății, al democrației, al respectului drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și al statului de drept, principii care sunt comune statelor membre.

Pentru noi, românii, Ziua Europei coincide în mod fericit cu Ziua Independenței. România trebuie să fructifice pe deplin șansa de a face parte din Uniunea Europeană, partener egal la construcția unei Europe a valorilor împărtășite. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economică și socială care ține cont, în același timp, de dimensiunile de mediu și regională, garanții ale unui nivel de viață decent pentru toți cetățenii. Avantajele pentru statele membre din Uniunea Europeană sunt tangibile: comerțul cu statele candidate duce la crearea de locuri de muncă, stabilitate politică, cadrul politic stabil conduce nu numai la buna vecinătate, dar și la o economie puternică.

Cetățenii români trebuie să participe creativ la construcția unei Europe care respectă libertatea și identitatea tuturor națiunilor care o compun, care este în serviciul cetățenilor și care, prin păstrarea valorilor și tradițiilor naționale, creează concomitent sentimentul solidarității europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Oltean - declarație politică legată de împlinirea unui an de guvernare a USL;

Dați-mi voie să exprim și eu câteva cuvinte în dimineața aceasta. Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, președinte de ședință, coboară la tribună.)

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi este legată în mod direct de împlinirea unui an de guvernare USL.

Mă așteptam ca zilele acestea, și mai ales ziua de ieri și de astăzi, puterea să se manifeste într-un mod discret, într-un mod în care puțini să realizeze că a trecut un an de când au preluat guvernarea din 7 mai 2012.

Mă așteptam ca, astăzi, opoziția să fie extrem de prezentă în sala de ședință, cu declarații politice în care să sublinieze o guvernare lipsită de eficiență, o guvernare lipsită de performanță, o guvernare care nu a făcut decât să ducă la înrăutățirea și mai mult a vieții de zi cu zi a cetățeanului român.

Opoziția a lipsit.

În schimb, a fost prezentă puterea, reprezentanții puterii, pentru a ridica în slăvi o guvernare totalmente lipsită de performanță, o guvernare totalmente care poate fi calificată ineficientă, o guvernare care nu are nimic comun cu ceea ce simte cetățeanul de rând.

Ce s-a întâmplat într-un an de guvernare? România este stabilă, este adevărat. Acest lucru trebuie să-l subliniem. Dar este stabilă pentru că Guvernul Ponta și guvernarea USL au menținut, în cea mai mare parte, elementele de stabilitate pe care guvernele anterioare, Boc și Ungureanu, le-au luat la vremea respectivă.

Cât de mult a criticat USL-ul acordurile noastre cu organismele internaționale, mai ales cu Fondul Monetar, iar astăzi puterea le continuă, apreciind că ele sunt de natură a asigura stabilitate și continuate în actul de guvernare.

Cât de mult a criticat USL disponibilizările din instituțiile publice ale statului, iar astăzi, USL-ul face exact același lucru, disponibilizează salariații din instituțiile publice.

Cât de mult a criticat USL-ul faptul că erau sistate angajările în instituțiile publice. Astăzi, USL-ul face exact același lucru.

Cât de mult a criticat USL-ul faptul că România se străduia și făcea eforturi majore să se mențină într-un deficit financiar echilibrat și apreciat de către instituțiile financiare europene. Astăzi, USL-ul face același lucru.

Iată care sunt cauzele care determină, în același timp, stabilitatea macroeconomică și socială a României.

Care sunt, de altfel, însă, "realizările" guvernării USL?

România este în continuare cu o imagine extrem de șifonată, o imagine care a început în primăvara anului 2012, atunci când USL-ul a făcut un adevărat atentat la instituțiile statului de drept. Și astăzi România are încă imaginea extrem de șifonată în Europa și în lume.

USL-ul s-a evidențiat prin majorarea taxelor și impozitelor. Este Guvernul care a excelat, din prima zi de guvernare, cu taxe noi, cu impozite noi, cu biruri noi pe cetățeanul român.

Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale guvernării Ponta.

Prețurile au crescut într-un mod inadmisibil, și mai ales prețurile la alimente, majorări până la 50%, care, evident, au afectat buzunarul cetățeanului, viața lui de zi cu zi.

Investițiile pe perioada unui an de guvernare au lipsit cu desăvârșire. Vedem doar investiții al căror început poate fi stabilit la nivelul anului 2010, 2011, 2012, dar nu de când Ponta a preluat guvernarea.

Bani pentru investiții n-au fost, nu sunt și se pare că nici nu vor fi, pentru că actuala guvernare nu este interesată de acest lucru. Inflația a crescut, șomajul a crescut. Iată care sunt principalele realizări ale guvernării USL și ale Guvernului Ponta. Este adevărat că au fost reîntregite salariile și pensiile reparate, dar acestea au fost posibile pentru că exista resursa financiară creată de către guvernele anterioare, și nu ca o consecință a guvernării Ponta.

Bilanțul guvernării după un an de zile nu poate calificat decât ca unul negativ. Negativ, negativ. Și nicidecum un bilanț pozitiv. De aceea, mă așteptam ca ieri și astăzi puterea să fie discretă pentru ca cetățeanul să nu observe că deja a trecut un an de guvernare, un an care poate fi calificat ca lipsit de performanță, lipsit de eficiență, lipsit de bunăstare pentru cetățeanul de rând.

Vă mulțumesc. (Își reia locul la prezidiu.)

Stimați colegi,

Nemaiexistând în sală colegi înscriși pentru a-și prezenta declarația politică, dați-mi voie să îi nominalizez pe cei care astăzi și-au depus declarațiile în scris.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați: Marcel Ciolacu, Laurențiu Chirvăsuță, Mihăiță Găină, Violeta Tudorie, Ovidiu Iane, Angel Tîlvăr, Mircea Drăghici, Constantin Rădulescu, Manuela Mitrea, Sonia-Maria Drăghici și Florin Iordache.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: Ștefan-Alexandru Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Mugurel Cozmanciuc, Dan Tocuț, Paul Dumbrăvanu, Gigel Știrbu și Ioan Cupșa.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnii deputați: Ioan Balan, Florin Secară, Petru Movilă, Cornel Sămărtinean și Mircia Muntean.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputați: Bogdan Ciucă, Cornelia Negruț, Ion Diniță, Aurelian Ionescu, Constantin Avram.

Avem 31 de declarații depuse în scris și 10 parlamentari care și-au prezentat astăzi declarațiile de la microfonul Camerei Deputaților.

Cu aceasta, stimați colegi, mulțumindu-vă celor care astăzi, într-un fel sau altul ați fost prezenți pentru a vă prezenta declarațiile politice fie în scris, fie de la microfonul Camerei, vă doresc tuturor o zi plăcută.

Închei aici ședința.

Ne revedem la ora 10, atunci când vom începe dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi.

Să auzim numai și numai de bine! Doamne ajută!

Încă doi domni deputați depun declarațiile în scris. E vorba de domnul deputat Alin Constantin Bucur și doamna deputat Ioana Dumitru. Vă rog să fie consemnate pentru a putea fi reținute în evidențele secretariatului.

Vă mulțumesc încă o dată. Doamne ajută!

       

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Adrian Gurzău - declarație politică cu titlul: Ați votat pentru o țară de cumetrie?;

Domnul Adrian Gurzău:

"Ați votat pentru o țară de cumetrie?"

Îi întreb pe cei care și-au pus speranțele în candidații Uniunii Social Liberale în decembrie 2012: ați votat pentru ca România să devină cumetria, darul de nuntă sau de botez al familiilor liderilor grupului infracțional organizat care de un an se joacă de-a guvernarea? Căci, de săptămâna trecută, instituțiile statului de drept român au devenit prin numiri politice fiefuri de cumetrie. Fără jenă, la vedere, familia liberalului Dan Radu Rușanu a acaparat controlul asupra finanțelor statului. Cât despre familia premierului plagiator Victor Viorel Ponta se știe că și-a instalat deja numeroase rude în funcții importante.

Parlamentul l-a validat pe Dan Radu Rușanu, care este nașul lui Diaconu și al ministrului finanțelor Daniel Chițoiu, în funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară. Finul Ștefan Diaconu a fost numit șef la Fisc. În contrapartidă, fina premierului plagiator Victor Viorel Ponta, Ioana Pop, este membră în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Finul său, Claudiu Preoteasa, este vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Administrației Fondului pentru Mediu, iar soția acestuia, Teodora Preoteasa, este din ianuarie 2013 șef serviciu la Direcția AM POS Mediu din cadrul Ministerului Transporturilor, verișoara, Rodica Cazanciuc este director de reglementare în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române, iar soțul verișoarei, Robert Cazanciuc, a fost numit ministru al justiției. Cazanciuc a fost coleg de generație cu premierul plagiator Victor Viorel Ponta în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea București și apoi a fost coleg cu Victor Ponta în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ.

Cum își va exercita Dan Radu Rușanu influența asupra instituțiilor financiare prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară, instituție care va comasa activitățile Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, simplu: prin relații de cumetrie (dovada: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-14681626-caracatita-dan-radu-rusanu.htm). Dan Radu Rușanu este nașul lui Gelu Ștefan Diaconu, acum șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și al lui Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor (Dovada: http://www.digi24.ro/știre/Nașul-și-finii-conduc-finanțele-României_98329 și http://www.ziaruldeiași.ro/știri/un-nume-surpriză-la-vârful-anaf--6769.html). Diaconu a fost vicepreședinte ANAF în 2007, când Chițoiu era președintele instituției, iar imediat după numirea lui Chițoiu în funcția de ministru al economiei, acesta l-a numit pe Diaconu director de cabinet. Cine este Gelu Ștefan Diaconu? Un urmărit penal (dovada: http://economie.hotnews.ro/știri-finanțe-14669372-realitatea-net-șeful-anaf-șerban-pop-fost-înlocuit-din-funcție-gelu-ștefan diaconu.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+hotnews%2Fyvoq+%28Hotnews.ro%29). Se pare că a avea încurcături cu justiția constituie calitate la angajarea în USL. Dar relațiile de cumetrie nu se opresc aici. Dan Radu Rușanu este și nașul de cununie al lui Relu Fenechiu, ministrul transporturilor (dovada:http://www.bzi.ro/regele-vamilor-din-romania-urmarit-penal-209932 și http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-nume-surpriza-la-varful-anaf--6769.html).

Nepotismul, ca mod de a accede în funcții bine plătite din banul public, depășește limita celor două familii în USL. Dintre cazurile semnalate de către presa centrală, printre cele mai cunoscute sunt cel al fiicei senatoarei experte în greva foamei Cristiana Anghel, angajată în toamna lui 2012 la Ministerul Educației, și cel al Andreei Lambru, fost director de cabinet al secretarului general al PNL Radu Stroe, care a fost numită în Consiliul de supraveghere al AVAS. (dovada: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14592558-fata senatoarei-cristiana-anghel-este-angata-ministerului-educatiei-din-toamna-anului-2012.htm și http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-13613539-cazul-andreei-lambru-isca-noi-tensiuni-intre-pnl-romania-postul-candidatului-psd-sebastian-ghita.htm).

      Adrian-Miroslav Merka - declarație politică referitoare la impasul major în care se află agricultura românească;

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Agricultura românească este, așa cum bine știți cu toții, într-un impas major, din care nu este capabilă să iasă de mai bine de douăzeci de ani. Cu toate că s-au făcut încercări repetate, fermierul român reușește foarte rar să depășească stadiul de agricultură de subzistență, să realizeze mai mult decât acea producție minimă care îi asigură doar pâinea zilnică pe masă. Având această stare de fapt în atenție, am amendat Legea privind aprobarea OG nr.8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Astfel, am propus creșterea suprafeței și numărului de capete la bovine și caprine pentru care se poate aplica neimpozitarea venitului, așa cum este el definit prin articolul 71 al Ordonanței de Guvern numărul 8/2013.

O astfel de măsură, de neimpozitare a anumitor venituri care provin din activități agricole, este absolut necesară pentru menținerea gradului de subzistență pentru asociațiile familiale din zonele de deal si de munte și se înscrie în linia de decizii guvernamentale menite să vină în sprijinul populației.

Am certitudinea că prin astfel de legi și ordonanțe care stimulează producția și consumul, agricultura românească mai are o șansă. Să nu uităm că România dispune de un potențial agricol enorm, depinde doar de noi, Legislativ sau Guvern, să găsim căile prin care îl putem valorifica. Opinia mea este că sprijinirea asociațiilor familiale este una dintre aceste căi.

      Constantin-Alin Bucur - declarație politică despre Bilanțul politic al României;

Domnul Constantin-Alin Bucur:

"Bilanțul politic al României"

Sărbătorile pascale ne-au adus tuturor liniștea și gândul cel bun de care cu siguranță aveam nevoie. Ieri ne-am întors în Parlament și bag de seamă că odată cu primăvara a sosit și vremea bilanțurilor. Cu această ocazie m-am gândit să contabilizez și eu un scurt bilanț al unui subiect foarte vast de altfel. Să nu ne oprim la evaluarea de un an a actualului Guvern, deși se pare că acesta este subiectul zilei, putem să mergem mai departe și să facem un bilanț politic pentru România postdecembristă.

Sunt deputat independent. M-am aflat în situația să am de ales drumul politic în decembrie anul trecut și am optat, din toate ofertele politice, pentru un partid nou, cu o viziune promițătoare pentru politica românească, un partid format în covârșitoarea sa majoritate din oameni tineri, noi în politică și, credeam eu, încă neatinși de tot ceea ce a dezamăgit, ani de-a rândul, în politica din România. Se pare că m-am înșelat în această privință și, în consecință, am ales să îmi croiesc un drum propriu în politică.

Astăzi Guvernul împlinește frageda vârstă de un an și o zi de la învestirea de anul trecut. Este cu siguranță un moment de reflexie asupra activității Guvernului. Observăm că avem de a face cu două tabere diametral opuse. Prima laudă Guvernul fără să bage măcar de seamă promisiunile neîndeplinite, fără să considere măcar situația economico-financiară precară în care România încă se află. Cea de-a doua, în schimb, reușește, cu o dezinvoltură debordantă, să critice fiecare pas pe care Guvernul l-a făcut, fără să aprecieze nicio măsură pe care premierul și miniștrii săi au întreprins-o și fără să aducă aminte, ca nu cumva să readucă în memoria populației faptul că ei au fost la guvernare nu mai devreme de acum un an. Asistăm la un veritabil dialog al surzilor. Poziția mea este deosebit de privilegiată, eu sunt, așa cum am mai spus, deputat independent, iar această perspectivă îmi permite să fac un bilanț mai complex decât dumneavoastră, stimați colegi. Nu sunt constrâns de poziția într-o organizație de partid, nu sunt nici la putere, dar nici în opoziție și atunci prefer să declar răspicat: USL face exact același lucru pe care timp de patru ani l-au criticat pe bună dreptate la PDL.

Suntem o clasă politică lovită de amnezie generală. Este chiar amuzant că USL a uitat ce a criticat acum un an la guvernările PDL și, viceversa, PDL a uitat ce a făcut acum un an și își critică practic propriile eșecuri. Să exemplificăm: reîntregirea salariilor bugetarilor este dublată de înghețarea lor. Cu pensiile la fel. Nu mai sunt impozitate, dar nici nu ajung să acopere scumpirile succesive din acest an. Energia este mai scumpă, alimentele sunt mai scumpe, să nu mai vorbim de taxele care sunt în continuă creștere la nivel local și central deopotrivă.

Guvernul Boc a tăiat salariile bugetarilor. Guvernul Ponta intenționează să le impoziteze suplimentar. Guvernul Boc a servit abuziv clientela politică de la bugetul de stat, Guvernul Ponta unu și doi fac exact același lucru. Guvernul Boc și-a pus oamenii, cadre de partid, în funcții de conducere plătite impertinent de mult de la bugetul de stat. Guvernul USL mimează managementul privat, dar în realitate face exact același lucru.

USL a blamat pe bună dreptate, repet, multe neajunsuri ale guvernărilor Boc și Ungureanu, și tocmai de aceea au câștigat alegerile. Câteva argumente electorale de opoziție USL: investitorii străini fug din România; rata de colectare este mult sub ceea ce trebuie să fie, Guvernul este sclavul FMI; privatizările sunt făcute pe bani de nimic; IMM-urile nu sunt ajutate de stat; rata de absorbție a fondurilor europene este la pământ, banii sunt direcționați clientelar. Ce face acum USL? Am citit într-un articol dintr-un ziar de prestigiu din România că investițiile străine în România au scăzut cu 15% față de aceeași perioadă din anul trecut. Rata de colectare a taxelor la bugetul de stat este astăzi, atenție, la nivelul de 32,8%, aproximativ la același nivel ca pe timpul Guvernului Ungureanu. FMI a rămas stăpânul guvernului, oricare ar fi numele său. Reducerea TVA la alimentele de bază nu este posibilă, guvernul spune că nu ne lasă FMI. Privatizările sunt, pe de altă parte, din ce în ce mai păguboase pentru noi. Aceeași publicație ne arată cum CFR Marfă este vândut pe 180 de milioane de euro, când în realitate potențialul economic al acesteia este de peste un miliard.

IMM-urile au rămas uitate și de actualul Guvern, prin introducerea impozitului minim pe microîntreprinderi. Fondurile europene rămân departe de noi. Pe lângă contraperformanța de a avea două programe operaționale suspendate, în trei luni absorbția se ridică la 330 de milioane de euro, ce-i drept, față de 195 de milioane de euro cât a fost anul trecut, dar încă foarte puțin.

Aș avea posibilitatea să continui mult această declarație, dar prefer să mă opresc aici pentru că sunt sigur că și dumneavoastră și cei care ne-au votat au înțeles că oricine ar fi la guvernare efectele sunt aceleași. Cei săraci devin și mai săraci și cei bogați nu sărăcesc. Sper că mulți vor aprecia adevărul pe care l-am spus aici și vor realiza că dialogul surzilor dintre putere și opoziție pare să fie un teatru ieftin.

      Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu tema: Guvernul USl își demonstrează eficiența: vine cu măsuri de sprijin pentru IMM-uri;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Guvernul USL își demonstrează eficiența: vine cu măsuri de sprijin pentru IMM-uri"

Cred că a venit vremea ca românii și, implicit, cei care activează în mediul privat, care reprezintă, de fapt, motorul economiei românești, să aibă parte și de altfel de vești decât cele propovăduite, până de curând, de către gașca portocalie, cea care nu mai știa altceva decât să anunțe, zilnic, alte și alte tăieri de venituri sau nenumărate creșteri de taxe și impozite.

O dovadă în acest sens, și anume că noi, cei din USL, le dăm românilor vești bune, este reprezentată și de recentele măsuri economice anunțate de către guvernanții noștri pe care, bineînțeles, noi, parlamentarii USL, le vom sprijini în forul legislativ din care facem parte, adică aici, în Parlamentul României.

Aceste măsuri recent anunțate se referă la bugetarea, deci la finanțarea de către Guvernul USL, pentru anul 2013, a Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, dar și la un alt important proiect de hotărâre de Guvern care va veni în sprijinul IMM-urilor prin acordarea unui grant de până la 200.000 euro.

Mai precis, toate IMM-urile vor putea primi astfel un grant de până la 200.000 euro, aceasta fiind o formă de ajutor din partea statului care vine să sprijine IMM-urile, ținând cont de faptul că acestea se află de prea multă vreme în impas, fiind practic lipsite de lichidități.

Cu alte cuvinte, această schemă de ajutor de stat presupune crearea unui număr minim de locuri de muncă de către fiecare IMM, până în 10 locuri de muncă, iar numărul beneficiarilor se ridică la aproximativ 3.000 de beneficiari pentru trei ani de zile. Avantajul esențial al acestui proiect constă în faptul că IMM-urile nu sunt obligate, la rândul lor, să vină cu cofinanțare. Acest demers reprezintă un grant 100%, până la limita de 200.000 de euro.

Este, de asemenea, important de precizat faptul că, în acest program pe care Guvernul USL îl are în vedere, IMM-urile pot să solicite acest ajutor de stat pentru achiziția de echipamente, construcția de clădiri noi, achiziția de echipamente în domeniul IT-ului, dar și pentru asigurarea funcționării societății respective, timp de 3 ani de zile de la data obținerii acestui ajutor de minimis. Această măsură, care va fi susținută și implementată prin intermediul Ministerului Finanțelor, al cărui ministru este liberalul Daniel Chițoiu, ar putea genera cel puțin 15.000 de locuri de muncă nou create de către cele 3000 de IMM-uri care vor beneficia de acest grant.

În acest sens, consider că Guvernul USL face o altfel de politică decât guvernele anterioare ale PDL, adică ale domnului Băsescu, guverne care au reușit cu brio să pună economia românească pe butuci, dar și să distrugă, într-un timp relativ scurt, peste 200.000 de IMM-uri.

În comparație cu asemenea rezultate dezastruoase obținute în timpul faimoaselor și mult lăudatelor Guverne Boc-Ungureanu, putem spune că politica Guvernului USL este, în mod vizibil, de altă factură: este una a măsurilor de relansare a economiei și de susținere activă a mediului privat.

      Angel Tîlvăr - intervenție ce are ca subiect 3 Mai - Ziua Mondială a Libertății Presei;

Domnul Angel Tîlvăr:

"3 Mai - Ziua Mondială a Libertății Presei"

S-au împlinit, în ziua de 3 mai a.c., două decenii de când comunitatea internațională sărbătorește anual Ziua Mondială a Libertății Presei. Pentru acest an, tema propusă, pentru a celebra cei 20 de ani care au trecut de când s-a instituit această sărbătoare, a fost intitulată "Siguranța de a vorbi: asigurarea libertății de exprimare în toate formele de mass-media".

Dacă amintim că premiul mondial pentru libertatea presei, UNESCO - Guillermo Cano 2013, a fost câștigat de jurnalista etiopiană Reeyot Alemu, aflată în prezent în închisoare, și că însuși numele premiului este dat de un jurnalist columbian asasinat în 1987 în țara sa natală, Columbia, pentru curajul de a fi devoalat afacerile ilegale ale cartelurilor drogurilor din acea zonă, ne dăm seama atât de importanța respectării cu sfințenie a libertății de exprimare în toate împrejurările imaginabile, inclusiv, în mass-media, dar și de pericolele la care se expun, încă, în unele părți ale globului, mânuitorii condeiului.

Pentru mulți dintre noi, românii, nu sunt deloc estompate amintirile legate de cumplitele vremuri ale cenzurii comuniste, când numai jurnalism liber nu se putea face în România. De aceea, cred că suntem mai în măsură decât mulți alții să apreciem așa cum se cuvine temeritatea de care dau dovadă lucrătorii mass-media care au curajul de a spune fără ezitare adevărul despre realitățile sociale din țările în care conceptul de democrație, practic, nu există. Acești oameni extraordinari își riscă, zilnic și cu bună știință, nu doar libertatea, ci chiar viața în numele dezideratului de a practica cu maximă onestitate una dintre cele mai nobile profesii din lume.

Drept urmare, datorită imensului respect pe care îl port acestor profesioniști, acestor luptători în avangarda libertății de expresie și în cea a cultului pentru rostirea cu orice risc a adevărului, nu voi fi niciodată de acord cu vreo îngrădire a dreptului sacru la exprimare liberă, neîngrădită, indiferent de considerente politice, economice sau de orice altă natură ar fi ele. Și, tot datorită acelorași considerente, mi-aș dori ca toți slujitorii mass-media din lume să fie conștienți cât de mult bine fac societății prin simpla respectare a canoanelor profesiunii pe care singuri și-au ales-o. Pentru că un jurnalism adevărat și socialmente profitabil nu presupune doar talent, ci, mai ales, onestitate, verticalitate și respect pentru adevăr.

Așadar, stimați jurnaliști de pretutindeni, fiți onești, verticali, curajoși și iubiți, mai presus de orice altceva, adevărul. Suferințele colegei voastre Reeyot Alemu sau memoria lui Guillermo Cano reclamă cu insistență un astfel de comportament.

      Aurelian Ionescu - declarație politică cu privire la criticile fără fond ale presei în cazul parlamentarilor care au schimbat grupul politic parlamentar;

Domnul Aurelian Ionescu:

Tot mai des, în ultima perioadă, presa politică îi blamează pe parlamentarii care în noua legislatură și-au schimbat partidul, comentariile fiind de genul: "partidul trădătorilor", "noua generație de traseiști", "goana după putere" etc.

Consider aceste comentarii pur denigratoare și rău-intenționate, presa uitând rolul său cel mai important, și anume cel de reală informare a populației.

Astfel, trebuie menționat că un candidat ales parlamentar prin vot uninominal într-o anumită circumscripție electorală, din momentul depunerii jurământului de credință și al validării mandatului devine parlamentar al României și este alesul întregului popor în cel mai înalt for legislativ al țării. Conform Statutului parlamentarilor, un parlamentar poate activa în Parlamentul României ca independent sau se poate afilia unui grup politic parlamentar, afilierea nefiind condiționată de afilierea la partidul politic ce dă titulatura grupului politic parlamentar.

Personal, nu sunt un susținător al plimbărilor parlamentarilor de la un grup politic parlamentar la altul, întrucât încă îmi amintesc cu gust dulce și amar de Grupul Independenților ce a devenit UNPR în legislatura trecută și care a susținut politic Guvernul Boc, dar nu și Guvernul Ungureanu, însă în prezent situațiile de "plimbări prin Parlament" trebuie tratate distinct, ținând cont de fiecare parlamentar.

În acest moment, opoziția parlamentară este formată din PDL, PP-DD și UDMR, împreună reprezentând 32% din parlamentarii aleși ai României. Lăsând la o parte UDMR-ul care, din punctul meu de vedere, este mai mult decât o formațiune politică și grupul parlamentar este format din persoane cu o mare expertiză în activitatea parlamentară și unitatea acestui grup parlamentar nu a fost pusă vreodată la îndoială, celelalte partide de opoziție au probleme mari de strategie politică și viziune doctrinară.

PDL-ul vine după o guvernare falimentară pentru întreaga societate românească, după pierderea într-un mod rușinos a alegerilor locale și parlamentare, după o scindare internă rezultată în urma alegerilor interne și după o rupere ideologică de Traian Băsescu. Ce mai poate oferi politic acest partid membrilor săi și implicit parlamentarilor? Câștigarea următoarelor alegeri parlamentare, în nici un caz, coagularea dreptei și o guvernare viitoare alături de PNL, doar fără știrea PNL-ului, sau răsturnarea Guvernului Ponta și crearea unei majorități parlamentare alături de PP-DD, UDMR și alții, doar un vis frumos.

PP-DD-ul este supranumit și Partidul Televiziune - Partidul OTV. Respect electoratul Partidului Poporului, respect votul obținut de această formațiune politică la alegerile generale, respect colegii parlamentari ai acestui partid, dar în acest moment remarc în cadrul PP-DD o lipsă reală de obiectiv politic. Următoarele alegeri europarlamentare, fără televiziunea OTV, în mod clar vor fi un fiasco general, o eventuală candidatură a lui Dan Diaconescu la alegerile prezidențiale va fi fără succes, posibil încheindu-se cu o scor sub 10%, și este foarte posibil ca următoarele alegeri locale și parlamentare să găsească Partidul Poporului dizolvat sau fără activiști, vezi cazul PNG-ului.

Din argumentația de mai sus, constat că parlamentarii opoziției sunt lipsiți de orizont politic în propriile partide, sunt sub presiunea electoratului care se confruntă cu diverse probleme sociale și în mod clar se poate previziona și următoarea legislatură tot în opoziție sau fără partid politic.

Cei doisprezece parlamentari care au schimbat deja grupul parlamentar sunt toți persoane care vor să continue în politică și care au de îndeplinit promisiuni făcute cetățenilor care i-au ales. Să nu uităm că și electoratul partidelor din actuala opoziție a votat pentru ca parlamentarii săi aleși să formeze guvernul și să conducă această țară, iar dacă un parlamentar din opoziție alege să activeze în vreun grup parlamentar al puterii, acest fapt nu înseamnă că acel parlamentar și-a înșelat electoratul întrucât electoratul său și-a dorit ca el să facă parte din arcul puterii.

Nu doresc ca această declarație politică să fie considerată o invitație adresată parlamentarilor opoziției cu scopul de a alege actuala putere, ci doar o simplă luare de poziție față de criticile fără fond ale presei în cazul parlamentarilor care au schimbat grupul politic parlamentar și aduc aminte presei că această trecere nu este definitivă și este chiar reversibilă.

În final, vreau să felicit parlamentarii care nu se supun ordinelor și regulilor de partid și să reamintesc tuturor parlamentarilor că au fost aleși în mod uninominal și că în Parlament sunt reprezentanții poporului român, și nu ai partidelor politice ai căror membri sunt.

      Călin Potor - declarație politică: Moțiunile simple, atât le-a mai rămas pedeliștilor!;

Domnul Călin Potor:

"Moțiunile simple, atât le-a mai rămas pedeliștilor!"

Moțiunea simplă depusă de opoziție, privind companiile de stat, reprezintă continuarea seriei de acuzații nefondate începută cu Oltchim, cei de la pdl, cu litere mici, demonstrându-și astfel incompetența creativă. Exercițiile de imagine ale partidului, care și-a bătut jos de români, nu mai au niciun sorți de izbândă. De fapt, pedeliștii știu că toate acțiunile lor sunt sortite eșecului, iar pentru a mai auzi lumea de ei recurg la astfel de moțiuni fără șanse.

Nu are rost să mă refer la textul moțiunii, o culegere de acuze nefondate, de răstălmăciri și insinuări penibile. Poate uită cei de la pdl cum au ridicat ei clientela politică la rang de artă politică, și cum s-au servit din banii statului în urma acordării unor salarii la companiile de stat, strigătoare la cer. Ca de obicei la noi, la români, "hoțul strigă hoții!". De fapt, cum toți românii știu bine, pdl este exclusiv vinovat de jaful și defrișarea companiilor de stat.

Oricum, eforturile prin care Guvernul USL încearcă să corecteze abuzurile dintr-o perioadă nefastă pentru dezvoltarea economică a României sunt vizibile pentru români. Noi suntem nevoiți acum să reparăm ceea ce s-a stricat, dar este evident că nu poți remedia într-un an ceea ce s-a stricat în patru... După ce au căpușat companiile de stat, au protejat băieții deștepți și toate contractele lor păguboase pentru statul român, acum cei de la pdl vin în Parlament pentru a-și salva imaginea dezastruoasă și perspectivele sumbre.

Cei din pdl au însă o scuză pentru delictul de depunere a unor moțiuni succesive fără absolut nicio perspectivă practică. pdl a devenit al doilea partid din opoziție și doar astfel de exerciții se pare că le mai dă șansa de a apărea în presă.

Din fericire, românii au șansa astăzi de a asista la o guvernare fără aroganță și dispreț, iar rezultatele acesteia vor fi în curând palpabile pentru fiecare cetățean.

      Constantin Avram - declarație politică: - Impozitul pe cifra de afaceri;

Domnul Constantin Avram:

"Impozitul pe cifra de afaceri"

În Monitorul Oficial al României nr. 54 din 23 ianuarie 2013 a fost publicată Ordonanța Guvernului nr.8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin acest act normativ, Guvernul a modificat Codul Fiscal, astfel încât microîntreprinderile vor fi obligate de acum să plătească impozit pe cifra de afaceri. Astfel, o firmă este încadrată în categoria microîntreprindere dacă are o cifră de afaceri de până la 65.000 euro, echivalent în lei. Până în prezent, pragul era de 100.000 euro. Odată cu reducerea pragului, devine însă obligatorie plata unui impozit anual de 3% din cifra de afaceri, fără posibilitatea microîntreprinderilor de a opta pentru impozitul de 16% aplicat la profit. Modificarea condițiilor de aplicare a sistemului pe venitul microîntreprinderilor urmărește includerea în categoria contribuabililor plătitori și a acelora care înregistrează pierderi, concomitent cu derularea unor cifre de afaceri importante. Microîntreprinderile care în 2012 erau înregistrate ca plătitoare de impozit pe profit au fost obligate să treacă la noul sistem începând cu 1 februarie 2013. Firmele nou înființate trebuie să plătească impozit pe cifra de afaceri începând cu primul an fiscal. Prin excepție, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul și plata se vor efectua începând cu trimestrul în care s-a depășit limita aferentă cifrei de afaceri.

Conform estimărilor Guvernului, această modificare ar urma să aducă la buget, în 2013, un venit suplimentar de 457 milioane lei, dar nu a fost luată în calcul ipoteza foarte probabilă în care foarte multe firme se vor închide sau vor deveni necompetitive pe piața deschisă, națională sau comunitară.

Din punctul meu de vedere, impozitul pe cifra de afaceri forțează integrarea pe verticală a afacerilor, în scopul optimizării fiscale. Într-un lanț cu 2-3-5 intermediari, fiecare este forțat să adauge cei 3% la preț, produsul final ajungând necompetitiv. Motiv pentru care, va avea de câștigat cel care integrează toate etapele de producție și vânzare. Aparent e un câștig, dar în realitate e o pierdere. În primul rând, se pierde din eficiență, pentru că este puțin probabil ca o singură firmă să se priceapă la toate la fel de bine. În al doilea rând, se pierde din flexibilitate, astfel că fostelor verigi din lanț le va fi mai greu să se reorienteze la nevoie.

Pe principiul că orice afacere este în pierdere la început, când trebuie teoretic să-și recupereze investiția, în noile condiții, nu mai există noțiunea fiscală de cost, deci investițiile nu mai sunt deductibile, deci pierderea este taxată.

Greu poate fi găsită o idee de creștere economică în măsurile de modificare a fiscalității pe care guvernul le-a promovat. Obligarea micilor patroni care nu realizează venituri de 65.000 de euro pe an să plătească 3% din venituri în loc de 16% din profit îi distruge, pur și simplu.

Ca membru al Parlamentului României sunt de acord cu necesitatea stabilirii unui regim fiscal predictibil, neîmpovărător, care să genereze dezvoltarea economică, atât a agenților economici, cât și a statului. Acest impozit trebuie să fie diferențiat în funcție de activitatea generatoare de profit. Un mic agent economic cu doi angajați vopsește mașini. Vopseaua îl costă cam jumătate din tot ce încasează de la client. Impozitul de 3% se aplică inclusiv pe vopseaua la care el nu are profit, deci plătind 3% din total, omul va trebui să plătească echivalentul unui impozit de aproape 40% din profitul său real. Alt exemplu este cel al unui magazin sătesc, în care cea mai mare parte a vânzărilor le fac țigările. Nu faci profit cu ele, dar trebuie să le ai la vânzare, pentru că altfel pierzi clienți. La fel ca la cel cu vopsitoria, impozitul pe profitul real devine uriaș, prin aplicarea obligatorie a cotei de 3% din vânzări. Rezultatul cel mai probabil al acestei măsuri va fi închiderea afacerilor mici și extinderea celor mari sau creșterea evaziunii fiscale, căci și unul și celălalt vor prefera să încaseze fără bon fiscal sau factură. La agricultori, impozitarea forfetară a culturilor poate fi chiar periculoasă. E clar că agricultura trebuia cumva impozitată, dar dacă lași neimpozitat terenul fără cultură, s-ar putea ca omul să nu-l mai cultive. Dacă este totuși profitabilă cultivarea lui, s-ar putea să își facă o firmă și ăsta ar fi un lucru bun.

Partea mai puțin bună este că nici de această dată guvernul nu pare să aibă o simulare a efectelor pentru aceste măsuri. Avea de majorat salarii pentru bugetari și pensii și, ca de obicei, a preferat să-i impoziteze pe unii mai mult, ca să le dea celorlalți. Eu nu pot să înțeleg cum ar putea fi folosită fiscalitatea ca un motor de creștere, iar nu ca o frână. Poate de aceea România merge doar cu frâna de mână trasă.

Acțiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre, inclusiv România, sunt în vederea relansării creșterii investițiilor și a ocupării forței de muncă, precum și în vederea sporirii competitivității în Europa, aspecte care trebuie să se facă prin modificarea condițiilor de aplicare a sistemului pe venitul microîntreprinderilor și chiar prin neimpozitarea cifrei de afaceri .

Sunt de acord cu necesitatea luării unor măsuri de protecție împotriva erodării bazei fiscale, datorată transferului de venituri sau capitaluri către jurisdicții cu care România nu are încheiate instrumente juridice privind schimbul de informații în domeniul fiscal, dar consider că acțiunile pe care trebuie să le întreprindă România sunt cele privind contracararea planificării fiscale agresive, nu prin impozitare excesivă, nu prin biruri noi, nu prin distrugerea agenților economici, ci prin asigurarea conformității legislației naționale cu acquis-ul comunitar. Am în vedere aici Recomandarea Comisiei 2012/772/UE și transpunerea Deciziei nr. 2012/794/UE de punere în aplicare a Consiliului din 17 decembrie 2012, de autorizare a Bulgariei și a României pentru a aplica măsuri de derogare de la articolul 5 din Directiva 2006/112/CE .

      Constantin Avram - declarație politică: - intervenție: 9 mai - Ziua Europei!;

Domnul Constantin Avram:

"9 mai - Ziua Europei!"

Ziua de 9 mai pentru noi, românii, are o importanță deosebită, asta pentru faptul că, din punct de vedere istoric, sărbătorim Ziua Independenței de stat a României și Ziua victoriei asupra fascismului, iar din punct de vedere european aniversăm Ziua Uniunii Europene.

Aceste sărbători au un numitor comun: Libertatea!

Ziua Uniunii Europene este numită și "Ziua Schuman", după numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a fost baza creării actualei Uniuni Europene. Astăzi putem spune că Europa a trecut de la integrarea economică la integrarea teritorială și politică.

Uniunea Europeană și-a propus să-și creeze o lume a oamenilor, să fie aproape de cetățenii săi, să înlocuiască «cooperarea pașnică dintre statele europene» cu o construcție care să respecte libertatea și identitatea tuturor popoarelor născute și crescute pe acest continent.

Această intenție a fost și este în sensul creării unui spațiu al conștiinței și identității europene, unde noul continent, într-o conotație ideală, să fie locul în care să se respecte libertatea și identitatea popoarelor care-l formează, pentru că: «locuitorii săi, veniți în valuri succesive de la începuturile umanității, au dezvoltat aici în mod progresiv valorile care stau la baza umanismului: egalitatea oamenilor, libertatea, respectarea națiunii», așa cum se afirmă în Preambulul Constituției Europene, unde, de asemenea, "caracterul democratic și transparent al vieții politice să acționeze în favoarea păcii, justiției și solidarității în lume".

Dacă la început, obiectivul esențial, imediat era acela al cooperării pașnice dintre statele europene, astăzi ambiția este diferită: construcția unei Europe care respectă libertatea și identitatea tuturor popoarelor ce o compun, numai prin unirea popoarelor sale. Este necesar să conștientizăm că UE este în slujba cetățenilor săi, păstrându-și propriile valori, tradiții și propria limbă, cetățenii europeni ar trebui să se simtă în largul lor în ceea ce putem numi "casa europeană".

Lumea de astăzi, într-o continuă și rapidă evoluție, are nevoie de Europa. Uniunea Europeană este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea și prosperitatea pot aduce unui continent altădată măcinat de războaie. Modelul european arată lumii că o Uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă în măsura în care se bazează pe valori și obiective comune. Și, nu în ultimul rând, trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoțit permanent demersul lui Monnet: "Noi nu coalizăm state, ci unim oameni!".

Pentru România, calitatea de stat membru implică nu numai drepturi, dar și obligații. Toate aceste drepturi și obligații derivă din tratatele și legislația adoptate de Uniunea Europeană, de la înființarea ei și până în prezent.

România, în contextul situației sale geopolitice în Europa și al populației, are rolul de interfață între Uniunea Europeană și Balcani, dar și cu regiunile Mării Negre. După căderea Zidului Berlinului și începuturile regimului democratic, România a stabilit foarte devreme, în 1990, relații cu Uniunea Europeană.

În anul 1995, țara noastră a depus cererea de a deveni stat membru, iar negocierile de aderare au fost deschise în februarie 2000 și continuate până în 2004, când au fost încheiate cu obiectivul de a primi România ca stat membru în ianuarie 2007. Tratatul de aderare a fost semnat de cele 25 de state membre, de România și Bulgaria, în aprilie 2005.

Consider că Ziua Europei este o ocazie unică de a celebra valorile noastre comune și, de asemenea, de a aduce mai aproape culturile noastre și de a contempla identitatea noastră comună ca europeni, în toată diversitatea ei.

      Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată Granitul înlocuiește istoria la Timișoara;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Granitul înlocuiește istoria la Timișoara"

Anul acesta împlinirea a 24 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 va găsi ștearsă amintirea acelor momente. Treptele Catedralei Mitropolitane din Timișoara sunt înlocuite, fiindcă nu mai sunt îndeajuns de arătoase. Fără să aibă cel mai mic gând pios pentru primele victime ale revoluției, conducerea Mitropoliei Banatului a decis înlăturarea treptelor-simbol ale Catedralei Mitropolitane.

Acestea au fost sparte cu picamerul, cu aprobarea autorităților locale, care au și finanțat cu jumătate din bani această lucrare. Catedrala Mitropolitană din Timișoara este una din cele mai de preț clădiri ale orașului și unul din cele mai reușite monumente arhitecturale din țara noastră. A fost construită între 1936 și 1940 de către arhitectul Ioan Troiănescu, fiind declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura și sculptura ei.

În timp ce Germania "exportă" fragmente din Zidul Berlinului, pentru a reaminti lumii ororile comunismului, cele 12 trepte ale Catedralei au ajuns la groapa de gunoi. Și nimănui dintre cei cu putere de decizie nu pare să-i pese. Ba mai mult, primarul Nicolae Robu se declară încântat că a fost solicitat să contribuie la o astfel de "măreață" realizare. "Mitropolia a cerut acest ajutor de la noi, pentru că nu se puteau descurca fără el", a declarat edilul șef.

"Mitropolia are în derulare o lucrare de reabilitare a treptelor Catedralei, lucrare în valoare de circa 400.000 de lei, din care jumătate din această sumă, 200.000 lei, provine din partea Consiliului Local Timișoara. Într-una din intervențiile sale, primarul Nicolae Robu afirma: "Mă bucur că lucrările au demarat și că, în scurtă vreme, Catedrala Mitropolitană din Timișoara va avea treptele așa cum merită ea să le aibă, ținând seama pe de o parte că reprezintă obiectivul religios de cea mai mare însemnătate din Timișoara, o emblemă pentru orașul nostru, dar și de încărcătura istorică pe care treptele au dobândit-o în timpul Revoluției din decembrie 1989. Eu m-am bucurat atunci când propunerea pe care am adresat-o Consiliului Local a fost aprobată, desigur după ce a avut avizul favorabil al Comisiei de resort".

Important de știut, dacă pentru autorizația de construcție, adică de distrugere a lespezilor, au fost prevăzute expres avize de la comisia zonală a monumentelor istorice, Catedrala fiind monument de categoria "A"! Tocmai de aceea, lucrările de la Catedrală au atras și atenția reprezentanților societății civile din Timișoara. "Catedrala este un monument istoric de categoria I, cu tot cu trepte. Trebuie să avem mare grijă de patrimoniul urban. Nu aveau voie să facă această schimbare. Noi trebuie să ne păstrăm memoria, pentru că atât avem", a declarat scriitorul Daniel Vighi, președintele asociației Ariergarda.

Toată lumea se agită în jurul sumei pe care onor Primăria și Mitropolia o investesc în înlocuirea treptelor Catedralei Mitropolitane. Nimeni însă nu vorbește de valoarea acelor trepte, de valoarea lor istorică, sentimentală și morală. Pe treptele Catedralei s-a tras la Revoluție, împotriva unor oameni care încercau să se refugieze în lăcașul Domnului. A curs sânge acolo, pentru libertate! Au murit oameni acolo, este un eveniment care a schimbat destinul României!

Martor tăcut al evenimentelor din decembrie 1989, treptele Catedralei sunt acum înlocuite cu unele din granit. O parte din istoria recentă a Timișoarei dispare, fără nici cea mai mică rezervă din partea autorităților locale, care chiar și plătesc pentru ca acest fapt să se realizeze. Dacă mai-marii Mitropoliei Banatului doresc să-și schimbe treptele de la Catedrală, s-o facă din banii lor. Domnul primar Robu vorbește de "încărcătura istorică" a treptelor. Pentru unii, aceste trepte chiar au fost niște trepte spre cer, în timp ce alții cer bani să le înlocuiască. Asta așa, de dragul "încărcăturii" istorice.

      Cornelia Negruț - declarație politică având ca temă A șaptea aniversare a Zilei Europei în spațiul european;

Doamna Cornelia Negruț:

"A șaptea aniversare a Zilei Europei în spațiul european"

Sărbătorim mâine, pentru a șaptea oară, Ziua Europei în interiorul Uniunii Europene. Faptul că începem să simțim și să sărbătorim împreună cu toți europenii este, fără îndoială, un lucru pozitiv. Pentru clasa politică însă, Ziua Europei trebuie să fie în primul rând un moment de reflexie, și abia apoi un motiv de sărbătoare. Un moment de reflexie cu privire la modul în care am fost sau nu am fost pregătiți să intrăm pe piața concurențială a Uniunii Europene.

Integrarea europeană a fost una dintre puținele teme supuse dezbaterii publice care nu a stârnit discuții aprinse - clasa politică, mass-media, opinia publică s-au exprimat masiv în favoarea accederii la UE. Văzut ca un fel de "tărâm al făgăduinței", spațiul european a fost stabilit ca un scop de necontestat. Poate tocmai acesta este motivul pentru care nu au fost discutate suficient implicațiile aderării țării noastre la Uniunea Europeană, nu au fost identificate cu suficientă acuratețe punctele slabe ale societății românești, la impactul cu o comunitate mult mai dezvoltată. Și, în consecință, aceste sectoare nu au fost pregătite să facă față noului context.

Factorii noștri de decizie au arătat, în mică măsură, posibilele consecințe cu urmări negative ale intrării pe o piață concurențială puternică, așa cum este cea europeană. Experiența țărilor est-europene care au aderat la UE a arătat că micii întreprinzători pot fi sever afectați de noile reglementări la care trebuie să facă față și mulți dintre ei ajung în pragul falimentului. De asemenea, agricultorii au avut serioase probleme în a face față concurenței. Desigur, dificultățile de acest gen au avut un impact social semnificativ, afectând atât micii întreprinzători, cât și pe angajații acestora.

La 7 ani de la momentul integrării, se impune acordarea unei atenții sporite sprijinirii și pregătirii pentru integrare a acestor sectoare. Partidul Conservator a propus deja un set complex de măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, printre care se află reducerea TVA la alimentele de bază și scutirea de la impozitare a venitului reinvestit. Numai dând putere economică acestor afaceri, acestea vor putea să se ridice la nivelul cerut în spațiul european. De asemenea, se impune sprijinirea producătorilor agricoli care se confruntă cu numeroase probleme. Una dintre măsurile pe care le-am propus în acest sens este ca taxa pentru utilajele agricole să fie plătită doar pentru perioada în care acestea sunt folosite, iar micii fermieri vor putea să își dezvolte mai ușor noi afaceri.

Cu toate că mai avem multe de făcut până să ajungem să fim competitivi la nivel european, să spunem la mulți ani tuturor românilor și europenilor și să privim cu încredere spre viitor!

      Dan-Laurențiu Tocuț - declarație politică despre Un nou Cod silvic - salvarea pădurilor României;

Domnul Dan-Laurențiu Tocuț:

"Un nou Cod silvic - salvarea pădurilor României"

Fac această declarație politică în numele alegătorilor colegiului ce reprezintă o bună parte a "Banatului de Munte", o zonă muntoasă cu o suprafață mare acoperită de păduri, păduri pe care avem datoria să le protejăm și să le regenerăm, acestea fiind "plămânul verde" al României.

Azi, în pădurile României se taie pe rupte, se jefuiește și o știm prea bine. Avem reglementări pline de lacune, probabil cea mai proastă și lacunară legislație în domeniu din întreaga Uniune Europeană. Așa cum stăm azi, dacă nu vom lua măsuri, ne vor blestema copiii României pentru ceea ce vom lăsa în urma noastră.

Singurele lucruri pe care avem datoria morală de a le face sunt cele generate de o voință politică, aproape inexistentă până în prezent. În 20 de ani, România nu a ajuns să aibă un Cod silvic de înaltă ținută și nici instrumentele adecvate pentru a păstra și dezvolta acest patrimoniu național de excepție, care sunt pădurile țării.

Acesta este motivul pentru care doresc, pe această cale, să salut decizia ministrului delegat pentru păduri, ape și piscicultură, doamna Ana Lucia Varga, cea care și-a asumat elaborarea în cel mai scurt timp a unui act normativ care să amendeze Codul silvic și Legea contravențiilor silvice. Modificările ce vor ajunge în curând în Parlament vor avea în vedere probleme, precum: recoltarea masei lemnoase, înăsprirea pedepselor pentru tăierile ilegale și gestionarea micilor proprietăți. Sunt necesare controale responsabile pentru depistarea defrișărilor ilegale, în contextul în care acest fenomen a atins cote semnificative, precum și măsuri ferme pentru refacerea acestora prin împăduriri eficiente.

În condițiile în care cel mai important obiectiv îl constituie conservarea și gestionarea durabilă a pădurilor și vegetației forestiere, indiferent de regimul de proprietate, doresc să menționez că doamna ministru Varga va găsi în mine și probabil în majoritatea colegilor mei susținători ai proiectelor pe care dorește să le inițieze pentru atingerea acestui scop.

O Românie fără păduri va fi o țară mai săracă, mai bolnavă și mai vulnerabilă. Este datoria noastră să milităm pentru o "Românie Verde", iar acest lucru se poate realiza și cu ajutorul unui Cod Silvic adevărat european, care să instituie reguli clare și de durata privind exploatarea, protejarea și refacerea acestui bun extraordinar pe care îl avem.

      Florin Iordache - declarație politică referitoare la Un an de guvernare, un an de stabilitate;

Domnul Florin Iordache:

"Un an de guvernare, un an de stabilitate"

În 7 mai s-a împlinit un an de când Guvernul Victor Ponta a primit votul de învestire în Parlament. În această perioadă cuvântul de ordine a fost stabilitate. S-a reușit reîntregirea salariilor și a pensiilor tăiate în mod abuziv de guvernele precedente.

România a fost în 2012 una dintre puținele țări europene care a înregistrat o creștere economică, economia a crescut cu 0,7% față de 2011, numărul de salariați a crescut cu 70.000 în perioada aprilie 2012 - februarie 2013, iar șomajul a înregistrat o scădere de 6,7% în februarie 2013.

În ultima perioadă a fost demarat proiectul de extindere a sistemului SMURD la nivel național și al programului de extindere a conectării la internet în peste 2.500 de școli.

Sunt câteva realizări care ne dau dreptul să spunem că România este pe o direcție bună, datorită unui Guvern condus de un premier capabil, numit Victor Ponta.

      Florin Mihail Secară - declarație politică intitulată Românii au talent: Victor Ponta - mentalist sau șarlatan?;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Românii au talent: Victor Ponta - mentalist sau șarlatan?"

L-am urmărit, timp de un an de zile, pe Victor Ponta, cu sentimentul că am fost martor la ceva unic, inexplicabil și extraordinar.Dacă Victor Ponta ar fi pretins, în tot acest timp, că este mentalist și că vrea să ne ofere divertisment de calitate, cu siguranță că l-aș fi votat la orice concurs de popularitate. Susținând însă că este prim-ministru, Victor Ponta a reușit să îmi inducă o neplăcută stare de perplexitate și să se comporte ca un mărunt iluzionist, dacă nu chiar ca un șarlatan.

La un an de guvernare USL, românii sunt familiarizați cu lipsa de cinste, rigoare și bun simț cu care Puterea se raportează la problemele lor. Problemele sunt mari, însă speranțele oamenilor și așteptările pe care aceștia le au de la guvern sunt modeste. Cei mai mulți cred că oricine vrea să muncească ar trebui să poată găsi o slujbă care să îi asigure un minim nivel de trai. Românii mai cred că toți copiii trebuie să aibă parte de o educație bună și că ar trebui să poată merge la facultate, chiar dacă părinții lor nu sunt bogați. Și, când îmbătrânesc, românii vor să se pensioneze păstrându-și demnitatea și respectul celorlalți. Deși au înțeles că succesul lor în viață depinde și de propriile eforturi, românii cred în continuare că guvernul ar trebui să îi ajute.

Clamând principii social-democrate, premierul Victor Ponta este însă departe de a fi găsit, în ultimul an, o rețetă pentru salarii și beneficii corecte, pentru asistență socială echitabilă, pentru impulsionarea lucrărilor publice și pentru un standard de viață în continuă creștere. După cum nu a identificat un program semnificativ de creștere a calității asistenței medicale, nici o politică energetică serioasă și nici o strategie menită a face România mai competitivă. Mai mult, dacă statul obez a mai dat jos câteva kilograme, prin suprataxare, întreprinderile românești au ajuns piele și os, dacă au reușit să supraviețuiască, și nu fac o asemenea remarcă din cauza prăpastiei ideologice care mă desparte de munții USL.

Făcând parte din generația ciclurilor de știri de douăzeci și patru de ore, Victor Ponta a observat că mentaliștii au mare trecere la televizor. Mentalismul, ca artă, trebuie să îl ducă pe spectator în punctul în care întrebarea "Este real?" să îi dispară din minte. Actualul prim-ministru dă minciunilor valențe telepatice, convins fiind că românii sunt ușor de manipulat de către cineva care posedă uneltele necesare. Trivializarea politicii a ajuns, sub guvernarea USL, la un stadiu atât de avansat, încât considerăm că politica este un show de divertisment. Regret însă că, într-un an de spectacol, Victor Ponta nu a reușit să citească gândurile românilor și nici măcar nu a reușit să scoată vreun iepuraș din joben.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică: Un an de guvernare USL a redat încrederea românilor în viitor;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Un an de guvernare USL a redat încrederea românilor în viitor"

Pe 7 mai s-a împlinit un an de când Guvernul Ponta a fost învestit în funcție. Plecând cu o presiune uriașă dată de așteptările foarte mari ale românilor după dezastrul guvernării PDL, Cabinetul USL a reușit într-un an de zile să redea încrederea românilor în viitor și să crească nivelul de trai al unei bune părți a românilor. Bilanțul este, deci, unul mai mult decât mulțumitor.

Principalul factor care a stat în spatele acestei reușite în actul de guvernare este Premierul Ponta. Acesta a dat dovadă de multă consecvență în acțiunea guvernamentală și a încercat, pe cât posibil, să respecte angajamentele electorale pe care Uniunea Social Liberală și le-a asumat în 2012. Așa se face că, salariile bugetarilor au fost reîntregite. Au existat două tranșe - una în iunie 2012 și alta începând cu ianuarie 2013. S-a reparat una dintre marile nedreptăți ale Guvernului Boc, cel care, în dorința sa avidă de a rezolva problemele bugetare, a tăiat în carne vie. De asemenea, pentru prima dată din 2008 și până acum, s-au indexat pensiile cu 4%. Una dintre cele mai neglijate categorii sociale a primit astfel un balon de oxigen extrem de important. De asemenea, a fost promovată legea care majora indemnizația de creștere a copilului la 85% din venitul net.

Toate acestea au fost măsuri sociale importante, cu caracter reparatoriu. Ele s-au transformat însă și în soluții de susținere economică, dat fiind faptul că a crescut consumul cu aproape 1% în 2012 și cu mai mult de 3% de la preluarea guvernării de către USL. De altfel, și anul acesta, românii ar putea să-și cumpere mai multe lucruri și să finanțeze astfel economia. Iată încă o dovadă a încrederii în guvernarea Ponta.

Anul 2012 a adus și o creștere economică de 0,7%. Mai mică decât ne-am fi dorit, dar considerabil mai mare decât ce se preconiza după scandalul politic din vara lui 2012, dar și după reintrarea în recesiune produsă în timpul guvernărilor Boc și Ungureanu. Din această perspectivă, Executivul USL merită felicitat că a reușit să genereze creștere economică pentru țară. Cu atât mai mult cu cât, per total, economia Uniunii Europene a scăzut cu 0,2% anul trecut, iar Zona euro chiar cu 0,5%. În contextul acesta, România a fost un adevărat performer și va continua să fie astfel și în 2013, când ne așteptăm la un avans de peste 1,5%.

Acțiunile Executivului sunt însă mult mai largi și beneficiile se vor simți în timp. Spre exemplu, anul acesta sectorul energetic din România va aduce bani țării, nu pierderi așa cum s-a întâmplat în trecut. Rezolvarea problemelor de la Hidroelectrica și încurajarea investițiilor în domeniu sunt garanții clare că există o strategie funcțională care va produce bunăstare și va transforma sectorul energetic într-un motor economic foarte important pentru țara noastră.

La capitolul plusuri aș adăuga și felul în care a fost gestionată situația fondurilor europene. Concentrarea pe acest drum, prin alocarea de fonduri suplimentare necesare cofinanțării, simplificarea birocratică și deblocarea a mai multe programe oprite din cauza guvernării PDL sunt puncte suplimentare pe care Guvernul Ponta le reușește. E pentru prima dată de la intrarea României în 2007 în Uniunea Europeană când un Executiv se preocupă de a aduce banii comunitari în detrimentul finanțării unor proiecte de infrastructură, prin bani din bugetul de stat, care ajungeau în mare măsură la clientela proprie.

Nu aș vrea să închei acest scurt bilanț al unui an de guvernare USL fără a face referire și la îmbunătățirea funcționării procesului legislativ. În sfârșit s-a ajuns în postura în care Guvernul nu se mai substituie Parlamentului. În afară de asumarea răspunderii pe Legea retrocedărilor, urgență generată de mai multe decizii CEDO, Parlamentul este singurul care se ocupă de procesul legislativ. Iar acest lucru se vede și în felul în care sunt gestionate dezbaterile despre revizuirea Constituției și regionalizare. Faptul că USL, în ansamblul său, nu a renunțat la două proiecte politico-administrative de anvergură arată seriozitatea cu care înțelegem să tratăm lucrurile pe care ni le-am asumat în timpul campaniilor electorale de anul trecut. Sunt convins că există suficientă voință politică pentru a le duce la îndeplinire și pentru a transforma astfel Uniunea Social Liberală într-un adevărat agent al reformei și schimbării în bine a României.

Concluzia care se impune este foarte simplă: datorită guvernării USL, țara este pe un drum bun. Oamenii pot privi mai optimiști către viitor. Cu siguranță nu am ajuns încă la nivelul așteptărilor care existau, dar la fel de sigur este faptul că direcția este cea corectă.

      Mircea-Gheorghe Drăghici - intervenție privind Ziua Europei;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Ziua Europei"

Ziua de 9 mai are pentru poporul român o semnificație deosebită. La această dată, sărbătorim Ziua Independenței proclamată în 1877, Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, dar și Ziua Europei. În anul 1985, Consiliul European de la Milano a ales data de 9 mai ca Zi a Europei. Este un moment de sărbătoare pentru Uniunea Europeană în ansamblu, pentru statele membre și cetățenii acestora.

UE nu este doar un spațiu economic comun, ci reprezintă o comunitate de valori comune și, cel mai important, o încercare de a construi un viitor mai bun.

Uniunea Europeană reprezintă cel mai amplu și ambițios proiect al secolului al XXI-lea. România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, după ce Tratatul de aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de către toate statele membre. România și-a dorit aderarea la UE pentru a lua parte la acest ansamblu instituțional încă din 1995, când a depus cererea de aderare, negocierile derulându-se între anii 2000 - 2004.

A fi membru al UE înseamnă a beneficia de o serie de drepturi, dar și asumarea unor obligații. Aderarea României la UE le-a dat românilor posibilitatea de a călători liber în spațiul european și de a beneficia de avantajele pieței libere. Mai mult, ne-am bucurat de îmbunătățirea oportunităților de afaceri și a posibilităților de studiu și muncă în afara granițelor țării.

Pentru români, apartenența la UE trebuie să devină o stare de spirit, un reflex. Fiecare român trebuie să simtă că face parte din acest ideal al Europei Unite. Românii au multe motive să fie mândri de țara lor și de faptul că suntem europeni.

Din punct de vedere economic, România a dovedit, în ultimul an, că poate depăși impasul financiar și este printre puținele țări din Europa care s-au bucurat de creștere economică. De asemenea, țara noastră s-a bucurat în ultimul an și de cea mai mare producție industrială din UE. România poate fi considerată un exemplu în UE și în ceea ce privește suprafața agricolă cultivată, clasându-se pe primele locuri în anul 2012.

Rezultatele obținute peste granițe de tinerii din țara noastră reprezintă un motiv de bucurie și mândrie pentru românii de pretutindeni. Amintesc în acest caz recentele performanțe ale elevilor și studenților români la olimpiadele de matematică, informatică, geografie. Mai mult, reprezentanții gimnasticii românești ne fac cinste la fiecare competiție la care participă. Chiar dacă mai avem multe de învățat, trebuie să cinstim și să respectăm cetățenii care ne promovează cu onoare țara în Europa.

Consider că trebuie să învățăm și să ne apreciem statutul de europeni chiar de la străinii care se stabilesc în România și se îndrăgostesc de peisajele, istoria și tradițiile noastre deosebite.

Cu bucurie în suflet și având speranța într-un viitor comun mai bun, urez tuturor românilor și prietenilor noștri din alte state europene un călduros la mulți ani!

      Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema: Fără credibilitate și argumente. Moțiunea privind companiile de stat, o nouă rundă de demagogie ieftină marca PDL,

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Fără credibilitate și argumente. Moțiunea privind companiile de stat, o nouă rundă de demagogie ieftină marca PDL"

După dezastrul economic provocat între ianuarie 2009 și aprilie 2012 de fosta guvernare PDL, am crezut că liderii și parlamentarii acestui partid se vor abține o bună perioadă de timp să mai vorbească despre salariile românilor - tăiate cu 25% în acea perioadă -, despre mediul de afaceri și IMM-uri - 200.000 dintre ele falimentate de impozitul forfetar introdus de domnul Pogea -, despre pensii - dacă nu tăiate, atunci micșorate abuziv cu 5,5% puncte procentuale - sau despre alte drepturi amputate fără discernământ și fără pic de jenă, precum indemnizațiile mamelor și alocațiile copiilor.

Știu, nu despre aceste subiecte este vorba în moțiunea simplă depusă de pedeliști "Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?", care urmează a fi votată în cursul zilei de mâine în plenul Camerei Deputaților. De asemenea, știu, și respect acest drept, că poți apela, ca partid parlamentar, la instrumentele democratice de luptă parlamentară, unul dintre ele fiind moțiunea simplă. Mai știu, pe de altă parte, că poți iniția o moțiune simplă doar dacă ai ceva de spus despre subiect și dacă ești credibil în acest sens.

Ei bine, PDL nu se dezminte și nu abandonează retorica populistă atât de consacrată în anii de guvernare. Chiar dacă lipsit de argumente și de credibilitate după propriul eșec la guvernare, acest partid trântește astăzi o nouă moțiune simplă, dar fără a aminti de salarii, pensii sau investiții. Atunci despre ce? Oare în ce domeniu a excelat fosta guvernare pentru a avea calitatea morală de a da lecții?

Ei bine, cum la acest partid viața bate filmul, aroganța bate credibilitatea, iar demagogia, argumentele, s-a găsit și de această dată o temă, bună de trâmbițat doar pentru gargara pedelistă, anume companiile de stat - între managementul privat și cumetriile de partid.

Stimați colegi democrat-liberali, cred că ați greșit perioada la care faceți referire în această moțiune. Dacă cumva ați uitat, așa cum obișnuiți de ceva vreme, vă pot reaminti faptul că guvernarea PDL era mult mai potrivită și mai prielnică cumetriilor de partid, singurul domeniu în care ați performat. Este adevărat, fără management privat, pe care nu l-ați implementat nicăieri și niciodată! Ca atare, dacă tot doriți să abordați acest subiect pe marginea căruia aveți expertiză, titlul corect al dezbaterii din aceste zile ar trebui să fie: "Companiile de stat în guvernarea PDL - căpușare privată și cumetrie de partid" - subiect care ar umple sute de pagini (nu doar nouă) și câteva zile de discuții.

Pe de altă parte, textul moțiunii nu face referire la "performanțele" companiilor de stat din timpul guvernării dumneavoastră, dar nici la rezultatele auditului realizat la fiecare dintre ele după ce ați părăsit corabia puterii. Oare pentru că nu doriți să faceți și mai multă vâlvă după ce timp de aproape patru ani le-ați căpușat prin firmele clientelei politice, așa cum s-a întâmplat la Oltchim, la Compania Națională a Huilei, la Hidroelectrica, la CFR Marfă etc.? Mai grav este că ați adus comunități locale întregi, dependente de soarta economică a acestor companii, pe câte un butoi de pulbere, condamnându-le la subdezvoltare.

Cât despre arierate, ați amânat acest subiect fierbinte cu fiecare vizită a delegației FMI din 2009 încoace, iar nivelul lor a crescut cu fiecare amânare. Astăzi, când Guvernul USL și-a asumat implementarea managementului privat în urma acordului cu FMI, aveți îndrăzneala de a critica această măsură de parcă nu dumneavoastră ați fi condus România în perioada 2009-2011. Invocați undeva în textul moțiunii faptul că amânarea implementării managementului privat la companiile de stat ar dăuna mersului economiei românești. Credeți-mă, cea mai grea piatră de moară atârnată de gâtul economiei românești a fost guvernarea PDL și e suficient să-i întrebi pe români la fiecare colț de stradă ca să-ți confirme această realitate tristă.

Nu vă faceți griji, noi vom respecta toate obligațiile care ne revin. Și nu uitați un lucru: vom implementa managementul privat în companiile de stat și vom închide supapa arieratelor, numai că acest proces este dificil și pentru că starea dezastruoasă în care ați dus și lăsat aceste companii nu convinge atât de ușor investitorii și managerii privați.

În ceea ce vă privește pe dumneavoastră, am rugămintea să nu mai folosiți Parlamentul și moțiunile simple în lupta internă a PDL, pentru a demonstra, o tabără împotriva alteia, că faceți opoziție și că vă pasă de soarta românilor și a economiei românești!

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al PNL nu va susține și nu va vota un text de moțiune cu un profund caracter demagogic, fără soluții și care nu conține sub nicio formă asumarea responsabilității inițiatorilor pentru propriul act de guvernare din perioada 2009-2011.

      Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică cu privire la necesitatea lucrărilor de infrastructură rutieră;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Vreau să atrag atenția, prin această declarație politică, asupra nevoii de intensificare a eforturilor pentru obținerea finanțărilor necesare, precum și a demarării lucrărilor destinate infrastructurii rutiere. Acest fapt este cu atât mai important cu cât largi regiuni din țara noastră beneficiază de legături de infrastructură extrem de precare. Mai mult, în condițiile în care dorim să dezvoltăm turismul, trebuie să ne îngrijim și de dezvoltarea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare.

Nu pot să nu fac referire la Croația, fiind reprezentant al minorității croate în Parlamentul României. În timp ce România este blocată în demersul de construcție de noi kilometri de autostradă, Croația, țară care va intra în Uniunea Europeană abia în vara acestui an și care a traversat un devastator război, stă foarte bine la capitolul autostrăzi. Astfel, Croația este una dintre cele mai dezvoltate țări la nivelul rețelei de autostrăzi, în anul 2011 Zagrebul fiind legat de majoritatea regiunilor printr-o structură de 1100 de kilometri de autostradă. De asemenea, drumurile europene sau de administrare internă sunt la standarde cu adevărat europene.

Acesta este contextul în care vreau să amintesc faptul că multe drumuri din România nu au beneficiat de atenție și finanțare din partea autorităților foarte mulți ani, acum acestea aflându-se în condiții ce duc aproape la imposibilitatea circulației în acea zonă. Este situația Drumului Județean 581 A, actualul Drum Comunal 140 - aproximativ 6,5 km -, aflat în administrarea comunei Carașova, județul Caraș-Severin, precum și a celui care traversează satul Nermet (3,5 km) din aceeași comună. Acestea nu au mai fost reabilitate sau reparate de ani buni, deși au o deosebită importanță pentru activitățile economice și traficul rutier al locuitorilor din zonă.

Reamintesc faptul că România este țară a Uniunii Europene cu drepturi depline, dar și cu obligația de a asigura locuitorilor săi un nivel european de viață și acces la infrastructură. Ca parlamentar român vreau să pot spune cu mândrie că și țara noastră se înscrie cu succes în rândul țărilor civilizate care oferă confortul necesar locuitorilor săi, precum și o imagine pozitivă pentru turiștii care aleg România ca destinație de vacanță.

      Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată: După ani buni, Ministerul de Interne și-a făcut datoria;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"După ani buni, Ministerul de Interne și-a făcut datoria"

Românii s-au bucurat zilele trecute de o adevărată vacanță de primăvară, dar cu vreme de vară, pe intervalul dat de sărbătoarea celor ce muncesc, 1 Mai, și Sfintele Sărbători de Paște. Dar românii nu s-au bucurat doar de faptul că au avut între 4 și 6 zile libere, ci și de faptul că le-au petrecut în siguranță. Și acest lucru s-a datorat în special modului profesionist în care s-a lucrat în aceste zile la Ministerul de Interne. De la ministru până la ultimul agent de pe stradă, prioritatea a constituit-o prevenirea evenimentelor neplăcute și asigurarea unui climat de siguranță pentru românii care au avut parte de ceea ce am denumit vacanța de primăvară. Știu că s-au depus eforturi deosebite, dar, de asemenea, știu că și rezultate au fost pe măsură.

Spre deosebire de anii trecuți, televiziunile de știri nu au mai avut din abundență "materie primă" privind incidente grave, accidente în zonele turistice, iar la spitale, numărul de "pacienți" proveniți din rândul turiștilor a scăzut drastic acum, în 2013. Și acest lucru se datorează modului în care a fost planificată utilizarea unei adevărate armate de 30.000 de angajați ai Ministerului de Interne și modului în care au acționat în teren jandarmii, polițiștii și ceilalți angajați ai ministerului.

Sigur, izolat au mai avut loc evenimente - dar acestea sunt inerente în zonele de aglomerație -, dar de amploare redusă, au mai avut loc accidente rutiere, dar foarte puține în raport cu anii trecuți pe drumurile înspre și dinspre litoral, zone montane, stațiuni balneare etc.

Pentru modul cum s-a acționat, cred că toți cei care au muncit pentru ca românii să-și petreacă vacanța de primăvară în siguranță trebuie felicitați. Cred că pentru prima dată, acum, în 2013, angajații de la "interne" au lucrat la standarde europene.

Aș vrea să insist și asupra unui subiect care trebuie să intre și în atenția noastră, a parlamentarilor. După mulți ani - nici nu mai rețin dacă este vorba de 10 sau 12 sau 15 - trenurile pe ruta București - Constanța au parcurs distanța în două ore. Este adevărat, și acest lucru s-a datorat tot angajaților de la "interne", concret, celor 500 de jandarmi care au păzit impecabil calea ferată. Și tot adevărat este că păzirea căii ferate București-Constanța a constituit un experiment. Toată lumea știe de ce un traseu de două ore este parcurs în patru sau chiar cinci ore: furturile de materiale. Știu că utilizarea și pe viitor a unei paze militarizate este extrem de costisitoare și nu există fondurile necesare; știu, de asemenea, că achiziționarea unei aparaturi de supraveghere nu este posibilă în acest moment. Până la găsirea unei soluții, trebuie ca Parlamentul să intervină și să voteze sancțiuni extrem de drastice pentru descurajarea celor care fură materiale de pe calea ferată. Și sancțiunile extrem de drastice nu trebuie să-i vizeze doar pe hoți, ci și pe responsabilii unităților de primire și stocare a fierului vechi, adică acolo unde cei care fură valorifică "prada". Până la urmă furtul de pe calea ferată reprezintă și un atentat la siguranța cetățeanului și chiar la siguranța națională.

      Ioan Balan - declarație politică cu subiectul: Un an pierdut pentru România!;

Domnul Ioan Balan:

"Un an pierdut pentru România!"

Ieri s-a împlinit un an de când Uniunea Social Liberală a preluat puterea guvernamentală și parlamentară în România, iar acest lucru nu poate fi nicidecum un prilej de bucurie, deoarece un an de guvernare USL a însemnat un an pierdut de români și de România, pe calea dezvoltării și modernizării țării. Chiar dacă rubricile calendarului nu ne mint, USL încearcă să convingă pe toată lumea că, în perioada mai - decembrie 2012 nu a guvernat USL, ci Guvernul Ponta 1, care nu-i totuna cu Guvernul Ponta 2.

Indiferent de perioada la care ne raportăm, grav este că nici măcar de lipsă de performanță nu putem vorbi la adresa guvernării USL, ci, dimpotrivă, de contraperformanțe uriașe, care, dacă vor continua, vor duce România cât mai aproape de anul 1989, și nu de anul 2020.

Contraperformanțele Guvernului talk-show sunt atât de numeroase și evidente încât exced spațiul disponibil unei declarații politice. Cu toate acestea, românii au început să înțeleagă deja că Victor Ponta nu guvernează, ci doar moderează emisiuni de televiziune și că își dorește mai degrabă o carieră în televiziune, decât una în politica românească. De aceea, Victor Ponta dă cu farduri unei economii din ce în ce mai slăbite, unui mediu de afaceri puternic slăbit, care în ultimul an nu a beneficiat în niciun fel de sprijinul guvernamental. Singurele lucruri pe care le-a primit de la Guvernul USL au fost: taxe mai mari, arierate mai mari, investiții publice tăiate, incertitudine și totală lipsă de predictibilitate.

Un an de guvernare USL echivalează deja cu un dezastru și un regres vizibil pentru toate domeniile vieții sociale și economice: reforma din sănătate a bulversat întregul sistem și singurul lucru concret care s-a realizat sunt canapelele din piele din biroul ministrului; în educație, tot efortul de reformare a sistemului a fost distrus la ceas de seară printr-o suită de ordonanțe de urgență scrise de singurul ministru al educației pe care îl are USL, doamna Andronescu; cercetarea și cercetătorii sunt siliți de USL să plece din țară, pentru că aici nu sunt pe placul celor care plagiază; în sistemul public de salarizare și de pensii se rescriu deja legile speciale; disponibilizările colective sunt făcute fără proiecte de asimilare pe piața muncii a viitorilor șomeri; privatizările s-au transformat deja în bătaia de joc a Guvernului la adresa economiei naționale și a angajaților acestora; niciun euro nu a fost accesat de Guvernul USL din fondurile europene nerambursabile, ci, dimpotrivă, majoritatea programelor sunt blocate sau presuspendate; îndepărtarea noastră de Uniunea Europeană este pe zi ce trece mai vizibilă, începând cu ratarea obiectivului Schengen și până la abandonarea țintei de aderare a României la moneda unică europeană.

Toate aceste contraperformanțe ale guvernelor USL au fost deja grupate de către Partidul Democrat Liberal în "Cartea neagră a guvernării USL" și, dacă până acum acest document avea o conotație simbolică a opoziției, astăzi el are, din nefericire, mult prea multe argumente să fie considerat un document ce cuprinde cele mai negre zile din istoria postdecembristă a României. Așadar, stimați colegi, orice zi de guvernare a USL aduce românilor o viață mai grea și ratarea obiectivelor de modernizare.

      Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică cu titlul: Un an de USL, fapte versus promisiuni;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Un an de USL, fapte versus promisiuni"

În intervențiile pe care le-am avut de la această tribună am considerat necesar să aduc în atenția dumneavoastră opinia mea cu privire la problemele de interes local și național, probleme care sunt de cele mai multe ori derivate din modul cum Guvernul și, implicit, majoritatea parlamentară care îl susține în prezent își duc la îndeplinire programul de guvernare.

Schimbul între promisiune și vot a avut loc acum un an. Acum un an o majoritate parlamentară a ales să susțină un nou Guvern, care în mare parte se află și astăzi la cârma țării. În opinia mea este foarte important să avem o atitudine critică argumentată și echilibrată asupra activității guvernului, indiferent ce parte a eșichierului politic ocupăm vremelnic.

Altfel spus, trebuie să fim corecți și să sancționăm greșelile Guvernului acolo unde acestea sunt și să încurajăm eforturile benefice întreprinse de acesta atunci când este cazul, chiar dacă ne aflăm în opoziție sau la putere.

Și pentru că eu reprezint opoziția în Parlament, vreau să încep cu câteva aprecieri la adresa Guvernului. Consider salutar efortul Guvernului de a crește indemnizația pentru mame, chiar dacă este vorba despre o creștere timidă, cel puțin în raport cu cheltuielile necesare acestei activități, și sunt convinsă că mamele știu despre ce vorbesc. De asemenea, trebuie apreciată creșterea salariului minim la 800 de lei, chiar dacă această creștere în raport cu inflația nu mai este la fel de temeinică. Reîntregirea salariilor bugetarilor și eliminarea impozitării pensiilor sunt, în opinia mea, ultimele două măsuri cu adevărat bune pe care actualul Guvern le-a întreprins.

Și pentru că eu nu mă aflu printre colegii noștri care susțin coaliția USL, îmi permit să aduc și câteva critici, cred eu, constructive Guvernului României. Domnilor guvernanți, totul este scump și din ce în ce mai scump. Alimentele de bază, pâine, făină, orez cartofi și alte legume s-au scumpit foarte mult în raport cu veniturile medii ale populației. Ați promis că atunci când veți ajunge la guvernare mâncarea nu va mai fi un lux. Reducerea TVA-ului la alimentele de bază a fost un veritabil vârf de lance în campania electorală și cei mulți și-au pus speranța în această promisiune care, cu tot regretul, vă spun că nu pare deloc realizabilă. Politica economică a guvernului nu pare deloc departe de ideile economico-financiare ale guvernărilor ultimilor 4 ani. Taxele locale au crescut aproape fără excepție. TVA-ul a rămas la nivel de top în Europa, coplata la sănătate este pe cale să fie implementată, iar taxa auto nu face excepție de la valul de creșteri ale dărilor către stat. Energia este din ce în ce mai scumpă și combustibilul crește și el constant. Acest mediu economic este propice nu pentru creștere, ci pentru stagnare sau chiar recesiune.

Reducerea CAS-ului, veșnica promisiune făcută pentru a mulțumi dorințele angajaților și angajatorilor deopotrivă, rămâne un subiect tabu, și investițiile în România rămân la cote îngrijorător de mici, din cauza, cred eu, lipsei de predictibilitate fiscală. La Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților discutăm aproape săptămânal modificări ale Codului fiscal.

Nu în ultimul rând, doresc să atrag atenția celor care guvernează asupra eșecului implementării managementului privat la companiile unde statul este încă acționar. Se ratează ocazii bune de a face ordine în sistemul public pentru a hrăni, se pare, o clientelă de partid sau, mai bine zis, partide, foarte avidă. Nici cu privatizările nu stăm foarte bine, că tot veni vorba de management privat. Oltchim, Mechel și mai nou CFR marfă sunt exemple concludente de "așa nu" în materie de privatizări locuri de muncă, pierdute.

Perioada de grație a expirat. Putem fi mulțumiți de faptul că ambițiile politice ale liderilor palatelor Victoria și Cotroceni au ajuns să nu mai fie concurente, dar acest lucru nu este nici pe departe suficient. Vrem soluții pentru problemele cu care ne confruntăm de zeci de ani. Avem nevoie de soluții pentru șomaj, mai ales în rândul tinerilor. Avem nevoie de creștere economică și de un sistem fiscal predictibil și eficient. Avem nevoie de o clasă de mijloc puternică care să susțină un plus în bugetul național și de unde privesc eu sistemul bilanțul guvernului este încă pe minus.

      Ion Diniță - declarație politică având subiectul: Salariile din sistemul bugetar trebuie să reintre în normalitate;

Domnul Ion Diniță:

"Salariile din sistemul bugetar trebuie să reintre în normalitate"

Partidul Conservator susține intenția Executivului de a plafona salariile directorilor din companiile de stat în standardele Băncii Naționale a României. În opinia mea, buna funcționare a statului român a fost grav lezată în ultimii ani și de proliferarea acestor venituri incredibile pe care le-au suportat toți românii, toți contribuabilii onești. Consider că este inadmisibil să existe în România, o țară care are, potrivit statisticilor, peste 9 milioane de oameni la limita sărăciei, salarii care pot ajunge și la 188.000 de lei pe lună, precum în cazul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Din acest punct de vedere, jaful comis pe banii și cu acordul statului trebuie să înceteze, iar Partidul Conservator cere imperativ premierului Victor Ponta să stopeze odată pentru totdeauna acordarea acestor venituri incredibile de la bugetul de stat.

Din păcate, la acordarea acestor salarii, puțin spus nesimțite, și-a adus contribuția întreaga clasă politică de după 1989. Cu siguranță veniturile uriașe din sectorul de stat, unele dintre ele depășind cele mai înalte standarde de salarizare din mediul privat, au fost tolerate de la o guvernare la alta, conform principiului păgubos de a asigura avantaje clientelei politice, care, ulterior, s-au transformat în mod sigur în beneficii reciproce obținute de partidele politice în anii electorali, și nu numai.

Este imperios necesar ca primul-ministru și Guvernul USL să impună o ordine riguroasă în acordarea viitoarelor salarii la nou-înființata structură a Autorității de Supraveghere Financiară. Acestea trebuie să se încadreze în standardele Băncii Naționale, oricum mult mai consistente decât veniturile obținute de demnitarii statului, de la președinte la primarul celei mai amărâte comune. Ca să nu mai vorbim de oamenii sau bugetarii obișnuiți, de medici sau profesori cu salarii de 1.000 lei lunar, și ei contributori la bugetul de stat, care, fără îndoială, au un sentiment justificat de aversiune față de întreaga clasă politică din această perspectivă.

De-a lungul timpului s-a mai vorbit despre salariile uriașe din sistemul de stat. Niciun guvern nu a reușit însă să stopeze acest fenomen scăpat de sub control, tocmai din acest punct de vedere misiunea Guvernului nu este deloc ușoară. Suntem de acord ca acești directori să fie bine plătiți, să fie stimulați să facă performanță, însă când vorbim despre venituri de zeci de mii de lei lunar pentru conducătorii unor unități de stat cu pierderi este prea mult!

Partidul Conservator susține transparența bugetelor fiecărei instituții din subordinea statului, în special a modului de cheltuire a banului public. Cerem, de asemenea, o anchetă a Corpului de control al primului-ministru care să dezvăluie cum s-a ajuns la acordarea acestor salarii nesimțite, iar vinovații să fie trași la răspundere, indiferent de culoarea lor politică.

      Ionel Stancu - declarație politică cu privire la alinierea sistemului de învățământ la normele europene;

Domnul Ionel Stancu:

România face pași importanți pentru alinierea la normele europene privind sistemul de învățământ din țara noastră. Dacă în urmă cu un an am primit opinii pro și contra privind introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar, acum lucrurile au intrat pe făgașul normal. Cel mai important lucru este tocmai faptul că opinia publică și în special părinții au înțeles nevoia creării unei punți de trecere de la învățământul preșcolar (grădiniță) la cel primar.

Introducerea clasei pregătitoare este de natură să acomodeze pe micul școlar cu un sistem de învățământ nou. Mai mult decât atât, acesta va fi pus în situația în care va îmbina orele de studiu al noilor materii cu orele de relaxare și educație fizică.

În acest an ministerul de resort a reușit să rezolve fără vreun scandal mediatic una dintre cele mai importante probleme: cererile de suplimentare de locuri destinate clasei pregătitoare.

Astfel, dacă în Capitală a fost nevoie de suplimentarea cu 74 de clase, in Ilfov au fost suplimentate 5 clase, în Dolj 12 clase, iar la Cluj s-au introdus 7 clase în plus. Acest fapt arată fără echivoc faptul că a existat o reacție în timp real la solicitarea părinților care au cerut mărirea numărului de clase, în special în marile orașe.

Cu toate acestea în exprim speranța ca autoritățile responsabile să aibă aceeași deschidere și față de problemele cu care se vor confrunta și școlile din mediul rural în anul școlar viitor. Știm că multe dintre acestea sunt lipsite de finanțarea necesară atât reparațiilor de bază, încălzirii pe timp de iarnă, precum și pentru asigurarea minimului de utilități.

Ne dorim din ce în ce mai mult ca și școlarii care învață în școlile sătești să parcurgă mult mai ușor drumul către școală, mulți dintre aceștia fiind nevoiți să meargă kilometri întregi pe jos și de multe ori școlile la care ajung nu au dotările necesare.

Acesta este motivul pentru care salut răspunsul prompt al ministerului pentru rezolvarea primelor probleme cu care se confruntă cei care vor merge la școală în clasa pregătitoare, dar îmi exprim în același timp speranța pentru un răspuns la fel de eficient în fața solicitărilor unităților de învățământ din mediul rural.

      Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: - România are nevoie de minimum 50 de poli de dezvoltare;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"România are nevoie de minimum 50 de poli de dezvoltare"

Executivul a stabilit în anul 2008, prin H.G. nr. 998/2008, completată prin H.G. nr. 1149 din 18 septembrie 2008, polii de creștere în număr de 7 (Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov) și polii de dezvoltare urbană în număr de 13 (Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galați, Deva, Oradea, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș), în cadrul cărora se realizează cu precădere investiții din programele cu finanțare comunitară și națională.

"Coincidența" face ca ecuația 7 + 13 = 20 de poli de creștere și dezvoltare să se plieze concepției de regionalizare a PDL-ului. Ne aducem aminte că aceștia au lansat ideea desființării județelor actuale și crearea a 20 de județe mai mari care să se constituie ulterior în regiuni de dezvoltare.

Provin dintr-un județ al cărui municipiu de reședință, ca multe altele, de altfel, nu a fost inclus pe lista de mai sus. Consecința tristă: investițiile din programele cu finanțare comunitară și națională ne vor ocoli, fiind astfel condamnați la subdezvoltare regională și exodul forței de muncă.

Susțin cu tărie concepția prezentată recent de către vicepremierul Liviu Dragnea. Susțin concepția unei regiuni multipolare în cadrul căreia toate municipiile reședință de județ vor trebui să joace rolul unui pol de dezvoltare regională.

În același timp, devine evident conflictul de logică între situația consacrată prin H.G.-urile amintite și proiectul Guvernului USL privind stimularea procesului de multipolaritate a dezvoltării regionale.

Ca atare, afirm răspicat că se impune o decizie politică de modificare a actului normativ de desemnare a polilor de dezvoltare urbană, pentru a adăuga listei și alte centre care să respecte concepția de dezvoltare regională multipolară.

Nu vreau să insist pe motivele care au generat, la momentul respectiv, hotărârea prin care au fost stabilite cele 13 municipii ca poli de dezvoltare urbană.

Susțin cu tărie că potrivit unor criterii obiective, printre care aș enumera poziția geografică și accesibilitatea, istoria, potențialul uman, capacitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, serviciile publice oferite, capacitate de asociere administrativă, există condițiile lărgirii listei polilor de dezvoltare urbană cu centre noi, adaptate noii concepții de dezvoltare regională.

Și, de ce nu, toate municipiile reședință de județ omise anterior, printre care aș enumera Târgoviște, Bistrița, Târgu Jiu, Buzău sau alte municipii și orașe, mai noi sau mai vechi, dar importante pe harta dezvoltării regionale durabile a României, pot fi incluse în lista polilor de dezvoltare. Măsura ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de atenuare a dezechilibrelor de dezvoltare regională, a regiunilor multipolare, respectiv crearea unei structuri spațiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.

E de datoria noastră să propunem o astfel de abordare și să insistăm ca demersul să devină prioritar pe agenda Executivului.

      Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: - Regionalizarea - o nouă șansă pentru personalul din administrație;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"Regionalizarea - o nouă șansă pentru personalul din administrație"

Una din tezele exprimate în cadrul numeroaselor luări de poziții din partea oponenților regionalizării este aceea că regionalizarea va introduce un nivel administrativ care ar determina, ca efect direct, creșterea numărului de funcționari și, în fapt, dezvoltarea unei birocrații suplimentare.

Desigur, modul acesta de a privi lucrurile vădește limitele de abordare și unghiul îngust din colțul căruia se raportează unii sau alții la un proiect extrem de responsabil. Eu îmi doresc sincer să găsim capacitatea de a depăși acest blocaj (de viziune). Și vreau să cred că regionalizarea, în forma propusă prin delegarea responsabilităților de la nivel central la nivel regional, va însemna, înainte de toate, o reașezare a corpului administrativ într-o nouă matcă, determinând efecte imediate în modul de realocare a resurselor umane și, implicit, a competențelor din cadrul instituțiilor implicate.

Un prim efect întrezărit trebuie să însemne reducerea numărului de funcționari, supradimensionați și inutil cantonați, ca să nu spun anchilozați, în structurile centrale din instituții și ministere, aduși acolo de valurile succesive de schimbări politice de după 2004, fără să ofere valoarea, competența, calitatea, eficiența actului administrativ așteptate de la ei, ci, din păcate, mai multă corupție și inflexibilitate administrativă. Mai mult decât atât, pozițiile din instituțiile regionale transferate la nivel județean vor oferi șansa specialiștilor din teritoriu să se exprime cu motivarea de care procesul administrativ are astăzi atâta nevoie.

Închei prin a spune că regionalizarea este o excelentă oportunitate pentru reașezarea administrației într-un nou format, mai eficient, mai apropiat de cei cărora actul public le este destinat. Restructurarea aparatului birocratic, și nu dezvoltarea excesivă a acestuia, este obiectivul de căpătâi. Punerea în valoarea a specialiștilor, și nu crearea unui mamut administrativ păgubos și sufocant, va asigura, în final, dezvoltarea economică durabilă a regiunilor și, implicit, a României.

      Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: - Regionalizarea actuală nu are nimic în comun cu cea din perioada stalinistă;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"Regionalizarea actuală nu are nimic în comun cu cea din perioada stalinistă"

În dezbaterile publice și confruntările de idei din ultima perioadă am întâlnit tot felul de prejudecăți pe marginea procesului de regionalizare, așa cum a fost el gândit de guvern. Pe foarte multe dintre acestea le-am respins din start, ca fiind simple exerciții de blocaj, fără argumente. În câteva cazuri am căutat să ofer explicațiile de rigoare, în temeiul faptului că așa înțeleg dezbaterea unui subiect de interes major.

M-am întâlnit de mai multe ori cu opinii care încercau să acrediteze ideea că regionalizarea, în forma propusă de guvern, ar induce efectele negative ale regionalizării din perioada stalinistă. Trebuie spus că opinia se manifestă, în special, în rândul celor care au trăit fenomenul, oferind greutate suplimentară acestor voci.

Ele fac referire, cu precădere, la efectul polarizării dezvoltării în câteva centre urbane, urmare a concentrării deciziei politice, a resurselor financiare, culturale și intelectuale. Acest lucru ar conduce la subdezvoltarea vechilor reședințe de județ, devenite, nu-i așa, un fel de orașe raionale, fără prea multe perspective. Într-un final, aceleași voci concluzionează că regionalizarea din anii ’50 a dovedit, prin efectele negative produse, că e nevoie să ne întoarcem la modul de organizare antebelic, lucru petrecut în 1968, și că nu e cazul să repetăm o istorie nefastă.

Trebuie spus din capul locului, și cred cu tărie că e vorba doar de o asociere semantică inofensivă, că regionalizarea de care vorbim astăzi nu are niciun fel de conexiuni tangențiale cu regionalizarea înfăptuită sub influența nemijlocită a Uniunii Sovietice. Obiectivul major al măsurilor de organizare administrativ-teritorială din acea vreme avea în vedere destructurarea ființei naționale a poporului român și alinierea la modelul sovietic de organizare, care, și cred că aici e toată lumea de acord, nu are nimic în comun cu integrarea în sistemul de valori al Uniunii Europene.

De aceea, afirm și reafirm de câte ori voi avea ocazia: regionalizarea pe care o gândim astăzi presupune cel puțin două diferențe structurale pe care nu le putem ignora. În primul rând, menținem județul ca formă administrativ-teritorială în cadrul regiunii și, în al doilea rând, promovăm modelul de regiune dezvoltată multipolar, în cadrul căreia cel puțin municipiile-reședință joacă un rol vital.

Sunt argumente solide, incontestabile, care oferă o perspectivă rațională abordărilor amintite în debut.

      Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: - Privim cu entuziasm că Roberta Anastase este «imaginea» PDL;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"Privim cu entuziasm că Roberta Anastase este «imaginea» PDL"

Prinși în aglomerația de subiecte care oferă culoare ecranelor TV, am trecut nepăsători pe lângă unul care simt că merită ceva mai mult atenție.

Aș fi fost îndreptățit să cred că PDL și-a diminuat rezervele de tupeu și dispreț la adresa românilor după lecția din decembrie 2012. Se pare că oamenii de-acolo vor cu tot dinadinsul să ne surprindă în continuare. Drept pentru care au pus-o - că "ales-o" e mult spus - drept vicepreședinte pe zona de imagine - comunicare pe Roberta Anastase! Exact, ați înțeles bine: imagine și comunicare.

Ce comentariu poți să oferi unui astfel de gest? Câtă indignare trebuie să umple sufletele acelor oameni care au privit neputincioși imaginile "celebrului" vot pe Legea pensiilor, atunci când doamna în cauză a socotit că 80 = 160? Câtă revoltă pentru modul în care a fost "scăpată"? Cât reproș?

Pare-se că insuficient, din moment ce PDL își asumă astăzi ștampila imaginii publice a Robertei Anastase la fel de arogat și disprețuitor ca atunci când a făcut scut în jurul ei la momentul degradant din toamna anului 2010.

Demers care întărește, pe undeva, sentimentul că partidul ăsta nu mai are scăpare. Ceea ce nu e, neapărat, un lucru rău. De aceea, declar public entuziasmul nostru.

P.S: Pe același tipar al alegerii doamnei Anastase pe domeniul imagine - comunicare, o altă emblemă a guvernării PDL, Elena Udrea, a găsit de cuviință să ne ofere câteva lecții de gestiune a fondurilor europene.

Face asta cea care se mândrește cu "performanța" acelor suspiciuni de fraudă confirmate de Comisia Europeană pe 98% din banii atrași din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune în 2011.

No comment.

      Laurențiu Chirvăsuță - intervenție având titlul: La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!;

Domnul Laurențiu Chirvăsuță:

"La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!"

Pe 9 mai 1951, Robert Schuman, ministrul francez de externe de la acea vreme, anunța public planul de dezvoltare al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Ulterior, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului devine Fundația pentru Comunitatea Economică Europeană și este redenumită mai apoi Comunitatea Europeană, iar în cele din urmă, prin semnarea Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeană.

Acesta este scurtul istoric al formării marii familii europene, familie la formarea căreia și noi, românii, am pus umărul. Acum, dezvoltarea economică și socială a întregii Europe, într-un mod echilibrat și fără a face distincție de origini, sex sau etnie între cetățenii țărilor membre ele Uniunii Europene este dezideratul care îi însuflețește pe toți cei care vor o Uniune Europeană modernă.

Actul de naștere al Uniunii Europene, semnat pe 9 mai, aduce acum identitatea europeană pentru toți cetățenii bătrânului continent și nu pot decât să urez la mulți ani întregii Europe și la mulți ani României!

      Liliana Ciobanu - declarație politică cu tema: România, între sărăcia oamenilor și trufia conducătorilor;

Doamna Liliana Ciobanu:

"România, între sărăcia oamenilor și trufia conducătorilor"

Premierul Victor Ponta le-a recomandat românilor să mănânce mai puțin de Paști. Cinică recomandare! Nu am auzit niciunde în lume ca un premier să le spună așa ceva compatrioților lui. Dacă o astfel de povață venea din partea unui medic sau a altui specialist în nutriție și sănătate, aș mai fi fost de acord. Dar, în actualele condiții ale vieții românilor, ceea ce a spus public Ponta nu numai că denotă o încălcare a atribuțiilor sale, ci demonstrează fără echivoc faptul că premierul nu știe ce țară conduce și cum o duc locuitorii ei.

Am să-i dau o veste tristă și reală primului-ministru. Domnule Ponta, românii oricum au mâncat mai puțin cu ocazia acestor Paști, deoarece nu au putut să mănânce mult, nu trăiesc atât de bine precum dumneavoastră eronat credeți! Mulți dintre români nu au avut ce să pună pe masa copiilor, darămite să se îmbuibe cu mâncare, cu nu știu ce delicatese. Este clar că premierul, de un an de când conduce Guvernul, a uitat să mai viziteze țara și trăiește în altă lume, o lume paralelă cu cea a României reale. Cum poți să spui unor oameni aflați la limita de jos a sărăciei și disperării să mănânce mai puțin, cât timp mulți dintre ei efectiv nu au ce să mănânce? Este incredibil, dar, cum spunea cineva, asta-i pohta ce-au pohtit românii...

Nu știu în alte zone ale țării cum au fost recentele Paști pentru români, dar știu cum au fost în Giurgiu. Îl invit pe premier să vină în Giurgiu și să vadă câți oameni i-au ascultat "recomandarea" și nu au mâncat prea mult, din lipsuri, nu din alte cauze. Unii nu au mâncat nimic, din păcate... Giurgiu este un județ aflat la limita sărăciei, mulți oameni spun că mai rău decât acum nu are cum să le fie. Să vină premierul cu suita lui ministerială pusă pe bază de clientelism politic să vadă cum se trăiește în Giurgiu și ce mănâncă giurgiuvenii... Din nefericire, la un an de când conduce țara, Guvernul USL și premierul acesta mereu vesel, mai fericit probabil decât Obama, au demonstrat că nu fac față unei asemenea misiuni. Cel puțin pentru giurgiuveni nu au făcut nimic notabil. Oamenii trăiesc tot mai prost, sărăcia este a doua religie, locurile de muncă lipsesc cu desăvârșire, oamenii sunt tot mai bolnavi de stres și lipsuri. Atunci, unde e schimbarea și de ce s-a produs? Să ne fie tot mai rău? Așa se pare, din păcate, este tristul adevăr.

Nu pot fi nepăsătoare la problemele oamenilor din Giurgiu. La biroul meu parlamentar vin zilnic localnici care îmi spun că nu mai pot să supraviețuiască. Nu au ce mânca, nu au bani să-și trimită copiii la școală, nu au locuri de muncă, sunt bolnavi și necăjiți. Ponta știe lucrurile astea? E clar că nu le știe. El s-a mulțumit să coabiteze cu "dușmanul" Băsescu, iar acum își permite neobrăzarea de a fi trufaș cu românii care l-au propulsat în funcția de prim-ministru.

Așa ne trebuie, ne merităm soarta! Dar nu putem să progresăm cu astfel de conducători rupți de realitate. Să ne rugăm bunului Dumnezeu să ne scape de astfel de oameni.

      Manuela Mitrea - intervenție privind: - 9 Mai;

Doamna Manuela Mitrea:

"9 Mai"

Există momente când oamenii spun că lucrurile nu mai pot continua în același fel și că trebuie să existe o schimbare. Nu putem prezice când sunt acele momente, dar le putem recunoaște în toată istoria.

Un astfel de moment a fost 9 mai 1877, când primul-ministru Mihail Kogălniceanu declara în Parlament că "suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare". După sute de ani de suzeranitate, Adunarea Deputaților a proclamat independența de stat a României.

Tot un astfel de moment a fost 9 mai 1945, când Germania nazistă a capitulat în fața Aliaților și astfel s-a încheiat, cel puțin în Europa, cel mai mare conflict pe care omenirea l-a cunoscut vreodată. La fix cinci ani de la acel moment, la 9 mai 1950, Robert Schuman ministrul de externe francez, a propus Germaniei și altor state europene, să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii". După sute de ani de conflicte, popoarele din Europa voiau să-și construiască viitorul în pace.

Luând exemplul înaintașilor noștri, trebuie să avem curajul să ne adunăm și să schimbăm lucrurile în bine în întreaga Uniune. Criza economică este cea mai mare provocare, de la terminarea războiului și până acum, căreia europenii sunt obligați să-i facă față.

Acești ani de sacrificii cu tăieri de salarii, cu șomaj, cu falimente, cu austeritate, au scos la iveală temerile și nemulțumirile oamenilor din fiecare stat european față de Uniune.

9 Mai 2013 trebuie să fie începutul revenirii la normalitate și este datoria noastră,a tuturor politicienilor din Europa, de a veni în fața oamenilor și a le reaminti că Uniunea Europeană este aceea care ne unește, și nu cea care ne desparte. Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, noi, europenii, avem nevoie de unitate, de solidaritate, de Uniunea Europeană, avem nevoie de curaj, și nu de frică, avem nevoie de încredere, și nu de deznădejde.

Astăzi, când statele mai vechi din Comunitate șovăie și au îndoieli în ceea ce privește Uniunea, este momentul ca noi să-i ajutăm să-și recapete încrederea într-un viitor comun mai bun.

      Manuela Mitrea - intervenție privind: - Obezitatea infantilă, o problemă gravă în România,

Doamna Manuela Mitrea:

"Obezitatea infantilă, o problemă gravă în România"

Bătrânii noștri considerau că un copil grăsuț este sănătos, deoarece însemna că are ce să mănânce și că asimilează. O astfel de gândire era valabilă în vremurile când hrana nu era îndestulătoare, când medicina nu era accesibilă tuturor.

Astăzi, când aceste probleme majore au fost depășite, gândirea că un copil grăsuț este sănătos nu mai este valabilă în totalitate, dar mulți părinți nu o pot depăși. Dimpotrivă, un copil grăsuț ar trebui să-i alerteze, pentru că obezitatea în rândul copiilor este deja un fenomen care îngrijorează comunitatea medicală din întreaga lume civilizată.

În România, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală. Obezitatea infantilă este la proporții alarmante în Uniunea Europeană. Conform statisticilor, 14 milioane de copii sunt supraponderali și numărul lor crește anual cu 400.000. Datorită acestor cifre, campanii din toate țările europene cer Uniunii să recunoască obezitatea drept boală cronică.

Pentru a evita ca viața acestor copii să fie pusă în pericol, trebuie luate măsuri urgente, deoarece copiii supraponderali sau obezi sunt în pericol să rămână obezi ca adolescenți. Cu cât un copil se menține obez, cu atât mai mari sunt șansele ca el să devină un adult obez. În jur de 80% din adolescenții obezi devin adulți obezi.

Obezitatea în copilărie sau adolescență mărește riscul unei sănătăți precare la maturitate, indiferent dacă adultul este sau nu obez. Astfel, cel mai mare risc pe termen lung pentru obezitatea din copilărie este continuarea sa și la maturitate, asociată cu numeroase riscuri asupra sănătății și calității vieții. De aceea, este important să se identifice obezitatea și să se acționeze din timp pentru înlăturarea ei, înainte de maturizarea copiilor.

Dacă vrem să avem copii sănătoși, atunci trebuie să fie educați atât ei, cât și părinți lor, iar mesajele radio-tv privind "consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi" nu sunt suficiente. Părinții și copiii trebuie educați să mănânce sănătos și să facă mișcare, dar pentru asta România are nevoie de programe integrate elaborate împreună de Ministerul Sănătății și cel al Educației.

Dacă nu vom interveni rapid și nu vom lua măsuri concrete, obezitatea va deveni una dintre cele mai mari probleme ale acestui secol.

În trei din patru boli, obezitatea a devenit un factor de risc. Deși statisticile sunt alarmante, nu par să sperie pe nimeni, deoarece în farfuriile copiilor găsim alimente interzise: fast-food, prăjituri și multă ciocolată.

Este adevărat că nu doar alimentele au făcut ca problema obezității să explodeze. Un rol important îl are și sedentarismul. Iar obiceiurile alimentare și cele de mișcare se învață în primii ani de viață, însă se pare că mulți părinți români nu au auzit despre aceste obiceiuri.

      Marioara Nistor - declarație politică cu tema: Un an pierdut pentru România;

Doamna Marioara Nistor:

"Un an pierdut pentru România"

Ieri, 7 mai, s-a împlinit un an de când primul Guvern condus de copilotul Victor Viorel Ponta s-a instalat la conducerea României. Mânați în luptă de mincinosul slogan "Jos Băsescu!", liderii USL încep acum să priceapă că înverșunarea antibăsesciană nu se transpune în practică nici ca un program de țară, nici ca o strategie coerentă social-economică. De fapt, acest slogan prin intermediul căruia românii au fost mințiți se traduce într-un nou an irosit pentru dezvoltarea României.

Până la urmă, românii o să ajungă să-i dea dreptate lui Dan Diaconescu. Este mult mai rău decât a fost, oamenii supraviețuiesc mai greu decât înainte. Toate grozăviile aruncate în ochii românilor cu texte de marketing de genul "dreptate până la capăt" și alte tâmpenii electorale nu au fost puse în practică după ce Guvernul Ponta a ajuns la cârmă. Mai mult, așa-numita reîntregire a salariilor și pensiilor a rămas singura măsură de care își aduc aminte românii din șirul promisiunilor USL. Dar nici acest fapt nu are valoare în ziua de astăzi, deoarece rata inflației și creșterea prețurilor au depășit cu mult economia făcută prin cei câțiva lei în plus la salarii și pensii.

Românii și România au pierdut un an cu încercările disperate ale USL de a reîncăleca politic justiția, procuratura și instanțele de judecată. Am pierdut un an pe plan extern, prostia imensă a referendumului ținându-ne în continuare în afara Europei civilizate și tot mai departe de Schengen. Scandalul de anul trecut a subminat grav statul de drept, iar oficialii UE, în frunte cu Barroso și Merkel, nu uită că lovitura de stat de anul trecut era cât pe ce să reușească, că nu poți avea încredere în conducători care pot repeta figura oricând.

Minciunile conform cărora USL va repara ce au stricat Guvernele Boc s-au dovedit pură demagogie. Măsurile de austeritate sunt la fel ca în urmă cu un an, ba chiar au fost amplificate, prin creșteri de taxe și impozite, accize, prețurile nu s-au redus, nu a scăzut TVA la alimente și nici CAS-ul, investițiile străine directe sunt la cel mai jos nivel.

În ciuda asigurărilor date, restructurările și reducerile de cheltuieli bugetare încă nu au loc, iar contradicțiile din interiorul USL se ascut cu fiecare zi. În loc să strângem cureaua, după modelele anterior implementate, USL a înființat 27 de ministere, de trei ori mai mult ca Germania, care are 9, și mult mai multe decât cele de pe vremea guvernărilor anterioare.

Previziunile sunt sumbre. România este neguvernată. Românii sunt dezamăgiți pe bună dreptate și sceptici în legătură cu viitorul copiilor lor. Am pierdut un an în care mai puteam face lucruri bune pentru oameni. Să sperăm că ne vom trezi la realitate, și oamenii, și guvernanții. Până nu va fi prea târziu...

      Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu titlul: Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav - un proiect deosebit de important pentru județul Brașov a fost, în sfârșit, demarat;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav - un proiect deosebit de important pentru județul Brașov a fost, în sfârșit, demarat"

Îmi amintesc cu tristețe faptul că România a ratat, acum câțiva ani, una dintre cele mai importante investiții străine, cea a Grupului de firme Daimler, care își reformulează iar strategia de investiții, luând în calcul din nou și România, care a preferat să investească 800 mil. de euro într-o țară vecină, și anume în Ungaria, din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate în țara noastră.

Cum putem cuantifica pierderea României prin decizia respectivă, de construire a unei fabrici Mercedes în Ungaria, și nu în România? Nimic mai simplu: deoarece în România nu au fost făcute la timp investițiile necesare în infrastructură, adică în aeroporturi și autostrăzi, acea investiție considerabilă, de 800 milioane de euro, a contribuit la crearea a 2500 de locuri de muncă în Ungaria, și nu în România, în vremuri în care șomajul era într-un ritm ascendent la noi, urcând până la cote îngrijorătoare.

Zilele trecute, autoritățile locale din județul Brașov, împreună cu reprezentanții Guvernului nostru, cel al USL, au inaugurat, după 23 de ani de așteptări și tergiversări, lucrările la pista Aeroportului Internațional Brașov - Ghimbav. Aceste lucrări au reușit să fie, în sfârșit, demarate, după foarte mulți ani de discuții, aprobări, licitații și contestații. Astfel, pentru pista aeroportului, care ar trebui să fie gata în luna noiembrie, se vor investi peste 12 milioane euro, în timp ce întreaga investiție la aeroport ar trebui sa fie de aproximativ 60 milioane euro, iar lucrarea în ansamblu este estimată că ar putea fi finalizată până în anul 2015 sau cel târziu până în 2016.

Deocamdată, există banii necesari pentru finanțarea lucrărilor la pista aeroportului, dar pentru continuarea și finalizarea acestui proiect trebuie găsite, din păcate, alte resurse financiare. De aceea, cred că este de importanță majoră implicarea noastră, a tuturor celor care reprezentăm județul Brașov în mod serios, pentru a face tot ceea ce este legal posibil ca acest proiect să rămână în atenția Guvernului și ca acesta să găsească cele mai pertinente soluții, pentru a putea continua lucrările respective, sprijinind astfel, în mod activ, autoritățile locale în acest demers.

Consider, în mod ferm, și acum - ca și cu alte ocazii, când am susținut și explicat necesitatea construirii unui aeroport internațional în județul Brașov -, faptul că demararea lucrărilor la un astfel de proiect reprezintă un pas important pentru dezvoltarea economică a județului nostru, aducând beneficii directe comunității brașovene, atât prin deschiderea oportunităților în ceea ce privește atragerea de investiții străine în zonă, precum și prin impulsionarea efectivă a fluxurilor de turiști în județul cu cel mai mare potențial turistic al țării.

      Mihai Lupu - declarație politică intitulată Un an de guvernare USl - un an de bilanț pozitiv,

Domnul Mihai Lupu:

"Un an de guvernare USL - un an de bilanț pozitiv"

Zilele trecute s-a împlinit un an de când USL a intrat prima dată la guvernare, în luna mai anul trecut, după căderea Guvernului Ungureanu.

Consider că acest an este unul al primului bilanț pozitiv pe care USL îl poate evidenția și susțin acest lucru deoarece pot fi enumerate acum deja câteva realizări, cred eu, foarte importante, pe care cele două guverne ale USL le-au punctat.

În acest sens, cred că sunt demne de menționat câteva dintre cele mai așteptate lucruri de către cei care ne-au votat, pe care guvernele USL le-au realizat în acest scurt timp: în primul rând, reîntregirea integrală a salariilor bugetarilor și repararea nedreptății sau, mai bine zis, a ilegalității făcute de fostele guverne ale PDL pensionarilor.

Apoi, ne putem referi la un alt lucru foarte important, și anume la deblocarea majorității programelor europene, care fuseseră blocate de către Comisia Europeană, în urma neregulilor constatate în perioada guvernărilor PDL, dar și la dublarea ratei de absorbție a fondurilor europene.

De asemenea, sunt importante de menționat și modificările semnificative aduse legii retrocedării proprietăților, modificări care au rolul de a simplifica procesul de despăgubire a foștilor proprietari, dar și de a eradica mafia samsarilor imobiliari.

Nu în ultimul rând, mai sunt de adăugat la realizări ale USL, pentru această scurtă perioadă de guvernare, și măsurile pe care le-am luat, de exemplu, în domeniul economic sau în cel fiscal. Și putem vorbi, în acest sens, atât despre acele măsuri de simplificare și de modernizare a sistemului fiscal din România, cât și despre altfel de măsuri întreprinse de noi, adică despre cele care au rolul de a stimula creșterea economică, dar și de a crea noi locuri de muncă.

Și aș putea exemplifica referitor la cele menționate anterior, recentele decizii ale Guvernului USL în privința bugetării, pentru anul 2013, a Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri sau aprobarea unui alt proiect de hotărâre de guvern care va veni cu siguranță în sprijinul IMM-urilor, deoarece acesta are în vedere acordarea unui grant de până la 200.000 euro.

Evident că mai sunt foarte multe lucruri de făcut și că acestea reprezintă doar câteva dintre promisiunile făcute electoratului, pe care am reușit deocamdată să le transpunem în realitate prin cele două guverne ale USL.

Ar mai fi de remarcat și faptul că, deși primul nostru guvern USL, cel de anul trecut, a fost doar unul de tranziție până la alegerile parlamentare, noi am dovedit încă din primele săptămâni că am luat în serios actul de guvernare, aprobând imediat toate acele măsuri necesare îndreptării greșelilor guvernărilor anterioare ale PDL și repunerii lucrurilor pe făgașul normal.

      Mircea Dolha - declarație politică privind Brandurile Maramureș și Bucovina;

Domnul Mircea Dolha:

"Brandurile Maramureș și Bucovina"

Inițial m-am bucurat mult când am aflat că președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Marian Neacșu, își vor petrece Sfintele sărbători de Paști în Maramureș. Chiar am considerat că e vorba de un succes al parlamentarilor maramureșeni ai PSD, colegii mei de alianță.

Din păcate, așteptările nu mi-au fost confirmate. Căci domnul Zgonea a fost primul oficial care ne-a spus răspicat că Maramureșul va fi alipit Clujului. Domnul Zgonea o fi mizat pe faptul că maramureșeanul nu-și "iZgonea" oaspetele nici când acesta comitea vreo impolitețe. Dar mai de condamnat decât Domnia Sa sunt parlamentarii maramureșeni - senatorul Liviu Marian Pop și deputatul Gheorghe Șimon - care l-au însoțit și care au tăcut mâlc la afirmațiile președintelui Camerei Deputaților, privind regionalizarea. S-au mulțumit cu faptul că au fost băgați în seamă de înalții oaspeți prin acceptarea invitației și cu firimiturile unei promisiuni: lobby pentru fonduri necesare infrastructurii Maramureșului. Fonduri absolut necesare, dar care se vor mișca foarte greu încoace, via "epicentrul" Cluj, cum s-a exprimat domnul Valeriu Zgonea. Or, parlamentarii maramureșeni trebuie să fie primii care apără Maramureșul. Dacă noi nu o facem, atunci cine? Dacă nici măcar într-o conjunctură favorabilă și relaxată - cum e o vizită privată de sărbători - nu abordăm un astfel de subiect cu persoane de decizie, atunci când? Precizez că nu am replicat până acum, fiindcă am respectat Sfintele Sărbători de Paști și am evitat să pun patimă tocmai în Săptămâna Patimilor.

Impersonala regionalizare

Înțeleg necesitatea unei mai bune absorbții a fondurilor europene, motivația de bază a regionalizării. Însă formula propusă, cu denumiri impersonale - vezi Regiunea de Nord-Vest, de Nord-Est, de Sud etc. - contrazice însăși ființa poporului român, recunoscut ca fiind unul creativ și cu suficientă imaginație pentru a evita denumiri din sfera tehnicului fad. Îmi dau seama că s-a optat pentru această formulă neutră, pentru a se atenua orgoliile locale, dar asta nu e un motiv suficient pentru a anula identitatea meleagurilor românești. Mergând pe o astfel de formulă, mai rămâne să rebotezăm străzile cu cifre în loc de nume, iar României să-i spunem Țara de Sud-Est, pentru a șterge definitiv românismul de pe harta Europei.

Fără discuție, e necesară o cât mai bună absorbție a fondurilor europene. Dar asta nu obligă (nici măcar UE nu obligă) la regionalizarea cu implicații administrativ-teritoriale (o formulă laborioasă și foarte costisitoare). Avem deja stabilite 8 regiuni de dezvoltare. O variantă ar fi să pornim de la ceea ce există deja, să identificăm cauzele pentru care Agențiile de Dezvoltare Regională nu au fost suficient de eficiente în absorbția banilor europeni, să îndreptăm neajunsurile, să îmbunătățim sistemul de lucru, să sporim atribuțiile acestor agenții etc., astfel încât să se accelereze absorbția de fonduri europene. Mi s-ar părea mai util decât un nou experiment făcut pe genunchi, sub presiunea încadrării în termen, experiment căruia să-i descoperim ulterior imperfecțiunile și să pierdem alt timp cu înlăturarea lor.

Maramureșul și Bucovina - două branduri la care nu avem voie să renunțăm

În niciun caz nu sunt de acord cu anularea a cel puțin două branduri românești - mă refer la Maramureș și Bucovina -, branduri la care istoria a lucrat de veacuri, iar în sensul modern al promovării s-a lucrat de o jumătate de veac. Cu mult ajutor - chiar gratuit - din străinătate, cum e cazul unor mari fotografi japonezi (Kosei Miya, Hiromi Nagakura) care au realizat și promovat în lume superbe albume despre Maramureș. Astfel de albume sunt realizate și în Maramureș, dar nu s-au găsit bani pentru promovarea lor, având prioritate... frunza (zicala românească "Taie frunză la câini" fiind adaptată la formula "Taie euro la frunză"). Cel puțin Maramureșul și Bucovina sunt branduri deja cunoscute în lume, în orice caz mai cunoscute decât Zgonea sau alte meteorice pseudobranduri. Maramureșul are, pe un spațiu restrâns, 8 biserici de lemn incluse în patrimoniul UNESCO! Cum să ascunzi o asemenea comoară sub praful unei denumiri anoste.

Nord, vest, sud, est are toată lumea, dar Maramureș avem numai noi! Noi avem acel unicat în lume care este Cimitirul Vesel. Nu e cazul să facem din România un cimitir trist și anodin, indiferent ce puncte cardinale am agăța în coada denumirii preconizatelor regiuni. De ce din Maramureș străinii cumpără case vechi de lemn și le remontează în țara lor? De ce au încercat străinii să cumpere Mănăstirea Voroneț? Fiindcă, spre deosebire de noi, le intuiesc potențialul și vor să îl valorifice superior. Cred că am dat deja suficiente argumente serioase pentru păstrarea brandurilor Maramureș și Bucovina. Cel puțin în aceste cazuri (mai sunt și altele) nu mai e vorba de invocatele orgolii locale, ci de interesul național. Accept cu plăcere și ideea de orgoliu național.

Și mai accept o formulă rațională de regionalizare, care să aducă mai mulți bani europeni, fără a trece în anonimat și puținele branduri românești care sunt cunoscute în toată lumea.

      Octavian Petric - declarație politică intitulată Biserica Ortodoxă Română - Biserica Neamului;

Domnul Octavian Petric:

"Biserica Ortodoxă Română - Biserica Neamului"

Declarația mea politică se referă la câteva considerente asupra locului și rolului Bisericii Ortodoxe Române în societatea românească.

Am ținut neapărat să susțin această declarație politică din două motive. Primul este că abia am petrecut cu toții, noi, creștinii ortodocși, Sfintele Paști, sărbătoare de maximă importanță în viața credincioșilor. Clopotele bisericilor au chemat la rugăciune și lăcașele de cult s-au umplut de mulțimea de credincioși, tineri și bătrâni, veniți să fie părtași și martori la Învierea Domnului. A fost un moment în care am fost cu toții împreună, în care s-au lăsat de-o parte ambițiile personale și rivalitățile, dușmăniile și interesele meschine. Și aici vine al doilea motiv pentru care susțin această declarație. Asistăm de la o vreme la un atac susținut și deșănțat la adresa Bisericii. Ba că are prea mulți bani, ba că are prea multe lăcașuri de cult, ba că nu se implică în viața obștei, ba că preotul nu știu care sau episcopul cutare nu duce o viață cucernică și așa mai departe. Mai întâi trebuie să spun că mă delimitez de o asemenea atitudine. Este adevărat că nu există pădure fără uscături, dar haideți, mai întâi, să vedem ce rol are biserica în societatea noastră și ce face ea pentru oameni.

Întâi de toate trebuie să amintesc că Biserica Ortodoxă Română nu este nici o firmă privată, nici o întreprindere, nimic de acest fel. Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Română". Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ales la data de 12 septembrie 2007 și întronizat ca cel de al VI-a Patriarh al României la data de 30 septembrie 2007.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei. Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României". Patriarhia Română cuprinde eparhii (arhiepiscopii și episcopii) grupate în mitropolii, precum și alte unități în interiorul său în afara granițelor României.

Biserica Ortodoxă Română nu are proprietăți! Nu deține așa ceva! Proprietățile pe care le putem vedea cu toții aparțin consiliilor eparhiale, nu preoților, nu episcopilor, nu Bisericii, ci enoriașilor din respectivele eparhii. Membrii acestor consilii sunt aleși din rândul credincioșilor creștin ortodocși chiar de către aceștia, nefiind numiți de cineva. Preoții, episcopii și așa mai departe sunt doar cei care administrează aceste bunuri ale comunității și realizează opera social-filantropică și cultural-misionară a Bisericii Ortodoxe Române.

Vorbim aici despre ajutorarea familiilor nevoiașe, a bătrânilor, bolnavilor, persoanelor în dificultate. Vorbim despre cantine sociale filantropice organizate de biserică, servicii tip "masa la domiciliu" pentru cei netransportabili, organizarea de colecte de îmbrăcăminte, produse de strictă necesitate și bani care sunt apoi distribuite celor în nevoie, funcționarea de centre medico-sociale și farmacii sociale bisericești. Biserica organizează centre de învățământ pentru copii orfani sau pentru cei proveniți din familii dezorganizate sau care nu au posibilități financiare care să le permită să urmeze o școală. De asemenea, Biserica organizează evenimente cultural-artistice care au atât caracter educativ, dar și caritabil, fondurile obținute fiind folosite pentru misiunea social-filantropică a bisericii.

S-a vorbit despre finanțarea Bisericii de la bugetul de stat și că ea trebuie să nu mai primească bani publici. În primul rând nu vorbim despre sume astronomice, ci despre sume mici, care nici pe departe nu acoperă buna funcționare a Bisericii în misiunile sale. Marea majoritate a surselor de finanțare a Bisericii provine din donații private și din administrarea bunurilor ce aparțin consiliilor eparhiale, deci credincioșilor. Spre exemplu, câți dintre noi cunosc că munca de ani și ani a măicuțelor dintr-o mănăstire, de exemplu, ce constă în realizarea diverselor obiecte de cult, icoane pe sticlă de pildă, care sunt valorificate apoi, susține o școală deschisă în mănăstire? Nu știu dacă foarte mulți.

Ar mai fi de spus foarte multe lucruri în legătură cu acest subiect, însă timpul este limitat și voi relua tema într-o declarație politică viitoare. Țin însă să subliniez, încă o dată, că susțin, atât cu argumente, cât mai ales cu inima, Biserica Ortodoxă Română, Sfânta Biserică a Neamului, și că voi susține în Parlament orice acțiune care este menită să sprijine eforturile acesteia în misiunea ei.

      Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică referitoare la România și Republica Moldova (I) Cetățenii Republicii Moldova nu sunt români de mâna a doua;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"România și Republica Moldova (I)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt români de mâna a doua"

În județul în care se află colegiul electoral în care am fost ales, județul Suceava, a fost demarată o campanie de strângere de semnături, intitulată: "Aducem Basarabia acasă", cu scopul promovării unei legi prin intermediul inițiativei civice, ce are în vedere și înființarea unui Oficiu pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, aflat în subordinea premierului român, ale cărei atribuții vor viza monitorizarea relațiilor dintre cetățenii celor două state, a evoluțiilor sociale, culturale, economice și politice din Republica Moldova și întocmirea de rapoarte către Guvernul și Parlamentul României.

Județul Suceava reprezintă, în viziunea inițiatorilor acestei campanii, unul din județele cheie pentru atingerea scopului propus al campaniei care vizează toate județele României, existând, însă, și un număr de 10 județe în care va fi nevoie de peste 5.000 de semnături, din cele 100.000 necesare, deși declarațiile celor care se îngrijesc de această campanie au fost unele optimiste, estimându-se că se va ajunge la circa 200.000 de semnături în toată țara, dar și în Republica Moldova.

Un sondaj preliminar realizat de către Centrul Român de Studii și Strategii în perioada 7-23 iunie 2012, pe un eșantion de 1486 de subiecți din România, și ale cărei rezultate preliminare au fost făcute publice cu ocazia Conferinței "Reunirea celor două state germane - model de integrare euro-atlantică pentru Republica Moldova, prin reunirea celor două state românești", desfășurată la Chișinău pe data de 20 august 2012, a arătat faptul că, la întrebarea numărul 15, "Dumneavoastră, personal, sunteți de acord cu unirea Basarabiei cu România? 1. Da; 2. Nu.", 87,25% dintre repondenți au răspuns afirmativ și numai 12,75% negativ. Totodată, acest sondaj a reliefat faptul că repondenții au identificat spațiul la care s-a făcut referire ca fiind Basarabia, în mentalul colectiv al românilor Republica Moldova având statut de provincie istorică, arătându-se, de asemenea, și via preocupare pe care o manifestă cetățenii români față de eventuala unificare a celor două țări și a cetățenilor care împart aceeași origine.

În același timp, a fost lansată și Platforma Civică Acțiunea 2012, ce reprezintă o coaliție care reunește circa 30 de organizații nonguvernamentale și grupuri de inițiativă din România, Republica Moldova, state europene, dar și Statele Unite ale Americii, ce susțin și militează pentru unificarea dintre România și Republica Moldova prin diverse acțiuni și activități, ultima fiind cea mai-sus menționată.

Ca parlamentar al României, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și, în special, al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, dar și ca cetățean român preocupat și de soarta și viitorul cetățenilor Republicii Moldova, ce se confruntă cu numeroase probleme, dar, mai ales, cu recenta criză politică, consider că subiectul pe care îl aduc azi în atenția dumneavoastră nu este unul ce trebuie tratat cu lejeritate, cu prejudecăți, superficialitate sau amânări infinite.

Este nevoie ca noi, clasa politică și decidenții României, dar și cei ai Republicii Moldova, să ne conjugăm acțiunile cu cele ale reprezentanților societății civile, în așa fel încât tema unificării celor două state sau, cel puțin, cea a unei colaborări coerente și continue pe toate planurile să se afle pe agenda priorităților noastre printr-o viziune reală și clară, care să cuprindă dorințele și nevoilor cetățenilor celor două state.

Acesta este și motivul pentru care, azi, deschid un ciclu de declarații ce vor avea drept temă acest subiect căruia trebuie să îi acordăm locul pe care îl merită în rândul activității noastre ca parlamentari și oameni politici.

      Paul Dumbrăvanu - declarație politică având ca temă violența domestică din România;

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Anual în România aproape 800.000 de femei recunosc că sunt victimele violenței domestice, însă numărul real al cazurilor este mult mai mare, multe dintre aceste femei preferând să păstreze tăcerea, de teama celui ce le abuzează, pentru a-și proteja copiii ori din multe alte considerente. Extrem de îngrijorător este faptul că de la an la an numărul abuzurilor crește tot mai mult, în unele cazuri având ca urmare decesul acestor femei, fiind înregistrate 800 de decese în perioada 2004-2011.

Conform Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, violența domestică apare sub numeroase forme, nu doar sub forma abuzului fizic. Violența în familie se manifestă sub formă de violență verbală, violență psihologică, violență fizică, violență economică, violență socială și violență spirituală. Aceeași lege reglementează dreptul victimelor de a solicita în instanță ordin de protecție față de abuzator, reglementare puțin cunoscută în momentul de față, dovada fiind numărul destul de mic, de doar 1000 de astfel de cereri în ultimul an, la nivel național.

Consider că este datoria noastră să luăm atitudine în această problemă, să susținem crearea la nivel național a unor programe de informare a publicului cu privire la legislația în vigoare, trebuie să susținem în continuare demersurile de a crește numărul de centre specializate în protecția și ajutorarea femeilor abuzate, centre care să faciliteze accesul acestor femei la informații, la consiliere legală și psihologică, elemente atât de necesare în aceste situații.

Trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca pe viitor, având deja un cadru legal bine definit și structurat în acest domeniu, numărul cazurilor de violență în familie să fie în continuă scădere, trebuie să ne gândim în primul rând la impactul deosebit pe care un astfel de eveniment traumatizant îl are atât asupra psihicului victimei, cât și al celor din jur, copii, părinți, frați, prieteni.

Este timpul să ajutăm la susținerea unui mediu familial liniștit și sănătos pentru toți cei pe care îi reprezentăm!

      Petru Movilă - declarație politică intitulată Vrem teii înapoi!;

Domnul Petru Movilă:

"Vrem teii înapoi!"

Nu cred că există printre dumneavoastră parlamentar care să nu fi auzit de teiul lui Eminescu și de valoarea pe care o au teii pentru orașul Iași, dar și pentru întreaga Românie, aceștia fiind parte din cultura și din literatura noastră.

Cred că cei mai mulți dintre dumneavoastră au auzit de șlagărul celebru "Iașule, Iașule, mândră cetate" cu versurile minunate:

"Sus în Copou, teii înfloresc,

De Eminescu ne-amintesc."

Cu toate acestea, la adăpostul a peste 70 procente obținute la alegerile locale de către USL, primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, cât și cei doi viceprimari, cred că pot șterge cu istoria acestui oraș pe jos, patronând o acțiune fără precedent în istoria Iașiului cultural - decimarea teilor de pe cea mai frumoasă stradă din oraș, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Fără a se ține cont de prevederile legislației în vigoare, care impun o consultare în prealabil a societății civile, fără să organizeze o comisie de specialitate, fără să respecte normele ce țin de protecția mediului, mai - marii orașului, într-un mod total netransparent, au decis să decimeze teii de pe acest bulevard.

Edilii USL ai municipiului Iași, împreună cu majoritatea de care dispun în Consiliul Local, la adăpostul unui vot, de altfel democratic, coordonează și supraveghează această acțiune de distrugere continuă a frumuseților noastre.

Pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, strada centrală a municipiului Iași, se află Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Primăria Municipiului Iași, Teatrul Național, Biserica Trei Ierarhi, Biserica Catolică, precum și Palatul Culturii, toate monumente istorice. Nici măcar faptul că Primăria Municipiului Iași a fost amendată de Garda de Mediu, instituție aflată în coordonarea președintelui PSD, prim-ministrul Victor Ponta, nu a readus în realitățile Iașiului edilii atotcunoscători. Amenda în valoare de 60.000 lei primită de Primăria Iași a fost prinsă în bugetul pe anul 2013 și nu a fost plătită de cei vinovați, pentru că la adăpostul celor 70 la sută voturi obținute de USL în municipiul Iași nu există vinovați.

Culmea ironiei, stimați colegi, este că după ce au înlocuit teii cu salcâmi japonezi și cu alți arbori ornamentali, după ce societatea civilă a organizat proteste de amploare, după ce o instituție a statului a amendat municipalitatea, primarul PSD, împreună cu oamenii lui din primărie, au decis să înființeze o comisie de specialiști care să dea forma finală a proiectului pietonal de dezvoltare a rețelei rutiere. Surpriza a apărut atunci când arhitecții și specialiștii din comisie au recomandat replantarea teilor.

Ce s-a întâmplat la Iași este un exemplu pur de proastă administrare a simbolurilor culturale de către USL. Acțiunea Primăriei Iașiului este bună de trecut în cărțile de politică, la capitolul "așa nu". Astfel de lideri, îmbătați de valul de popularitate a USL, trebuie sancționați de la centru, și nu trebuie lăsați să-și bată joc de oamenii care i-au votat.

De la tribuna Parlamentului fac un apel la liderii naționali ai USL să se implice concret în stoparea procesului continuu de degradare a Iașiului sub administrarea edililor USL.

De asemenea, solicit public primarului și celor doi viceprimari ai municipiului Iași să își asume public această acțiune și să redea bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt farmecul de odinioară, prin replantarea teilor!

      Sonia Maria Drăghici - declarație politică având titlul Mintea odihnită de somnul rațiunii naște monștri sau ce semnifică moțiunea PDL;

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Mintea odihnită de somnul rațiunii naște monștri sau

Ce semnifică moțiunea PDL"

Actuala moțiune depusă de opoziție este rezultatul unui dezastru politic suferit de PDL. Pierderea zdrobitoare a alegerilor parlamentare, criza internă de partid, zbuciumul de căutare a identității și a unui mesaj coerent sunt rezultatul unei politici aberante și al unei lipse de viziune pe termen lung.

În perioada guvernărilor PDL, o întreagă națiune a fost terorizată de politicianismul și clientelismul instituțional, de dictatura imposturii, de degradarea performanțelor în orice domeniu și de senzația de zădărnicie a oricărui efort individual sau colectiv pentru salvarea economică a țării.

Abuzurile guvernării PDL și colapsul economic spre care se îndrepta România, pe fondul dezintegrării companiilor de stat, dar și nerespectarea angajamentului public al unei guvernări de dreapta de a crea locuri de muncă prin menținerea impozitului unitar, tăierile de pensii și salarii au făcut ca populația să intre într-o stare de disperare privind siguranța financiară a familiilor și posibilitatea construirii unor planuri de viitor.

Poporul român nu poate să mai fie mințit, chiar dacă fosta putere a încercat mereu, prin diverse tertipuri, să facă asta. Dezinformarea populației și lipsa de transparență în gestionarea avuției țării a fost dublată de denigrarea României în fața forurilor internaționale, lucru care ne-a adus grave deservicii, soldate cu decizii greu de suportat pentru țara noastră.

Acum, când prin alegeri democratice soarta țării a fost încredințată USL, rațiunea existenței opoziției a mai rămas doar încercarea disperată de a-i denigra în continuare pe cei ce și-au asumat scoaterea țării din dezastru, de a defăima în continuare eforturile Guvernului României de a corecta abuzurile săvârșite în ultimii ani de acoliții fostei puteri. Mai mult de un an de zile am avut nevoie să punem lucrurile în ordine și să reparăm o parte din nedreptățile provocate românilor.

Guvernarea social-liberală are baze puternice pentru un parteneriat bun cu instituțiile financiare internaționale, pentru asigurarea stabilității macro-economice a României, pentru revenirea la un climat sănătos după guvernarea PDL. Am făcut progrese însemnate în implementarea măsurilor asumate prin programul de guvernare și prin acordurile negociate. Misiunea Guvernului USL rămâne aceea de a eficientiza companiile de stat și de a corecta aberațiile economice din aceste companii, reintroducând managementul profesionist.

De aceea, această moțiune, fără a avea o fundamentare reală, pare o aberație născută în mintea odihnită a opoziției, care nu mai este responsabilă de guvernare, dar are timp să inventeze noi denigrări la adresa celor care s-au pus cu adevărat pe treabă.

De aceea, tuturor acuzațiilor opoziției, tuturor atacurilor nedrepte și nejustificate nici măcar nu merită a li se adresa un răspuns, e suficient doar a relata o întâmplare din trecut.

Pictorul Goya este cunoscut pentru fraza "Somnul rațiunii naște monștri". Artistul a rostit-o când unul dintre fostele modele feminine i-a apărut la ușă cu burta la gură, făcându-i scandal că nu vrea să-și recunoască opera.

La fel, actuala opoziție, foștii guvernanți PDL, nu-și mai recunosc trecutul, cu toate deserviciile grave pe care le-au adus economiei românești, venind acum să le impute actualei guvernări. Nu le pot spune decât: "Dormiți liniștiți, membrilor PDL, dar măcar nu mai dați naștere altor monștri!".

      Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică având subiectul Măsurile Guvernului USL în privința deblocării programelor europene își dovedesc eficiența!;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Măsurile Guvernului USL în privința deblocării programelor europene își dovedesc eficiența!"

Măsurile pe care Guvernul USL le-a întreprins încă din primele sale luni de guvernare, în privința deblocării programelor cu fonduri europene derulate de către România și stopate de către Comisia Europeană în urma neregulilor constatate, își dovedesc acum efectele pozitive.

Într-un an de guvernare USL am reușit deblocarea majorității programelor care fuseseră blocate de către Comisia Europeană în perioada guvernărilor PDL. Astfel, am deblocat programele derulate pe mediu, am deblocat POSDRU și am deblocat Programul Operațional Regional!

Cu alte cuvinte, guvernele PDL au fost deosebit de "eficiente" în a bloca mai toate programele cu fondurile europene, iar noi ne-am dovedit eficiența, deblocându-le! Adică domnii Boc și Ungureanu și ai lor miniștri s-au lăudat zilnic că se zbat ca să crească gradul de absorbție al fondurilor europene, dar au reușit cu brio să contribuie din plin la blocarea programelor respective, în schimb, Guvernul USL a reușit, în mai puțin de un an, dublarea ratei de absorbție a fondurilor, de la 7 la 14 %, dar și deblocarea finanțărilor pentru programele stopate!

Este important de subliniat în acest sens faptul că eforturile depuse de către Guvernul USL pentru corectarea greșelilor fostelor guverne au convins Comisia Europeană de bunele intenții ale României, iar aceasta a decis reluarea plăților pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operațional Regional. Decizia CE reprezintă într-adevăr un lucru semnificativ, deoarece pe acest program au fost semnate aproape 3.400 de contracte de finanțare, care prevăd crearea a aproximativ 20.000 de locuri de muncă. Prin intermediul celor patru axe pe care se reiau plățile sunt disponibile aproape 80% din fondurile alocate României prin intermediul acestui program.

Ca urmare a reluării plăților, România va încasa pe POR peste 150 de milioane de euro, sumă pentru care au fost trimise în luna martie 2013 Comisiei Europene documentele necesare pentru rambursare. Comisia Europeană a presuspendat POR la sfârșitul lunii octombrie 2012 din cauza problemelor înregistrate în implementare în timpul guvernării PDL.

În perioada următoare, Guvernul USL se va concentra pe identificarea acelor măsuri care să conducă la deblocarea integrală a acestui program.

De asemenea, ne-am implicat și în corectarea problemelor constatate și în privința altor programe blocate. Ca urmare a acestui fapt, în cel mai scurt timp posibil urmează să fie deblocate și Programul Operațional Sectorial Transport și Programul Operațional Sectorial Creșterea CompetitivitățiiEconomice.

Sunt convins că toate acele măsurile și strategii legate de absorbția fondurilor europene, pe care Guvernul USL le-a adoptat deja sau pe care le mai are în vedere în perioada imediat următoare, vor avea ca efect atât majorarea în continuare a gradului de absorbție, dar și implementarea celor mai pertinente soluții pentru a putea pregăti România pentru mecanismul financiar multianual, mecanism care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Vaslui: totul pentru medicamente;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vaslui: totul pentru medicamente"

Vasluienii sunt din ce în ce mai bolnavi și din ce în ce mai săraci.

Într-o singură lună, vasluienii au avut nevoie de peste 63.000 de rețete, a căror valoare estimativă este de șase milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere lunară de peste 40%.

În bani, această creștere pentru rețetele compensate și gratuite înseamnă aproape 240.000 de lei.

Chiar și așa pacienții sunt nevoiți să facă economii la sânge și să renunțe chiar și la alimente pentru a-și asigura medicamentele necesare.

Solicit susținere pentru proiectul meu legislativ, ce prevede reducerea TVA-ului la medicamente pentru a asigura necesarul de medicamente la un preț acceptabil pentru pacienții din cea mai oropsită regiune a României.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Alba-neagra de la sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alba-neagra de la sănătate"

Managerii unităților sanitare susțin că banii alocați de casele de asigurări de sănătate ajung cel mult pentru plata salariilor și că nu pot fi luate în calcul și tratamentele pacienților.

În aceste condiții, cele mai multe spitale din România, cu excepția celor de urgență, ar putea să fie în curând închise în condițiile în care fondurile au fost diminuate în diverse spitale cu procente între 5 și 30%.

În replică, ministrul afirma cu cinism că managerii sunt numiți politic și nu au capacitatea de a înțelege că sunt prevăzute sume suplimentare pentru ambulatoriu, centre multifuncționale și servicii paraclinice.

Cert este că din promisiunile din campanie s-a ales praful. Nu s-a redeschis niciunul dintre spitalele sacrificate de guvernarea precedentă, bugetul sănătății este în continuare insuficient, nu s-a început construcția vreunui spital regional, posturile din sistem au rămas blocate iar epopeea tragică a pacienților oncologici continuă.

Dincolo de războaiele pentru resurse purtate de minister cu casa de asigurări, cu baronii locali și cu managerii de spitale constatăm că după un an de guvernare pacientul a ajuns cu adevărat în centrul sistemului de sănătate. A ajuns acolo, dar a rămas și fără medicamente și fără spitale, dar cu datoria de onoare de a achita noi taxe pentru sănătate, precum coplata.

Întrucât aici vorbim de banii noștri, și nu de vreo tiparniță ministerială, întrucât vedem că oficialii din minister sunt mai preocupați în a-și asigura confortul în cabinete, prin donații obscure, voi iniția un proiect legislativ prin care se prevede ca sumele rezultate din contribuțiile la asigurările de sănătate să rămână în administrarea caselor de sănătate.

Astfel, se va asigura măcar transparența în gestionarea banilor pe care îi plătim din greu la sănătate și vom scoate din găurile negre ale bugetului consolidat sumele destinate sănătății românilor.

Vă invit să susțineți acest demers legislativ și să nu uitați că sănătatea nu are și nu trebuie să aibă carnet de partid.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Programul național de imunizare gratuită mai pierde un vaccin;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Programul național de imunizare gratuită mai pierde un vaccin"

Normele aberante ale contractului-cadru scot vaccinarea antitetanică din programul național de imunizare gratuită.

Institutul Cantacuzino aproape că a pus lacătul pe ușă iar acum acest vaccin se importă la prețuri de zece ori mai mari. Și mai grav este faptul că nu sunt surse de finanțare și că bugetul alocat medicinei de familie nu permite achiziționarea acestui vaccin.

Medicii de familie au fost anunțați că vor primi acest vaccin doar pentru gravide iar orice alt pacient trebuie să-și cumpere doza de vaccin sau să se prezinte la unitățile de primire a urgențelor.

Urmează perioada muncilor agricole, iar cei ce necesită acest vaccin fie vor renunța la prezentarea la medicul de familie, pentru că sunt costuri importante legate de această vaccinare (aproape 10% dintr-o pensie), fie vor fi nevoiți să scoată din buzunar alți bani pentru a ajunge la UPU. Aceasta va duce la creșterea numărului de cazuri de tetanos sau la supraaglomerarea și blocarea activității din Unitățile de Primire a Urgențelor.

Am propus ca Institutul Cantacuzino să fie considerat ca instituție strategică și să primească finanțarea necesară pentru reluarea activității, dar patru miniștri ai sănătății preferă să importe la sume incredibile aceste vaccinuri și să refuze românilor dreptul la asistență medicală.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Băceștiul a fost trădat;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Băceștiul a fost trădat!"

Băceștiul este primul perimetru din țară în care urmează să fie amplasate primele sonde Chevron.

Băceștiul este prima comună în care are loc un miting de protest împotriva exploatării gazelor de șist.

Peste două sute de cetățeni acuză autoritățile locale, județene și centrale că au profitat de lipsa de reacție a populației, dând autorizația necesară firmei Chevron.

Memoriul depus cu această ocazie la prefectura Vaslui "Gazele de șist - Armaghedon 2013" dovedește clar pericolele la care sunt expuși oamenii în zonele unde se forează prin fracturare hidraulică.

În ciuda aprobărilor date de administrația locală și promisiunilor primarului Horațiu Cărăușu, în grădina publică din centrul satului nu a fost niciun reprezentant al puternicilor zilei iar presa relatează că același primar a amenințat oamenii din Băcești că "dacă vor participa la miting împotriva Guvernului care le dă ajutoare sociale, atunci nu vor mai primi ajutoarele". Așa că, în locul celor peste o mie de oameni promiși de primărie, au fost doar două sute, convocați de GISC Bârlad și CIA Băcești.

Nu au lipsit nici alte metode puerile de intimidare a manifestanților, precum întreruperea ritmică a curentului de la stația ce deservea microfonul la care participanții luau rând pe rând cuvântul sau amenințarea cu excluderea din partid a celor din Bozienii de Sus, făcută de un senator USL.

Este remarcabil că un astfel de miting de protest se desfășoară chiar într-una din comunele unde compania Chevron a concesionat o suprafață de teren în vederea amplasării sondelor de explorare și exploatare a gazelor de șist, unde populația începe să conștientizeze riscurile la care este expusă.

România are și alte surse de independență energetică, nepoluante și eficiente, precum hidrocentralele și centralele eoliene. În absența unor studii de impact clare care să ateste atât lipsa de nocivitate a fracturării hidraulice cât și beneficiile pentru România, am propus Parlamentului un proiect de act normativ ce interzice această metodă de valorificare a gazelor de șist.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Cea mai scumpă maculatură;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cea mai scumpă maculatură"

De douăzeci de ani tot auzim că sistemul de sănătate este subfinanțat.

Cu toate acestea, statul român aruncă cu seninătate la gunoi sănătatea românilor cheltuind sume colosale pe programe naționale și studii de fezabilitate fără finalitate. 180 de milioane de euro au fost cheltuiți pe un așa-zis program național de evaluare a stării de sănătate a populației ale cărui concluzii se lasă încă așteptate la mai bine de cinci ani de la încheiere.

Citând un fost ministru al sănătății, putem spune că obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eșec total, de la început până la sfârșit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătății, derulat între 2007 și 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile și previzibile, starea de sănătate a românilor.

Programul n-a mai fost continuat, iar românii au pierdut și bani și sănătate. Acest program este cel mai costisitor eșec: evaluarea a fost realizată încălcând regulile elementare de statistică, pe toată populația și nu pe eșantioane reprezentative, la peste un milion de persoane datele lipsesc sau sunt incomplete, iar pentru alte 450.000 codurile de raportare au fost dublate rezultând plăți pentru consultații și analize fictive.

Cheltuielile administrative au ajuns la aproape 30 de milioane de euro, din care aproximativ 20 de milioane au fost destinate papetăriei și biroticii, iar alte 10 milioane pentru dotarea cu laptopuri a medicilor de familie.

Studiile de fezabilitate pentru spitale imaginare ne-au costat alte 11 milioane de euro ce reprezintă cea mai scumpă maculatură din întreaga UE. Până acum nici măcar un spital de acest gen nu a fost construit, iar ministerul anunța cu seninătate că va reactualiza aceste studii. Evident cu noi costuri.

În condițiile în care un spital regional ar costa cam 30 de milioane de euro, vedem cum ministerul a spulberat dintr-un singur program și câteva studii șase spitale regionale. Cu banii risipiți nici pacienții oncologici, nici cei cu hepatită sau hemofilie și nici cei cu spondilită anchilopoetică sau asistența gratuită a gravidei nu ar fi fost lăsate de izbeliște și sunt convins că România nu ar fi trebuit să închidă porțile sutelor de spitale sau Institutului Cantacuzino.

Și dacă tot se vorbește de salarizare în funcție de performanță, mă întreb, desigur, retoric, cine ar trebui să plătească pentru jaful din sistem.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Cel mai costisitor eșec al austerității;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cel mai costisitor eșec al austerității"

Paradoxal, avem de patru ori mai mulți absolvenți de medicină decât Franța, dar de patru ori mai puțini medici decât studenți la medicină. Acest fapt se datorează și Ordonanței de urgență nr.34/2009 ce limitează scoaterea la concurs a posturilor din sistemul medical atât prin restricționarea numărului de posturi la maximum 15% din cele vacantate, cât și prin restricții bugetare.

Blocarea posturilor din sistemul medical a avut și are numeroase consecințe negative:

- suntem locul 31 din 33 de țări din regiunea europeană cu o densitate de 1,9 medici la o mie de locuitori, fiind urmați doar de Albania și Bosnia-Herțegovina;

- suntem pe ultimele locuri și la numărul de asistente medicale (3,89 la o mie de locuitori), dar și la medici dentiști (0,22 la 1.000 de locuitori) și la farmaciști (0,06 farmaciști la 1.000 de locuitori);

- sunt sute de localități, mai ales în mediul rural, care nu au medic de familie, iar cea mai slab acoperită este regiunea Moldovei cu doar un medic la 3000 de locuitori;

- există un major deficit de medici specialiști în anumite specialități, cum ar fi anestezie-terapie intensivă, radiologie, psihiatrie, medicina de urgență;

- în 2012 s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici și s-a ajuns să mai avem doar 39.813 față de cei 55.000 de medici din 1990;

- plecarea a peste 10000 de medici ne-a costat peste două sute de milioane de euro investiții în pregătirea lor;

- sunt tot mai dese cazurile de suprasolicitare și malpraxis legate de lipsa personalului medical și sunt zone critice în care un angajat e nevoit să efectueze munca altor cinci.

Concret propun un proiect de act normativ prin care posturile vacante din unitățile sanitare se vor scoate la concurs sau la examen pe categorii de personal și tipul de activități medicale, în funcție de normativele de personal aflate în vigoare, prevăzute în Ordinul ministrului sănătății nr.1778/2006.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Dreptul la protest versus greva foamei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dreptul la protest versus greva foamei"

În locul rezolvării situației privind acordarea salariilor compensatorii foștilor angajați CET, la Iași li se aplică cu larghețe amenzi.

Sperând că vor descuraja protestele disponibilizaților, autoritățile locale i-au amendat de mai multe ori pe cei care mai au curajul să își ceară drepturile.

Pentru prima dată după 1989 un om face greva foamei în fața primăriei - Virgil Iordache. Acesta afirmă că va continua această formă extremă de protest până când revendicările disponibilizaților de la CET vor fi soluționate și cere totodată ca autoritățile să plătească pentru amenzile date pe nedrept.

Cer public actualei echipe guvernamentale să-și rupă câteva minute din prezența la TV și să rezolve, cum au promis, revendicările acestor oameni.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Huși - orașul fără niciun loc de muncă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Huși - orașul fără niciun loc de muncă"

În actuala guvernare Hușiul a devenit liderul național la șomaj și au fost luni de zile în care agenții economici din acest oraș nu au oferit nici măcar un singur loc de muncă.

Orașul a preluat locul întâi pe podiumul nedorit al șomajului, cu 1290 de șomeri, devansând Vasluiul și Bârladul, a căror populație este mult mai numeroasă. Vasluiul are 1273 de șomeri, iar Bârladul 846. Nici în procente situația nu este mai îmbucurătoare: în Huși rata șomajului a ajuns la 6,21%, de aproape patru ori mai mare decât cea din Bârlad, situată la 1,75%. Nu e de neglijat faptul că femeile sunt printre cele mai afectate, iar cele 606 de șomere își pun în fiecare zi problema cu ce își vor hrăni copiii sau dacă e necesar să-i abandoneze și să plece în străinătate.

Cele 16 locuri de muncă oferite prin intermediul AJOFM Vaslui nu vizează persoane cu studii medii și superioare, ci sunt destinate categoriilor necalificate sau prost plătite, precum vânzători, tractoriști, paznici, manipulatori de mărfuri, îngrijitor de clădiri. Paradoxal pentru o zonă înconjurată de podgorii, nu există nici măcar un post pentru tehnicienii viticoli.

Hușiul e mort din punct de vedere al locurilor de muncă. Cauzele sunt multiple, dar principalele motive ale blocării pieței locurilor de muncă sunt lipsa investitorilor și descurajarea micilor investitori prin neacordarea de facilități pentru cei care încearcă să dezvolte vreo activitate productivă.

Șomajul înflorește pentru că nimeni nu încearcă găsirea de soluții pentru remedierea acestei situații ce aduce doar disperare în rândul celor care vor să muncească în această țară.

Sper ca proiectul meu de lege ce vizează reducerea impozitului pe venitul obținut din salarii să constituie un prim pas pentru relansarea economică a acestei regiuni băgate în seamă de politicieni doar în campania electorală.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Cultura sine die;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cultura sine die"

Oficialii Ministerului Culturii au promis încă din ianuarie alocarea a 15 milioane euro pentru finalizarea lucrărilor de la Palatul Culturii. Ca orice promisiune a actualilor guvernanți și aceasta a fost încălcată, așa că, în final, nu s-a mai alocat niciun leu și continuarea lucrărilor de restaurare și amenajare a Palatului Culturii a fost amânată sine die.

Crezându-ne inepți sau în campanie electorală, oficialii spun că vor da drumul la licitația pentru încredințarea contractului de lucrări, deși nu a existat și nu există niciun ban și nici toate avizele necesare pentru proiectul făcut de Complexul Muzeal Moldova.

Optimismul debordant al celor din conducere e probabil legat de câștigarea alegerilor, pentru că până acum nu s-au primit decât promisiuni.

Există și opinia realistă a firmei proiectante, ce susține că responsabilii din minister și de la Complexul Muzeal nu văd o prioritate în finalizarea lucrărilor de la Palatul Culturii și care acuză chiar împărțirea incorectă a banilor spre alte amenajări, precum palatul de la Ruginoasa, la Poni-Cernătescu și la Kogălniceanu.

Dincolo de conflicte și frecușuri politice, vedem că un simbol al Iașiului se degradează, iar puternicilor zilei nu le pasă. Chiar dacă mâine sau la o eventuală rectificare am primi bugetul necesar, tot ar mai fi nevoie de încă doi ani pentru finalizarea acestei clădiri istorice.

La modul cum USL iubește Iașiul, repararea Palatului Culturii va mai fi temă și în campania din 2016.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - SC Mecanica SA Vaslui - 900 de drame;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"SC Mecanica SA Vaslui - 900 de drame"

De peste opt ani sutele de foști angajați ai SC Mecanica SA Vaslui trăiesc un coșmar. Nouă sute de oameni nu beneficiază de dreptul la grupa a doua de muncă, deși în momentul lichidării din 2005 li s-au eliberat adeverințe care să certifice acest lucru.

700 de sudori, strungari și lăcătuși, precum și cei 200 de angajați ai secției Turnătorie s-au trezit în postura de perdanți de serviciu ai statului român.

În ciuda repetatelor demersuri făcute la Casa de Pensii, Guvern, Parlament și Inspecția Muncii, oamenii nu și-au primit drepturile salariale, iar cei pensionați s-au trezit în situația unor venituri de mizerie.

Este nevoie de un demers legislativ pentru modificarea legii pensiilor, pentru ca muncitorii de la Mecanica să beneficieze de o încadrare corespunzătoare în grupa de muncă solicitată.

Angajații amenință cu mitinguri de protest și văd în fiecare zi cum au fost trădați de actuala putere.

Solicit public ministrului muncii și primului-ministru rezolvarea urgentă a acestei situații disperate.

Sper doar ca această solicitare, venită de la un parlamentar al opoziției, să nu rămână fără soluționare...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată: - Legea votului alb: un vot de blam pentru politicieni;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Legea votului alb: un vot de blam pentru politicieni"

Voi depune un proiect legislativ ce prevede introducerea votului alb atât pe buletinul de vot, cât și în formula de calcul a voturilor valabil exprimate. Ofer pentru prima dată alegătorului posibilitatea reală de a da un vot de blam tuturor partidelor și politicienilor. Consider că adoptarea acestui act normativ va avea două consecințe majore: pe de o parte, creșterea participării populației la procesul electoral, iar pe de altă parte, voi obliga politicienii și partidele să-și respecte promisiunile electorale, întrucât această formulă de vot alb poate duce la reducerea numărului de parlamentari ai fiecărui partid.

Ne-am săturat de toți politicienii care ne promit lapte și miere în campania electorală și își uită promisiunile imediat ce pun mâna pe putere. Acest sistem de vot ne va da pentru prima dată posibilitatea să-i sancționam pe ei și partidele pe care le reprezintă.

Votul alb este în principal un vot de blam prin care alegătorii pot sancționa atât candidații, cât și partidele politice din fiecare colegiu pentru oferta electorală necorespunzătoare sau promisiunile neonorate, dar obiectivul major al acestui proiect legislativ este creșterea participării la procesul electoral pentru ca să hotărâm cu toții ce e mai bine pentru noi și țara noastră.

Puțini știu astăzi că putem să ne exprimăm nemulțumirea față de politică și politicieni prin simpla introducere în urnă a buletinului de vot neștampilat, iar și mai puțini știu că acest vot practic nu contează, el nefiind luat în calculul voturilor valabil exprimate.

Sancționarea prin vot de blam în acest moment este mai mult morală, pentru că, deși putem vota alb prin neaplicarea ștampilei pe buletinul de vot, aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate și implicit nici în calculul numărului de parlamentari pe care îl vor obține la final partidele.

Pentru ca această sancțiune să devină efectivă acest act normativ prevede ca votul alb să fie exprimat într-un patrulater distinct pe buletinul de vot și să conteze în formula de calcul a voturilor valabil exprimate

Concret: La finalul listei cu numele candidaților pe buletinul de vot se înscrie votul alb. În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima sintagma "vot alb" iar în centrul patrulaterului va fi imprimat "Niciunul". Toate formulele de calcul a voturilor valabil exprimate și implicit a coeficienților electorali și a numărului de parlamentari includ și buletinele de vot cu voturi albe.

      Flavius-Luigi Măduța - declarație politică: Dreptate pentru agricultorii din Nădlac;

Domnul Flavius-Luigi Măduța:

"Dreptate pentru agricultorii din Nădlac"

Construcția autostrăzii Nădlac - București este cel mai important proiect de infrastructură din România, reprezintă un mare avantaj pentru județul Arad, poarta de intrare occidentală a țării. Consider că dezvoltarea proiectului trebuie gândită în beneficiul cetățenilor, nu împotriva lor. Proiectarea judicioasă trebuie să țină cont de interesele comunităților locale pe care le traversează autostrada, comunități care au cedat terenul aferent investiției pentru utilitate publică.

Pentru cetățenii din orașul Nădlac, autostrada aduce mai multe probleme decât beneficii. Toate aceste probleme au pornit de la modificarea proiectului inițial al lucrărilor complementare autostrăzii. Concret, agricultorii nădlăcani nu mai au acces facil la cea mai mare parte a terenurilor agricole.

Am participat la o întâlnire cu un număr mare de agricultori nădlăcani și sunt în posesia a peste 1 100 de semnături adunate de aceștia pentru o petiție care cuprinde soluții pentru problemele lor. Fondul funciar al orașului Nădlac cuprinde aproximativ 12.500 de hectare, pe care autostrada le-a împărțit astfel: 40% teren de fertilitate slabă și medie, în partea accesibilă și 60% teren de fertilitate ridicată, în partea blocată de către autostradă.

Planul inițial supus dezbaterii publice prevedea o subtraversare a autostrăzii pe structura DN709J, dar ulterior s-a transformat în supratraversare, în forma literei S, greu de utilizat pentru utilajele agricole. După cum bine se știe, munca agricolă presupune deplasarea pe aceste terenuri cu utilaje agricole de mare tonaj, ale căror caracteristici tehnice, gabarit, viteză redusă, le face greu manevrabile. Este complicat și costisitor ca aceste utilaje să fie deplasate la distanțe mari. La inconvenientele agricultorilor, mai adaug aglomerarea drumurilor județene.

Prin situația creată, se aduce un grav prejudiciu economiei locale din Nădlac, bazată aproape exclusiv pe agricultură. Oamenii se văd în imposibilitatea de a lucra eficient terenurile agricole, sunt practic nevoiți să la vândă la prețuri mici sau să le dea în lucru unor firme din Ungaria, care au acces facil la aceste terenuri și sunt gata să profite de situație.

Consider că un stat responsabil nu contrapune interesul majorității unor interese specifice ale comunităților locale. Sunt convins că toate aceste erori sunt ale unor funcționari care aleg soluțiile cele mai ieftine, nu cele mai bune pentru oameni. Autostrada trebuie realizată, dar în același timp trebuie să respectăm și să investim pentru protejarea intereselor comunităților locale, așa cum este cazul orașului Nădlac. Prin urmare, susțin revendicările principale ale agricultorilor din Nădlac:

- Efectuarea unei subtraversări a autostrăzii pe structura DN 709J (drept), conform proiectului inițial;

- Construirea unui drum agricol - subtraversare sau supratraversare - care permite exploatarea terenurilor fără ca utilajele să parcurgă distanțe mari și fără să aglomereze drumul județean.

      Florin-Costin Pâslaru - despre Piața forței de muncă și raporturile angajat-angajator;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Piața forței de muncă și raporturile angajat-angajator"

Transformările economice din ultimii ani și mai apoi criza economică au schimbat radical piața forței de muncă și raporturile angajat-angajator, conducând la apariția unui număr tot mai mare de probleme specifice. La acestea a contribuit și legislația trecută, care nu mai răspunde întru totul nevoilor de dezvoltare și realităților economiei românești. Existența a cât mai multor locuri de muncă, cât mai bine plătite, dar și asigurarea unei productivități crescute a muncii și a sustenabilității costurilor cu forța de muncă trebuie să se înscrie între obiectivele avute în vedere de legislația muncii.

Legislația trebuie să asigure echilibru între angajat și angajator. Legislația muncii nu mai este în concordanță cu realitățile economiei românești. Considerăm, de asemenea, necesare măsuri de revizuire a volumului de contribuții sociale colectate pe baza fondurilor de salarii, care afectează evident posibilitățile de motivare pozitivă, reală a angajaților, anulând astfel unul dintre cele mai eficiente mijloace de creștere a productivității muncii.

De asemenea, regimul angajărilor, munca temporară, negocierea și aria de aplicare a contractelor colective de muncă, regimul concedierilor, conflictele de muncă, rolul și atribuțiile sindicatelor trebuie să se bucure de o reglementare clară și în acord cu problemele actuale de pe piața muncii.

În 2013 trebuie să se procedeze la o revizuire a actelor normative ce reglementează piața muncii și în care există dispoziții lacunare, confuze sau contradictorii care pun în dificultate luarea măsurilor corecte de către angajatori, manageri de resurse umane și chiar de către instanțele de judecată în sutele de litigii de muncă care apar ca urmare a unui cadru de reglementare deficitar.

      Florin-Costin Pâslaru - Salvarea economiei poate fi legată de dezvoltarea agriculturii;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Salvarea economiei poate fi legată de dezvoltarea agriculturii!"

În România, denumită cândva "grânarul Europei", salvarea economiei poate fi legată de dezvoltarea agriculturii, dar veniturile din producția agricolă sunt în scădere, și nu din cauza crizei financiare.

România are potențialul agricol pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori, dar asigură hrană doar pentru 8 milioane. În țară se produce sub 10% din potențialul total, iar cifrele tot scad de cinci ani. Estimările pentru valoarea producției agricole de anul trecut se referă la o scădere de 20%, până la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar însemna că agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB, adică jumătate față de ponderea pe care o deținea în 2004. Spre comparație, agricultura Franței contribuie cu 45% la PIB.

Unul dintre factorii care contribuie la crearea acestei situații este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a agriculturii, care a permis ca acum să fie lucrate doar 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de hectare de teren arabil. Din motive ce țin de veniturile insuficiente la buget, ministrul finanțelor a propus ca proprietarii de terenuri agricole care nu le exploatează să fie supuși unor impozite penalizatoare. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate în extravilan plătește un impozit anual la bugetul local în valoare de 36 până la 43 de lei pe hectar.

Un prim aspect care trebuie reglementat pentru a avea o agricultură funcțională este stabilirea unei direcții generale, a unei strategii pe termen lung pe care să o urmeze toți. România trebuie să devină o țară exportatoare de produse agroalimentare, nu importatoare.

      Mihăiță Găină - declarație politică pe subiectul Deblocarea plăților din fonduri europene;

Domnul Mihăiță Găină:

"Deblocarea plăților din fonduri europene"

Acum aproape un an, când domnul Ponta a format primul Guvern USL, România risca sume importante din fondurile europene, fie că urmau a fi pierdute pentru nefinalizarea întocmai a proiectelor, fie erau blocate pentru verificarea unor neclarități sau încălcări ale normelor europene de cheltuire a acestor surse de finanțare nerambursabile. Este în principal vorba de blocarea fondurilor pe proiectele operaționale pentru resursele umane (POSDRU) și de riscul dezangajării de fonduri structurale și de coeziune pentru domeniile transport, regional și mediu. Cumulate la nivelul anului 2013, acestea din urmă se ridică la pierderi de aproape 4 miliarde de euro.

Datorită gradului redus de implementare a marilor proiecte finanțate din fonduri europene, există riscul unei presiuni duble asupra bugetului de stat. Pe de o parte, este riscul ca plățile din bugetul UE să nu mai fie făcute, pentru că proiectele nu s-au finalizat la timp și atunci acestea vor trebui încheiate cu bani din bugetul național și, pe de altă parte, există și riscul ca banii care au revenit plăților din fonduri europene pe proiectele neterminate la termen să trebuiască a fi înapoiați Uniunii Europene; plus riscul neatragerii altor fonduri pentru că cele puse la dispoziție nu au putut fi cheltuite conform uzanțelor convenite la data aprobării proiectelor.

Este însă meritul Guvernului Ponta 2 de a fi deblocat o serie de finanțări din fonduri europene, precum cele pentru POSDRU și pe câteva axe din domeniul transporturilor. Actualul Guvern al României și în mod special ministrul fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici merită felicitările noastre pentru felul responsabil în care s-au raportat la această problemă deosebit de gravă.

De altfel, domnul ministru ne-a făcut o bucurie când, la sfârșitul lunii trecute, declara că: "Pot să spun că astăzi (vineri 26 aprilie) au intrat în țară 73 de milioane de euro pentru Programul Operațional de Resurse Umane. La începutul lunii vor mai intra încă două tranșe aferente Planului Operațional de Mediu, 134 de milioane de euro, iar pe Programul Operațional Regional, deblocat zilele trecute, 183 de milioane de euro. Deci banii încep să vină de la Comisia Europeană.

Sunt foarte importanți pentru a asigura în continuare plățile către beneficiarii finali", a spus domnul ministrul la finalul seminarului "Instrumente structurale, o șansă de modernizare pentru România". Totodată, dumnealui s-a declarat optimist în continuare în ceea ce privește faptul că până la finele anului vor fi trimise Comisiei Europene cereri de rambursare de 6,5 miliarde de euro. Fiind foarte important, îl citez din nou: "Eu merg în continuare pe ceea ce s-a spus, și anume 6,5 miliarde euro la final de an cerere de rambursare către Comisia Europeană pentru a evita dezangajarea automată. Ca un prim nivel de atins, am spus luna iunie, iulie maximum, să avem trimise către Comisia Europeană cereri de rambursare de 2,5 miliarde", a precizat domnul Teodorovici.

De altfel, în aceeași perioadă, finele lunii aprilie a.c, a avut loc la București cea de-a doua întâlnire din cadrul dialogului informal dintre reprezentanții României și cei ai CE, așa încât există un control și o garanție în plus că accesarea fondurilor europene a ieșit din punctul mort în care le lăsase guvernele Boc și Ungureanu. Totodată, avem încredere că, începând cu 2013, vom înregistra progrese notabile pe linia utilizării unor sume substanțiale puse la dispoziția României din fondurile europene, cât și a îmbunătățirii impactului social-economic al acestor eforturi.

Cu toate aceste vești bune și angajamente, consider că trebuie să rămânem în continuare mobilizați, mai ales pe finalizarea marilor proiecte, întrucât în acest punct, pe baza unui studiu (aflat pe site-ul Cursdeguvernare.ro) cele 11 megaproiecte realizabile cu bani europeni se află în proces de realizare în procente, mergând de la cel mai puțin 0,2% la cel mai mult 75%. În medie gradul de realizare a proiectelor se situează în jurul a 10%, iar până la sfârșitul lui 2015 ar trebui finalizate pentru a nu se ajunge la dezangajarea fondurilor. Repet, ca să reținem bine, dezangajarea înseamnă nu doar pierderea banilor necesari finalizării proiectelor, ci și obligația de-a da înapoi Uniunii Europene banii cheltuiți până la scadență în respectivele proiecte.

Guvernul Ponta este decis să se concentreze pe finalizarea lor și pe îmbunătățirea mecanismelor de absorbție într-un ritm accelerat a miliardelor de euro. Îi dorim mult succes și pe această linie.

      Violeta Tudorie - declarație politică: Actualitatea semnificației Zilei Internaționale a Muncii;

Doamna Violeta Tudorie:

"Actualitatea semnificației Zilei Internaționale a Muncii"

Și în acest an am serbat ziua de 1 Mai ca zi liberă, petrecută la iarbă verde, la mare sau la munte, în Săptămâna Mare dinaintea sărbătorilor de Paște. Ca deputat, membru în Comisia pentru muncă, nu aș vrea să trecem peste faptul de a marca semnificația mai amplă și mai profundă a acestei zile, precum și actualitatea unora dintre dezideratele celor care au luptat pentru înscrierea în calendarul sărbătorilor a unei Zile Internaționale a Muncii.

S-au împlinit anul acesta 124 de ani de când, în 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

În România, 1 Mai a fost sărbătorit pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 Mai, autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde, cu pancarte și lozinci ce preamăreau regimul și realizările oamenilor muncii. După 1990, deși s-a încercat diminuarea importanței semnificației muncitorești și sindicale a sărbătorii, totuși prin contribuția deosebită a Partidului Social Democrat, românii continuă să se bucure de acest eveniment și să participe în mod liber la festivitățile dedicate Zilei Muncii. În decursul unor îndelungate procese de lupte sociale și negocieri s-au câștigat o serie de drepturi sociale, precum ziua de muncă de 8 ore, dreptul la concediu de odihnă, la asigurării sociale, pentru riscurile de șomaj, accidente de muncă și boli profesionale, protecția copiilor și a femeilor în timpul sarcinii gravide și al creșterii copiilor, dar pentru care sindicatele și partidele de stânga s-au îngrijit ca tot timpul să fie prevăzute în contractele de muncă, în legislația muncii și analizată situația lor pe teren, deoarece, în practică, se întâlnesc destule cazuri de nesocotire a demnității și a drepturilor celor care muncesc.

Din punctul de vedere al forțelor muncii, anul acesta continuă să se prezinte ca unul dificil pe piața muncii. Conform estimărilor Organizației Internaționale a Muncii, peste 75 milioane de tineri din întreaga lume își caută în prezent un loc de muncă. Mai mult decât atât, studiile recente ale Adecco arată că 54% dintre tinerii fără un loc de muncă vor mai mult sprijin în efortul lor de a se angaja. De altfel, la nivelul cel mai înalt al conducerii Uniunii Europene, șomajul în rândul tinerilor a fost apreciat ca principala provocare a prezentului.

Personal consider că situația actuală a șomajului în rândul tinerilor nu este acceptabilă din punct de vedere economic și moral. Această criză a locurilor de muncă poate nărui visuri și speranțele unei întregi generații, desemnată uneori printr-un nomina odiosa - generația inutilă. Noi, cei cu mai multă experiență, trebuie să îi ajutăm pentru a-și descoperi potențialul și pentru a le oferi o perspectivă. Autoritățile împreună cu angajatorii din mediul privat și bugetar sunt tot mai puternic sensibilizați și preocupați de aplicarea unor programe de recrutare care să facă mai accesibilă tinerilor căutarea unui loc de muncă, angajarea lor și să le ofere o imagine cât mai realistă a mediului de lucru și a cerințelor acestuia în contextul noilor tehnologii și a tendințelor de pe piața capitalului și a muncii.

Partidul Social Democrat, așa cum s-a exprimat și la recenta sa Conferință națională, a reluat dialogul social cu angajatorii, cu sindicatele și cu celelalte organizații ale societății civile și este decis să îmbunătățească legislația privind dialogul social, relațiile de muncă, încurajarea măsurilor active de stimulare a investițiilor și în crearea de locuri de muncă. Prin politica Guvernului Ponta s-a reușit o ușoară reducere a șomajului, iar perspectiva ne-o prezintă Comisia Europeană, care a modificat prognoza privind rata șomajului în România la 6,9% pentru acest an și 6,8% pentru 2014, față de estimarea de 7,3% avansată în toamna trecută pentru ambele perioade.

Totuși, îmbunătățirea situației de pe piața forței de muncă se menține lentă, în condițiile economice mai dificile din multe state membre ale UE. Totodată, CE anticipează că șomajul în rândul tinerilor români, aflat în prezent la cota de 23%, se va reduce ușor în acest an, dar va rămâne la un nivel ridicat. Cred că în acest domeniu este nevoie de mai multă determinare, de mai multă imaginație politică și creativitate administrativă pentru a realiza o adevărată străpungere în blocajul angajării unui procent mai mare dintre tinerii absolvenți ai diferitelor forme de învățământ.

      Ion-Marcel Ciolacu - declarație politică: Condiții esențiale pentru reușita reformei administrației publice;

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Condiții esențiale pentru reușita reformei administrației publice"

Administrația publică nu poate fi reformată într-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie să fie implementat într-un mediu dificil, competitiv și în continuă schimbare. De aceea, este obligatorie obținerea unui consens în ceea ce privește cerințele pentru realizarea întregului proces de reformă, prin:

- coordonarea și managementul întregii reforme dintr-un punct unic, 4 la cel mai înalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerența implementării strategiei;

- diseminarea pe scară largă a informațiilor referitoare la reformă și încurajarea participării cetățenilor, a societății civile, a mediului de afaceri, a reprezentanților politici și a funcționarilor publici la realizarea reformei, printr-un schimb democratic de opinii în legătură cu desfășurarea acestui proces;

- stimularea eticii și a valorilor sectorului public: transparență, imparțialitate, egalitate în fața legii, eficiență și eficacitate, predictibilitate;

- fundamentarea reformei pe baza unei analize profesionale a stadiului actual și a activității și performanțelor administrației publice, precum și pe evaluarea periodică a consecințelor activităților finalizate;

- folosirea experiențelor în domeniul reformei administrației publice din alte state, în special în statele membre UE și în țările candidate, menținând totodată elementele istorice și culturale ale administrației publice românești;

- abordarea reformei în mod global: nici o schimbare izolată sau parțială nu trebuie realizată, dacă nu a fost concepută ca parte integrală și organică a întregii strategii de reformă;

- considerarea reformei un proces deschis: componentele strategiei de reformă vor fi actualizate și adaptate schimbărilor din mediul extern, dar și transformării altor componente ale reformei, pentru a folosi în cel mai bun mod experiența acumulată în timpul implementării;

- stabilirea priorităților strategice: pentru fiecare etapă este stabilit un număr limitat de obiective prioritare, asupra cărora se va îndrepta întreaga atenție și pentru care vor fi alocate fondurile necesare; acestea trebuie să fie acele schimbări care determină progresul reformei în ansamblul său și condiționează sau influențează toate celelalte transformări;

- asigurarea continuității funcționării administrației publice, astfel încât aceasta să își îndeplinească funcțiile în timpul reorganizării, descentralizării, regionalizării etc.

Ținând cont de toate aceste principii putem crea un cadru normativ coerent și adaptat nevoilor administrației publice locale.

      Constantin Rădulescu - despre readucerea în dezbaterea publică a subiectului candidaturii și apartenenței politice a parlamentarilor;

Domnul Constantin Rădulescu:

Îmi exprim totala satisfacție pentru că, iată, o temă pe care eu am abordat-o și am susținut-o în campania electorală, este adusă în prim plan pentru a fi introdusă în noua Constituție a României.

Da! Susțin cu toată tăria că este corect ca parlamentarii care părăsesc formațiunea politică sub a cărei siglă au candidat și au fost aleși, să-și piardă mandatul de deputat ori de senator. Putem face astfel o reparație și un gest de loialitate și de corectitudine față de cei care s-au prezentat la secțiile de votare.

În acest fel consider că se face o minimă dreptate alegătorilor, iar votul oamenilor nu va putea fi niciodată confiscat și folosit în interes personal de către cei care își pun la intrare, în casă ori în birou sau pe cărțile de vizită ori legitimații, înaintea numelui, calitatea de deputat sau de senator, uneori unii dintre ei uitând cu foarte mare ușurință că au dobândit aceste funcții de demnitate tocmai pentru că se aflau pe listele unor formațiuni politice agreate de cetățenii care au mers la vot și au votat cu respectivele formațiuni politice, în primul rând pentru platforma lor politică și pentru programul de guvernare și în al doilea rând sau poate chiar deloc cu persoana propusă de formațiunea politică respectivă.

Persoanele propuse de oricare formațiune politică pe listele electorale trebuie să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că sunt considerate de către cetățeni doar niște mesageri ai aspirațiilor lor, niște reprezentanți ai lor în Parlamentul țării, niște luptători asidui pentru promovarea unei anumite politici susținute de formațiunea politică în care ei, cetățenii, au crezut că se regăsesc și că această formațiune politică și numai aceasta se va preocupa, de-a lungul unui mandat, să răspundă doleanțelor, speranțelor, convingerilor, intereselor și drepturilor lor legitime, iar în cazul în care persoana respectivă, ajunsă în Parlament, deviază de la politica promovată în campania electorală, formațiunea politică de care aparține va lua măsurile de rigoare pentru corectarea situației.

Altfel, cum ar mai putea alegătorii să spere că formațiunea politică în care au crezut și, respectiv, că oamenii trimiși de ei, prin vot direct și liber exprimat, i-ar mai putea reprezenta în Parlament, din momentul în care aceștia părăsesc formațiunea politică pe listele căreia au candidat, fără nicio jenă și fără niciun respect față de alegători.

Totodată, persoanele devenite deputați ori senatori prin votul alegătorilor trebuie să înțeleagă și să accepte că odată ajunse în aceste înalte funcții de demnitate, timpul lor nu mai este al lor, ci al alegătorilor.

În acest context, cred că pierderea mandatului de parlamentar este perfect valabilă și în cazul celor care au candidat sau candidează ca independent, după care, odată aleși, trec într-o formațiune politică. Într-un astfel de caz, consider că dezamăgirea alegătorilor candidaților independenți este la fel de mare ca și aceea a alegătorilor candidaților propuși de formațiunile politice: și unii, și alții se văd trădați în aspirațiile lor.

Prin urmare, îl felicit pe prim-ministrul țării și, în același timp, președintele Partidului Social Democrat pentru aducerea în dezbatere a acestei chestiuni, iar votul meu în Parlamentul României, la momentul oportun, va fi unul sincer și corect față de alegători: Da, pentru pierderea mandatului de parlamentar în caz de dezertare, întrucât consider că este o dezertare în primul rând față de alegători.

Da! Cei care își schimbă partidul sau "independența" trebuie să piardă și funcția de deputat sau de senator și n-au decât să participe la următoarele alegeri sub o altă siglă.

      Mircia Muntean - declarație politică: Primul an de guvernare USL - un adevărat dezastru pentru români;

Domnul Mircia Muntean:

"Primul an de guvernare USL - un adevărat dezastru pentru români"

Declarația mea politică de astăzi vine după ce ieri, în data de 7 mai, s-a împlinit un an de când România se află sub guvernarea USL. Într-un an de guvernare, USL-ul ne-a demonstrat că este mult mai ușor să distrugi decât să construiești. După ce a ajuns la putere, se pare că Guvernul USL a uitat complet de toate promisiunile pe care le-a făcut românilor, fiind preocupat în special de scandaluri și de erodarea imaginii României pe plan internațional.

USL-ul a reușit performanța de a aduce asupra românilor un cumul de efecte dezastruoase în timp record: deprecierea accelerată a monedei naționale, scumpirile numeroase din ultima perioadă, creșterea ratei șomajului, creșterea impozitelor și taxelor și blocarea absorbției fondurilor europene.

Rezultatele actualei guvernări nu se rezumă doar la cele enumerate mai sus, căci dacă ne referim strict la acțiunile guvernanților USL, acestea au avut grave repercusiuni asupra imaginii României și implicit asupra intrării României în spațiul Schengen.

Plagiatul nerecunoscut al primului-ministru, lovitura de stat din vară, cele două rapoarte MCV foarte critice, fără nicio asumare în plan politic, au cântărit greu, defăimând îngrozitor imaginea României nu doar pe plan european, ci și pe plan global. Doar nu-și închipuie USL-ul că toate aceste acțiuni și multe altele nu sunt contorizate de liderii europeni, unii dintre ei deja dezvoltând o anumită ostilitate față de actuala guvernare!

Din păcate, primii care vor suporta consecințele acestui comportament mai mult decât iresponsabil al USL-ului vor fi românii de rând, ale căror speranțe au fost năruite incredibil de repede, într-un mod mult prea crud de actuala putere! Le-ați făcut numeroase promisiuni, pe care nu numai că nu le-ați onorat, dar ați avut grijă ca, doar într-un an de zile, de visele românilor să se aleagă praful!

După cele 12 luni de guvernare ați avut o singură reușită, ați reușit să vă conturați cu succes cele două trăsături definitorii ale guvernării voastre: ipocrizia și incompetența!

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - comentariu legat de importanța obiectivului asumat de autorități, prevenirea și răspunsul adecvat în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

În momentul de față, autoritățile responsabile de la Palatul Victoria și-au propus atingerea unui obiectiv extrem de important pentru siguranța vieții locuitorilor din zonele afectate de inundații: prevenirea și răspunsul adecvat în fața fenomenelor meteorologice extreme. Vorbim aici în principal de reducerea riscurilor de inundații, precum și limitarea și prevenirea efectelor devastatoare pe care acestea le-au avut de-a lungul timpului.

Este cunoscut faptul că, în ultimii ani, 1,5 milioane de cetățeni români care trăiesc în zone expuse riscului de inundații și-au pierdut proprietățile, culturile agricole, agoniseala de o viață în fața viiturilor care i-au lovit, ca efect al fenomenelor meteorologice extreme.

Eforturile Guvernului român de a atrage finanțare pe acest segment important nu au rămas fără efect. Acesta este motivul pentru care salut decizia Comisiei Europene de a aproba o investiție de 54 de milioane de euro prin Fondul de coeziune pentru susținerea unui proiect de prevenire a inundațiilor. În acest fel, Administrația Națională "Apele Române" va putea reacționa eficient în caz de inundații, scopul proiectului fiind optimizarea securității și a infrastructurii deja existente. Astfel, pe lângă creșterea gradului de echipare și dotare a stațiilor de pompare, vor fi înființate centre de coordonare și reacție rapidă ce vor funcționa în caz de inundații.

Suportul din partea Comisiei Europene trebuie dublat de creșterea gradului de responsabilitate din partea autorităților, în principal din administrația locală, precum și din instituțiile responsabile. Vorbim aici de importanța cunoașterii procedurilor în caz de inundații, de planul de măsuri preventive, precum și de planul de apărare împotriva inundațiilor.

Trebuie să fim conștienți că demersul început de către Ministerul pentru Ape, Păduri și Piscicultură reprezintă începutul unui efort pe termen mediu și lung care trebuie tratat cu maximă responsabilitate de către toate autoritățile implicate în procesul de protejare și securizare a vieții cetățenilor români în fața fenomenelor meteorologice extreme.

    Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, între orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013 (PL-x 135/2013). (rămas pentru votul final)  

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Eugen Nicolicea și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor,

Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaților și anunț că din totalul de 412 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 216, sunt absenți 195, din care 19 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal este îndeplinit.

Începem dezbaterea inițiativelor înscrise pe ordinea de zi.

Vă spun și eu "Cristos a înviat!", că ieri programul nu mi-a permis să conduc eu ședința de deschidere.

Dar înainte de toate vreau să le mulțumesc domnului Cezar Preda și Grupului parlamentar al PDL și al PP-DD, pentru ceea ce au făcut acum câteva săptămâni și apreciez cu respect și cu profundă admirație solidaritatea de care ați dat dovadă în a reprezenta România și a apăra România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Este pentru prima dată după 23 de ani când toate grupurile parlamentare au susținut că România nu trebuie monitorizată. Nu discut de colegii mei care bineînțeles că au făcut un lobby extraordinar, Ionuț Stroe de la PNL și Alina Gorghiu, plus colegii mei pe care nu-i mai nominalizez, pe domnul Tudose l-am nominalizat deja, dar ceea ce au făcut cei din opoziție a fost un lucru extraordinar și le mulțumesc foarte mult.

Să vă dea Dumnezeu mintea de pe urmă să faceți la fel și la Parlamentul European, și atunci sunt încântat și România va fi alta și alta va fi percepția în afară.

Am început bine și am terminat în nota mea oltenească, normal, bineînțeles. Nu e un semnal pentru dumneavoastră, ci pentru colegii dumneavoastră din Parlamentul European.

Cu permisiunea dumneavoastră, așa cum am discutat la Biroul permanent de ieri, o să începem cu un proiect de lege tot în nota mea oltenească, pe care am rugat să fie introdus cu prioritate, în procedură de urgență, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea între orașele Calafat și Vidin, semnat la Sofia la 28 februarie 2013.

Inițiatorul. Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru administrarea podului peste Dunăre de la Calafat-Vidin care în curând va fi inaugurat, partea română și partea bulgară au convenit să înființeze o entitate mixtă, o entitate comercială care să exploateze acest pod, respectiv să-l întrețină, să-l administreze, să facă managementul.

Pentru înființarea acestei entități, am propus acest proiect de Lege pentru ratificarea Acordului din 28 februarie semnat între cele două părți, entitatea comercială trebuind să fie înființată, deci să se înregistreze la Registrul Comerțului, să aibă sediu, salariați, dotări, înainte de inaugurarea podului.

Rugămintea este să fiți de acord cu ratificarea acestui acord.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Așa cum spuneam, celebrul Mihai Tudose de la Brăila are cuvântul în prima săptămână după Înviere.

Domnule Tudose, vă rog frumos, sacadat și ritmat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, între orașele Calafat din România și Vidin din Republica Bulgaria, acord semnat la Sofia la 28 februarie 2012.

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu proiectul de lege mai sus menționat.

Conform prevederilor art.75 din Constituție, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege prin avizul nr.326 din 25 aprilie 2013.

La dezbaterea acestei inițiative legislative, din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au fost prezenți 26 de deputați care, în urma dezbaterilor, au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege mai sus menționat, în forma prezentată de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult. Emoționant.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva.

Domnul Mircovici, vecinul de colegiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteți să apreciez în primul rând faptul că s-a reușit construirea celui de-al doilea pod peste Dunăre, după ce am avut unul singur, Podul Prieteniei, creat într-o perioadă de care nu vrem să ne mai amintim acum. Apa a fost întotdeauna elementul care a unit, și nu care a despărțit, pentru că de-a lungul istoriei a fost principalul mijloc de transport, a fost principalul mijloc de hrană și a fost cel care a asigurat apa necesară vieții pe un mal și pe celălalt al lui.

A fost în mod paradoxal între două state, la un moment dat devenit graniță pentru că era mai ușor de trasat. Și astfel istoria lumii s-a scris un pic diferit în perioada creării statelor naționale.

Dacă în alte țări, dacă în alte zone, podurile peste Dunăre sunt poduri la vedere, noi am avut sute de kilometri prin care am fost despărțiți fără nici un mijloc de trecere. Faptul că s-a realizat acest pod, faptul că există Programul Dunărea în care probabil că va trebui să vină mintea de pe urmă și a românilor și a bulgarilor, așa cum spunea domnul președinte mai înainte, când se referea la partide politice, și să se realizeze eficient acest program european privind dezvoltarea economică a Dunării, va determina posibilitatea să votăm și alte legi legate de construirea, de realizarea unor astfel de structuri care să unească cele două țări.

Sigur că Grupul parlamentar al minorităților naționale, alături probabil de toți ceilalți colegi din Parlament, vor vota proiectul de lege supus dezbaterii astăzi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Eu v-am spus că doar în Oltenia se poate construi. În rest, nu mai construiește nimeni!

Domnul deputat Dobre.

N-am ce să fac. Grupul parlamentar al PNL. Forța.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Bineînțeles că salutăm și noi această realizare și sperăm să avem cât mai multe, dar în mod deosebit, ca reprezentant al Galațiului și împreună cu colegii mei și din Galați și din Brăila ne dorim totuși ca... și profităm de această ocazie, să ne bucurăm într-o zi și de un pod care să lege Dobrogea de cea mai mare aglomerație urbană a țării de după București, zona Galați-Brăila.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat aveți cuvântul.

Domnule Tinel, mă ceartă Grupul meu parlamentar, a venit omul de departe, de la Brașov, vorbește despre Oltenia. Când mai apuc eu vreodată așa ceva, să mă laude cineva din Transilvania?

Aveți cuvântul, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am venit să-l susțin pe domnul Tudose.

Stimate colege, stimați colegi,

Într-adevăr acest pod este o mare realizare, este poate una dintre cele mai mari realizări din ultima perioadă și vreau să mă refer la un lucru important. De foarte multe ori foarte mulți dintre români au avut probleme de câte ori s-au aflat la Giurgiu, la graniță, să treacă în Bulgaria. De foarte multe ori acest pod existent de mulți ani nu a fost în condiții tocmai bune. De foarte curând timp chiar acest pod a fost oprit trecerii o perioadă suficient de mare de timp și de foarte multe ori a fost permis accesul autovehiculelor pe un singur sens.

Inaugurarea acestui pod care va fi foarte probabil în această lună, în zilele următoare, va rezolva foarte multe probleme și cred că Memorandumul de finanțare dintre Comisia Europeană și Republica Bulgaria prin care s-a impus Bulgariei înființarea unei structuri de management în acest sens, și prin finanțarea consultantului, este un lucru foarte bun, pentru că acum, prin aprobarea acestui acord de către noi, astăzi în Parlament, vom da liber și la crearea acelei societăți mixte, la al cărei capital vor contribui în mod egal Republica Bulgaria și România, și această societate sperăm că va administra foarte bine acest pod nou Calafat-Vidin.

Sper ca după ce noi vom aproba astăzi în Parlament această ratificare, lucrurile să decurgă în mod normal, iar românii, cât și bulgarii să aibă posibilitatea să treacă fluviul Dunărea în condiții mult mai bune.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să aibă bani să plătească. Că pe la olteni dacă nu plătești, nu treci.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa este! Este de apreciat faptul că se apropie termenul de finalizare a lucrării la investiția începută acum vreo șase-șapte ani de zile. Sper să respectați cele declarate de primul-ministru, ca la 15 iunie să inaugurăm acest pod. Altfel, costurile suplimentare datorate prelungirii execuției acestuia, mi-aduc aminte, fac o paranteză, erau declarații ale dumneavoastră anul trecut că se va finaliza la sfârșitul anului 2012, iată că ne prinde vara lui 2013.

E foarte bine că într-adevăr creăm o nouă punte de legătură, un nou coridor între noi și bulgari. Dar întreb Guvernul dacă termenul de finalizare, de recepție, de punere în funcțiune a acestui pod, a acestei investiții este 15 iunie. Poate să ne spună, să ne garanteze Guvernul că într-adevăr până la 15 iunie lucrările vor fi terminate?

Partidul Democrat Liberal susține inițiativa legislativă de astăzi, este binevenită. Într-adevăr, trebuia creată acea entitate mixtă comercială, între noi și bulgari, dar întreb Guvernul dacă termenul de finalizare este bătut în cuie.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am să vorbesc cu domnul Boiko Borisov de la PPE, aripa bulgară, să-l întreb de ce n-a reușit să dea bani până acum să termine podul. Dânsul se ocupă. Dar pe 12 mai aflăm dacă se întâmplă una sau cealaltă.

Un singur om de la grupurile parlamentare, conform procedurii. N-o încalc nici pentru colegii mei, nici pentru opoziție.

Domnule deputat Márton Árpád, aveți cuvântul. Vă rog frumos.

(Domnul deputat Mircea-Nicu Toader dorește să intervină.)

La final, când explicați votul. Dumneavoastră vă dau voie, ca un gălățean adevărat.

Domnule Árpád, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În mod evident și Grupul parlamentar al UDMR susține acest proiect de lege.

Îmi aduc aminte, pe vremea respectivă era ministru al transporturilor domnul Traian Băsescu, când, în calitatea mea - pe atunci - de vicepreședinte al Grupului de prietenie cu Bulgaria, am făcut o vizită la Vizin, cu bacul, trecând Dunărea, la o manifestare. În mod evident acolo și colegii noștri bulgari și cei olteni care au venit cu noi împreună au exprimat dorința de a avea acolo un pod. Noi ne bucurăm că există această posibilitate să fie acolo într-adevăr terminat acest pod și, luând exemplul celorlalți colegi care vorbeau de alte poduri care ar fi bine să fie terminate, vă aduc în atenție încă două poduri destul de importante, un pod care ar lega Bruxelles-ul de capitala Ardealului, Clujul, adică Autostrada Transilvania, și un alt pod care ar lega... de altfel ar trebui să fie doar refăcut un alt pod între Țara Bârsei și Ținutul Secuiesc, între Apața și Aita Mare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Salutăm și prezența liderului Grupului parlamentar al PP-DD, domnul Radu Popa. Bine ați venit! Cristos a înviat, domnule Popa! Nu-i mai certați pe colegii dumneavoastră.

Și o excepție de la regulament, domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc pentru că mi-ați acordat cuvântul. Eu am să fac puțin notă discordantă față de ceea ce au spus colegii mei, nu pun la îndoială eficiența acestui pod. Numai că acest pod a fost construit având în vedere conflictul din Iugoslavia. Așa s-a născut acest pod, iar ce va avea pentru România nu este un lucru chiar foarte bun, fiindcă tot traficul care înainte mergea spre Constanța se va duce spre Bulgaria și Turcia pe acolo. Deci din punct de vedere economic e o problemă.

A doua problemă economică, dacă podul de la Vidin are o societate mixtă care îl finanțează, până la urmă îl coordonează, îl întreține, și așa mai departe și are niște taxe, gândiți-vă că podul de la Giurgiu are o cu totul altă modalitate de mentenanță și de susținere financiară, aparținând Companiei Naționale de Drumuri, deci dacă e să mergem mai departe și cel puțin să transmitem Guvernului să facă o societate mixtă și pentru acel pod, fiindcă dacă taxele sunt foarte mari pe acest pod ca să poată să fie întreținut, tot spre Giurgiu vor merge, fiindcă întotdeauna cea care reglează costurile este piața.

Dar, vă repet, acest pod a fost făcut în lumina conflictului din Iugoslavia, pentru a putea să se ocolească eventual zona aceea de conflict. Dar, repet, poate este bine să facem o societate mixtă și pentru podul de la Giurgiu, fiindcă altfel, vă spun, economic, nu vor merge mașini, dacă această societate mixtă va avea ca obiectiv, din taxele pe care le ia pe acest pod, să poată până la urmă să fie întreținută mentenanța podului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să fie întreținută mentenanța podului?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Să fie acoperită financiar.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

E prima săptămână după învierea Domnului, nu comentăm.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă numai e nimeni care să ia cuvântul, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente, merge direct la votul final. Este lege ordinară. Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Mulțumesc mult pentru înțelegere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român (PL-x 616/2011). (rămas pentru votul final)  

Intrăm în ordinea de zi.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Vă amintesc că acest proiect de lege a fost supus dezbaterii și votului în sesiunea februarie-iunie 2012. Proiectul de lege pentru aprobare nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare în ședința din 19 iunie 2012 și, potrivit art.105 alin.(2), se discută în sesiunea actuală.

Retrimis la comisie în 18.XII.2013 a primit raport înlocuitor.

Inițiatorul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea...

Comisia pentru cultură, sunt secretarul Comisiei pentru cultură. Inițiatorul nu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este retrimitere și atunci merge direct în comisie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

...nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român a fost transmis la comisie cu PL-x 616 din 9 noiembrie 2011.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Aceasta a fost transmisă spre avizare Comisiei juridice, de disciplină și imunități care a aviza favorabil inițiativa legislativă.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, cu amendamentele anexate. Prezentul raport înlocuiește raportul anterior.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult. Pentru stenogramă, inițiatorul e la Cluj. A fost ales primar acum, ce să-i fac...

Timp de dezbatere?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Propun 2 minute pentru dezbateri generale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Supun aprobării termenul propus de domnul secretar. pregătiți cartelele ... să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Cu 112 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă, mergem la amendamente. Discutăm amendamentele admise.

Dacă la primul amendament admis aveți obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Al doilea, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

Al treilea, e nemodificat. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al patrulea, obiecții, comentarii? Adoptat.

Al cincilea, obiecții, comentarii? Adoptat.

Al șaselea, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Mulțumesc foarte mult.

Proiectul de lege merge la votul final. dezbaterea pe articole s-a încheiat. Este tot lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2012 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului (PL-x 84/2013). (rămas pentru votul final)  

8. Următorul, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului, PL-x 84, este inițiativă care trebuie dezbătută în procedură de urgență, are caracter ordinar.

Inițiatorul, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Todiraș (vicepreședinte, Agenția Domeniilor Statului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Agenția Domeniilor Statului susține raportul comun întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și susține supunerea proiectului de lege spre aprobare Camerei Deputaților. De asemenea, vreau să vă spun că proiectul de lege, în aceeași formă, a fost aprobat și de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Pentru colegi numele și prenumele, să vă prezentați.

Domnule secretar de stat, să vă prezentați, colegii nu știau cine sunteți. E rugămintea mea personală. Asta este procedura parlamentară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Todiraș:

Ioan Todiraș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, doar domnul Munteanu de la Neamț ar putea să ia cuvântul astăzi. Hristos a înviat și pentru dumneavoastră, acolo, în zonă! Sunteți singur sau ați venit și cu colegii? Domnul Arsene a venit? A rămas pe drum. Este.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu:

Este, este.

Raport comun. În conformitate cu prevederile Regulamentului, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, cât și cea pentru buget au fost sesizate, în procedură de urgență, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului, în sensul recuperării creanțelor datorate și neachitate la firme, rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare a terenurilor cu destinație agricolă încheiată între Agenția Domeniilor Statului și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

La dezbaterile în Comisia pentru agricultură au fost prezenți 33 de deputați din totalul de 34. la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, 31 din 31.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în unanimitate de voturi, iar cei de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu majoritate de voturi, au aprobat raportul respectiv. Legea este ordinară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să încep prin a vă spune că grupul parlamentar PDL nu va susține inițiativa legislativă. Și o să vă explic și de ce.

În preambulul actului normativ se spune așa: "având în vedere necesitatea recuperării într-un timp cât mai scurt a creanțelor datorate și neachitate la termen, rezultate din contracte de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului, administrării unitare prin Agenția Națională de Administrare Fiscală a redevențelor datorate, precum și diminuării presiunii asupra deficitului bugetului general consolidat..." și textul curge ... cu propunerea legislativă.

Venim însă la art.5 al acestui act normativ și citim: "Alin.(1) - Executările silite pentru creanțe reprezentând redevențe rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiată de ADS, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se continuă de Agenția Domeniilor Statului și se supun legii în vigoare la data la care au fost începute." Întreb așa: necesitatea, urgența acestui act normativ este ca ANAF-ul să se subroge în drepturi ADS-ului care, iată, este ineficient pe partea asta de colectare a arendei, a redevenței și să înceapă să colecteze inclusiv creanțele neachitate în termen, și eu vă reamintesc că astă-vară, cam pe la începutul lunii iunie, cred, primul-ministru anunța un control extraordinar la ADS. Și identifica undeva la 400 de miliarde de lei creanțe datorate, mare parte din arendă, neachitate, și concesiune, undeva la vreo sută de milioane de euro, neîncasate în termen. Păi dacă preambulul actului normativ nu se "pupă" cu textul actului normativ, în sensul că ANAF-ul sau atribuțiile ANAF-ului curg de acum încolo, pentru ce a fost să răspundă cine? Păi vă spun eu, cele 100 de milioane de euro din care 20 de milioane de euro aproape numai din redevență sau concesiune neachitată la Insula Mare a Brăilei, vin din timpul când erați dumneavoastră la guvernare, adică 2001-2004. Cui pasați această responsabilitate? Cine... ce face ANAF-ul de acum încolo? De acum încolo, bănuiesc că și ADS-ul putea să-și înăsprească condițiile de încasare a redevenței și a concesiunii.

Sau se încearcă... pentru că alin. 2 al art. 5 este foarte interesant: "În litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, care au ca obiect plata redevențelor prevăzute la alin.1," adică tocmai cele nerecuperate, cele restante, statul este reprezentat‚ în continuare, de ADS, "fiindu-le aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată." Corect. Una este să te lupți cu ADS-ul, și alta este să te lupți cu ANAF-ul. Una e să te execute silit ANAF-ul și alta e să te lupți cu ADS-ul și am văzut care a fost eficiența acțiunii, activității ADS-ului. Eu cred că dacă, într-adevăr, voiam să recuperăm această sumă foarte mare, după părerea mea, 400 de miliarde de lei, 100 de milioane de euro, că ne tot plângem că nu avem bani la bugetul statului pentru diferite activități, cred că ar fi trebuit să dăm un rol mult mai profund, mai aplicat ANAF-ului. Ăsta e motivul pentru care grupul parlamentar al PDL nu va susține inițiativa legislativă, proiectul de ordonanță de urgență, așa cum el este propus.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Cred că, domnule Tinel, ați luat cuvântul și în numele grupurilor parlamentare care n-au fost la guvernare în ultimii 8 ani de zile. Nu, așa am avut impresia, m-am uitat și m-am gândit că vă duceți încolo, spre domnul Radu Popa, și intrați în grupul parlamentar PP-DD. Bun.

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, trecem la dezbaterea pe articole.

Nefiind amendamente, îl ducem direct la votul final. După cum știți, este lege ordinară, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012 (PL-x 131/2012/2013). (rămasă pentru votul final)  

9. Avem o cerere de reexaminare, caracter organic.

Legee privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215 și Legii nr. 393 privind statutul aleșilor locali, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 682 din 27 iunie 2012.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia juridică de disciplină și imunități, domnul deputat Ciucă.

Domnule președinte Ciucă? Sau... a, iertați-mă, am înțeles. Ați dat mandatul, prima săptămână cică dumneavoastră trebuie să luați cuvântul.

Domnule deputat, dacă ați putea fi puțin atent în această zi și v-ați pune ochelarii mai repede v-am mulțumi anticipat, aș putea să termin ordinea de zi.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Mai glumim și noi!

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

În conformitate cu prevederile din art.134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67.

Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 mai 2012. În data de 31 mai 2012 a fost depusă o sesizare de neconstituționalitate formulată de 54 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL.

Curtea Constituțională a acceptat obiecțiunile de neconstituționalitate și a admis sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.35 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.64 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali este neconstituțională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, cu reexaminarea legii, a procedat la reexaminarea legii și în ședința din 25 martie 2013 a respins legea. Membrii Comisiei juridice de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din 16 aprilie 2013.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. Hristos a înviat!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult. adevărat a înviat!

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Potrivit art.106 nu sunt amendamente, urmează la votul final, reamintindu-vă că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea legii.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.738/19.09.2012 (PL-x 283/2012/9.10.2012). (rămasă pentru votul final)  

10. Reexaminare, următoarea reexaminare, procedură de urgență, caracter organic, raportul este fără amendamente, reexaminare la Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.738.

Dacă din partea inițiatorului...? Nu.

Din partea comisiei juridice? Raportul, domnule deputat, domnule vicepreședinte, tot dumneavoastră luați cuvântul.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 iulie 2012.

În data de 19 iulie 2012 a fost depusă o sesizare de neconstituționalitate asupra proiectului de lege formulată de 63 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL.

Curtea Constituțională a acceptat obiecțiunile de neconstituționalitate și a admis sesizarea de neconstituționalitate, constatând că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este neconstituțională.

În conformitate cu prevederile art.1341 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992.

Membrii comisiei au constatat că viciul de neconstituționalitate al unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență, emisă de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective.

Legea care aprobă ordonanță de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională.

În consecință, prin aprobarea de către Parlament a unei ordonanțe de urgență neconstituționale, caracterul neconstituțional se transferă asupra legii de aprobare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu unanimitate de voturi să propună respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă grupurile parlamentare... domnule Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimați colegi,

Ordonanța nr. 38/2012 ne aduce aminte de acea vară foarte fierbinte a anului 2012 și, cu părere de rău, țin să vă reamintesc celor care ați făcut parte și din mandatul trecut și să le spun celor care sunt la primul mandat că acest act normativ reprezintă o pată pe activitatea Guvernului și pe ce a însemnat activitate legislativă în vara lui 2012. De ce? Pentru că ați luat dreptul Parlamentului... Curții Constituționale de a cenzura actele Parlamentului. Curtea a venit și s-a pronunțat și iată că acum, la aproape un an de zile, venim și refacem ceea ce am greșit... sau ce ați greșit în vara lui 2012.

Sper să învățăm cu toții, dar mai ales dumneavoastră, că avem limite în a legifera în Parlamentul României și că statul de drept este musai sau obligatoriu să-l respectăm, indiferent dacă suntem la putere, dacă suntem în opoziție, dacă avem 70% în Parlamentul României sau dacă avem numai 30%.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu. Mulțumesc foarte mult pentru acest discurs emoționant.

Dacă dorește cineva să mai ia cuvântul în această notă? Nu mai dorește nimeni. Atunci, dacă nu mai dorește nimeni, conform art.106, nefiind amendamente, o trimitem la votul final, reamintindu-vă că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind respingerea ordonanței de urgență. Este lege organică.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților (Pl-x 75/2011/2013). (rămasă pentru votul final)  

11. Reexaminarea le cererea Președintelui României a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Inițiatorul, Guvernul României?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educației Nașionale):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Implementarea prevederilor respectivului proiect de lege va conduce la facilitarea învățării pe tot parcursul vieții prin promovarea accesului și oportunităților egale pentru toți. Realizarea obiectivelor politicilor educaționale și de formare profesională prin promovarea unor programe de formare profesională...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numai o secundă, domnule deputat, că a venit domnul deputat Vlase și s-a agitat lumea.

Domnule Vlase, puteți să luați și dumneavoastră loc, să poată să vorbească domnul ministru. Vă mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Király András György:

Da, mulțumesc frumos.

...garantarea dreptului beneficiarilor și prestatarilor de a presta servicii de formare profesională pe întreg teritoriul României. Ministerul Educației Naționale propune adoptarea proiectului în forma amendată. Amendamentele au fost convenite cu Ministerul Muncii.

Încă o remarcă, având în vedere că este vorba de o ordonanță a Guvernului din 2000, cred că este foarte bine-venită dacă este acceptată de Camera Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Dintre cei doi președinți, domnule Iordache și domnul Tîlvăr, cine ne onorează astăzi? Tot Vrancea?

Domnule președinte, dar ce se întâmplă la Vrancea? E mai aproape Vrancea, am înțeles.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Suntem încurajați de faptul că sunteți conștiincios, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională adulților, trimisă cu adresa PL-x 75/2011 din 12 martie 2013.

Legea supusă reexaminării este inițiată de Guvernul României și vizează aspecte ce țin de simplificarea regimului de autorizare a furnizorilor de servicii de formare profesională, aspecte referitoare la libertatea de a furniza astfel de servicii și derogările aferente, precum și aspecte referitoare la drepturile beneficiarilor de servicii.

Implementarea prevederilor prezentei legi va conduce la facilitarea învățării pe tot parcursul vieții, la o mai bună evidență a programelor de formare profesională finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire, recunoscute atât la nivel național, cât și internațional, precum și la promovarea unor programe de formare profesională adaptate nevoilor de pe piața muncii.

Această lege adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu respectarea prevederilor art.75, ale art.76 alin.(1) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare președintelui României la data de 3 noiembrie 2012.

În conformitate cu dispozițiile art.77 alin.(2) din Constituția României, republicată, președintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare.

Potrivit prevederilor art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au reluat dezbaterile asupra legii în raport de obiecțiile formulate în cererea de reexaminare și au hotărât întocmirea unui raport de adoptare a cererii de reexaminare și de adoptare a legii, cu amendamente.

Potrivit prevederilor art.137 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au întocmit prezentul raport comun înlocuitor asupra cererii de reexaminare care cuprinde textele adoptate de comisii și amendamentele aprobate.

Vreau să adaug, domnule președinte, că legea face parte din categoria legilor ordinare și că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat cererea de examinare a legii în ședința din 23 februarie 2013.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Ați uitat să ne spuneți timpul pe care-l propuneți pentru dezbatere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvar:

Îmi cer scuze, două minute, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. Pregătiți cartelele.

Domnule deputat Vlase, pregătiți cartela, vă rog frumos. Și după aceea puteți să continuați, rugați-l și pe domnul Ciucă, dacă se poate...

Îl așteptăm și pe domnul Mocanu, vine mai încet de la Iași, ușor, ușor, așa, agale... s-a așezat. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

123 de voturi pentru, două abțineri, niciun vot împotrivă.

Două minute.

Dezbateri generale. Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni.

Mergem la dezbaterea pe articole. Trecem la dezbaterea legii atunci.

La amendamente admise, primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

2. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 3 la 5, dacă sunteți de acord să mergem cu câte 2-3 așa. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

6. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

7. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 8 la 10. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 15 inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 16 la 20, inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 25, inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 26 la 30. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 31 la 35, inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 36 până la 40. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 41 până la 45 inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 46 la 52 inclusiv. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 3. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Avem o anexă nr. 4 nemodificată, înlocuită cu Anexa 4, pagina 58. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 5. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 6. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 7. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată.

Bun. Deci avem toată legea dezbătută. Rămâne pentru votul final. Este lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (PL-x 415/2012). (rămas pentru votul final)  

12. Mergem la următorul proiect de lege... Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Guvernul? Inițiatorul?

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Claudiu Doltu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numele și prenumele, funcția și după aceea continuați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Claudiu Doltu:

Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. O să fiu foarte scurt. Guvernul susține aprobarea acestui proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului de natură tehnică nr.66 din 2011 care se referă la prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene.

În fond, acest act normativ modifică doar prevederi referitoare la acțiunile pe care autoritățile române implicate în gestionarea fondurilor europene trebuie să le aplice atunci când constată riscuri de nerecuperare a sumelor de la beneficiari.

În speță, este vorba de un act pur și simplu tehnic, care fixează proceduri și stabilește noi reguli de funcționare. E un proces firesc, pe măsură ce noile experiențe se acumulează, legislația trebuie adusă la zi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ciucă, din partea comisiei raportoare, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Dau citire raportului comun emis de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

În temeiul dispozițiilor legale, comisiile enumerate au fost sesizate pentru a dezbate în fond acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil proiectul de lege.

În esență, proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2012.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2012 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Propuneri pentru dezbatere. Propuneri pentru minute? Două minute.

Domnule Grama, după ce îi sărutați mâna doamnei, poate pregătiți și cartela, vă rog frumos. Am observat, sunteți emoționat. Ați trecut munții, ați venit aici. Bine ați venit în patria noastră, aici, din Transilvania, la București. Vă rog frumos, luați loc.

Să înceapă votul. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Cu 140 de voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă, a fost aprobat timpul de două minute.

La dezbateri generale, cine dorește să intervină?

Domnul Tinel Gheorghe, aveți cuvântul la dezbateri generale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Eu apreciez inițiativa legislativă. Cred că închidem un ciclu pe partea asta de reglementare a absorbției fondurilor europene. Deci, avem tot ceea ce înseamnă legiferare.

Întrebarea mea este, însă, pentru guvern, când ridicăm sau când se ridică presuspendările acestea pentru absorbția fondurilor europene pe programe operaționale sectoriale, pentru că acum, dacă tot am creat cadrul legal necesar, să ne spună Guvernul când încep să vină banii europeni, pentru că marea majoritate de bugetelor autorităților publice centrale (mă refer aici la ministere) sunt fundamentate pe absorbția fondurilor europene. Și ar fi bine să aflăm un răspuns.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține actul normativ în forma prezentată.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc mult.

Domnul deputat Marian Neacșu, din mult îndepărtata Ialomiță. Aveți cuvântul, domnule deputat, liderul Grupului parlamentar al PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare tare rău că trebuie, înainte de toate, să asociez imaginea colegului meu - reprezentantul Partidului Democrat Liberal - care a vorbit ceva mai devreme, cu a unui criminal care vine la locul faptei.

Păi, mi se pare absolut absurd, să vii și să întrebi acum, de ce și când se deblochează programele operaționale, atâta vreme cât 4 ani de zile, datorită furăciunilor Guvernului PDL, rând pe rând, fiecare dintre ele, în relația cu Comisia Europeană, au fost închise.

Mai mult decât atât, colegul meu știu că este un asiduu cititor de presă, un foarte bun cunoscător al informațiilor din mediul public, și mi se pare absurd să nu cunoască faptul că, până în momentul ăsta, toate cele 5 programe operaționale care au fost suspendate datorită faptelor petrecute în guvernarea PDL, au fost repuse în funcțiune și au început să se facă plățile. Nu mai târziu decât săptămâna trecută, cel mai contestat dintre ele - Programul POSDRU - a făcut prima categorie de 100 de milioane de plăți.

Dacă toate lucrurile astea nu-i sunt cunoscute colegului nostru, atunci, retoric, vin la fraza cu care am început această scurtă pledoarie: Merită să te întorci la locul faptei?!

Stimați colegi de la Partidul Democrat Liberal, și aseară, la prezentarea asupra moțiunii dumneavoastră, v-am dat un sfat dezinteresat și de bun-simț. Poate că vă este mai utilă o perioadă de penitență. Poate că ar fi mai bine să încercați să le cereți scuze românilor și să mai lăsați aprecierile acestea care nu au niciun fel de fundament.

Da, discutăm despre un proiect de lege care, într-adevăr, vine să întregească un cadru normativ. Mi-aș fi dorit să nu avem nevoie de astfel de prevederi. Nu cred că vreunul dintre noi, vreunul dintre români, vreunul dintre cei care acced fonduri europene și-ar fi dorit ca să înăsprească măsurile de control intern și extern.

De ce a fost nevoie de asta? Poate că asta ar fi întrebarea la care ar fi trebuit să vă răspundeți, în primul rând.

 
       

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Doresc drept la replică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu v-a pronunțat numele. Mi-ar face plăcere... Nici nu a făcut..., nici nu v-a lăudat, nici nu a zis, nici de bine, nici de rău. Cu dragoste și cu prețuire v-aș da cuvântul. Am făcut o excepție, ați văzut. Sper să nu mă reclamați la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru excepție.

Noul lider al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, chiar dacă stimații noștri colegi de la PDL nu pot răspunde la întrebarea pusă de domnul Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD, mai devreme, încerc să-i dau eu un răspuns. Undeva, acum mulți ani, când se aștepta intrarea în vigoare a măsurii 322, mi-aduc aminte, la o ședință cu primarii din județul Argeș, i-am avertizat că se vor schimba regulile jocului în timpul jocului. Pentru că, până și aceste fonduri europene erau pe lista prăduielilor care trebuiau să fie făcute de către guvernarea PDL.

Sigur, nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase. Eu le-aș propune colegilor de la PDL să mai facă o moțiune simplă și pe această temă, pentru că, nu-i așa, am văzut că îndrăgesc foarte mult temele la care au excelat la capitolul "infracțiuni" în timpul guvernării PDL, să le aducă în fața plenului și a țării la capitolul "moțiuni".

Vă mulțumesc tare mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, cum să vă dau eu dumneavoastră cuvântul, când nu-i dau domnului deputat Cezar Preda. Mă puneți într-o postură delicată. Vorbiți și în numele domnului Preda, deoarece chiar se supără pe mine.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Eu nu aș fi vrut să vă reamintesc, dumneavoastră și puterii, că suspendarea și presuspendarea, nu datorită Partidului Democrat Liberal sau celor care au gestionat fondurile europene, aparțin Partidului Democrat Liberal.

Vă aduc aminte de scandalul Dragnea, de la Teleorman; vă aduc aminte de scandalul Bunea Stancu. Da, sunt mulți, foarte mulți de la dumneavoastră identificați că au prăduit banii europeni. Și pentru aceasta Comisia Europeană a procedat cum a procedat. Sunteți de un an de zile la guvernare. Nu veniți acum și invocați motive puerile că, vezi Doamne, Partidul Democrat Liberal s-a aflat la guvernare și nu știu ce a făcut.

Păi, ați fost la guvernare, domnule coleg de la Partidul Național Liberal, și vă aduc aminte că în 2009 nu aveați niciun program operațional sectorial operațional. Niciunul nu era, după ce fuseserăți la guvernare 2 ani de zile. Și vă întrebați de ce absorbția a fost așa cum a fost?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, 2 minute. ați depășit!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Ce faceți dumneavoastră acum, că aveți bugetul pe 2013 fundamentat, în mare proporție, pe absorbția fondurilor europene.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, v-am dat cuvântul două minute. Încălcăm procedura. Nu fiți nervos în primele zile după Paști.

Domnul deputat Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, facem în continuare un recurs la memorie. Cu vreo trei ani de zile în urmă, un celebru premier al României, având cam aceeași înălțime ca și colegul meu antevorbitor, ne certa de aici în același ton. (Râsete.)

Ăsta a fost motivul pentru care partidul pe care domnia sa îl conducea la vremea aceea a ajuns unde a ajuns. Probabil că domnul Tinel se pregătește pentru Mișcarea Populară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. Gata, nu mai..., vă rog frumos. Deja cred că începeți să...

Vorbea de domnul Boc, să știți. Domnul Boc nu este în sală, deci nu pot să...

Fiind la grupul parlamentar, când ne vedem la Biroul permanent își reglează problemele cei 2 colegi.

Conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, nemaifiind alte intervenții, ar trebui să trecem la dezbaterea pe articole. Nu sunt amendamente. O ducem direct la votul final.

Este lege ordinară.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 117/2012). (rămas pentru votul final)  

13. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Inițiatorul? Cine este inițiatorul? Domnul Viorel Badea.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat posibilitatea să vă spun două cuvinte despre acest proiect. Este un proiect mai vechi pe care noi l-am reluat anul trecut, un proiect care a fost asumat la vremea respectivă de parlamentari din toate partidele politice, și chiar vreau să vă rog să aveți conștiința că acest proiect nu vrem să fie asumat electoral de nimeni.

Este un proiect al românilor de pretutindeni, este un proiect care este necesar, pentru a ne putea crea nouă un context de acțiune a statului român în Balcani. Nu vă mai spun acum de faptul că sunt comunități de români din Balcani, în acest mileniu, ba chiar în această săptămână sunt lideri de-ai noștri, așa-numiți "vlahi", pentru care noi nu putem face multe lucruri, pentru că nu ne dă voie actualul context legislativ, care sunt anchetați, în Bulgaria de exemplu, de Poliția economică la Vidin, pe motivul că se declară vlahi.

Acestea sunt niște chestiuni absolut reale. Acest proiect de lege vine, practic, în urma consultărilor pe care le-am avut de-a lungul anilor cu comunitățile de români din Balcani, din Albania, din Macedonia, din nordul Greciei, din Bulgaria, și nu în ultimul rând, cu aromâni care trăiesc peste ocean, în America.

Vreau, dacă-mi dați voie, să vă zic numai două cuvinte foarte scurte pentru a-mi motiva acest proiect. Și vă citesc, dragi colegi, din manualul de istorie de clasa a XI-a, istoria după care învață copiii noștri. Și iată ce îi învățăm pe copiii noștri la școală: "Expresia România a fost înconjurată de români este susținută de existența acestui număr important de conaționali ai noștri, care trăiesc în statele vecine."

Atenție!, scrie în manualul de istorie: "unii se numesc români, alții moldoveni, alți valahi, aromâni, macedo-români sau megleno-români. Existența lor reprezintă o realitate și derivă din procesul de etnogeneză, care a cuprins o arie mult mai întinsă decât suprafața de astăzi a României."

Vreau să vă spun că această modificare a proiectului de lege pe care dumneavoastră o veți supune votului astăzi este de aceeași însemnătate ca și proiectul de lege care s-a adoptat pentru redobândirea cetățeniei românești pentru cetățenii români din Basarabia.

Vă mulțumesc mult de tot și aștept ca votul dumneavoastră să fie favorabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea Guvernului, vreau să știu, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul ministru Radu Podgorean, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la amendamentul de la art.1 alin. (1) lit.a) este că forma inițială a legii acoperă suficient de bine necesitățile de reglementare în domeniu, nefiind necesară introducerea enumerării din paranteză.

Plenul Camerei Deputaților este însă suveran și poate adopta prin vot amendamentul, în forma în care consideră că este adecvat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Comisia? Dintre cele două comisii, domnul Păun sau domnul președinte Tomac?

Domnule deputat Tomac, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu adresa PL-x 117 din 4 mai 2012, înregistrat sub nr.25/179 din 7 mai 2012, respectiv cu nr.47/247/7 mai 2012.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 aprilie 2012.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu prevederile art.67 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1.191/14.11.2011.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr.619 DPSG/5.04.2012 susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor cuprinse în acest punct de vedere.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a alin. (1) al art.1 din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, în sensul de a fi precizate principalele etnonime cu care sunt denumite persoanele de origine română sau cele care aparțin filonului lingvistic și cultural românesc care locuiesc în afara granițelor României.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în ședința din 24 septembrie 2012.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 19 februarie 2013, în temeiul dispozițiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea inițiativei legislative celor două comisii, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au reexaminat proiectul de lege în ședința din 26 februarie 2013, ședință la care a participat, în calitate de invitat, domnul Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, și care a susținut adoptarea proiectului de lege.

În ședința din 12 martie 2013, plenul Camerei Deputaților, în temeiul dispozițiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea inițiativei legislative celor două comisii, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

Cele două comisii au reluat dezbaterea într-o ședință comună, în data de 19 martie 2013, și au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea cu amendamente admise, a proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

În ședința din 9 aprilie 2013, plenul Camerei Deputaților, la solicitarea reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea unei noi reexaminări și depunerii unui nou raport.

La ședința comună a celor două comisii, din 19 aprilie 2013, s-a examinat din nou proiectul de lege.

La dezbatere au fost prezenți 9 deputați din numărul total de 13 ai Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, iar de la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor au fost prezenți toți cei 13 deputați, membri ai acesteia.

La dezbateri a fost prezent domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, în calitate de inițiator.

Deși invitat, domnul secretar de stat Podgorean, de la Ministerul Afacerilor Externe, nu a participat la ședință.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, o abținere, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă mai citeați un pic despre PSD, aveați... Dacă tăceați, aveați suportul PSD-ului. spunând fraza aceea, care nu este adevărată, îmi este greu să cred că o să mai aveți suportul PSD-ului, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Mie nu-mi rămâne decât să fac următoarea...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu pot să vă spun ce ați făcut atunci, domnule președinte. Ați spus că nu faceți ședința și ați făcut-o. Dacă tăceați, filosof rămâneați!

Întotdeauna în politică, știți că dacă mai ai timp să nu citești tot, și citești în diagonală, mai reușești.

Acum, vă mulțumesc.

O să-i dau cuvântul domnului ministru Radu Podgorean, să vă dea dreptul la replică, că i-ați pronunțat numele.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Fac precizarea că această lege se referă la 6 milioane de români de peste hotare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Drept la replică, pentru că i-ați pronunțat numele. Pentru că ați spus lucruri care nu sunt adevărate, pe care eu am vrut să nu le pronunț. Pentru că ați spus că ministrul secretar de stat nu a participat la ședință. Ceea ce înseamnă încălcarea Regulamentului.

Din acest punct de vedere, îi dau cuvântul domnului ministru să vă spună și dumneavoastră care este realitatea.

Eu, ca președinte, dacă intervin, trebuie să cobor la microfon. Ministrul secretar de stat nu a fost informat, pentru că președintele de comisie nu a prezentat ora. Și, totuși, noi am acceptat, am primit-o la Biroul permanent. Câteodată este bine ca lucrurile pe care le faci, când noi suntem solidari cu dumneavoastră, să nu le spui. Nu dai în câinele care trece pe lângă tine. Noi am fost solidari cu dumneavoastră și credeam că este un proiect de lege bun, dar nu ne jigniți de la microfon.

Domnule ministru, aveți cuvântul un minut. Domnule ministru, aveți cuvântul, că ați fost parlamentar, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Podgorean:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ziua în care trebuia să fie ședința, a avut loc o discuție între domnul președinte al comisiei - Tomac - și domnul ministru David, în urma căreia au convenit să amâne ședința, pentru a avea, în prealabil, o discuție între dânșii.

Domnul ministru David mi-a comunicat acest lucru. Acesta este motivul pentru care nu am participat la ședință, știind că ședința va fi reprogramată.

Am cerut, ulterior, domnului președinte Tomac, să rectifice în raportul comisiei această afirmație, pentru că ea nu corespundea adevărului. Acesta este motivul pentru care consider că este necesar ca dumneavoastră, în Cameră, să cunoașteți toate elementele, să știți că nu am lipsit pentru că nu am dorit să particip, ci pentru că mi se comunicase că ședința va avea loc la o altă dată.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Propuneri din partea...

Domnule deputat Tomac, vă rog frumos luați loc în bănci, că nu suntem aici... Dacă era restaurant... Vă rog frumos să luați loc în bănci. Domnul președinte poate să vorbească în numele domniei sale. Vă rog frumos să luați loc în bănci.

Domnule președinte, vă rog frumos să propuneți timpul de dezbatere, după care... Puteți să luați cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Așa este, am avut o discuție cu domnul secretar de stat Podgorean. Îmi cer iertare că s-a produs această eroare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea dumneavoastră mă așteptam la chestia asta. Sunteți un om de onoare și eu vă apreciez. Tocmai de aceea v-am și spus.

Minutele pentru dezbateri?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Două minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două minute. Pregătiți cartelele.

Domnule Cezar Preda, la final veți lua cuvântul și dumneavoastră, să ne înfierați cu mânie proletară. Pentru dumneavoastră fac gestul. V-am și lăudat astăzi, sunteți la sufletul meu, așa că nu pot decât să fiu de acord cu dumneavoastră, să mă certați astăzi.

Ați pregătit cartelele, dragi colegi?

Să înceapă votul. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Avem 161 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.

Înainte de a merge la amendamentele admise, care am văzut că sunt susținute și de către domnul ministru, o să dau cuvântul pe procedură domnului deputat Cezar Preda, și domnului Varujan Pambuccian.

Dumneavoastră aveți, bineînțeles. Pentru dumneavoastră întotdeauna procedura există.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lipsa de experiență a colegului nostru este scuzabilă și lucrurile s-au rezolvat. Dar pe procedură v-aș ruga, atunci când aveți cunoștință sau doriți să aveți o poziție asupra comportamentului sau modului în care s-a gestionat o anumită problemă, s-o faceți, chemându-l, așa cum este cutuma, pe responsabil la dumneavoastră, la tribună, îi explicați între 4 ochi despre ce este vorba, și proiectul de lege merge mai departe, nealterat de poziția și de părerea dumneavoastră, pentru că așa este corect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți perfectă dreptate, și mă supun deciziei dumneavoastră. Data viitoare o să creez o cutumă, încât să vă chem să vă recomand. Pe președintele comisiei, dacă pot să mă asculte. Aveți dreptate, îmi fac mea culpa.

Domnule deputat,

Când aveți dreptate, aveți dreptate.

Intrăm la anexe, la amendamente admise, punctul 1 - obiecții, comentarii?

Aveți o obiecție sau un comentariu la punctul 1?

Vă rog frumos. Scrie Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.299.

Au vorbit în numele grupurilor parlamentare, domnule deputat.

Pe procedură? Vreți în numele grupurilor parlamentare, domnule deputat, da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Nu, nu, nu. Eu pe procedură și pe conținut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe procedură sau pe conținut, ca să știm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Prima intervenție va fi pe procedură; a doua, pe conținut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe procedură, prima intervenție, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de art.149 alin. (5), dacă nu mă înșel, prin care se reglementează faptul că deputații pot cere cuvântul atunci când un subiect supus dezbaterii are legătură cu persoana. Adică, este o problem personală.

Iată, acest proiect de lege, pentru mine înseamnă și o problemă personală. Adică eu sunt armân sau macedo-vlah sau macedo-român sau aromân sau cuțovlah sau țânțar, sau elino-vlah sau râmân. Eu sunt toate acele denumiri care sunt cuprinse acolo, în propunerea de amendare a proiectului de lege.

Așa că, pe acest articol nr.149 alin. (5), vă ceream dreptul la intervenție, la momentul respectiv al discuțiilor pe procedură.

Totodată, vreau să confirm și eu, în legătură cu situația generată de felul în care s-a dezbătut proiectul la comisie. În ziua de luni, colegul Tomac m-a sunat, ca niciodată, să mă anunțe că ședința de comisie nu se va ține, așa cum știa și domnul secretar de stat de la externe.

Dar de fapt ședința de comisie s-a ținut și punctele de vedere pe care aveam să le exprim acolo, eu, în calitate de deputat, dar și de reprezentant al Asociației Comunitatea Armână din România, nu au mai putut fi prezentate.

Acum, la proiectul de lege privind amendarea acestui articol.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastră, articolul pe care l-ați menționat și chestiunea pe care ați explicat-o nu se interpretează într-un interes personal al dumneavoastră, personal. Parlamentul României nu este suma intereselor noastre personale. Interes personal înseamnă dacă atunci când dumneavoastră votați un text de lege, intrați în incidența declarației de interese sau declarației de avere, atunci când în textul regulamentului se face trimitere spre altă chestiune. Nu interesul dumneavoastră personal, că eu sunt oltean, și că un proiect de lege mă afectează pe mine, Valeriu Zgonea.

Nu se poate face așa ceva! Deci, din punct de vedere al procedurii, cu tot respectul pe care vi-l port, să știți că nu ați avut dreptate.

Pe cealaltă parte, la dezbateri generale, în numele grupului parlamentar.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Nu în numele grupului parlamentar.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Atunci, vă rog frumos să vă întoarceți în sală. Nu aveți dreptul să luați cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Numai o precizare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos, cu tot respectul pe care vi-l port, v-am spus, nu ați avut o procedură regulamentară, ați interpretat-o cum ați vrut dumneavoastră, v-am dat cuvântul.

Nu este interpretarea mea, este interpretarea regulamentului. Regulamentul nu este făcut pentru persoana dumneavoastră sau a mea, subsemnatul Valeriu Zgonea, vă rog frumos. Iar grupul parlamentar mi-a făcut semn că nu vorbiți în numele lui. Așa încât, vă rog frumos să luați loc în bancă, cu tot respectul pe care vi-l port. Vă rog frumos.

Vă rog frumos, interpretările le facem la Comisia pentru regulament. Domnului deputat Nicolae Vasilescu, îi faceți o inițiativă și acolo se discută. Dacă nu, o faceți la Biroul permanent, prin liderul grupului parlamentar.

Domnule deputat, intrăm într-o zonă în care, vă rog frumos... Domnule deputat, vă rog frumos să luați loc în bancă. Domnule deputat, vă rog să luați loc în bancă, pentru că nu aveți ce căuta la luări de cuvânt. Vă rog frumos să luați loc în bancă. În momentul în care îmi spuneți articolul pe care vorbiți... Domnule deputat, sunt dezbateri generale, vă rog frumos.

O să rog liderul grupului parlamentar - domnule Toader, liderul grupului parlamentar - rugați-l pe colegul dumneavoastră să revină în bancă.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții?

Domnul Mircea Toader, Grupul parlamentar al PDL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că a fost o dezbatere și la nivelul grupului nostru, referitoare la această inițiativă legislativă, pe care noi o susținem, la nivelul grupului.

Colegul nostru, domnul Canacheu are un alt punct de vedere. Chiar i-am spus că va putea susține, în conformitate cu prevederile regulamentului, un punct de vedere personal, dar nu în numele grupului. Acesta este și motivul pentru care am și făcut semn că nu vorbește în numele grupului.

Problema pe care o ridică dânsul este o problemă de fond, referitoare la modul în care sunt priviți aromânii, machedonii, cum a spus și dânsul. Avem și un alt coleg de-al nostru, de aceeași, până la urmă, recunoaștere etnică și, totuși, dezbaterea a fost destul de aprinsă la nivelul grupului, dar poziția grupului este de susținere a acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, și dumneavoastră știți, ca și mine, dragi colegi, în chestiunile de ordin personal, președintele de ședință poate da cuvântul la începutul și la finalul ședinței de plen. Orice altă interpretare pe care noi am vrea să o facem acestui text nu există în regulament. Cu tot respectul pentru fiecare coleg al meu. În anumite momente dau drumul, dau permisiunea pe procedură, ca să-și exprime un punct de vedere.

Suntem în dezbateri generale la un proiect de lege; grupurile parlamentare au dreptul de a lua cuvântul două minute, așa cum au votat colegii mei deputați.

Dacă, din celelalte grupuri parlamentare, cineva mai dorește să ia cuvântul?

Vă mulțumesc.

Intrăm la amendamente.

Primul amendament.

Dacă cineva are obiecții, comentarii?

Domnule deputat, obiecție sau comentariu, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru cei care își mai amintesc, am mai avut proiect de lege, acest amendament în anul 2007, pe Proiectul de Lege privind sprijinirea aromânilor de pretutindeni.

În 2007, Camera a respins acest amendament.

Care fost argumentul? Argumentul este că, în formularea pe care o avem în legea în vigoare, și anume "românii de origine, care trăiesc în afara granițelor, sau aceia care, în baza voinței lor proprii, se regăsesc..."

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să reveniți la procedura pe care ați ridicat-o, la amendament.

Obiecții, comentarii, conform cutumei pe care am stabilit-o împreună cu liderii grupurilor parlamentare, este să aveți obiecție la amendamentul care a venit.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni la el și nu vă convine ceva sau vreți să completați, luați cuvântul.

Dacă vreți să folosiți acest tertip, v-am spus la început, v-a spus și președintele grupului parlamentar, domnul deputat Mircea Toader, că nu sunt de acord.

Deci, dacă aveți o obiecție și un comentariu la amendamentul 1, admis de către comisie? Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Am o obiecție de fond, așa cum am spus, pentru că, din nefericire se propune o reglementare care, pe de o parte, încalcă convențiile la care statul nostru este parte, atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și Convenția Uniunii Europene pentru Drepturile Omului.

Cu siguranță, acest proiect de lege va legitima, din păcate, alte demersuri în regiune și tocmai exemplele menționate de către domnul senator și de către domnul președinte de comisie, adică Belgradul, Sofia, sau Kievul, vor avea temei să legifereze în domeniul identității, lucru grav de tot, numai în anumite perioade și anumite regimuri au legiferat în domeniul identității.

Identitatea ține de ceea ce eu afirm că sunt. Nimeni...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog, cu tot respectul pe care-l am, reveniți la chestiune. Nu ați depus amendament de respingere în cadrul comisiei. Nu ați făcut un amendament la comisie. Am stabilit, între liderii grupurilor parlamentare, până la modificarea regulamentului, această obiecție, comentariu, în momentul în care aveți, pe fond, ceva. Nu aveți nimic pe fond, ne spuneți o chestiune pe care trebuia să o fi făcut altfel. Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, reveniți la chestiune. Mai aveți un minut să luați cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Aveți și respectul meu, domnule președinte.

Pe fond, m-am referit la acest amendament. Este o eroare gravă pe care o propun colegii noștri senatori și, din păcate, din lipsă de informare, da?, e foarte posibil ca o majoritate a plenului să adopte, să treci la români de pretutindeni, maramureșeni și bucovineni, e o... din punctul meu de vedere... (I se întrerupt microfonul.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, îmi cer scuze că trebuie să vă rog frumos...

Eu sunt la amendamentul 1, dragi colegi, care spune așa: există o singură completare și se introduce art.1 alin.(1) din Legea nr.299/2007 și se elimină "13 noiembrie 2007".

Despre asta vorbim la amendamentul 1.

Cu tot respectul pe care-l am față de dumneavoastră, vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos, domnule deputat, să trecem mai departe. Domnule deputat, vă rog frumos să trecem mai departe.

Dacă există, cu adevărat, o obiecție sau un comentariu cu privire la primul amendament admis de comisie? Și, cu drag, începem procedura pe care am stabilit-o.

Nu sunt. Admis.

La punctul 2.

Obiecții, comentarii? Nu sunt. Admis.

Vă mulțumesc foarte mult.

Acest proiect de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea OUG nr.80 din 28 septembrie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă (PL-x 441/2012). (retrimis comisiilor)  

14. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80 din 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.119 cu privire la actele de stare civilă.

Dacă, din partea inițiatorilor, cineva dorește să ia cuvântul?

Nu. Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor? Domnule senator, aveți cuvântul, vă rog frumos.

La noi, să știți, ca și la dumneavoastră, senatorii care sunt inițiatori au locul aici, unde sunt și comisiile de fond. Dumneavoastră ați vrut să stați lângă colegii dumneavoastră.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care l-am... modificarea proiectului de lege pe care am făcut-o se referă, practic, la posibilitatea ca cetățenii români basarabeni care și-au redobândit cetățenia română să poată să-și obțină certificatele, să-și transcrie certificatele de naștere mult mai rapid decât se întâmpla până acum. Practic, până acum, se întâmpla acest lucru numai la Primăria sectorului 1. Știți bine, erau cozi interminabile. Se făceau chiar programări pentru transcrierea certificatelor pentru următorii doi ani. Deci, ultimele programări, de acum 3 luni, erau pentru 2014-2015.

Ceea ce am solicitat este ca această transcriere să poată fi făcută, practic, în toate unitățile teritoriale unde există și serii ale ANC-ului.

Am luat avize favorabile de la comisiile din Senat, am luat aviz favorabil și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, o să vorbească, probabil, domnul președinte.

Așa că v-aș ruga, dacă este posibil, să fiți de acord cu această modificare. Facilitează foarte mult obținerea documentelor pentru românii basarabeni care și-au redobândit cetățenia.

Vă mulțumesc mult de tot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Vă rog. Domnul deputat Almăjanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Să nu uitați să propuneți și timpii de dezbatere. Avem amendamente admise.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marin Almăjanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezentul act normativ, Camera Deputaților este Cameră decizională; Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 octombrie 2012.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă are ca scop înlăturarea situațiilor în care un număr considerabil de cetățeni primesc un tratament diferențiat, comparativ cu marea majoritate a concetățenilor, fiind obligați să aștepte luni întregi transcrierea certificatului de naștere.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise, redate în anexă la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun două minute pentru dezbateri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, o să vă rog frumos, am vorbit cu domnul ministru, există o eroare materială. Să-mi spuneți dacă sunteți de acord cu ea, la momentul oportun.

Două minute; pregătiți cartelele, pentru dezbateri generale.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc.

159 de voturi pentru, nicio abținere, un singur vot împotrivă.

La dezbateri generale, domnul deputat Mircea Toader.

Aveți cuvântul.

La dezbateri generale, da? Două minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar dacă discutăm despre proiect de lege - și colegul meu v-a susținut și cred că toți suntem de acord -, spre surprinderea generală, la Comisia juridică, de disciplină și imunități, ce a propus Senatul a fost respins.

Am rugămintea să fiți de acord să reîntoarcem la comisie, fiindcă nu are nicio legică.

Legea, inițiativa legislativă prevedea tocmai o facilitate dată celor care sunt în această situație.

Dacă rămâne legea cum este, nu are niciun sens să mai fie o inițiativă legislativă.

Rugămintea mea este să fiți de acord cu această propunere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să veniți la prezidiu.

(Liderii grupurilor parlamentare se deplasează la prezidiu, unde au loc consultări.)

Gata! Am înțeles. Am luat lumină de la liderii grupurilor parlamentare.

Propunerea liderilor grupurilor parlamentare - retrimitere la comisie.

Domnul deputat Neacșu. Vă rog frumos, termenul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

În urma discuției pe care am avut-o cu liderii de grupuri, am ajuns la un consens și vă solicit să cereți aprobarea plenului pentru retrimiterea la comisie, cu termen o săptămână.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Retrimitere la comisie; termen o săptămână.

Vă rog frumos să pregătiți cartelele. Și domnul Sturzu, dacă are vreo cartelă la el? aveți? Ați găsit, da? Bun. Atunci, hai să votăm.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

163 pentru, o abținere, un vot împotrivă.

Retrimis la comisii o săptămână.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996 (Pl-x 155/2007). (rămasă pentru votul final)  

16. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Din partea inițiatorului? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul deputat Știrbu, sau cine este, în numele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă?

Domnul deputat Florin Pâslaru, de la Galați, vecin cu domnul Toader, da.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Galați, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în 19 martie 2007.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru apărare, ordine publică, siguranță națională și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care au transmis avize negative.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 12 martie 2007.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale din 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiativa legislativă a fost dezbătută în ședința comisiei, în data de 19 martie 2013.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale nu propuneți niciun termen, niciun timp, nimic?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă rog să mă scuzați. Două minute, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două minute. Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Două minute pentru dezbateri generale.

Refaceți votul, vă rog frumos.

Știu foarte bine, dar am vrut să văd dacă sunteți atent, domnule Máté. Domnule Máté, am văzut că-l certați pe domnul Oltean și am vrut să văd dacă sunteți atent. Că nu sunt amendamente, nu este procedură de urgență, nu trebuie vot.

Dacă aș fi în partea cealaltă, unde acceptăm, lucru care nu-mi place, am și mers pe varianta asta. Să văd dacă sunteți atent. Și am sesizat că sunteți atent.

Bun. La dezbateri generale, dacă cineva dorește să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative.

În atare situație, conform art.104 din regulament, potrivit căruia, dacă, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterilor generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Merge direct la votul final, așa cum știți.

Următorul proiect de lege.

Voci din sală:

Este ora 12,00!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Este 12,00 fix. Îl începem pe acesta și-l opresc.

Nu? E trecut de fix? La cererea... obosiți fiind de atâta muncă, cei de la... bun. Am înțeles.

Ne vedem la 12,30 pentru votul final. Da?

Doamnelor și domnilor,

Ne vedem la 12,30 pentru votul final.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și mobilizeze oamenii pentru vot.

Mulțumesc domnului Mircea Toader că a fost atent și mi-a atras atenția că am depășit ora 12,00.

 
    Supunerea la votul final:  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Rog colegii deputați să ia loc în bănci, pentru a începe ședința de vot final, doamnelor și domnilor. Dacă și domnul Harbuz vrea să ia loc în bancă, ar fi foarte bine, putem să începem ședința de vot final.

Domnule Chițoiu, dacă dumneavoastră luați loc în bancă, toată lumea va lua loc în bancă, din partea aceea.

Doamna Lucia Varga, vă rog frumos, la fel.

Dragi colegi, să ne pregătim, că începem votul final.

Dragi colegi, vă rog frumos să luați loc în bănci.

Domnule ministru Șova! Domnule ministru Șova! Rugați-l frumos și pe domnul ministru Șova.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele de vot, pentru a face o simulare.

Liderii grupurilor parlamentare, începem simularea? Da? Hai!

Să înceapă votul.

O să rog liderii grupurilor să-și ia extrasul; fiecare grup parlamentar. Domnule Toader, domnule Pambuccian, domnule Gerea, domnule Radu Popa, domnule Bogdan Ciucă! UDMR-ul a fost primul, așa că nu mai e...

Putem începe ședința de vot final?

Domnule Toader, OK!

Domnule Neacșu! Domnule Pambuccian! Domnule Gerea! Domnule deputat! Domnule Ciucă! OK, da?

PNL-ul! Liderul Grupului parlamentar al PNL! Domnule deputat! Când vă spunem lider, reacționați imediat. Așa o să vă zic de acum... domnul lider.

Bun.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 11/2013); (adoptat)

Proiecte de Hotărâre ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

Se adoptă cu votul majorității.

Să înceapă votul!

295 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Video in format Flash/IOS   Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților, reexaminată la cererea Președintelui României (Pl-x 75/2011/2013); (adoptată legea cu amendamente)

Reexaminări la cererea președintelui României

2. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților, reexaminată la cererea președintelui României.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport propun admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul.

Vă mulțumesc.

296 de voturi pentru, o abținere, două voturi împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Legea privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012 (PL-x 131/2012/2013); (respinsă)

Reexaminări ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

3. Legea privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012.

Lege organică.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea legii.

Să înceapă votul.

280 de voturi pentru, trei abțineri, 15 voturi împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.738/19.09.2012 (PL-x 283/2012/9.10.2012); (adoptată legea privind respingerea ordonanței de urgență)

Următorul proiect de lege

4. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.738/19.09.2012.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune adoptarea Legii privind respingerea OUG.

Să înceapă votul.

O zdrobitoare unanimitate.

Niciun vot împotrivă, nicio abținere, 302 voturi pentru.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996 (Pl-x 155/2007); (respinsă)

Legi organice

5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul!

280 de voturi pentru, 20 de abțineri, un vot împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, între orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013 (PL-135/2013); (adoptat)

Legi ordinare

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, între orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013.

Procedură de urgență; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

302 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Domnule deputat, să explicați votul, da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că orice român de bună-credință a dat - și cred că trebuie să dea - un vot pozitiv la un astfel... la conturarea, definirea activității din punct de vedere financiar și administrativ pentru un astfel de obiectiv, o altă perspectivă pentru România, o altă deschidere.

Cred că tot la fel de bucuroși ar trebui să fim dacă am redeschide Podul peste Prut de la Fălciu, unde s-au investit foarte mari sume, având în vedere că este și granița de est a Uniunii Europene și podul este închis.

Cred că avem puterea și avem argumente să redeschidem acest pod, tot pe considerente istorice și economice.

Vă mulțumesc, cu respect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă trimitem un calup de olteni acolo, ca să lucreze la pod.

Pe procedură, domnul deputat Mihai Voicu, ministru pentru relația cu Parlamentul. explicarea votului, scuzați-mă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult.

Și eu, în calitate de deputat de Calafat, țin să salut adoptarea, în regim de urgență, a acestui proiect de lege.

Depun mărturie că este un subiect extrem de important, nu numai pentru Oltenia, ci și pentru întreg sud-vestul României.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Păi, furăm rapizi. Îl adoptarăm repede.

Bun. Mergem mai departe.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român (PL-x 616/2011); (adoptat)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulțumesc.

266 de voturi pentru, 32 de abțineri, două voturi împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2012 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului (PL-x 84/2013); (adoptat)

8. Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2012 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului.

Procedură de urgență. Lege ordinară.

Comisiile pentru agricultură și pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulțumesc.

235 de voturi pentru, 32 de abțineri, 31 de voturi împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (PL-x 415/2012); (adoptat)

9. Următorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Comisiile juridică și pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Este lege ordinară.

Să înceapă votul.

Mulțumesc.

299 de voturi pentru, trei abțineri, un vot împotrivă.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x117/2012); (adoptat)

10. Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc.

293 de voturi pentru, cinci abțineri, două voturi împotrivă.

Explicarea votului.

Domnul Tomac. Domnul deputat Tomac, președintele comisiei.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt fericit că de astăzi nu mai suntem 22 de milioane de români, ci 30 de milioane de români.

Vă mulțumesc pentru vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu, domnule președinte. (Aplauze.)

Domnul deputat Costică Canacheu. După care... Domnule deputat, vă dau imediat cuvântul.

Explicarea votului, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În 2001, având norocul să fiu tot în Parlament, veneam în fața Camerei să prezint un protest pentru un consângean arhitect de la Atena care era condamnat la Atena pentru că distribuia un pliant în legătură cu existența limbii armâne în Grecia. S-a judecat șase ani.

Astăzi sunt aici din nou la tribuna Parlamentului, iată, la câți ani distanță după anul 2007 în care Camera, în înțelepciunea ei, a adoptat legea privind protejarea românilor de pretutindeni, sprijinul românilor de pretutindeni.

Vin să spun din nou că ar fi o ocazie să mă radicalizez, dar n-am să fac asta. Am să spun că vă iubesc și cu siguranță am să recâștig numele meu de armân, de macedo-vlah, de râmân, de fârșerot. Am să-mi recâștig numele, pentru că această lege, prin care 20 de etnonime și infranime, votată la București, iată, numai cu două voturi împotrivă, da?, este împotriva tuturor reglementărilor europene, convențiilor privind drepturile omului, a Consiliului Europei, a tuturor acelor lucruri pe care statul nostru le-a semnat, stat al nostru care prin delegația la Consiliul Europei a inițiat, a susținut și adoptat Recomandarea 1333 care se referă la limba și cultura aromânilor.

Astăzi îi desființați pe aromâni, râmâni, fârșeroți, cuțovlahi, armâni, cum le mai ziceți acolo în textul de lege, și le spuneți în felul următor: sunt români de pretutindeni. Adică, dumneavoastră sunteți români și eu sunt român de pretutindeni. Nu, domnilor. Cultural și lingvistic sunt român. M-am născut, m-am educat aici, da? De origine etnică sunt armân. Asta este realitatea. Ăsta este adevărul și adevărul va ieși la suprafață.

Vă mulțumesc și vă declar încă o dată: vă iubesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Multă dragoste în ultima perioadă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Dolha:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colege și dragi colegi,

O veche butadă spunea că perseverența este cheia succesului. În cazul domnului deputat Canacheu de la PDL, perseverența este cheia interesului propriu. Pentru că domnia sa dorește cu orice preț ca în următoarea legislatură să devină parlamentar din partea minorității. Și eu îi recomand să se îndrepte spre alte minorități pe care le avem deja în România, fiindcă aromânii sunt români și mulți dintre aromâni au dovedit că sunt români adevărați.

De aceea, cred că nu trebuie să cădem în panta aceasta, fiindcă m-aș trezi cu unii maramureșeni că o să vină aici și o să vrea să fie minorități. Sau o să vină și moldoveni și așa mai departe.

Haideți să trecem peste asta și să votăm această lege, am și votat deja.

Să vă justific votul. Grupul PNL este pentru.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Norocul tuturor este că nu se fac și oltenii minoritate.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Dați-mi voie, colegul de la UDMR și prietenul meu. A ridicat mâna înaintea dumneavoastră.

Pentru exprimarea votului în numele Grupului parlamentar al UDMR, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la acest microfon într-adevăr în numele grupului nostru. M-am consultat cu câțiva colegi și am venit să salut această inițiativă. Și să salut pe toți cei care consideră că este într-adevăr nevoie de a da un sprijin acelora care nu trăiesc în interiorul țării. Ca atare, noi am votat și o să votăm întotdeauna în aceste momente pentru asemenea inițiative.

La momentul oportun, inițiatorul a spus de la acest microfon o frază pentru care am considerat util să vin și să comentez puțin, spunând că și acum, în aceste zile, în țara vecină, undeva, unde își asumă minoritatea de acolo valahă identitatea ca fiind români sunt persecutați numai pentru acest motiv. Ceea ce este un lucru trist. Și v-aș aduce aminte că nu demult, chiar în aceste săptămâni, o altă minoritate care se definește a fi... sau se definesc a fi secui, dar, de fapt, sunt vorbitori de limbă maghiară, la fel au fost persecutați pentru că au utilizat un simbol al lor care li se părea că este un lucru natural.

Votată această lege, eu consider că ar fi bine-venită, pentru ca și autoritățile din țara noastră, unde se spune că avem drepturi destule, să aibă puțină grijă ca și celelalte state, care de-acum încolo vor trebui să accepte, într-adevăr, un sprijin din partea statului român pentru cei care nu trăiesc în țara în care majoritari sunt românii, să aibă într-adevăr acest sprijin și să fie conștienți că în spatele lor, acei parlamentari, și acei guvernanți, și instituțiile statului își fac datoria în mod corect și cinstit, ceea ce este menirea lor.

Și s-a mai spus o frază, îmi pare rău, colegul nostru a încercat, când a ieșit la microfon, să vă explice că asumarea identității nu ține de o lege, ci ține de o persoană sau de o comunitate. În mod cinstit și corect oriunde în această țară, toți cetățenii au dreptul să-și asume identitatea. Și această identitate nu poate să fie definită sau impusă.

Pentru acest lucru am venit să vă spun din nou, în numele grupului nostru, că sprijinim, am sprijinit și o să sprijinim și de acum încolo asemenea inițiative, pentru că noi, într-adevăr știm și cunoaștem...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Antal István:

...ce înseamnă pentru o minoritate dacă din partea majorității primește sau a celor care sunt de-ai lor primește un sprijin în mod legal, cinstit și corect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS   Moțiunea simplă inițiată de 52 de deputați (MS 4/ 2013). (respinsă)

Mergem la următorul punct: Moțiunea simplă inițiată de 52 de deputați.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

31 de voturi pentru, 41 de abțineri și 225 de voturi împotrivă.

Nu știu ce să mai zic. Nu mai pot să zic nimic.

Doamnelor și domnilor,

Declar ședința de vot final de azi închisă.

Vă urez o zi frumoasă.

Ne vedem la următoarea ședință de plen.

Biroul permanent în sala de Biroul permanent, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Ședința s-a încheiat la ora 13,25.

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 7 décembre 2021, 8:50
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro