Mircea Dolha
Mircea Dolha
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2013
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.60/16-05-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2013 > 08-05-2013 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.47 Mircea Dolha - declarație politică privind "Brandurile Maramureș și Bucovina";

   

Domnul Mircea Dolha:

"Brandurile Maramureș și Bucovina"

Inițial m-am bucurat mult când am aflat că președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Marian Neacșu, își vor petrece Sfintele sărbători de Paști în Maramureș. Chiar am considerat că e vorba de un succes al parlamentarilor maramureșeni ai PSD, colegii mei de alianță.

Din păcate, așteptările nu mi-au fost confirmate. Căci domnul Zgonea a fost primul oficial care ne-a spus răspicat că Maramureșul va fi alipit Clujului. Domnul Zgonea o fi mizat pe faptul că maramureșeanul nu-și "iZgonea" oaspetele nici când acesta comitea vreo impolitețe. Dar mai de condamnat decât Domnia Sa sunt parlamentarii maramureșeni - senatorul Liviu Marian Pop și deputatul Gheorghe Șimon - care l-au însoțit și care au tăcut mâlc la afirmațiile președintelui Camerei Deputaților, privind regionalizarea. S-au mulțumit cu faptul că au fost băgați în seamă de înalții oaspeți prin acceptarea invitației și cu firimiturile unei promisiuni: lobby pentru fonduri necesare infrastructurii Maramureșului. Fonduri absolut necesare, dar care se vor mișca foarte greu încoace, via "epicentrul" Cluj, cum s-a exprimat domnul Valeriu Zgonea. Or, parlamentarii maramureșeni trebuie să fie primii care apără Maramureșul. Dacă noi nu o facem, atunci cine? Dacă nici măcar într-o conjunctură favorabilă și relaxată - cum e o vizită privată de sărbători - nu abordăm un astfel de subiect cu persoane de decizie, atunci când? Precizez că nu am replicat până acum, fiindcă am respectat Sfintele Sărbători de Paști și am evitat să pun patimă tocmai în Săptămâna Patimilor.

Impersonala regionalizare

Înțeleg necesitatea unei mai bune absorbții a fondurilor europene, motivația de bază a regionalizării. Însă formula propusă, cu denumiri impersonale - vezi Regiunea de Nord-Vest, de Nord-Est, de Sud etc. - contrazice însăși ființa poporului român, recunoscut ca fiind unul creativ și cu suficientă imaginație pentru a evita denumiri din sfera tehnicului fad. Îmi dau seama că s-a optat pentru această formulă neutră, pentru a se atenua orgoliile locale, dar asta nu e un motiv suficient pentru a anula identitatea meleagurilor românești. Mergând pe o astfel de formulă, mai rămâne să rebotezăm străzile cu cifre în loc de nume, iar României să-i spunem Țara de Sud-Est, pentru a șterge definitiv românismul de pe harta Europei.

Fără discuție, e necesară o cât mai bună absorbție a fondurilor europene. Dar asta nu obligă (nici măcar UE nu obligă) la regionalizarea cu implicații administrativ-teritoriale (o formulă laborioasă și foarte costisitoare). Avem deja stabilite 8 regiuni de dezvoltare. O variantă ar fi să pornim de la ceea ce există deja, să identificăm cauzele pentru care Agențiile de Dezvoltare Regională nu au fost suficient de eficiente în absorbția banilor europeni, să îndreptăm neajunsurile, să îmbunătățim sistemul de lucru, să sporim atribuțiile acestor agenții etc., astfel încât să se accelereze absorbția de fonduri europene. Mi s-ar părea mai util decât un nou experiment făcut pe genunchi, sub presiunea încadrării în termen, experiment căruia să-i descoperim ulterior imperfecțiunile și să pierdem alt timp cu înlăturarea lor.

Maramureșul și Bucovina - două branduri la care nu avem voie să renunțăm

În niciun caz nu sunt de acord cu anularea a cel puțin două branduri românești - mă refer la Maramureș și Bucovina -, branduri la care istoria a lucrat de veacuri, iar în sensul modern al promovării s-a lucrat de o jumătate de veac. Cu mult ajutor - chiar gratuit - din străinătate, cum e cazul unor mari fotografi japonezi (Kosei Miya, Hiromi Nagakura) care au realizat și promovat în lume superbe albume despre Maramureș. Astfel de albume sunt realizate și în Maramureș, dar nu s-au găsit bani pentru promovarea lor, având prioritate... frunza (zicala românească "Taie frunză la câini" fiind adaptată la formula "Taie euro la frunză"). Cel puțin Maramureșul și Bucovina sunt branduri deja cunoscute în lume, în orice caz mai cunoscute decât Zgonea sau alte meteorice pseudobranduri. Maramureșul are, pe un spațiu restrâns, 8 biserici de lemn incluse în patrimoniul UNESCO! Cum să ascunzi o asemenea comoară sub praful unei denumiri anoste.

Nord, vest, sud, est are toată lumea, dar Maramureș avem numai noi! Noi avem acel unicat în lume care este Cimitirul Vesel. Nu e cazul să facem din România un cimitir trist și anodin, indiferent ce puncte cardinale am agăța în coada denumirii preconizatelor regiuni. De ce din Maramureș străinii cumpără case vechi de lemn și le remontează în țara lor? De ce au încercat străinii să cumpere Mănăstirea Voroneț? Fiindcă, spre deosebire de noi, le intuiesc potențialul și vor să îl valorifice superior. Cred că am dat deja suficiente argumente serioase pentru păstrarea brandurilor Maramureș și Bucovina. Cel puțin în aceste cazuri (mai sunt și altele) nu mai e vorba de invocatele orgolii locale, ci de interesul național. Accept cu plăcere și ideea de orgoliu național.

Și mai accept o formulă rațională de regionalizare, care să aducă mai mulți bani europeni, fără a trece în anonimat și puținele branduri românești care sunt cunoscute în toată lumea.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 20 janvier 2022, 4:59
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro