Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr
Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/30-05-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 21-05-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.19 Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată "Toți diferiți, toți egali!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Angel Tîlvăr:

"Toți diferiți, toți egali!"

Instituită de Organizația Națiunilor Unite și de UNESCO, Ziua Mondială a Culturii și Diversității Culturale este sărbătorită în fiecare an, în data de 21 mai. Sub deviza "Toți diferiți, toți egali!", UNESCO depune eforturi deosebite în a ne aminti că toți locuitorii planetei au același drept sacru la viață și la o existență liberă și demnă, nimeni nefiind mai mult sau mai puțin important decât celălalt.

Sigur, aparent suntem diferiți. Ne diferențiază, înainte de culoarea pielii (care este, în opinia mea, cea mai puțin importantă deosebire existentă între oameni), naționalitatea, arealul geografic în care trăim, dar și patternurile culturale. Și, pentru multe secole, acestea s-au dovedit, într-adevăr, obstacole greu sau imposibil de depășit. Erau timpurile comunităților autarhice, în care universul acceptabil se mărginea, de regulă, la teritoriul locuit de grupuri cu aceleași origini etnice, având o moștenire culturală comună.

Prima mare breșă în această abordare strâmtă și strâmbă a fost produsă de Lucius Cornelius Sulla, celebrul dictator roman care a extins cetățenia romană asupra tuturor cetățenilor liberi ai imperiului, indiferent de provincia căreia îi aparțineau aceștia. Sigur, reforma lui Sulla avea limitele inerente epocii sale, cetățenia extinsă neprivindu-i și pe numeroșii sclavi ai imperiului. Cu toate acestea, reforma are un merit incontestabil, oferind pentru prima dată în istorie pavăza juridică a egalității în fața legii atât pentru cuceritori, cât și pentru cei cuceriți.

Din nefericire, o dată cu dispariția Imperiului Roman și cu afundarea omenirii în lunga noapte a Evului Mediu, caracterizat printr-o accentuată fărâmițare geografică, printr-un nesfârșit de lung șir de războaie și printr-un puternic obscurantism cultural, lumea s-a întors, din nou, la existența autarhică cvasitotală, puține fiind exemplele de co-existență culturală. În fapt, pe tot parcursul Evului Mediu putem discuta mai degrabă de impact cultural și nu de contact cultural, deoarece rare au fost ocaziile în care interferența unor culturi diferite să nu fi îmbrăcat forma violentă a conflictului armat.

Cu toate că depășirea epocii medievale a însemnat un pas important în direcția intensificării schimburilor culturale și economice între națiuni diverse, o dată cu revoluția industrială și cu dezvoltarea și perfecționarea mijloacelor de deplasare rapidă pe distanțe mari (în primul rând, a vapoarelor cu aburi și cu mare capacitate de transport), situația în ceea ce privește toleranța culturală nu a suferit îmbunătățiri radicale. Nu este foarte departe timpul când civilizații întregi de pe teritoriul celor două continente americane sau de pe teritoriul Africii au plătit în mod tragic "vina" de a deține teritorii și bogății de interes pentru "civilizații" europene, sau când evreii dădeau tributul lor de sânge pentru vina de a fi...evrei.

Deși departe de a fi perfectă, lumea contemporană pare a fi înțeles ceva mai bine faptul că, dincolo de diferențele rasiale sau culturale, există un adevăr de necontestat: toți aparținem aceleiași specii, singura inteligentă din întregul Univers cunoscut. Tot ceea ce am creat de-a lungul mileniilor aparține unei moșteniri comune, fiecare părticică a acestei moșteniri având, la vremea sa, meritul de a fi contribuit la evoluția unei construcții societale, de-a dreptul miraculoase prin unicitatea sa, societatea umană.

Cu toată această evoluție comună și multimilenară, societatea noastră este departe de a fi înțeles că, tocmai fiind unicitatea noastră universală, suntem datori să ne respectăm și să ne protejăm unii pe ceilalți, să apreciem cum se cuvine valorile culturale cu care fiecare popor, fiecare națiune contribuie la alcătuirea patrimoniului cultural comun. Suntem, încă, prea tributari diferențelor culturale, ideologice sau religioase (chiar dacă cele rasiale s-au estompat destul de mult în ultimul timp) pentru a putea vorbi de o lume a nonviolenței, a liberului și, mai ales, a onestului schimb. Goana după stăpânirea cu orice preț a principalelor resurse materiale ale planetei sau instinctul primitiv al dominației economice și teritoriale fac ca lumea contemporană să nu fie tocmai cel mai sigur loc de trăit, așa cum ar fi de așteptat după multele milenii de existență comună.

Cum un alt loc în spațiu propice vieții nu există, deocamdată, decât în romanele sau în ecranizările cu subiecte science-fiction, avem datoria de a evolua urgent în direcția acceptării reciproce, a conviețuirii pașnice și a cooperării reciproc avantajoase, pentru a avea siguranța conservării și perpetuării speciei căreia îi aparținem. De aceea sunt atât de importante construcțiile suprastatale contemporane care asigură cooperarea multiculturală, promovând valori precum toleranța, respectul și solidaritatea.

Deși nu suntem identici (nici nu am putea fi, de altfel, decât dacă am aparține bizarei lumi a roboților din scrierile lui Isaac Asimov), suntem toți egali, datorită apartenenței la aceeași și unică specie. Trebuie doar să conștientizăm, permanent și voluntar, acest simplu și evident adevăr, ziua de azi, 21 mai, fiind un bun prilej pentru aceasta.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 8:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro