Violeta Tudorie
Violeta Tudorie
Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/30-05-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 21-05-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.50 Violeta Tudorie - declarație politică intitulată "Sănătatea și securitatea în muncă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Doamna Violeta Tudorie:

"Sănătatea și securitatea în muncă"

Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice pericol, protecție sau apărare, iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.

Preocupările statelor pentru crearea unui mediu de muncă sigur și sănătos au crescut odată cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economică, socială și morală și, cu certitudine, în funcție de nivelul de civilizație atins, respectul pe care fiecare țară l-a acordat drepturilor fundamentale ale omului, între care și cel de protecție în muncă.

Uniunea Europeană constituie organizația cea mai activă de integrare multisectorială a statelor semnatare ale tratatelor de constituire, în domeniile economic, social, politic, al drepturilor cetățenești și al relațiilor externe.

Legislația de securitate și sănătate în muncă este o componentă a sistemului național de reglementări, care stabilește responsabilitățile instituțiilor implicate, cadrul de înființare și organizare a activității în domeniu și asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu.

Constituția României, afirmând dreptul la protecție socială, face referire și la măsurile de securitate și igienă a muncii, iar Codul muncii (Legea nr.53/2003) conține prevederi juridice care, prin aplicarea lor, contribuie la apărarea vieții și sănătății salariaților.

Directiva-cadru europeană privind securitatea și sănătatea în muncă (Directiva 89/391/CEE), adoptată în 1989, a reprezentat un important instrument pentru îmbunătățirea sănătății și securității în muncă. Aceasta garantează cerințele minime în materie de securitate și sănătate în întreaga Europă, în timp ce statele membre au posibilitatea de a menține sau de a stabili măsuri mai stricte.

În 1989, unele dispoziții ale directivei-cadru au adus cu ele inovații considerabile, inclusiv următoarele: termenul de "mediu de lucru" a fost stabilit în conformitate cu Convenția nr.155 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și definește o abordare modernă care ține seama de siguranța tehnică, precum și de prevenirea generală a bolilor profesionale. Directiva vizează stabilirea unui nivel uniform de securitate și sănătate în beneficiul tuturor lucrătorilor (singurele excepții sunt lucrătorii casnici și anumite servicii publice și militare). Directiva obligă angajatorii să adopte măsurile preventive corespunzătoare pentru a spori securitatea și sănătatea locului de muncă. Directiva introduce drept element-cheie principiul evaluării riscurilor și definește elementele principale ale acestuia, spre exemplu, identificarea pericolului, participarea lucrătorilor, introducerea unor măsuri adecvate cu prioritatea eliminării riscului la sursă, documentarea și reevaluarea periodică a pericolelor de la locul de muncă.

Noua obligație de a adopta măsuri preventive accentuează în mod implicit importanța noilor forme de gestionare a securității și sănătății ca parte a proceselor generale de gestionare.

Directiva trebuia transpusă în legislația națională până la sfârșitul anului 1992, însă acest lucru s-a întâmplat abia în anul 2006, Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006. Repercusiunile transpunerii în sistemele juridice naționale au variat de la un stat membru la altul. În unele state, directiva-cadru a avut consecințe juridice considerabile ca urmare a unei legislații naționale inadecvate, în timp ce în altele nu au fost necesare ajustări majore.

Începând cu anii ’80, îmbunătățirea sănătății și securității în muncă a devenit o prioritate pentru autoritățile europene. Prin legislația europeană au fost stabilite standarde de protecție minimă a lucrătorilor, însă dispozițiile adoptate nu trebuie să împiedice statele membre să mențină sau să introducă măsuri mai stricte cu privire la protecția lucrătorilor. Carta drepturilor fundamentale consolidează importanța acestei politici în cadrul legislației europene. Parlamentul European a subliniat, adesea, necesitatea unei protecții optime a sănătății și securității lucrătorilor. Cu ocazia a numeroase rezoluții, acesta a solicitat acoperirea tuturor aspectelor care au un impact direct sau indirect asupra bunăstării fizice sau mentale a lucrătorilor. Până în prezent, Parlamentul European a influențat în mod semnificativ directivele de îmbunătățire a condițiilor de muncă, Parlamentul a solicitat Comisiei să modifice directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenții biologici la locul de muncă (Directiva 2000/54/CE) cu scopul de a proteja lucrătorii din domeniul medical împotriva infecțiilor transmise prin sânge, din cauza rănilor provocate prin înțepare cu ace [rezoluția din 6 iulie 2006, P6_TA (2006) 0305] și să modifice directivele referitoare la afecțiunile musculo-scheletice.

Extinderea domeniului de aplicare al Directivei-cadru 89/391/CEE la grupurile de lucrători excluse, cum ar fi militarii, lucrătorii independenți, personalul menajer și lucrătorii la domiciliu reprezintă o altă cerere esențială. Parlamentul solicită, de asemenea, o directivă care să stabilească standardele minime privind recunoașterea bolilor profesionale. Parlamentul pledează, în repetate rânduri, pentru o mai bună punere în aplicare a directivelor existente.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, se va aplica procedura legislativă ordinară, însă caracteristicile procedurii de codecizie rămân neschimbate. În plus, Carta drepturilor fundamentale va deveni obligatorie din punct de vedere juridic, respectând principiul subsidiarității în conformitate cu dispozițiile generale din Titlul VII al Cartei.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 decembrie 2019, 5:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro