Florin Aurelian Popescu
Florin Aurelian Popescu
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/18-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 08-10-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.46 Florin Aurelian Popescu - declarație politică: "Noul Cod al insolvenței sau cum Guvernul USL pune cruce șanselor de redresare a societăților aflate în insolvență și călușul în gura presei potrivnice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin Aurelian Popescu:

"Noul Cod al insolvenței sau cum Guvernul USL pune cruce șanselor de redresare a societăților aflate în insolvență și călușul în gura presei potrivnice"

Guvernul USL a promis, în campania electorală, crearea a peste un milion de locuri de muncăși creșterea nivelului de trai al românilor. Că aceste promisiuni s-au dovedit a fi doar vorbe aruncate spre amăgirea electoratului o știm cu toții, iar actualul Guvern nu încetează să confirme acest aspect negativ prin măsurile pe care, cu rea-credință, le adoptă.

Astfel, la mai bine de un an de guvernare USL, în România nivelul de trai scade în fiecare zi, locurile de muncă sunt tot mai puține, iar micii întreprinzători rezistă din ce în ce mai greu în fața taxelor împovărătoare impuse de Guvern.

Considerând că toate acestea nu sunt de ajuns, Guvernul USL a adoptat, la 2 octombrie 2013, Ordonanța de urgență nr. 91 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 4 octombrie 2013.

Cu toate că în expunerea de motive a ordonanței amintite s-a dorit ca aceasta să constituie "o măsură rapidă pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești", în fapt, această nouă reglementare în domeniul insolvenței are drept efect desființarea șanselor societăților comerciale de a se reorganiza prin intermediul procedurii insolvenței și le condamnă la faliment.

O primă deficiență pe care o putem observa la actuala reglementare constă în chiar modul de adoptare. Astfel, Executivul a înțeles să reglementeze acest domeniu extrem de important și cu impact semnificativ asupra direcțiilor de dezvoltare economică a României printr-o ordonanță de urgență, și nu ca proiect de lege ce urma să fie supus dezbaterii parlamentare și avizelor de rigoare.

Având în vedere că art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 prevede că"plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești"și că domeniul privind procedura de insolvență privește activitatea autorității judecătorești, prin acest mod de reglementare, Guvernul a evitat astfel posibilitatea avizării negative a Consiliului Superior al Magistraturii. Consider nepotrivită atitudinea Executivului de a reglementa un domeniu ce intră în sfera activităților desfășurate de autoritatea judecătorească, fără consultarea și avizarea organismului reprezentativ al acestei autorități.

O altă deficiențăîn reglementarea Guvernului privind insolvența o constituie inserarea unor măsuri de protecție a debitorilor, fapt ce echivalează cu favorizarea drepturilor acestora în dauna drepturilor creditorilor. Din punctul meu de vedere, drepturile creditorilor nu sunt cu nimic mai prejos în comparație cu drepturile debitorilor.

O prevedere de acest tip vizează posibilitatea judecătorului-sindic de a dispune de urgență suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului, până la pronunțarea hotărârii cu privire la cererea de deschidere a procedurii de către debitori, în cazuri urgente, cerere care ar pune în pericol activele acestuia.

În acesta ipoteză, este greu de identificat situația în care se impune cu maximă urgență stoparea demersurilor de executare silită exercitate, în mod legal, de către un creditor care a obținut o încuviințare prealabilă a instanței de judecată în acest sens. În plus, această măsură poate fi interpretată ca fiind un impediment pentru creditorul respectiv, tergiversând recuperarea debitului.

Pentru ca această ordonanță să respecte tiparul inconsecvenței ce caracterizează Guvernul USL, contrar celor amintite mai sus, referitor la avantajele acordate debitorului în dauna creditorului, observăm că acest act normativ conține și reglementări ce se aplică și în defavoarea debitorului. Astfel, debitorii pot cere deschiderea procedurii de insolvență numai dacă valoarea creanțelor este de cel puțin 40 000 lei. În atari condiții, se vor diminua cererile debitorilor depuse pe motiv că starea de insolvență a societății este iminentă, cereri în care era suficientă anexarea unor documente contabile, fără vreo justificare pertinentă a contului de profit și pierdere.

Actuala reglementare a procedurii de insolvență, adoptată de Guvern, vine să reducăîn mod semnificativ șansele de reorganizare judiciară a societăților comerciale intrate în insolvență, încurajând astfel declanșarea falimentului și dispariția respectiveisocietăți de pe piață. Perioada de reorganizare va scădea de la 3 ani, la doar 1 an, unei societăți economice fiindu-i practic imposibil să se reorganizeze în decursul unei perioade atât de scurte, singura alternativă rămânând declanșarea procedurii falimentului, faliment ce implică scăderea numărului locurilor de muncă, creșterea numărului de șomeri, scăderea puterii de cumpărare a românilor, ceea ce ar reprezenta un dezastru la nivelul economiei.

Un alt aspect criticabil al OUG nr. 91/2013 este și acela al discriminării. Astfel, în reglementarea actuală sunt stipulate condiții discriminatorii atât pentru diferite categorii de creditori, cât și pentru diferite categorii de debitori.

Noua reglementare stabilește că statul român poate să își execute creanțele pe care acesta le are la societățile aflate în insolvență, în timp ce ceilalți creditori nu pot proceda la valorificarea creanțelor pe care aceștia le au, în timpul desfășurării procedurii (de ex. băncile care au creditele garantate cu ipoteci). Așadar, la șirul lung de avantaje pe care statul le are în raport cu întreprinzătorii se mai adaugă unul.

O altă dispoziție discriminatorie și în contradicție cu valorile democratice o constituie art. 81 alin. (3) din OUG nr. 91/2013, care stabilește că"În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului [...]".

Sancțiunea suspendării licenței audiovizuale nu este prevăzutăde Legea audiovizualului nr. 504/2002, aceasta reglementând doar posibilitatea retragerii acestei licențe în condiții bine stabilite, printre care nu se numără și insolvența. Astfel, prin O.U.G. nr.91/2013 se realizează, practic, o modificare și completare a Legii audiovizualului nr. 504/2002, într-un mod neconstituțional.

Mai mult, prevederile art. 10 alin. (2) potrivit cărora "Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi" duc la concluzia că OUG nr. 91/2013 interferează cu prevederile Legii audiovizualului nr. 504/2002.

O eventuală suspendare a licenței audiovizuale va pune radiodifuzorul în situația de a înceta emisia, blocându-i acestuia posibilitatea de redresare financiară prin prestarea activității economice principale, singura soluție rămânând cea a falimentului.

Aplicarea unei astfel de măsuri doar în cazul radiodifuzorilor introduce un tratament discriminatoriu atât în raport cu alte tipuri de media (presa scrisă, online), câtși cu alți operatori economici care funcționează în baza unor licențe (de exemplu, societățile de transport).

Consider că prin acest articol s-a încălcat, în mod flagrant, art. 30 alin. (2) și (4) dinConstituția României care prevede că "Cenzura de orice fel este interzisă" și "Nicio publicație nu poate fi suprimată".

Un alt principiu constituțional încălcat în mod grav de OUG nr. 91/2013 este și cel prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, potrivitcăruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". Articolul 348 din ordonanță prevede că dispozițiile acesteia se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare la data intrării ei în vigoare, fapt ce contravine prevederii constituționale enunțate anterior.

Având în vedere cele expuse, solicit instituției Avocatul Poporului să-și exercite rolul activ și să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire laîncălcarea unor prevederi constituționale de către OUG nr.91/2013.

De asemenea, solicit colegilor parlamentari adoptarea unei poziții comune și întreprinderea tuturor măsurilor ce ar putea duce la remedierea deficiențelor constate în cuprinsul ordonanței amintite.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 5 decembrie 2019, 17:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro