Ioana-Jenica Dumitru
Ioana-Jenica Dumitru
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.68 Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică: "Negocierile cu FMI în materie de fiscalitate și buget trebuie să se desfășoare în mod transparent, cu respectul opiniei tuturor celor afectați";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Negocierile cu FMI în materie de fiscalitate și buget trebuie să se desfășoare în mod transparent, cu respectul opiniei tuturor celor afectați"

Am vorbit și cu alte ocazii de nevoia de transparență în procesul decizional al Guvernului. Consultările cu membrii opoziției, cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament, cu reprezentanții societății civile, dar și cu reprezentanții structurilor asociative sunt imperios necesare atunci când Guvernul este pus în situația de a opera modificări în sistemul fiscal, datorită unor negocieri la nivel de top cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Acum sunt pusă din nou în situația de a atrage atenția Guvernului asupra lipsei de transparență în procesul decizional, cel puțin în ceea ce privește negocierile cu FMI. Constatăm cu părere de rău că acest set de întâlniri se petrece fără a ține la curent publicul plătitor de taxe, care, cel puțin în opinia mea, este cel mai în măsură să-și exprime o opinie informată asupra cuantumului taxelor pe care va fi nevoit să le plătească pe parcursul unui an fiscal. Neclaritatea și incertitudinea este chiar mai dăunătoare pentru mediul privat decât o creștere a cuantumului lunar al taxelor pe care trebuie să le plătească fiecare operator economic, persoană juridică, sau persoană fizică autorizată. Structura bicefală a guvernării USL dă naștere unor seturi de mesaje total concurente. Cei doi lideri ai actualei coaliții de guvernământ au în mod evident păreri diferite despre ceea ce ar trebui să conteze pentru sistemul fiscal din România și acest lucru se vede.

Capacitatea de decizie a Guvernului este lovită în legitimitate în primul rând de mesajele diferite pe care liderii USL le emit pe probleme de importanță națională, cum ar fi sistemul de taxare, dar și de o lipsă acută de comunicare a măsurilor care urmează a fi luate în acest sens. România este din nou pusă în fața faptului împlinit și cei care au încă puterea de a se exprima asupra acestor probleme, fie că vorbim de structurile socioprofesionale, fie că vorbim de opoziție, sunt reduși la a constata un rău deja făcut, în loc de a emite teorii constructive cu privire la acest subiect atât de important.

Dacă ar fi avut loc o dezbatere publică asupra negocierilor cu FMI, BM și CE, Guvernul ar fi aflat, din timp, că măsurile de indexare a pensiilor și a unor salarii cu un cuantum puțin peste rata inflației este o măsură socială benefică și bine primită. De asemenea, creșterea salariului minim, anunțată la 900 de lei, până la începutul verii, ar fi produs atât simpatie pentru actualul Guvern, cât și o creștere a consumului, care este întotdeauna de dorit și de apreciat pentru un mediu economic sănătos. Dar dacă Guvernul ar fi introdus în dezbatere publică măsurile preconizate pentru menținerea unei ținte de deficit de 2,2%, atunci ar fi ajuns la concluzia că nici chiar măsurile de mai sus nu mai au o relevanță socială atât de mare. Calculele sunt destul de simple, creșterea prețurilor la bunurile de consum se estimează a fi de 3% pentru anul viitor, iar inflația va depăși cuantumul de 3%. Dacă scădem din procentul de creștere a pensiilor de 3,75% cei 3% reprezentând inflația, obținem un 0,75% creștere reală a veniturilor pensionarilor și a unor salariați din domeniul bugetar. La un venit de 1000 de lei lunar creșterea este de mai puțin de 1%, deci, mai exact, de 7,5 lei pe lună. Dacă spunem lucrurilor pe nume observăm că o creștere de 7,5 lei pentru un venit mediu de 1.000 de lei este total insuficientă și practic anulată de orice creștere a accizelor aplicate pe bunurile de consum și pe combustibil. Astfel, o altă măsură "clandestină" a guvernului este creșterea accizelor atât ca valoare, cu rata inflației, cât și ca număr, pentru combustibili, va declanșa o scumpire în lanț pentru toate produsele destinate întregului lanț economic. Cei 7,5 lei pe care un român pensionar îi va economisi vor fi spulberați de prețurile mari pe care comercianții le vor practica după creșterea accizelor la combustibil.

Taxarea benzinei cu 7 cenți pe litru pentru proiectele din infrastructură va avea poate un efect benefic pentru finanțarea proiectelor cu efect multiplicator, dar, de cealaltă parte, va genera un val de scumpiri în lanț pe care populația le va suporta foarte greu.

Acum, scenariul cotei unice crescute devine din ce în ce mai plauzibil, bugetul de stat, dar și bugetul personal al majorității românilor vor avea de suferit în viitorul apropiat și dacă lucrurile vor continua în acest fel, este posibil ca o creștere considerabilă a taxelor să fie inevitabilă.

Din filozofia măsurilor anunțate de Guvern putem extrage câteva idei foarte clare. În primul rând, țintele de deficit sunt foarte dificil de obținut. În cel de-al doilea rând, veniturile la bugetul de stat nu au crescut, ba chiar este posibil să scadă vertiginos în perioada următoare. Guvernul nu mai are soluții de relaxare fiscală care să se reflecte în scăderi de prețuri. Până și reducerea TVA la alimente de bază, dacă va fi acceptată vreodată de FMI, nu va putea să acopere găurile pe care prețurile bunurilor le vor face în buzunarele românilor.

Situația este departe de a fi una stabilă, și acest lucru se observă. Privatizările eșuează și suntem nevoiți să recurgem la restructurări și rearanjări ale managementului, lucru care nu este decât un plasture pus peste o rană la bugetul de stat.

Arieratele cresc din nevoia de menținere a unui buget suficient pentru cheltuielile recurente și mi-e teamă că ne aflăm în situația de a ne mișca înapoi în loc să ne mișcăm înainte când vorbim de un mediu privat sănătos și predictibil. Transparența decizională sau dezbaterile publice sunt soluții prin care Guvernul ar putea să culeagă informații și opinii diferite din partea celor implicați direct în economia reală. Filozofia economică a USL pare să nu dea randament, mai ales pentru că nu este unitară. Probabil cu timpul lucrurile se vor rezolva pe cale naturală, dar, până atunci, România este captiva unor politici publice fiscal-bugetare confuze care generează neliniște în loc de stabilitate în sistem.

Fac un apel către Guvern pentru a-și crește disponibilitatea de a comunica public cu opoziția și cu societatea civilă pe probleme de interes național, cum ar fi acordul cu FMI. Este greu de spus dacă acest acord se bucură de susținerea întregului Guvern sau doar de susținerea PSD, dar indiferent de răspuns susținerea publică pentru acest acord începe ușor-ușor să scadă și această iarnă și poate și următoarea vor fi concludente din acest punct de vedere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 22:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro