Ion Călin
Ion Călin
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.86 Ion Călin - declarație politică intitulată "Marea Neagră - un vecin care ne iubește";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Călin:

"Marea Neagră - un vecin care ne iubește"

Pe data de 31 octombrie se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre, Marea Neagră fiind unul dintre cei mai importanți vecini ai țării noastre. Din anul 1996, toate cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, la 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii. Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii. Ea atinge o adâncime de până la 2.212 metri și are un bazin hidrografic de 420.000 km2, suprafață ce corespunde unei treimi din zona continentala a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condițiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate și managementului neadecvat

Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Principalele probleme ce determină această categorisire sunt: declinul stocurilor comerciale de pește, supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ține cont de potențialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede și plajele; degradarea peisajului și reducerea valorii turistice a acestuia; protecția neadecvată a resurselor marine și de coastă față de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenționată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiții optime de viață, pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului și solului cu diferite substanțe chimice provenite din activitatea antropică și care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii.

O mare contribuție la poluarea mării o au și fluviile care se varsă în Marea Neagră, între care și Dunărea (se vehiculează că circa 60.000 de tone de deșeuri industriale sunt deversate anual). Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore - din cele 26 de specii de pești cu valoare comercială care trăiau aici odinioară nu au mai rămas decât 5.

Corectarea celor câteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre este un deziderat care necesită eforturi uriașe din partea tuturor factorilor de decizie, ca și a publicului larg din regiunea Mării Negre. Acțiuni internaționale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagră, finanțat de Fondul Global de Mediu, au permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naționale și locale, precum și al strategiilor de coordonare. Adoptarea, pe 31 octombrie 1996, a Planului Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, în cadrul Conferinței Interministeriale, a fost încununarea activității de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagră. Acest plan strategic recunoaște importanța participării tuturor sectoarelor societății la implementarea și aplicarea principiilor planului, precum și obținerea dezvoltării durabile în regiune.

Poluarea marină nu ține cont de granițe. Marea Neagră poate fi salvată doar dacă cele 6 țări vor conlucra pentru acest scop comun. Astfel, se impune ca autoritățile, sectorul de afaceri, organizațiile neguvernamentale și cetățenii să-și asume o parte din responsabilitatea față de protecția mediului marin și costier, prin schimbarea atitudinii, și să înțeleagă necesitatea unor acțiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.

În ciuda progreselor considerabile care s-au produs în multe domenii, evoluțiile care au loc asupra mediului nu pot fi separate de tendințele majore din politica mondială în această eră a globalizării, iar cum Marea Neagră a avut întotdeauna o mare importanță geopolitică pentru statele riverane, România are avantajul de a beneficia de o poziție geostrategică ofertantă în zona Mării Negre, fiind frontiera orientală a Uniunii Europene, dar și al treilea element geografic important al țării noastre. Aceste avantaje ar trebui să ne centreze atenția către o redefinire a priorităților și să punem accentul pe o cooperare mai responsbilă și mai intensă pentru combaterea acțiunilor care amenință diversitatea biologică, habitatul, comunitatea locală și identitatea unei națiuni.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 3:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro