Toader Dima
Toader Dima
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.128 Toader Dima - declarație politică: "Județul Vaslui are cea mai săracă populație din Uniunea Europeană. E nevoie de o mai bună folosire a fondurilor europene, dar și a resurselor proprii";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Toader Dima:

"Județul Vaslui are cea mai săracă populație din Uniunea Europeană. E nevoie de o mai bună folosire a fondurilor europene, dar și a resurselor proprii"

Declarația mea politică de astăzi face referire la o situație nedorită și nemeritată în cazul județului Vaslui - după ultimele date ale Oficiului European de Statistică, vasluienii sunt cei mai săraci locuitori din toată Uniunea Europeană. Luând în calcul produsul intern brut pe cap de locuitor, în funcție de puterea de cumpărare, acesta are în județul Vaslui o valoare de numai 20% din media spațiului comunitar. Acest lucru nu este o noutate, în ciuda eforturilor de a reduce acest decalaj, dacă nu este posibilă eliminarea lui în totalitate.

Situația are cauze complexe, unele fiind reprezentate de puținele resurse naturale de care dispune județul. O altă cauză, de acum cronică, o reprezintă lipsa investițiilor masive în infrastructură, lucru care face ca Vasluiul să fie destul de izolat pe harta comercială a României.

Merită Vasluiul un astfel de loc? Sigur că nu, pentru că știu foarte bine situația și eforturile care se fac și există și soluții pentru ca județul să nu mai fie în această situație.

Locul codaș în statisticile europene nu este dat de lipsa de acțiune la nivel local și nici de o eventuală amânare la nivel central a proiectelor care privesc Vasluiul. Județul știe să folosească fondurile europene care îi sunt puse la dispoziție, lucru dovedit și de rata mare de absorbție a acestora. Vorbim, numai în cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală, de o rată de absorbție care nu demult era de 62 de procente, iar acum a ajuns la 70%. Iar cifrele oficiale sprijină declarația mea.

Acum doi ani, Vasluiul ocupa locul 5 în ierarhia națională în ceea ce privește atragerea fondurilor europene în acest caz. În urma proiectelor depuse și aprobate de forurile europene, județul Vaslui a câștigat în ultimii ani peste 220 de milioane de euro. Aici sunt cuprinse și fondurile care se alocă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, unde este inclusă și Măsura 3.2.2, care a adus în județ 66 de milioane de euro, și Proiectul privind Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro. Numai pe Programul Operațional Regional, județul Vaslui a atras în ultimii ani 123 de milioane de euro.

Așadar, stimați colegi, problema nu e dacă Vasluiul știe sau nu să folosească fondurile europene. Problema cea mai mare rămâne, așa cum spuneam, lipsa unei infrastructuri moderne rutiere și feroviare. În lipsa resurselor naturale, o regiune se poate dezvolta folosind la maximum pe cele umane sau încurajând domenii care aduc plusvaloare, cum ar fi turismul. Dar e greu să te dezvolți în această direcție, când în județul Vaslui putem vorbi de un singur proiect în domeniul turismului.

De aceea susțin mereu că e nevoie de investiții în proiecte mari, de anvergură, și aici vorbesc inclusiv de exploatarea resurselor neconvenționale. E adevărat că uneori e greu de făcut o alegere sau alta, dar cred că în acest caz Vasluiul nu are decât de câștigat din exploatarea acestui fel de resurse.

Nu e prima dată când fac referire la situația drumului național 24A, cel care, pe o distanță de 120 de kilometri prin Vaslui, face legătura Iași și Galați. Acest drum ar putea fi adevărata punte de legătură între nordul Moldovei și regiunile din sudul României, dar și o ieșire spre Republica Moldova și, implicit, spre râul Prut, care reprezintă o adevărată bogăție în domeniul agroturismului.

Mai există un domeniu în care Vasluiul are multe de oferit și care ar putea să reducă decalajul față de alte regiuni europene -agricultura. Un județ cu peste 360.000 de hectare de teren agricol, din care 233.000 de hectare de pământ arabil și 4.700 de hectare de vie, nu este un județ sărac. Problema e că aceste terenuri nu produc la adevărata lor valoare, pentru că proprietățile sunt fărâmițate și pentru că nu întotdeauna lucrările se fac cu utilaje moderne. Iar modern în acest domeniu înseamnă, de exemplu, și un sistem performant de irigații, care să permită evitarea problemelor climatice.

Aici e însă mult de lucru, pentru că județul Vaslui are doar 18.000 de hectare de teren irigat. De aceea e nevoie, așa cum am susținut mereu, de comasarea terenurilor, de apariția exploatațiilor agricole pe mari suprafețe. Acest lucru ar însemna și folosirea mai bună a banilor europeni și transformarea agriculturii dintr-una de subzistență într-una care aduce profit.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 6:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro