Simona Bucura-Oprescu
Simona Bucura-Oprescu
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/24-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 17-12-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Simona Bucura-Oprescu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

    Simona Bucura-Oprescu - declarație politică: - Creșterea alocației pentru copii reprezintă o prioritate națională urgentă, iar datoria parlamentarilor este să «lupte» pentru rezolvarea problemei;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"Creșterea alocației pentru copii reprezintă o prioritate națională urgentă, iar datoria parlamentarilor este să «lupte» pentru rezolvarea acestei probleme"

Legea nr. 61 privind alocația de stat pentru copii a fost adoptată în anul 1993 cu scopul de a se institui un tip special de alocație familială, respectiv alocația de stat, ca un drept universal al copiilor garantat de Constituție. Potrivit prevederilor acestei legi, toți copiii aflați în grijă familiilor lor sau a familiilor substitutive primesc o alocație de stat al cărei cuantum variaza în funcție de nevoile și vârsta copilului.

Conform datelor preluate din Eurostat, referitoare la nivelul alocației de stat pentru copii în România, comparativ cu restul Uniunii Europene, pe harta continentului figurau doar 3 cifre: nivelul alocației din România, de aproximativ 10 euro (42 de lei) per copil, al celui din Bulgaria, de 18 euro, și media UE — 210 euro.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să acorde o atenție sporită și să urmărească să adopte o serie de acte normative în concordanță cu cerințele internaționale și europene cu privire la alocația de stat pentru copii. Soluționarea problemei reprezentată de alocația de stat pentru copii este o dreptate socială făcută celor cu venituri mici și care doresc să le asigure copiilor lor un mediu de viață și educațional propice. Consider că este de datoria noastră, ca reprezentanți ai românilor, să găsim soluții pentru nevoile și binele lor. O soluție în acest caz este mai mult decât necesară, deoarece este una dintre marile probleme cu care se confruntă sistemul de asistență socială din România. Creșterea cuantumului la alocația pentru copii reprezintă o promisiune pe care am ținut cu tot dinadinsul să o îndeplinesc. Mă voi lupta în continuare ca acest proiect să fie adoptat de Parlamentul României, iar cât mai multe familii să se bucure de beneficiile creșterii valorii acesteia.

    Simona Bucura-Oprescu - declarație politică: - declarație politică privind mediul de afaceri în România;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Declarație politică privind mediul de afaceri în România.

Politica Guvernului României în ceea ce privește mediul de afaceri este centrată pe susținerea întreprinzătorilor privați și pe stimularea liberei inițiative.

Acțiunile Guvernului urmăresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competiții, creșterea transparenței mediului de afaceri și a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum și liberalizarea pieței muncii.

Pe plan intern principala instituție responsabilă pentru elaborarea și implementarea politicii comerciale este structura de comerț exterior - Departamentul de Comerț Exterior și Relații Internaționale - din cadrul Ministerului Economiei.

Mediul de afaceri se confruntă cu o serie de probleme - de birocrație excesivă, creditare ori lipsă de transparență, fiind captiv presiunii fiscale.

Comunitatea de afaceri din România este supusă presiunii taxelor, suplimentării impozitelor și schimbărilor bruște și continue de legislație. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală au suferit 110 modificări de la intrarea în vigoare până în prezent, în doar zece ani de existență. În loc ca banii companiilor să fie investiți sau alocați pentru creșterea de salarii în mediul privat, ei merg spre achitarea de taxe și impozite, cu prea puține efecte în planul îmbunătățirii vieții cetățenilor ori creșterii PIB-ului. Îngropată în datorii, o firmă moare mai devreme sau mai târziu.

Subfinanțarea întreprinzătorilor români prin lipsa de eficiență în atragerea fondurilor europene

România are cea mai scăzută rată de absorbție din statele membre ale UE, de doar 14% la sfârșitul lunii aprilie 2013. Rata de absorbție a Bulgariei este dublă, de 28.

Ce putem face pentru a îmbunătăți mediul de afaceri din România?

Pentru a putea crește absorbția fondurilor europene avem nevoie de reducerea birocrației, asigurarea accesului beneficiarilor la programe de creditare cu dobândă subvenționată și stabilirea unor mecanisme de control independente de influențele politice.

Posibilitatea accesului într-un mod mai facil al IMM-urilor la informații privind creditarea în România.

1. Creșterea transparenței și competiției în sectorul bancar, prin asigurarea publicării pe site-urile fiecărei bănci a unor indicatori cheie la nivel individual, a grilelor de evaluare a cererilor de creditare și a tuturor costurilor creditării, cu efect direct privind intensificarea concurenței, compararea ofertelor de creditare și reducerea costurilor de finanțare a IMM-urilor.

2. Simplificarea sarcinii administrative: eliminarea obligațiilor declarative adiționale, prin limitarea documentelor și informațiilor solicitate întreprinderilor de către bancă la cele esențiale, care fac nemijlocit obiectul evaluării acordarii sau respingerii creditului.

3. Sprijinirea accesul la consultanță adaptată nevoilor specifice ale IMM-urilor și dezvoltarea unor programe de "pregătire pentru investiții" pentru IMM-uri, în strânsă cooperare cu organizațiile reprezentative ale acestora.

4. Colaborare permanentă între organizațiile mediului bancar și confederațiile patronale reprezentative.

5. Valorificarea într-o măsură mai mare a garanțiilor acordate prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și a Fondului Român de Contragarantare.

Susținerea necesității creșterii plafonului plăților în numerar între societățile comerciale la 10.000 lei pentru IMM-uri sau măcar menținerea plafonului actual, având în vedere:

- Comisioane bancare foarte mari;

- Necesitatea reducerii termenelor de încasare a plăților și asigurarea rapidă a lichidităților;

- Plafoanele similare din celelalte state membre ale UE (de exemplu Franța 3.000 euro, Spania 2.500 euro).

IMM-urile sunt în deplină concordanță cu inițiativa doamnei Maria Grapini, ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, în ceea ce privește reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor de la 3% la 1,5%, această măsură având un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării și menținerii acestora, respectiv:

- Se transmite un semnal pozitiv asupra preocupărilor Guvernului privind situația microîntreprinderilor;

- Se diminuează posibilele efecte negative ale aplicării impozitului de 3% pe veniturile microîntreprinderilor;

- Se reduce numărul microîntreprinderilor direct afectate de măsura impozitării.

Concomitent cu reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor la 1,5%, se impun următoarele propuneri:

1. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile nou înființate (sub 2 ani). Această prevedere ar acționa favorabil în cel puțin trei moduri majore:

(a) eliminarea unei potențiale bariere de intrare pe piață;

(b) capitalizarea start-up-urilor și

(c) facilitarea realizării de investiții.

2. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile cu pierderi în anul curent, dar care au înregistrat profit în cel puțin trei din ultimii cinci ani anteriori. Această prevedere deosebit de importantă în contextul economic actual (post-criză), oferă posibilitatea redresării agenților economici care parcurg o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar care au perspective pe piața în care acționează.

3. Introducerea scutirii de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru organizațiile care realizează investiții ce depășesc nivelul impozitului. Crearea unui fond la nivelul microîntreprinderilor care să fie alimentat cu valoarea impozitului pe venituri, el fiind stigmatizat doar pentru investiții: active fizice, active intangibile, investiții în resursa umană, investiții în dezvoltarea bazei de cunoștințe intreprenorial-manageriale etc.

4. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile al căror salariu mediu brut din organizație este la cel puțin 70% din media câștigului salarial brut din sectorul economic în care își realizează preponderent veniturile. Astfel, se vor obține venituri suplimentare din diminuarea muncii nefiscalizate.

    Simona Bucura-Oprescu - declarație politică: - Necesitatea implementării sistemului de învățământ dual;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"Necesitatea implementării sistemului de învățământ dual"

Prezenta declarație politică are menirea de a aduce în atenția dumneavoastră implementarea sistemului dual de învățământ, ca o alternativă care să dea viață și sens nu numai învățământului în sine, ci și societății care simte din plin lipsa pregătirii practice a tinerilor la terminarea studiilor.

În acest scop, atragem atenția asupra faptului că oricât de bine ar fi pregatiți teoretic, fără componenta practică pe parcursul anilor de studii, la finalizare, elevii vor fi posesorii unor cunoștințe care nu se pot regăsi într-un scop imediat și practic în cazul în care piața muncii are nevoie de ei.

Una dintre funcțiile educației este pregătirea omului pentru integrarea activă în viața socială, întrucât educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale, ca forță de muncă, ca subiect al vieții sociale, putem afirma că prin această funcție, educația răspunde unor necesități pe care societatea le ridică în fața oamenilor ca elemente ale vieții sociale și prin intermediul unor nevoi individuale.

În școala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copiilor sub aspect intelectual, fizic și socio-afectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială.

Sistemul dual combină educația într-o școală profesională cu practica în cadrul unei întreprinderi. Sistemul dual oferă, de asemenea, un proces de socializare/adaptare în cadrul căruia elevii intră în contact, încă de la început, cu rigorile și exigențele din cadrul diverselor întreprinderi în care efectuează practica. Problematica tranziției de la școală la locul de muncă trebuie privită ca o problemă deosebit de importantă a sistemului educațional românesc, în strânsă legătură cu piața muncii.

În societățile moderne, tranziția tinerilor către statutul de adult, în general și către intrarea pe piața muncii, în particular este tot mai puternic afectată de alegere și risc. Sistemul dual de formare oferă o legătură nemijlocită între economie, procesul de educație și formare, respectiv între școală și muncă.

În ziua de astăzi, copiii învață foarte multă teorie și mai puțină practică și, din acest motiv, inserția pe piața muncii este foarte dificilă. În școlile profesionale și în liceele tehnologice lucrurile ar trebui să se întâmple invers. E necesar ca elevii să fie instruiți în întreprinderi pe diverse meserii și să efectueze aici perioade de practică.

Combinația între teorie și practică, strânsa legătură dintre economie și procesul de instruire reprezintă un factor cheie pentru succesul unei economii. Investitorii străini apreciază în mod deosebit abilitățile specifice meseriei și cunoștințele cu o bază solidă ale angajaților.

Pentru a veni în sprijinul elevilor, pentru a-i sprijini să-și găsească mai ușor un loc de muncă trebuie îmbunătățit procesul educațional prin eficientizarea și organizarea sistemului de învățământ în concordanță cu realitățile, nevoile existente pe piața muncii și evoluția actuală a economiei naționale.

Implementarea sistemului dual de învățământ va crește gradul de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor din România și ar micșora totodată rata șomajului.

Implementarea și dezvoltarea sistemului dual de învățământ presupune dezvoltarea învățământului profesional prin parteneriate educaționale încheiate de unitatea de învățământ cu diferiți agenți economici, universități etc., proiecte comune derulate între școli și agenți economici, pentru ca tinerii să fie pregătiți și practic, nu numai teoretic.

Parteneriatul educațional trebuie privit ca un factor pozitiv care vine în sprijinul dezvoltării instituției, presupune participarea activă a tuturor celor implicați și constituie în același timp un punct forte în vederea stabilirii unei interacțiuni constructive între partenerii implicați, motivația fiind integrarea școlii în mediul comunitar și participarea activă la formarea viitorilor adulți.

Obiectivul general al oricărei acțiuni de parteneriat trebuie să fie dezvoltarea unei serii de categorii de conduite necesare în viață: curiozitate investigatoare, originalitate și independență în gândire și acțiune, imaginație, fantezie, perseverență.

Toate instituțiile partenere promovează asigurarea egalității șanselor în educație, revigorarea spiritului civic și a mentalităților comunitare, promovarea dialogului, transparenței și a comunicării deschise, încurajarea inițiativei și a participării la proiecte educaționale, dezvoltarea colaborării și cooperării, încurajarea autodisciplinei și a responsabilității, dezvoltarea personalității copilului și integrarea lui în societate.

Motivul principal pentru crearea parteneriatelor școlare de diferite tipuri este dorința de a ajuta elevii să aibă succes la școală și mai târziu, în viață. Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității se consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcționeze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opțional sau o problemă de natura relațiilor publice.

Trebuie propuse măsuri privind modul de realizare a pregătirii practice, pentru a face pe deplin operațională inițiativa de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor.

Continuarea studiilor la un nivel superior este de dorit pentru fiecare elev, dar experiența acestor ani ne arată că s-a produs o adevărată inflație de "gulere albe", de care piața muncii, în condițiile socio-economice tot mai precare, nu mai are nevoie.

Dezvoltarea carierei este un proces de învățare și adaptare la diferite roluri exercitate de către o persoană pe parcursul vieții, include diferite stadii, aflate în succesiune cronologică și presupune medierea între factorii de personalitate și cerințele sociale, în beneficiul individului. Acest proces cuprinde totalitatea factorilor psihologici, sociologici, educaționali, fizici, economici care combinați influențează natura și importanța muncii pe parcursul întregii vieți a unei persoane. Educația tineretului este o investiție pentru viitor.

Pentru aplicarea acestui sistem este nevoie de implicarea tuturor forțelor politice în vederea adoptării unei legislații adecvate noilor nevoi socio-economice.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 12 noiembrie 2019, 17:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro