Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2013

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.19	Nechita-Adrian Oros - declaraţie politică intitulată "Lovitură de stat nu a fost, dar ANI a fost totuşi lovită";

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Nechita-Adrian Oros: "Lovitură de stat nu a fost, dar ANI a fost totuşi lovită" Traian Băsescu a dat (din nou) tonul, după care agitatorii politici portocalii, agenţii de influenţă şi tot felul de neaveniţi s-au perindat pe micile ecrane, au dat declaraţii alarmante în presa scrisă sau online: "lovitură de stat". Nu înţeleg de ce Traian Băsescu şi cei din corul vocal care (încă) îl sprijină continuă să prostească lumea (nu mă refer doar la români, ci chiar la lumea întreagă, pentru că evident declaraţiile susţinute din spatele pupitrului prezidenţial sunt monitorizate de toate ambasadele). Cum poate un guvern şi o majoritate parlamentară, deci cei aflaţi la putere, să dea o lovitură de stat? Niciunde în lume (chiar şi în cea de a III-a) cei aflaţi la putere nu au cum să se elimine singuri de la putere. Şi mai este ceva: prima măsură care se ia când este vorba de o lovitură de stat este dizolvarea Parlamentului. Ori, din câte ştiu, chiar Traian Băsescu este cel care s-a pronunţat şi a cerut dizolvarea Parlamentului. Şi până să recunoască - a doua sau a treia zi, nu contează - care este singura prevedere constituţională privind dizolvarea Parlamentului, nici Curtea Constituţională nu s-a sesizat din oficiu şi nici ambasadele occidentale nu au luat poziţie faţă de afirmaţiile lui Traian Băsescu. Nu pot să cred că Traian Băsescu şi suporterii lui nu cunosc definiţia loviturii de stat. Dar orice este posibil, poate nu toţi cei care susţin teoria loviturii de stat au pus mâna pe carte atunci când trebuia. Îi ajut şi le spun ce înseamnă o lovitură de stat: "acţiune rapidă urmărind răsturnarea regimului politic existent şi preluarea, prin forţă, a puterii politice de către grupuri de persoane". Aceasta este definiţia generală dată de DEX loviturii de stat, iar mai pe larg: "o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofiţeri militari sau comandanţi paramilitari aparţinând aceluiaşi stat, folosind forţa. Se deosebeşte de revoluţie prin aceea că nu schimbă sistemul politic, ci numai conducerea unui stat, precum şi o participare redusă a societăţii civile, limitată la un oraş sau cel mult la o regiune". Dar ce mai contează o definiţie clară pentru Traian Băsescu? Tot preşedintele, împreună cu cei care îi cântă în strună, a mai acuzat Parlamentul că ar fi redus atribuţiile ANI în materie de conflict de interese. Nu ştiu unde a găsit Traian Băsescu & Co. în ceea ce s-a votat săptămâna trecută vreun articol care să lovească în "draga de ANI". Este însă posibil, totuşi, ca preşedintele să aibă dreptate. ANI a suferit o lovitură şi a pierdut cel puţin două atribuţii. Aceea de a deschide proceduri de verificare împotriva consilierilor prezidenţiali care se implică în afaceri private pentru preşedinte şi familia sa; a doua: aceea de a deschide proceduri de verificare împotriva preşedintelui României după ce acesta sună un ministru spunându-i să nu-l schimbe din funcţie pe şeful unei bănci de stat care tocmai a dat singurul credit de peste un milion de euro pentru achiziţia de terenuri agricole fiicei preşedintelui. Sau chiar preşedintelui, pentru că Traian Băsescu şi-a asumat creditul. Este posibil ca în acest al doilea caz să mă înşel şi să fie vorba de trafic de influenţă. Şi în acest caz se poate spune că şi DNA a primit o lovitură, din moment ce nu a deschis proceduri de cercetare pentru Traian Băsescu. Din păcate, în ceea ce priveşte atribuţiile la care m-am referit mai sus, nici şeful ANI şi nici şefa DNA nu s-au plâns.