Ion Mocioalcă
Ion Mocioalcă
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/24-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 17-12-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.78 Ion Mocioalcă - declarație politică intitulată "Măsuri prezente pentru șanse viitoare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Mocioalcă:

"Măsuri prezente pentru șanse viitoare"

În săptămâna 16-20 decembrie 2013, legislativul român desfășoară ultimele activități din cursul acestuia an, continuând să depună eforturi considerabile pentru a materializa speranțele celor care l-au mandatat să-i reprezinte. Și tot în această săptămână, noi toți, sub auspiciile ONU, marcăm două evenimente deosebite: Ziua internațională a migranților (18 decembrie) și Ziua internațională a solidarității oamenilor (20 decembrie).

Pentru România și Partidul Social Democrat, pentru mine, în calitate de parlamentar al dumneavoastră și pentru dumneavoastră, migrația și solidaritatea sunt două subiecte care acum, în pragul sfârșitului de an, au reverberații cu atât mai profunde, determinându-ne să ne întrebăm, din nou, dacă am acționat suficient, sau cum putem proceda pentru a ne îmbunătăți și diversifica direcțiile de lucru astfel încât să fim cât mai eficienți, implicați și solidari.

Solidaritate este un concept vast, și include solidaritatea cu și între migranți, solidaritate națională, europeană și mondială pentru o șansă în plus acordată umanității.

Fenomenul de migrație a dobândit noi dimensiuni în contemporaneitatea mondială și implicit națională. Conform datelor ONU, numărul migranților a depășit la nivel mondial cifra de 200 milioane de persoane, 3% din populația globului este afectată de migrație, iar în Europa, începând cu anul 2002, se stabilesc anual între 1,5 și 2 milioane de noi imigranți.

Statistic, migrația este doar un fenomen cuantificabil, însă în psihologia individului migrația reprezintă soarta, destinul omului și viitorul său și al familiei sale. Dimensiunea socio-umană a fenomenului migrației este elocvent surprinsă de mesajul Secretarului General al ONU Ban Ki Moon, care afirma că "În spatele acestei cifre enorme se află soarta unor oameni concreți: specialist calificat în domeniul calculatoarelor, fermier - ilegal, femei aflate în mrejele traficanților de ființe vii, refugiatul nevoit să-și părăsească țara, și cea a multor-multor alți oameni".

Cifrele arată că în prezent, circa 2,5 - 3 milioane de români lucrează în străinătate (mare parte dintre aceștia în condiții de muncă dificile, iar în ultimii ani au fost descoperite mai multe cazuri de români care lucrau în condiții de sclavie pe teritoriul Uniunii Europene), în timp ce doar 60 de mii de cetățeni străini au venit în România. Totodată, se estimează că în 2050 populația adultă din România va fi de 9,4 milioane persoane, cu 5,6 milioane persoane mai puțin decât în prezent

Institutul European din România a dat publicității studiul "Perspectivele politicii de migrație în contextul demografic actual din România" conform căruia, "... cea mai mare parte a localităților României au pierdut populație, urmare a unui spor natural și de migrație negativ... Pe zone geografice din România, se observă că unele județe din vestul țării, unde ponderea persoanelor de alte naționalități este mare (Sibiu, Timiș și Brașov), reprezintă centre de unde emigrează o mare parte a celor ce au hotărât să se stabilească în străinătate, în timp ce județele din estul României (Iași, Botoșani și Galați) au devenit atrăgătoare mai ales pentru persoanele din Republica Moldova." Raportul relevă că în prezent "tendința de a pleca în străinătate este prezentă doar la populația cuprinsă între 26-40 ani, în timp ce la celelalte categorii de vârstă soldul migrației externe este pozitiv. Principalele regiuni din care s-a emigrat au fost Centru și Vest... București-Ilfov și Nord-Est, iar regiunile ce au primit imigranți au fost Vest, București-Ilfov și Nord-Est".

Statisticile ne indică faptul că, principalele țări în care muncesc românii sunt Italia, Spania, Israel, Germania și Marea Britanie, iar două treimi din banii trimiși în țară vin de la românii plecați la muncă în Italia și Spania.

O caracteristică a migrației românești o reprezintă migrarea tinerilor, "apți de muncă, fenomen ce conduce la o situație de criză atât pe piața muncii, cât și pe piața asigurărilor și serviciilor sociale, în sensul în care se exercită o presiune mult mai importantă asupra populației ocupate pe piața muncii din România", iar această realitate trebuie corelată cu prognoza că "în 2030, numărul tinerilor se va reduce în toate regiunile cu 26-40%, iar până în 2050 reducerea va fi de 44-63%".

Observând factorii care stau la baza fenomenului migraționist (Organizația Internațională pentru Migrații), am reținut factori de "împingere" (nivelul de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, existența crizelor rezultate din dezastre naturale, accidente tehnologice sau terorism, crizele financiare și politice etc.) și factori de "atragere" (nivel de trai mai ridicat, nivel al salariilor mai ridicat, posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bun, experiența rețelelor sociale, libertate individuală etc.), factori care explică fenomenul migrației în România

România este atât țară de origine, cât și de destinație a migrației internaționale, însă statutul său de țară de emigrație netă ne atrage atenția deoarece este dovada prevalenței factorilor de "împingere" ai migrației asupra factorilor de "atragere" a acesteia și impune necesitatea intensificări măsurilor, inclusiv de natură normativă, pentru o echilibrare și chiar inversare a acestei ponderi.

Acest statut de stat de emigrație net întunecă gândurile atâtor români, cu atât mai mult acum, la sfârșit de an, când familiile românilor ce se vor reuni pentru câteva zile de sărbători știu că se vor despărți în curând pentru a continua munca în statele unde au imigrat.

Pentru dumneavoastră, cei care munciți în străinătate, pentru dumneavoastră, cei care îi așteptați acasă, pentru cei care se gândesc să plece din țară pentru un loc de muncă, pentru cei care imigrează în România, dar și pentru cei care continuă aici munca de zi de zi este important să știți că Guvernul și Parlamentul au inițiat, elaborat și adoptat o serie de acte normative tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră, că noi, parlamentarii suntem responsabili, că eu personal manifest constant o solidaritate activă cu speranțele, gândurile și nevoile dumneavoastră.

Vă informez deci că în acest an au fost adoptate legi care permite derularea de proiecte de finanțare (Legea nr.333 din 10 decembrie 2013 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2013 pentru reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanțare nerambursabilă în domeniul forței de muncă), legi pentru îmbunătățirea regimului circulației dumneavoastră în străinătate (Legea nr.175 din 6 iunie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate), legi care să vă faciliteze obținerea unui credit pentru o primă locuință (Legea nr.237 din 15 iulie 2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă" și adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de derulare a programului "Prima casă"), legi pentru îmbunătățirea sistemului asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (Legea nr.250 din 19 iulie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale) etc.

Chiar în aceste zile, prioritățile noastre vizează stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, salubrizarea localităților, gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, și, în mod deosebit, Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă îndemn deci pe dumneavoastră toți să vă alăturați mesajului meu și să fim solidari! Solidari cu concetățenii noștri care emigrează și cu familiile acestora, solidari cu cei care imigrează în România, solidari în acțiune și gând, solidari cu oamenii, pentru oameni!

La mulți ani!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 7 martie 2021, 5:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro