Simona Bucura-Oprescu
Simona Bucura-Oprescu
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/24-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 17-12-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.101 Simona Bucura-Oprescu - declarație politică: - declarație politică privind mediul de afaceri în România;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Declarație politică privind mediul de afaceri în România.

Politica Guvernului României în ceea ce privește mediul de afaceri este centrată pe susținerea întreprinzătorilor privați și pe stimularea liberei inițiative.

Acțiunile Guvernului urmăresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competiții, creșterea transparenței mediului de afaceri și a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum și liberalizarea pieței muncii.

Pe plan intern principala instituție responsabilă pentru elaborarea și implementarea politicii comerciale este structura de comerț exterior - Departamentul de Comerț Exterior și Relații Internaționale - din cadrul Ministerului Economiei.

Mediul de afaceri se confruntă cu o serie de probleme - de birocrație excesivă, creditare ori lipsă de transparență, fiind captiv presiunii fiscale.

Comunitatea de afaceri din România este supusă presiunii taxelor, suplimentării impozitelor și schimbărilor bruște și continue de legislație. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală au suferit 110 modificări de la intrarea în vigoare până în prezent, în doar zece ani de existență. În loc ca banii companiilor să fie investiți sau alocați pentru creșterea de salarii în mediul privat, ei merg spre achitarea de taxe și impozite, cu prea puține efecte în planul îmbunătățirii vieții cetățenilor ori creșterii PIB-ului. Îngropată în datorii, o firmă moare mai devreme sau mai târziu.

Subfinanțarea întreprinzătorilor români prin lipsa de eficiență în atragerea fondurilor europene

România are cea mai scăzută rată de absorbție din statele membre ale UE, de doar 14% la sfârșitul lunii aprilie 2013. Rata de absorbție a Bulgariei este dublă, de 28.

Ce putem face pentru a îmbunătăți mediul de afaceri din România?

Pentru a putea crește absorbția fondurilor europene avem nevoie de reducerea birocrației, asigurarea accesului beneficiarilor la programe de creditare cu dobândă subvenționată și stabilirea unor mecanisme de control independente de influențele politice.

Posibilitatea accesului într-un mod mai facil al IMM-urilor la informații privind creditarea în România.

1. Creșterea transparenței și competiției în sectorul bancar, prin asigurarea publicării pe site-urile fiecărei bănci a unor indicatori cheie la nivel individual, a grilelor de evaluare a cererilor de creditare și a tuturor costurilor creditării, cu efect direct privind intensificarea concurenței, compararea ofertelor de creditare și reducerea costurilor de finanțare a IMM-urilor.

2. Simplificarea sarcinii administrative: eliminarea obligațiilor declarative adiționale, prin limitarea documentelor și informațiilor solicitate întreprinderilor de către bancă la cele esențiale, care fac nemijlocit obiectul evaluării acordarii sau respingerii creditului.

3. Sprijinirea accesul la consultanță adaptată nevoilor specifice ale IMM-urilor și dezvoltarea unor programe de "pregătire pentru investiții" pentru IMM-uri, în strânsă cooperare cu organizațiile reprezentative ale acestora.

4. Colaborare permanentă între organizațiile mediului bancar și confederațiile patronale reprezentative.

5. Valorificarea într-o măsură mai mare a garanțiilor acordate prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și a Fondului Român de Contragarantare.

Susținerea necesității creșterii plafonului plăților în numerar între societățile comerciale la 10.000 lei pentru IMM-uri sau măcar menținerea plafonului actual, având în vedere:

- Comisioane bancare foarte mari;

- Necesitatea reducerii termenelor de încasare a plăților și asigurarea rapidă a lichidităților;

- Plafoanele similare din celelalte state membre ale UE (de exemplu Franța 3.000 euro, Spania 2.500 euro).

IMM-urile sunt în deplină concordanță cu inițiativa doamnei Maria Grapini, ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, în ceea ce privește reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor de la 3% la 1,5%, această măsură având un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării și menținerii acestora, respectiv:

- Se transmite un semnal pozitiv asupra preocupărilor Guvernului privind situația microîntreprinderilor;

- Se diminuează posibilele efecte negative ale aplicării impozitului de 3% pe veniturile microîntreprinderilor;

- Se reduce numărul microîntreprinderilor direct afectate de măsura impozitării.

Concomitent cu reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor la 1,5%, se impun următoarele propuneri:

1. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile nou înființate (sub 2 ani). Această prevedere ar acționa favorabil în cel puțin trei moduri majore:

(a) eliminarea unei potențiale bariere de intrare pe piață;

(b) capitalizarea start-up-urilor și

(c) facilitarea realizării de investiții.

2. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile cu pierderi în anul curent, dar care au înregistrat profit în cel puțin trei din ultimii cinci ani anteriori. Această prevedere deosebit de importantă în contextul economic actual (post-criză), oferă posibilitatea redresării agenților economici care parcurg o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar care au perspective pe piața în care acționează.

3. Introducerea scutirii de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru organizațiile care realizează investiții ce depășesc nivelul impozitului. Crearea unui fond la nivelul microîntreprinderilor care să fie alimentat cu valoarea impozitului pe venituri, el fiind stigmatizat doar pentru investiții: active fizice, active intangibile, investiții în resursa umană, investiții în dezvoltarea bazei de cunoștințe intreprenorial-manageriale etc.

4. Păstrarea caracterului opțional pentru întreprinderile al căror salariu mediu brut din organizație este la cel puțin 70% din media câștigului salarial brut din sectorul economic în care își realizează preponderent veniturile. Astfel, se vor obține venituri suplimentare din diminuarea muncii nefiscalizate.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 7 martie 2021, 5:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro