Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-02-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.69 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - "Pajiști pentru fermieri - bani pentru PIB!"

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Pajiști pentru fermieri - bani pentru PIB!"

Mă adresez dumneavoastră, dar mai ales fermierilor români, aducând în discuție o lege esențială pentru agricultură, și anume Legea pajiștilor, deoarece acest proiect de lege are un impact direct asupra evoluției viitoare a sectorului zootehnic în România.

Aplicarea măsurilor prevăzute de prezentul proiect de Lege de aprobare a OUG nr. 34/2013 va avea ca rezultat crearea de ferme viabile din punct de vedere economic și orientate spre piață. Impactul este semnificativ, atât pentru mediul economic rural, cât și pentru securitatea alimentară a populației.

Vă propun să analizăm efectele pe care această lege le are asupra dezvoltării agriculturii și a spațiului rural:

1. Dezvoltarea sectorului zootehnic

Abandonarea pășunilor este urmarea firească a reducerii la jumătate, în ultimul deceniu, a efectivelor de bovine și ovine, principalele specii de animale care valorifică această importantă resursă furajeră.

Din cele 4,8 milioane de hectare de pășuni și fânețe ale României, cea mai mare parte (circa 75%) aparține statului român, suprafețele fiind administrate de primăriile orașelor și ale comunelor, care, în mod normal, ar trebui să le concesioneze crescătorilor de bovine, de ovine și de caprine.

De aici încep cele mai multe dintre problemele crescătorilor de animale din România. Prezentul proiect de lege are ca principal obiectiv să determine ca beneficiarii direcți, crescătorii de animale, să fie utilizatorii de drept ai pajiștilor.

Toate țările civilizate cu zootehnie dezvoltată întrețin și valorifică la maximum producția pajiștilor naturale, după care își pun problema producerii furajelor pe terenurile arabile, pe care firesc se produc prioritar cereale, plante tehnice etc. Logica acestei gândiri simple își are sorgintea în practicarea îndelungată a creșterii animalelor în sistemul concurențial de piață, în care prețul de cost este judecătorul suprem al eficienței, cu rezultatele ei: îmbogățirea, supraviețuirea sau sărăcirea până la faliment a crescătorului.

În ceea ce privește încărcătura optimă de animale pe pășune, este necesară o evaluare clară acesteia, deoarece dacă obiectivul nostru este să creștem șeptelul, este poate o formă de patriotism să stabilim o încărcătură de 0,5 UVM/ha.

O încărcătură de 0,5 înseamnă o vacă la 2 hectare, dacă susținem o încărcătură de 0,3 vorbim de o vacă la 3 hectare. O evaluare poate fi făcută în funcție de potențialul anual de producere a masei verzi: nu mai mică de 0,5 UVM/ha, dar cu o excepție pentru zona montană, unde se poate asigura o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;

2. Impactul asupra mediului

Impactul pe care acest proiect de lege îl are asupra mediului va fi deosebit de benefic, pentru că are în vedere valoarea naturală a terenului, menținerea, întreținerea și utilizarea terenului în condițiile de păstrare a compoziției floristice a pajiștilor, care va fi un câștig pentru mediu.

Consecințele acestui abandon sau subîncărcării pășunilor cu animale sunt bine cunoscute, în sensul că vegetația lemnoasă se instalează inexorabil, revenind după mai mulți ani la stadiul de pădure.

Readucerea în circuitul productiv agricol a pășunilor invadate de vegetație lemnoasă se va face cu cheltuieli din ce în ce mai mari, odată cu trecerea anilor. De aceea, trebuie luate măsuri urgente de reducere sau oprire a instalării vegetației lemnoase și ierboase nevaloroase, prin lucrări anuale de întreținere, care constau în tăierea puieților de arbuști sau arbori în stadii tinere.

3. Impactul macro-economic

Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 1% la creșterea PIB-ului în primele nouă luni ale anului 2013, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) și cu un volum de activitate care s-a majorat cu 17,9%.

Exportatorii de vite din România au livrat în primele nouă luni ale anului 2013 circa 3.000 de camioane încărcate cu câte 60 de viței a 200 de kilograme, ceea ce înseamnă încasări de 95 de milioane de euro.

Astfel, România se situează pe locul doi în Uniunea Europeană, în funcție de exporturile de bovine vii. În cadrul spațiului comunitar pe primul loc la nivelul exportului este Franța, economie ce deține și cel mai mare șeptel de bovine. Astfel, putem deduce faptul că există o piață foarte mare de desfacere pentru fermierii românii, cu toate că ne dorim să exportăm mai mult carne procesată în România.

În luna noiembrie 2013, autoritățile române și cele chineze au semnat la București, în cadrul Forumului Economic și Comercial China-Europa Centrală și Est, mai multe acorduri care creează cadrul legal pentru exporturile de alimente și animale vii în China. În aceste condiții, România va putea exporta în China în jur de 500.000 de taurine și 4-5 milioane de oi, în următorii 5-10 ani.

Acest act normativ creează cadrul prin care România să devină o țară producătoare și exportatoare de produse de origine animală, ceea ce va duce la o contribuție extraordinară la produsul intern brut.

Dezvoltarea activităților agricole în spațiul rural asigură crearea de locuri de muncă și stabilizarea populației. Grupurile țintă avute în vedere sunt producători agricoli, persoane fizice sau juridice care exploatează pajiștile.

4. Condiție necesară pentru menținerea subvențiilor

România s-a angajat în 2007 să respecte suprafața de pajiști declarată, iar acest angajament este o condiție esențială, prin care fermierii români primesc plăți directe. Astfel, nu ne permitem să punem în pericol subvențiile fermierilor.

5. Impactul asupra spațiului rural

Susțin amendarea prezentului proiect de lege, în sensul introducerii dreptului de preferință pentru asociațiile crescătorilor de animale, în vederea facilitării accesului la utilizarea pajiștilor de către crescătorii de animale din UAT-ul propriu, în primul rând, și prioritizarea asociațiilor și a crescătorilor de animale din afara UAT-ului respectiv. Pentru a nu mai fi în situația în care sunt încheiate contracte fără a le da prima șansă celor care cresc animale.

Peste tot în spațiul rural al României întâlnești terenuri arabile nelucrate, pline de buruieni, pășuni și fânețe abandonate cu vegetație lemnoasă etc. În locul fostelor grajduri de vaci care au mai rămas după urgia demolatorilor sunt amplasate depozite de bușteni și cherestea, haine vechi și alte materiale.

Agricultura ecologică trebuie să fie aplicată cu prioritate în zonele montane, unde alt tip de agricultură nu se poate dezvolta, din cauza handicapurilor naturale insurmontabile (climă rece, soluri subțiri, accesibilitate redusă etc.). Dat fiind potențialul mare pe care România îl are în ceea ce privește agricultura ecologică, consider că este extrem de importantă înființarea Agenției Zonei Montane.

Consider că pajiștile trebuie să fie folosite pentru creșterea animalelor, însă trebuie să fim atenți ca în demersul nostru de a susține un sector să nu intervenim cu reglementarea peste dreptul de proprietate privată la care eu, ca liberal, țin foarte mult.

Nu trebuie uitat niciodată faptul că legislația trebuie să fie rezultatul unei consultări ample a sectorului și din acest motiv salut faptul că acest proiect de lege a fost amplu dezbătut în Parlament, ceea ce a dus la corectarea anumitor discrepanțe ale ordonanței de urgență și în mod special cele care prevăd condițiile pentru derularea unor investiții din fonduri europene și amplasarea pe pajiști a unor obiective de investiții extrem de importante pentru comunitate, cum sunt, de exemplu, locuințele individuale, în special în zonele montane.

Cred cu tărie că sectorul agricol trebuie reglementat în interesul fermierilor, astfel susțin că este necesar să avem o lege a pajiștilor pentru atingerea potențialului mare agricol pe care îl are România.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 11 november 2019, 23:01
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro