Ioan Oltean
Ioan Oltean
Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-02-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.81 Ioan Oltean - declarație politică: - "Famiglia bolnavă";

Domnul Ioan Oltean:

"Famiglia bolnavă"

Drama personală a fiecăruia este ceva în primul rând intim. Orice boală sau problemă medicală ține de confidențialitate și respect arătat bolnavului și familiei acestuia. Respectul durerii familiei și a persoanei bolnave este în primul rând o manifestare de umanitate, de înțelegere empatică a problemelor de sănătate cu care se confruntă cineva. Orice amestec în viața privată, familială a unei persoane bolnave este un act grosolan și este greu de fixat o limită a bunului-simț sau de justificat o imixtiune.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de protecția moralei publice, a respectării dreptului la informare a opiniei publice în situații ce se leagă de domeniul penalului, este mai mult decât necesară expunerea și corectarea unor astfel de cazuri.

Am să vă dau câteva exemple: în anul 2012 inspectorii din teritoriu ai Ministerului Muncii au constatat existența în județul Iași a 913 persoane cu handicap auditiv, vizual și psihic care posedau și permis de conducere. Serviciul Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Dâmbovița a descoperit că 67 de persoane din județul Dâmbovița care figurează cu handicap vizual posedă permise de conducere și doar 18 dintre acestea dețin mențiuni din partea medicilor, potrivit cărora au deficiențe de vedere, dar pot conduce autovehicule, conform unui comunicat al Prefecturii Dâmbovița din anul 2010. Peste 140 de persoane din județul Sălaj au permise de conducere, deși sunt inapte pentru șofat, fiind înregistrate cu dizabilități fizice sau neuropsihice, conform unei declarații din 2012 a șefului Serviciului Poliției Rutiere Sălaj.

Și exemplele pot continua.

Cazul care a marcat opinia publică în ultimele zile este cel al ministrului Câmpeanu, care a justificat pensionarea și acordarea indemnizației de însoțitor pentru soțul dânsei prin încadrarea acestuia în gradul I de invaliditate. Problemele medicale ale domnului Câmpeanu dezvăluite de doamna ministru nu pot decât să trezească compasiunea - "demență mixtă, parkinsonism, epilepsie cu crize complexe, cu manifestări specifice de pierdere a cunoștinței, pierderi de echilibru, lipsă de orientare în timp și spațiu" (am citat-o pe doamna ministru).

Știu că demența mixtă se referă la pacienții care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru demența Alzheimer, prezentând în plus dovezi clinice și imagistice/biologice cerebrale caracteristice altor tulburări comorbide, cum ar fi boala cerebrovasculară. Conform unui ghid redactat de către un colectiv de specialiști din Societatea de Neurologie din România și din Societatea Alzheimer, aprobat în adunarea generală a Societății de Neurologie din România în data de 12 mai 2007 și agreat de către Asociația Psihiatrică Română și Societatea de Medicină Legală din România, demența reprezintă un sindrom clinic caracterizat printr-o deteriorare cognitivă globală, care implică un declin față de nivelul anterior de funcționare și care asociază o gamă largă de simptome psihice, psihologice si comportamentale. Funcțiile cognitive afectate în mod obișnuit în demențe sunt: memoria, capacitatea de învățare, atenția, orientarea, calculul, limbajul, gândirea și judecata. Aceste tulburări ale funcțiilor cognitive sunt uneori precedate și aproape întotdeauna însoțite de tulburări ale controlului emoțional, modificări ale personalității sau simptome psihiatrice (apatie, depresie, tulburări psihotice) și tulburări comportamentale.

Printre semnele de manifestare ale bolii Parkinson se numără: gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului sau picioarelor; rigiditatea se referă la creșterea rezistenței la mobilizarea pasivă a mușchilor și este mai evidentă la mișcările voluntare ale membrului contralateral; bradikinezia se referă la lentoarea mișcărilor, dar include și scăderea mișcărilor spontane și scăderea amplitudinii mișcărilor; instabilitatea posturală se referă la tulburările de echilibru și coordonare. Apariția sa este o etapă importantă în evoluția bolii, deoarece instabilitatea posturală este dificil tratabilă și este o sursă comună de invaliditate în stadiile avansate ale bolii.

În ceea ce privește epilepsia, aceasta afectează pe moment controlul mișcărilor efectuate de organism, al vorbirii, vederii. În acest interval, mușchii devin rigizi, apar spasmele musculare, capul nu mai poate fi susținut, iar bolnavul își poate pierde cunoștința.

Am coroborat toată această documentare cu aspectele prevăzute de lege în astfel de cazuri. Conform Ordinului ministrului sănătății nr. 1162/2010, actul normativ care reglementează ce afecțiuni sunt incompatibile cu calitatea de conducător auto, permisele de conducere nu pot fi obținute sau reînnoite de către persoanele care au afecțiuni neurologice grave, epilepsie. În unele cazuri eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere este condiționată de evaluarea periodică, în urma unor controale medicale serioase. Din păcate, așa cum am înțeles din declarația doamnei Câmpeanu, crizele de care suferă soțul dânsei, din păcate, sunt "complexe, cu manifestări specifice de pierdere a cunoștinței, pierderi de echilibru, lipsă de orientare în timp și spațiu". În această situație, nu pot decât să îmi exprim compasiunea totală și empatia pentru suferințele familiei Câmpeanu. Dar, în același timp, nu pot să nu fiu mai mult decât indignat de imaginile prezentate de Centrul de Investigații Media care îl arată pe domnul Câmpeanu conducând mașina, situație de neconceput având în vedere condiția sa medicală. Nu pot să mă exprim cu privire la pensionarea dânsului, dacă s-a făcut corect sau nu, dacă au fost întrunite toate condițiile medicale și legale, mai ales în urma dezvăluirilor din presă, dar pot vedea cum domnul Câmpeanu, asistat social al României, ajutat cu pensie de handicap și indemnizație pentru însoțitor, conduce fără griji pe șoselele țării. Unde este minciuna în cazul acesta? Ilegalitatea comisă este vizibilă, este atât de mare încât și dacă luăm în considerare un singur aspect - pensia sau conducerea autoturismului în situația diagnosticării cu niște boli extrem de grave, care nu ar trebui să îi permită prin lege să conducă - și tot nu putem fi decât revoltați. Dacă domnul Câmpeanu nu este atât de bolnav încât poate să își conducă mașina, cum a fost posibilă pensionarea sa prin încadrarea la handicap de gradul I? Și dacă este într-adevăr atât de bolnav - demență mixtă, Parkinson, epilepsie - cum de îi este permis să conducă? Oricare dintre aceste două variante reprezintă un act de abuz din partea unui ministru, de sfidare a tuturor legilor țării în interes pur personal. Grija față de propria familie este un lucru lăudabil și de admirat, dar atunci când este pusă mai presus de legile țării nu poate rămâne fără sancțiune - politică și penală!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 17 november 2019, 1:31
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro