Miron Alexandru Smarandache
Miron Alexandru Smarandache
Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-02-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.114 Miron Alexandru Smarandache - despre "Reînvățarea bunului-simț";

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Reînvățarea bunului-simț"

Odată cu progresul incredibil al tehnologiei și cu depășirea secolului vitezei, românii, noi, cu toții, ne îndepărtăm tot mai accentuat de preceptele sănătoase de odinioară. La prima vedere, ar putea fi hilar să abordezi un subiect aparent fără nici o legătură cu politica de la această tribună de opinie parlamentară. Mă opresc astăzi la abordarea vieții de tip nou a românilor pentru că ea are, indiferent de diferențe, mai multe tangențe cu viața politică decât ne-am imagina aparent. În prezent, oamenii suferă de boala stresului, un flagel care acaparează viețile tuturor, în egală măsură. Stres, stres, stres, și iar stres! Dacă întrebi, toată lumea are o explicație. Loc de muncă, șomaj, probleme diverse, pierderi, boală, căsătorie, divorț, concediu, viață, într-un cuvânt totul se traduce prin stres. Practic, suntem stresați că existăm! Stresul este realmente un flagel recunoscut ca atare de către specialiști, de pe urma căruia pot apărea complicații privind starea de sănătate și climatul emoțional al omului, de natură a ne afecta mult mai grav decât suntem tentați să credem.

Întrebarea care trebuie pusă este una relativ simplă: de ce suntem stresați? Sau, mai corect spus, de ce suntem stresați acum, și nu am fost stresați în vremurile trecute, când parcă, subjugați de comunism, aveam fiecare dintre noi mult mai multe lipsuri - libertatea, libera circulație, dreptul la expresie și de a spune ce gândim și câte și mai câte. Paradoxal, atunci nu se cunoștea această boală a stresului! Culmea, oamenii erau mult mai liniștiți, optimiști și încrezători. Acum, în zilele noastre, după ce am trecut și de secolul vitezei, nu ne mai putem imagina viața fără calculator, laptop, telefoane inteligente, acces la orice informații dorim și de oriunde din lume, rețele de socializare, aplicații, softuri și multe alte cuceriri ale științei și tehnicii. Suntem dependenți de aceste "jucării", care însă sunt zadarnice când vine vorba de întoarcerea la origini, la geneză, la Dumnezeu....

Nu mă pot erija într-un specialist, dar cred că există câteva explicații corecte din punct de vedere logic, trăite de mine de-a lungul timpului. În primul rând, este vorba de educație. Pe vremurile acelea hulite, nu exista copil care să nu meargă de mic la slujbă, în sfânta biserică, cel puțin duminica. Atunci, toată lumea știa să spună cele trei expresii magice, pe nedrept uitate acum, în mileniul avangardist al modernismului: poftim, te rog, mulțumesc! Tot atunci, dacă greșeam, ne era ușor să spunem "scuză-mă", sau "te rog să mă ierți", fără a ne simți în inferioritate că am recunoscut un adevăr. În vremurile nu de foarte demult, copiii învățau rugăciunile așa cum învață cei de azi jocurile pe calculatoare și console de ultimă generație... Erau multe îngrădiri și restricții, dar cu siguranță era mai ușor și mai sănătos de trăit, mai ales la țară, unde s-a născut veșnicia și sper să nu dispară...

În zilele noastre, toate s-au schimbat. Este pozitiv că încă se construiesc biserici, dar mă doare că din ce în ce mai puțini români se duc să se reculeagă în acestea! Nu cred că astfel de schimbări bruște sunt bune pe termen lung! Nu cred că nu mai trebuie să avem educație, cultură, morală, civism și Dumnezeu. Nu vreau să cred că nu mai trebuie să știm rugăciunile copilăriei și că nu mai putem spune "te rog", "mulțumesc" sau "iartă-mă"! Și, de asemenea, nu trebuie să uităm că biserica noastră strămoșească a fost cea care ne-a călăuzit în momentele de cumpănă pentru a supraviețui, a rezista și a spera într-o viață mai bună...

Progresul tehnologiei a fost direct proporțional cu regresul spiritual al românilor! Din nefericire, am reușit să "importăm" doar aspectele negative din Occidentul mult visat și așteptat, iar tradițiile noastre sănătoase, moștenite de mii de ani, le-am părăsit cu desăvârșire, până când a trebuit să vină moștenitorul Coroanei britanice să ne deschidă ochii...

Din păcate, criza morală prin care trece deja de prea mult timp societatea românească are reverberații directe și în lumea politică. Lipsa de valori spirituale a făcut ca oameni cu serioase probleme de respectare a legii să încerce să "calce totul în picioare" pentru a se cocoța în niște funcții nemeritate, în Parlament și Guvern spre exemplu, iar căderea a fost pe măsură. Așa ceva nu este permis în statele cu democrații consolidate, unde există bine statuată instituția renunțării, a demisiei sau a recunoașterii din fașă a vinovăției...

Dincolo de cele amintite, ne mai lipsește ceva ce am avut: bunul-simț! Orice om politic trebuie să aibă o relație cu cetățenii bazată pe bun-simț. Bunul-simț înseamnă să promiți ceea ce se poate realiza. Bunul-simț înseamnă să obții consimțământul oamenilor pentru ceea ce vrei să faci. Bunul-simț înseamnă să nu pretinzi, ca administrație sau guvernare, de la cetățeni, mai mult decât pot ei să ofere. La fel cum bunul-simț înseamnă să-ți stabilești prioritățile în funcție de prioritățile cetățenilor. Bunul-simț nu se învață la școală, poate nici acasă. El ține de autoeducația fiecăruia dintre noi! Pentru a ne face bine, ca oameni, țară și neam, ar trebui să-l reînvățăm!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 11 november 2019, 22:13
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro