Maria-Andreea Paul
Maria-Andreea Paul
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.19 Maria-Andreea Paul - declarație politică: - "Taxarea construcțiilor speciale este dăunătoare economiei";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Taxarea construcțiilor speciale este dăunătoare economiei"

România este o țară cu un venit pe locuitor la jumătatea mediei europene, în care sunt necesare investiții masive în toată infrastructura, iar construcțiile speciale fac parte din echipamentul productiv. Prin urmare, impozitul pe construcțiile speciale reprezintă, de fapt, un impozit pe investiții. În aceste condiții, impozitul pe construcții speciale introdus de Guvern de la 1 ianuarie 2014 prin OUG nr.102/2013 poate fi catalogat drept una dintre măsurile cu puternic impact negativ adoptate de la începerea crizei.

Este inacceptabilă introducerea taxei pe construcții speciale, cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat niciun studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri și nu a existat o fundamentare minimă pentru a stabili baza de impozitare. Normele de aplicare nu sunt finalizate nici măcar la finele lunii februarie 2014.

Statele membre ale UE nu apelează la astfel de măsuri de impozitare. În Danemarca, Croația și Cipru nu se aplică un impozit asemănător. În Germania, impozitul pe construcții speciale este reglementat în mod total diferit de România: în primul rând, se impozitează numai acele clădiri care pot adăposti persoane; în schimb, acest impozit a ajuns să fie cunoscut în România drept "taxa pe stâlp", ca urmare a bazei foarte largi de impunere fiscală. În al doilea rând, în Germania, nivelul de impozitare este calculat în funcție de factori specifici (suprafața ocupată, valoarea unitară a terenului, destinația construcției, dacă se pretează la a servi pentru adăpostirea de persoane sau nu); în România, este stabilit un cuantum de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, indiferent de tipul acestora.

Ministerul Finanțelor a construit bugetul pentru anul 2014 bazându-se pe încasări de 488 milioane lei din impozitul pe construcții speciale, sumă contrazisă de reprezentanții mediului privat. Chiar și Consiliul Fiscal consideră că estimarea Guvernului este nerealistă și sugerează că impozitul pe construcțiile speciale va avea un impact de cel puțin trei ori mai mare față de suma prevăzută de Guvern. De asemenea, Fondul Proprietatea estimează încasări la bugetul de stat între 700-900 milioane lei din această taxă numai pentru companiile unde este acționar, așadar mult peste suma înaintată de Guvern.

Impozitul pe construcții speciale are un impact negativ ridicat asupra întreprinderilor.

În primul rând, impozitul pe construcțiile speciale reduce semnificativ apetitul de a investi în România. Economia riscă să nu mai beneficieze de investiții de 1,2 miliarde lei, de aproximativ trei ori mai mult decât încasările estimate de Ministerul de Finanțe. Efectele pozitive ale încasărilor sporite la bugetul de stat vor fi contrabalansate de efectul negativ asupra economiei reale, ceea ce va culmina cu ruinarea mediului de afaceri, care poartă deja a doua cea mai mare povară fiscală din UE. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a semnalat că taxarea unei investiții cu 1,5% în fiecare an în domenii cu o rată a profitabilității de sub 10% reprezintă un impediment major pentru realizarea de investiții.

În al doilea rând, puternic afectate de acest impozit sunt companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului și telecomunicațiilor, având în vedere ponderea ridicată a construcțiilor speciale pe care le dețin. Costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali. De exemplu, Nuclearelectrica a estimat că impozitul pe construcții speciale datorat în anul 2014 se ridică la 22 milioane euro, afectând în mod negativ rezultatul financiar al companiei chiar în perioada în care eforturile societății sunt direcționate către creșterea susținută a indicatorilor financiari, în vederea listării la Bursa de Valori București. Enel estimează că va avea de plătit între 10 și 15 milioane de euro pentru taxa pe construcții speciale, în timp ce Hidroelectrica ar avea de datorat 40 milioane euro.

În al treilea rând, experții din mediul de afaceri atrag atenția în special asupra efectului negativ sever asupra agriculturii. Impactul negativ se reflectă asupra următoarelor construcții speciale din agricultură:

  • pătule pentru păstrat porumbul ;
  • gropi din beton pentru păstrat porumbul în siloz;
  • sisteme de irigații;
  • grajduri pentru animale;
  • drumuri de acces betonate pentru acces la animale;
  • magazii, depozite;
  • dale din beton pentru acces la pășune.

În loc de a recompensa contribuția semnificativă a acestui sector la creșterea PIB în anul 2013, sectorul agricol este puternic subminat, prin introducerea impozitului pe construcții speciale de la 1 ianuarie 2014.

În al patrulea rând, peste 90% din întreprinderile mici și mijlocii, respectiv ONG-urile chestionate de CNIPMMR se așteaptă la un efect negativ al acestui impozit.

Impozitul pe construcții speciale generează șomaj și inflație.

Impozitul pe construcțiile speciale conduce la închiderea activităților economice și la o povară suplimentară asupra bugetului de stat. De pildă, România produce țiței folosind multe sonde cu zăcăminte aproape de epuizare. Aplicând impozitul de 1,5% pe sondă, extragerea de țiței nu va mai fi profitabilă, prin urmare sondele vor fi închise. Potrivit acordului încheiat de România cu Petrom în timpul privatizării, toate cheltuielile cu decontaminarea zonelor este suportată de statul român.

Peste 80% din întreprinderile mici și mijlocii, respectiv ONG-urile din sondajul CNIPMMR indică un impact negativ al impozitului pe construcțiile speciale, prin creșterea prețurilor și peste 63% consideră că va crește șomajul.

Având în vedere creșterea economică favorabilă din anul 2013 și luând în considerate faptul că Guvernul României poate colecta mai multe resurse bugetare doar printr-o luptă mai eficientă împotriva evaziunii fiscale, considerăm că măsurile introduse prin OUG nr.102/2013 nu doar că vor sufoca mediul de afaceri, dar vor amplifica și mai mult evaziunea fiscală. Mai mult, măsurile propuse prin OUG nr.102/2013 vor contribui la o diminuare a consumului intern, prin faptul că noile măsuri fiscale se vor resimți direct în majorarea de tarife pentru utilități și, indirect, în creșterea generalizată a prețurilor de consum. Pentru acest motiv, inițiatorii prezentei propuneri legislative solicită abrogarea pct. 65 al art. I, din OUG nr.102/2013, care va avea numai efecte negative asupra economiei și nu va aduce sporul de venituri bugetare anticipat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 4:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro